Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE IN STATIUNILE BALNEARE DIN ROMANIA SI PREVIZINEA CERERII PENTRU PERIOADA 2007 - 2010

Turism












ALTE DOCUMENTE

Calculul tarifului pentru camera single si calculul tarifului pentru camera double
TUNISIA - Zbor charter Bucuresti - Monastir
BALATON
TRASEE TURISTICE SPRE VARFUL OMUL
Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
SALAJ
Conceptia de amenajare turistica a zonei
Premisele dezvoltarii turismului in Romania
LANSAREA IN CIRCUITUL INTERNATIONAL A TURISMULUI RURAL DIN POLOVRAGI
Managementul resurselor umane

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE IN STATIUNILE BALNEARE DIN ROMANIA SI PREVIZINEA CERERII PENTRU PERIOADA 2007 - 2010



              Turismul consta īn trei componente georgafice principale: aria generatoare de turisti, aria receptoare de turisti, rutele de tranzit. Studiul fluxurilor turistice īn cadrul acestui sistem reprezinta o prioritate pentru geografia turismului.

              Īn timp ce ariile generatoare si ariile receptoare sunt considerate elementele statice ale activitatii turistice, fluxurile turistice arata miscarea persoanelor devenite turisti īntre aceste doua arii. Daca resursele turistice dintr-o arie atrag turisti este necesara prezenta turistilor care sa declanseze procesul de valorificare prin utilizarea infrastructurii si a serviciilor. Intensificarea, ritmul, directia  de orientare si modificarile acestora īn timp, chiar pe acelasi teritoriu, caracterizeaza activitatea turistica.

4.1. Fluxuri turistice

              Cercetarea fluxurilor turistice dintre regiuni este o tema fundamentala pe care o analizeaza geografia turismului, permitānd componentelor turismului sa fie vazute mai mult ca un sistem total decāt ca o serie de elemente disparate (Leiper, 1979).

              Fluxurile  turistice constituie o forma de interactiune spatiala īntre doua arii dintre care aria de destinatie are un plus de comoditati (de exemplu atractii turistice), iar aria generatoare are un deficit (sau are alte comoditati). Fluxurile turistice urmeaza anumite reguli si sunt influentate de factorii de atractie si de respingere.

              Factorii de respingere (push factors) sunt dependenti de stadiul dezvoltarii economice a ariei generatoare si include factori ca nivel de prosperitate, gradul de mobilitate si dreptul persoanelor la concediu.

              Un stadiu īnalt al dezvoltarii economice ofera populatiei un grad mai mare de angajare īn activitatile turistice, dar presiunea celorlalte componente ale vietii va genera factorii de respingere.

              Factorii de atractie (pull factors) includ gradul de accesibilitate, atractie si facilitati ale ariei de destinatie. De asemenea, sunt foarte importante costul relativ al vizitei, gradul de promovare (reclama) si marketingul ariei de primire.

             Explicatia fluxului turistic

             

               Fluxurile sau interactiile dintre locuri sunt foarte complexe si sunt influentate de o multime de variabile interdependente. Īn literatura de specialitate exista suficient de multe īncercari de a explica factorii care afecteaza fluxul turistic si care genereaza reguli ce determina marimea fluxurilor īntre regiuni.

              Williams si Zelinsky (1970) au selectat 14 tari cu flux turistic relativ continuu pe o perioada de cātiva ani si cu aport semnificativ īn turismul mondial. Din studiul lor au identificat o serie de factori care explica aceste fluxuri:

Ų      distantele dintre tari (cu cāt distanta este mai mare cu atāt volumul este mai mic);

Ų      conexiunile internatio 12212c26m nale (legaturile comerciale si culturale);

Ų      gradul de atractivitate al tarii pentru straini.

              Fluxul turistic a fost explicat si prin intermediul modelului gravitatiei (fig. 4.1.). Acesta se bazeaza pe doua categorii de factori:

a)      factorii de atractie si de respingere care genereaza fluxuri (cu cāt mai multe atractii cu atāt mai mari fluxuri);

b)      factorul distanta - dintre locul de origine si cel de destinatie al fluxului. Efectul timpului si al costurilor calatoriei actioneaza prin reducerea volumului fluxurilor pe masura cresterii distantei. Acest fenomen este cunoscut īn literatura de specialitate  ca impactul negativ al distantei.

            O serie de alte modele mult mai complexe īncearca sa explice evolutia fluxurilor turistice (Witt, citat de Boniface, 1994).

            

                              

                                        Fig. 4.1. Modelul gravitational

                                        Sursa: Boniface,Cooper,1994

            

            Masurarea fluxurilor turistice

             

            Pe masura cresterii fluxurilor turistice, organizatiile internatio 12212c26m nale de turism si guvernele au īnceput sa utilizeze masuratori ale fluxurilor interne si internationale. Burkart si Medlik (1981) au identificat trei motive principale pentru care masuratorile statistice ale fluxului turistic sunt importante pentru cunoasterea activitatii turistice:

1)      pentru evaluarea marimii fluxurilor turistice si monitorizarea oricarei schimbari; aceasta permite o prognoza a fluxurilor si o descifrare a tendintei pietei;

2)      permit planificarea activitatilor viitoare de turism;

3)      sunt utilizate deopotriva pentru sectoarele privat si particular ca baza a activitatilor de marketing.

              Masuratorile de fluxuri turistice se refera la:

Ų      statistica volumului, care arata numarul de turisti care pleaca dintr-o arie sau viziteaza o destinatie īntr-o perioada data si aduc beneficii importante īn volumul traficului turistic; include si durata sejurului vizitatorilor īntr-o destinatie (reprezinta masuratori cantitative);

Ų      caracteristicile turistilor, care masoara calitatea fluxului turistic si include informatii despre tipurile de turisti (vārsta, sex, nivelul social-economic, etc.) si despre obiceiurile lor (structura excursiei, comportamentul la destinatie etc.)

              Statisticile referitoare la volum si cele asupra caracteristicilor turistilor se pot colecta īmpreuna. Statistica cheltuielilor arata importanta economica a acestor deplasari de populatie (pentru aria generatoare, pentru aria de destinatie si pentru activitatile de transport). Turismul este si un flux de bani cāstigati īntr-un loc si cheltuiti īn alt loc.

              Pentru masurarea fluxului turistic se utilizeaza īn mod frecvent o serie de metode care nu dau totdeauna rezultate convingatoare.

              Dificultatea selectarii datelor consta īn faptul ca desi exista īntelegeri internationale care definesc turistii si activitatea turistica, ele nu sunt aplicate peste tot la fel (uneori, turistul nu poate fi diferentiat de alti calatori). Nu a existat un interes sustinut pentru coordonarea activitatii internationale de urmarire a statisticilor. Metodele s-au schimbat de la an la an, chiar īn aceeasi tara, astfel ca pe termen lung datele pot fi cu greu folosite si comparate. Simplificarea controlului la granita, mai ales īn interiorul unor tari legate prin acorduri (de exemplu, tarile din UE) ridica unele probleme de īnregistrare statistica corecta.

         

   Capacitatea de primire a fluxurilor turistice

            

            Fiecare destinatie turistica are o anumita capacitate de primire a turistilor. De aceea, una dintre problemele de baza ale turismului este dimensionarea fluxurilor pe masura capacitatii ariei de destinatie. Cānd presiunea cererii pentru o anumita destinatie devine prea mare, atunci calitatea ofertei īncepe sa scada.

              Indicele functiei turistice a lui Defert compara numarul paturilor turistice disponibile la destinatie cu numarul total al rezidentilor sau posibilelor gazed dintr-o regiune.

                           

Unde:

             N- este numarul de paturi pentru turisti dintr-o regiune;

              P- este numarul total al rezidentilor locali din regiune.

             

              Capacitatea de suport a unei arii turistice poate fi definita ca "numarul maxim de persoane care pot sa utilize o destinatie fara a altera intolerabil mediul fizic si fara un intolerabli declin al calitatii numarului de vizitatori" (Matheison, Wall, 1982).

              Desi accentul se pune pe capacitatea de suport a ariei de destinatie, astfel de probleme pot apare si īn celelalte doua arii componente ale turismului. Īn aria generatoare de turisti problemele pot apare, īn legatura cu perioadele īn care cererea este redusa sau alterneaza, conducānd la concentrarea cererii īntr-o anumita perioada de timp. Īn sistemul de transport pot apare īntreruperi si īntārzieri din cauza aglomeratiei, iar īn aria receptoare resursele turistice sunt supuse unui grad ridicat de risc.

              Capacitatea se suport reprezinta relatiile dintre aria de destinatie si turisti si este influentata de caracteristicile fiecaruia .Capacitatea fizica de suport se refera la posibilitatile, limitate, oferite de locul de destinatie, īn legatura cu suprafata de teren   disponibila pentru gazduire, utilitati turistice (spatii de parcare, locuri la restaurante, īn locurile de distractie etc.) si servicii (drumuri, alimentarea cu apa, energie, etc.) Cunoasterea capacitatii fizice de suport trebuie sa stea la baza planurilor de amenajare a statiunilor si a tuturor ariilor de destinatie turistica .

              Capacitatea de suport a mediului īnconjurator este un indicator foarte des utilizat, dar este considerat un parametru dificil de masurat. Componentele mediului natural, asa cum am mentionat si la capitolul resurse turistice, se apreciaza mai mult calitativ (subiectiv) datorita dificultatii introducerii unor indici sau formule de calcul īn care sa intre toate. Cele mai multe destinatii turistice sufera diferite forme de degradare ale mediului, fie prin batatorirea ierbii si a solului īn locurile de picnic, prin deranjarea animalelor salbatice, prin eroziunea fizica a unor monumente de catre pasii vizitatorilor care calca pe ele etc. Se constata ca īn unele arii de destinatie capacitatea de suport a mediului a fost depasita, fara a se putea preciza momentul cānd s-a īntāmplat acest lucru. Cei ce se ocupa de managementul ariilor de destinatie sunt raspunzatori de capacitatea lor de suport, astfel ca unele arii de destinatie pot fi fortate artificial sa absoarba mai multi vizitatori, īn timp ce altele (ariile protejate) sun diferite de o utilizare prea insistenta.

              Īn al doilea rānd, capacitatea de suport este influentata de capacitatea psihologica sau perceptiva a ariei de destinatie. Aceasta depinde de atitudinea vizitatorilor, de numarul si comportamentul altor utilizatori si de toleranta degradarii fizice sau a poluarii la locul de destinatie. Capacitatea psihologica este influentata, de asemenea, de catre managementul ariei. Vegetatia poate fi folosita ca mjloc pentru a reduce sentimentul de aglomeratie sau pentru a separa activitati conflictuale (sport, picnic).

              Se vorbeste si despre capacitatea sociala de suport a ariei de destinatie. Acesta este un concept greu de masurat si organizatorii ariilor turistice sunt īnca la īnceputul studiului. Care este nivelul de dezvoltare a turismului si de vizitare acceptat de catre o comunitate locala? Studiile arata ca īn general exista o dorinta a comunitatilor locale pentru promovarea turismului, īntelegānd prin aceasta o sursa importanta de venituri. Dar s-au īnregistrat si multe cazuri īn care populatia locala se simte deranjata de prea multi turisti si de comportamentul lor, si atunci īsi manifesta ostilitatea (sau indiferenta).

4.2.   Modele mondiale ale fluxurilor turistice

              Sfārsitul celui de-al doilea razboi mondial a marcat nu numai īnceputul unei perioade de avānt economic īn toate domeniile, ci si īnceputul unei perioade remarcabile de dezvoltare a turismului international. Īntre 1950 si 1990, rata medie anuala de crestere a numarului de turisti internationali sositi a fost de 7,1%. Pāna īn anul 1990, peste 25,3 milioane (īn 1960, era deja de 69,3 milioane), īn decursul deceniilor urmatoare a crescut pāna la 455 milioane īn 1990. Īn toata aceasta perioada, turismul international a fost extrem de rezistent īn fata unor factori care īn mod normal ar fi trebuit sa-i īmpiedice cresterea: recesiunea economica, variatiile survenite īn ratele de schimb valutar, instabilitatea pretului petrolului, evenimente politice mondiale si unele stari conflictuale.

              Dorinta oamenilor de a calatori a depasit acesti factori care nu au condus decāt la o stagnare temporara a cresterii turismului.

              Turismul a devenit foarte repede o industrie internationala, cu functii "standardizate". Acest aspect, combinat cu largirea segmentelor populatiei care aveau dorinta, timpul si venitul necesare pentru a calatorii, a dus la o crestere rapida a turismului international. Calatoriile de afaceri au contribuit la rāndul lor la aceasta crestere si au aparut ca un sector important al pietei dupa anul 1960.

4.3. Factori ce influenteaza dinamica turismului īn general si a turismului balnear in special

            Evolutia turismului din tara noastra īn general si a turismului balnear in special , reflecta atāt dezvoltarea extensiva, baza Tehnico materiala īnregistrānd, mai ales dupa 1970, o evolutie permanent ascendenta, ce s-a racordat prin dimensiuni si structura la dinamica cerintelor consumatorilor[1],cāt si descresterea ce a urmat schimbarilor economice si sociale care au avut loc īn Romānia dupa 1989.

            Realizarea stabilitatii macroeconomice, īnceputa īn anul 2000 concretizata īn anul 2005 printr-un bun ritm mediu anual  de crestere economica reprezinta o premisa favorabila pentru revigorarea cererii turistice de produse turistice si a investitiilor īn acest sector, iar o dinamica buna a sosirilor si īncasarilor turistice va avea efect cresterea aportului turismului la produsul national brut, crearea de noi locuri de munca si accentuarea efectului multiplicator prin antrenarea ramurilor economice a caror activitate depinde de fenomenul turistic.

            Prin rezultate eficiente obtinute īn mentinerea si consolidarea sanatatii si a refacerii potentialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a carei pozitie pe piata turistica interna si internationala este īn continua crestere. Dinamica turismului balnear se afla sub influenta unei multitudini de factori, iar īn analiza acesteia se vor folosi indicatorii statistici de la nivel macroeconomic ce sintetizeaza evolutia īn timp a acestei forme de turism.

            Turismul evolueaza sub incidenta a numerosi factori, diferiti ca natura si rol, cu actiune globala sau particularizta asupra unei forme ori componente a activitatii turistice.

Datorita particularitatilor sale, turismul balnear este influentat nu numai de multitudinea factorilor ce actioneaza asupra turismului īn ansamblu sau dar si de o serie de factorii specifici dezvoltarii turismului balneo-medical.

            Īn sens general, cresterea economica, īnsotita de patrunderea progresului stiintific īn toate domeniile vietii economice si sociale, este conditia esentiala a prosperitatii, care genereaza cresterea disponibilitatilor banesti, a timpului liber si implicit manifestarea cererii turistice.

            Diversitatea factorilor cu actiune asupra turismului si necesitatea cuantificarii lor, impun structura acestora īn categorii relativ omogene, iar din numeroasele modalitatii de clasificare ne vom referi la una din cele mai importante si cuprinzatoare cea care are drept criteriu continutul si natura acestora[2] :  

Ų      factori economici- veniturile populatiei si modificarile acestora, oferta turistica si tarifele produselor turistice;

Ų      factori tehnici - performantele mijloacelor de transport, dotarile tehnice ale unitatilor hoteliere si de alimentatie sau agentiilor;

Ų      factorii sociali- urbanizarea, timpul liber, moda;

Ų      factorii demografici- evolutia cantitativa si numerica a populatiei, modificarea duratei medii a vietii, structura pe vārste, pe categorii socio-profesionale;

Ų      factorii psihologici, educativi si de civilizatie- nivelul de instruire, setea de cultura, dorinta de cunoastere,temperamentul, caracterul individual; 

Ų      factori naturali - asezarea geografica,pozitia fata de principalele cai de comunicatie, relief, clima;

Ų      factori organizatorici si politici- formalitattii la frontiere, regimul vizelor, facilitatii sau prioritati īn turismul organizat, diversitatea tipologica a aranjamentelor, conflicte sociale, etnice,religioase.

            Factorii determinanti ai turismului pot fi structurati si īn raport cu orientarea influentei lor asupra celor doua lanturi corelative ale pietei in factori ai cererii turistice-venituri, urbanizare, timp liber, factori ai ofertei- diversitatea si calitatea serviciilor, costul prestatiilor, conditiile naturale, baza materiala si factori ai confruntarii cerere-oferta-distributia agentiilor de voiaj, calitatea infrastructurii, circulatia monetara, sistemul legislativ[3]

            Aceasta enumerare a unor grupari de factori, din multele existente, ilustreaza numarul mare al variabilelor fenomenului turistic, influenta unei bune parti a acestora fiind dificil de separat si cuantificat.

            Pentru factorii reprezentativi exista īnsa o metodologie bine pusa la punct, de masurare a intesitatii si efectul actiunii lor asupra turismului si turismul balnear.

            Astfel, veniturile populatiei sunt īn opinia majoritatii specialistilor principala conditie pentru manifestarea cererii turistice si deci suportul material obiectiv al dezvoltarii turismului. Cresterea veniturilor determina chiar deplasari absolute de la o grupa la alta de produse, sau de la un sort la altul[4].

            Veniturile populatiei exprima sintetic nivelul de dezvoltare economica a unei tari si, indirect, posibilitatea de a aloca mai multi sau mai putini bani pentru turism.

            Unul din indicatorii ce caracterizeaza elocvent nivelul de dezvoltare economica este produsul national brut pe locuitor.

            Veniturile reprezinta un factor cu actiune complexa ce influenteaza cantitav circulatia turistica, prin modificarea numarului turistilor dar si calitativ infuentānd durata deplasarii, distanta pe care se efectueaza calatoria, intensitatea plecarilor īn vacanta, caracterul organizat sau particular al prestatei , realizarea calatoriei īn interiorul sau īn afara tarii,optiunea pentru un anumit mijlc de transport.

            Preturile si tarifele reprezinta un factor important īn decizia consumatorului de a face turism balnear . Cererea reprezinta, de fapt, relatia īntre diferitele preturi posibile ale unui produs si cantitatile care vor fi cumparate la fiecare din preturile oferite * lor poate viza intregul produs turistic sau cu cea internationala, produce mutatii cantitative si/sau calitative.

            O buna politica a preturilor care sa reflecte calitatea prestatiilor, īnsotita de un sistem de facilitati, pot asigura stabilitatea fluxurilor turistice, o buna utilizare a capacitatii si  eficientei activitatii.

            Cuantificarea influentei preturilor se face tot cu ajutorul coeficientului de elasticitate, care are valori negative datorita reactiei de obicei contrare a celor doua fenomene ( crestera preturilor genereaza reducerea cererii) .

            Specialisti considera ca preturile si veniturile trebuie sa intre ca element formativ al strategiilor care ar urma sa asigure crearea si determinarea unui nivel de cerere efectiva.

            Oferta turistica- constituita din atractii echipamente si forta de munca, cunoscute si sub denumirea de dotari factoriale-actioneaza direct asupra consumului turistic si fenomenului īn ansamblul sau.

            Progresul tehnic este un factor care infuenteaza continuu dezvoltarea turismului, fie direct, prin cresterea gradului tehnic al dotarilor hoteliere, de alimentatie,tratament si agrement , fie indirect, prin actiunea sa asupra urbanizarii , industrializarii, perfectionarii cailor si mijloacelor de transport, calitatii mediului.

            Pe de alta parte progresul tehnic, industrializarea, urbanizarea, conditiile actuale de viata ale omului modern,aduc, pe langa aspectele pozitive, unele aspecte negative cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibre alimentare calitative si cantitative, intensificarea actiunii patogene a mediului ambiant asupra organismului uman datorita poluarii fiyice si chimice care au impact negativ asupra starii de sanatate a populatei . Pentru diminuarea impactului acestor efecte negative, tot mai multi turisti aleg ca destinatie de vacanta statiunile balneare.

            Un alt factor general ce infuenteaza dinamica turismului si a turismului balnear este evolutia demografica, respectiv dinamica populatiei si mutatiile acesteia pe vārste, profesiuni,medii. Etc.Acest factor are o semificatie deosebita pentru turismul balnear deoarece segmentul persoanelor de vārsta a treia este īn crestere si reprezinta o importanta sursa pentru  cresterea pietei acestei forme de turism.Cresterea duratei medii da vietii si un sistem de facilitatii din partea statului, alaturi de nevoia de ingrijire si refacere a starii de sanatate, transforma o buna parte din persoanele incluse īn aceasta categorie de vārsta, care beneficiaza si de un alt factor determinant pentru turism , timp liber, in clienti ai statiunilor balneare.

            Procesul de urbanizare prin efectele sale negative asupra mediului si prin cresterea solicitarii nervoase determina cresterea numarului celor care simt nevoia refacerii intr-o statiune de odihna sau de tratament balnear.

            Actiunea acestor factorii cu caracter general este completa de cea a factorilor specifici dezvoltarii turismului balnear, dintre care am mentiona:

v     tendinta actuala pe plan mondial de a se īnlocui, īn unele afectiuni cronice, tratamentul medicamentos prin tratamente cu factori naturali de cura , mai adecvati organismului suprasolicitat de ritmul vietii mondene;

v     īmbinarea turismului propriu-zis cu turismul balnear care asigura turistului posibilitatea ca īn timpul concediului de odihna sa-si īngrijeasca si sanatatea si sa se reconforteze vizitānd totodata si o localitate, respectiv o ttara straina;

v     dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numarul celor care beneficiaza de cure balneare total sau partial platite de casele de asigurari sociale sa fie mereu īn crestere;

v     calitatea si eficienta instalatiilor si sotarilor, de care dispun statiunile, au rolimportant īn alegerea acestora ca destinatie de cura balneara si pot fi un factor de atractie pentru revenirea turistilor īn statiunile respective;

v     dezvoltarea tehnicilor medicale, aferente procedurilor medicale pentru cura externa, realizate īn statiunile balneoclimaterice ( hidro-termo-terapie,balneo-terapie);

v     valoarea deosebita din punct de vedere terapeutic a factorilor naturali de cura din statiunile balneare climaterice din Romānia si multitudinea afectiunilor ce pot fi tratate.

            Influenta acestor factori specifici face din turismul balnear forma de turism cu cele mai individualizate preferinte si cereri, multitudinea afectiunilor presupunānd tratamente balneo-medicale diversificate si realizarea unei oferte corespunzatoare.

4.4. Indicatorii statistici ce caracterizeaza activitatea de turism

            Analiza dinamica a circulatiei turistice atesta evolutia ei se īnregistreaza atāt modificari calitative materializate īn orientarea turistilor spre servicii de confort ridicat, spre produse turistice speciale, cāt si modificari cantitative rezultate din dimensiunile acesteia exprimate prin diferiti indicatori[5].

            Indicatori statistici reprezinta expresia numerica a unei determinari calitative obiective, obtinuta īn urma unei cercetari statistice raportata la conditii specifice de timp, spatiu si organizatoricesi se regasesc cu regularitate īn statistica oficiala si īn publicatiile de specialitate.[6]

            Īn procesul de cercetare indicatorii īndeplinesc functiile de masurare, comparare, analiya, sinteza, estimare, verificare a ipotezelor si de testare a semificatiei unor indicatori statistici determinanti pe baza unui model de calcul.

            Aceste functii le īndeplinesc si indicatorii din turism utilizatii īn analizele din aceasta lucrare. Se vor folosi indicatori primari ce se obtin īn cadrul prelucarii primare a datelor statistice, oferiti de Autoritatea Nationala de Turism, Centrul de calcul al Ministerului Sanatatii, Institutul National de Statistica, Anuarele statistice si alte surse.

            Īn urma prelucrarii statistice a acestor marimi absolute, prin aplicarea metodelor si procedeelor de calcul statistic, se vor obtine indicatori derivati.

            Frecvent se vor obtine indicatori statistici calculati sub forma de marimi relative, si anume, marimi relative de structura, de coordonare, ale dinamicii, programarii sau chiar de intensitate.

            Avānd īn vedere marea diversitate a serviciilor, diferitele forme de turism , categoriilede preturi si tarife diferentiate pe grade de confort si caracterul sezonier al turismului, activitatea din aceasta ramura este caracterizata printr-un sistem de indicatori, cu un continut complex.

            Turismul, īn evolutia sa, este analizat si urmarit prin indicatori fundamentati printr-o metodologie de calcul uniformizata pe plan mondial.

            Indicatorii turismului, īn corelatie cu factorii determinanti ce influenteaza cele doua laturi corelative ale pietei, trebuie sa furnizeze informatii cu privire la:

v     cererea turistica - prin masurarea circulatiei turistice interne si internationale īn cadrul teritoriului national;

v     oferta turistica sau potentialul economic din punct de vedere al bazei materiale si personalului

v     rezultatele valorice ale activitatii turistice, prin cheltuieli, īncasari si eficienta economica

v     calitatea activitatii turistice[7]

            Toti indicatorii ce caracterizeaza activitatea de turism se pot determina sub forma de: indicatori absoluti, medii, de intensitate, de structura, de dinamica. Pentru a avea aplicabilitate si eficienta, sistemul de indicatorii ai turismului poate fi grupat īn doua mari categorii:

Ų      indicatori la nivel macroeconomic

Ų      indicatori la nivel microeconomic

            Īn analiza de fata vom utiliza īn special indicatori la nivel macroeconomic.

            Din aceasta categorie, cei privind capacitatea de cazare turistica sunt indicatori care furnizeaza informatii cu privire la oferta turistica. Indicatorii macroeconomici care comensureza si caracterizeaza circulatia turisticasun indicatori ce furnizeza informatii cu privire la cererea turistica.

            Īn anliza urmatoare, privind fluxurile turistice, s-au utilizat indicatori sub forma de marimi absolute- numar turisti, īnoptari, numar zile turist si indicatori sub forma de marimi relative ale dinamicii.

            Pentru pregatirea datelor īn vederea previziunii s-au utilizat īn algoritmul de calcul indicatorii absoluti, relativi si medii: sporul cu baza fixa, sporul cu baza īn lant, media seriei , sporul mediu de evolutie, indicelemediu de evolutie, ritmul mediu de evolutie.

            Īn vederea previziunii s-au utilizat urmatoarele procedee de ajustare  a sosirilor cronologice: metoda sporului mediu, metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trendului liniar.Pentru aceasta s-au calculat indicatorii sintetici ai variatiei - abatere medie patratica ca medie patratica a abaterilor tuturor variantelor seriei de la media lor aritmetica si coeficientul de variatie ca raport īntre abaterea medie patratica si nivelul mediu al seriei.

4.5. Cererea potentiala si cererea afectiva

            Cererea, ca parte componenta a pietei, este .''dorinta pentru un anumit produs dublata de posibilitatea si decizia de a-l cumpara'' , iar cererea de servicii reprezinta partea solvabila a nevoii sociale reale de servicii care se manifesta pe piata[8].

            Pentru turismul balnear, cererea , ca manifestare a unei nevoi sociale, este īn principal, expresia unei nevoi specifice si anume nevoia de sanatate.

            Cererea turistica specifica acestei forme de turism prezinta particularitati generate de faptul ca manifestarea si dinamica acesteia sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joaca un rol īn modul cum diferite segmente ale populatiei īsi exprima nevoile absolute de consum pentru serviciile turistice si pentru tratamentul balnear, nevoi infuentate la rāndul lor de o serie de factoriobiectivi.

            Cererea potentiala de turism balnear este īn special reyultatul actiunii a patru factori principali: starea de sanatate a populatiei, factorul demografic, industrializarea si urbanizarea.

Ų      Starea de sanatate a populatiei .Realizarile deosebite ale medicinei si farmaco-terapiei au permis eradicarea unor boli altadata netratabile, sau ameliorarea altora, īnsa , firesc, nu puteau rezolva īn mod absolut problema.De multe ori rezultatele spectaculoase au venit de acolo de unde se spera mai putin, de la tratamentul balnear.Bineīnteles, aceasta nu īnseamna ca o cura balneara poate rezolva problemele chirurgiei,īnsa afectiuni digestive,ale aparatului respirator, dermatologice,ale aparatului locomotor, ginecologice, cardiace, ale sistemului nervos si alte afectiuni sunt de multe ori ameliorate īn satiunile balneare.Dorinta de īnsanatosire fade din bolnav un cumparator potential.

Ų      Factorul demografic. Datorita progresului stiintei, a medicinei īn special , asistam la modificari si din punct de vedere demorafic.Asistam la o crestere a ponderii vārstei a tria, careia i-a crescut si speranta de viata.Aceste modificari de structura vor avea influenta asupra cererii potentiale de turism balnear.

Ų      Industializarea si urbanizarea .contribuie la cresterea actiunii patogene a mediului ambint asupra organismului uman prin efectele negative ale poluarii fizice si chimice, sedentarismul, stresul psihic, dezechilibrul alimentar cantitativ si calitativ, reducerii contactului permanent dintre om si mediul sau natural, pe care le genereaza, sunt factorii principali ai cresterii morbiditatii si mariri factirilor de risc.Acestia sunt factorii a caroer evolutie īn ultimele decenii a determinat si aparitia conceptului potrivit caruia sanatatea tebuie privita ca o stare de bunastare. Chiar daca nu au o boala sau o infirmitate, ritmul nou de viata afecteaza calitatea vietii oamenilor, tonalitatea pozitiva, care pot fi recapatate printr-o cura de refacere a echilibrului psiho-fizic intr-o statiune balneara.

            Transformarea cererii potentiale īn cerere efectiva se afla sub influenta altei grupe de factori. Totalul produselor turistice " cura balneo-medicala" , "cura de sanatate", vāndute , deci cerere efectiva depinde de gradul de solvabilitate , durata timpului liber , oferta si nivelul de informare.

v     Gradul de solvabilitate.Turismul balnear nu are, īn majoritatea cazurilor, caracterul unui act de placare, fiind mai pretentios si mai scump.Folosirea lui alaturi de tratamentul medicamentos este ideala.Saracirea populatiei dupa 1990, a facut ca īntre cererea potentiala si cererea efectiva sa fie o diferenta din ce īn ce mai mare. Veniturile clasei medii, īn formare īn Romānia , sunt īnca mici comparativ cu cele ale tarilor dezvoltate, iar preturile, mult prea mari, fata de aceste venituri.Situatia dificila si pentru persoanele de vārsta a treia , pensionari, ale caror pensii, īn mare majoritate, abia acopera consumul zilnic.Uajutor important, pentru ca totusi aceasta categorie sa aiba acces la bilete īn statiuni, este cel acordat de guvern prin sistemul de asigurari sociale.

v     Durata timpului liber. Este un factor important īn cazul celor care trebuie sa repete tratamentul din sase īn sase luni, pensionarii fiind avantajati din acest punct de vedere. Pentru cei ce efecueaza tratamentul balnear o singura data pe an, īn sejur de lunga durata, se gasesc solutii cu angajatorul.

Tabelul 5.1.Bilete pentru tratament balnear acordate prin asigurarile sociale  

Anii

U/M

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Bilete

tratament

Mii

210,5

143,0

162,4

192,1

210,0

239,1

338,2

330,0

334,8

345,8

351,8

Cheltuieli efectuate

Mii lei

69,503

60,171

154,002

346,178

579,786

1.106,7

1.609

1.859,0

2.200

2128,6

2378,6

Asigurari pentru agricultori

Bilete tratament

Mii

28,9

17,9

21,8

29,2

35,0

58,1

Cheltuieli efectuate

Mii lei

7.614

6.472

17.772

 Sursa - Anuarele statistice ale Romāniei 1998-2005.

           - Institutul National de Statistica, date pentru 2005.

v     Oferta are rol determinant īn transformarea cererii potentiale īn cerere efectiva,     calitatea resurselor terapeutice naturale si dotarea tehnico-materiala pentru tratament, infuentānd alegerea .Īn functie de aceste elemente, recomandarea medicului va fi un element cheie in decizia de cumparare a unui anume produs turistic balnear, pentru o anumita afectiune a pacientului.Īn cazul afectiunilor ce pot fi tratate īn mai multe statiuni, celelalte elemente ale ofertei, vor determina alegerea statunii balneare.

v     Nivelul de informare este important īn luarea deciziei de cumparare a unui produs balnear, datorita tendintei de īntinerire a cererii si de accentuare a laturii preventive a tratamentului balnear si īn functie de modul īn care fiecare statiune īsi promoveaza produsul turistic. Reorientarea ofertei spre tratament profilactic, caruia specialisti īi acorda mare atentie pe viitor, printr-o reclama corespunzatoare, va determina reorientarea turistilor spre statiunile balneare.

            Atāt factorii de influenteaza formarea cererii potentiale, cāt si cei care determina decizia de cumparare a produsului turistic cura balneo-medicala, sunt dependenti de cresterea economica a tarii.

            Indicatorii ce caracterizeaza elocvent nivelul de dezvoltare economica, sunt produsul national brut si produsul national brut pe locuitor (tabelul 5.2) care īncepānd cu anul 2000 au īnregistrat ritmuri mari de crestere anuala.

Tabelul 5.2. Dinamica PIB si PIB/locuitor īn perioada 1994-2005

1990 = 100%

1998 = 100%

Anii/indic.

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

PIB

83.8

89.8

93.4

87.7

83.5

98.8

101

106.8

112.2

118

127.8

132.8

PIB/loc.

85.6

91.9

95.8

90.2

86.1

99

101.3

107.2

115.9

122.2

132.7

139.7

Sursa -Anuarele Statistice ale Romāniei 1995-2005

          -Institutul National de statistica, date pentru 2005



            Evolutia veniturilor populatiei, principala conditie pentru ca manifestarea cererii turistice, explica descresterea īnregistrata de principalii indicatori ce caracterizeaza circulatia turistica īn perioada analizata.

            Avānd īn vedere aceste elemente, se constata ca etapa actuala, cererea pentru turismul balnear a capatat noi dimensiuni.

            Statiunile balneare vin, de regula, cei cu venituri medii si mici, iar curantii,īn buna parte persoane de vārsta a III-a, se caracterizeaza printr-o fidelitate, dispun de timp liber si au o durata a sejurului prelungita.

            Scaderea puterii de cumparare a populatiei a avut ca efect si scaderea cererii de turism, deci si de tratament din statiunile balneare. Diminuarea cererii manifestate de segmentul de piata caruia īi este destinata oferta balneara, segment constituit īn principal din persoane aflate la vārsta a treia, are legatura directa cu reorientarea veniturilor acestei categorii, de cele mai multe ori insuficiente, spre satisfacerea nevoilor de consum zilnic.

            Cererea turistica interna a fost, deci, influentata negativ dupa 1990, de cresterea exagerata a preturilor, raportat la venituri. La aceasta se adauga insuficienta diversificare si calitatea īn multe cazuri necorespunzatoare a serviciilor turistice oferite.

4.6.  Evolutia principalilor indicatori ce caracterizeaza circulatia turistica

            Indicatorii cei mai expresivi utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice īn statiunile balneare sunt: numar turisti, numar īnoptari si durata medie  a sejurului. Numarul turistilor ca cel mai reprezentativindicator fizic, cantitativ, a avut in perioada 2000-2005 evolutia prezentata īn tabelul 5.3.

Tabelul 5.3. Evolutia numarului de turisti cazati īn statiunile balneare din Romānia, īn perioada 2000-2005

                                         

ANII

NR.

TURIsTI (mii)

INDICE DE DINAMICĂ

I

DIN CARE

Romāni

(mii)

Indice de dinamica

Ponderea turistilor romāni

Straini

(mii)

Indicele de dinamica

Ponderea turistilor straini

2000

678

64.2

653

63.2

96.3

25

52.1

3.7

2001

689.5

65.3

663

65.8

96.2

26.5

55.2

3.8

2002

634.5

60.1

601.7

59.7

94.8

32.8

68.3

5.2

2003

674

63.8

637

63.2

94.5

37

77.1

5.5

2004

682.8

64.7

637.7

63.3

93.4

45.1

93.6

6.6

2005

650

61.6

614

61.2

90.2

36

90.2

5.6

I

-

96.93

-

96.78

-

-

99.55

-

R

-

-3.07

-

-3.22

-

-

-0.45

-

                       

Sursa -Anuarele Statistice ale Romāniei 1990-2005

          -Institutul National de Statistica,Frecventa structurilor de primire turistica cu     functiuni

           de cazare turistica, in anul 2005, Bucuresti, martie 2006 -prezentare date

            Īncepānd din1990 numarul turistilor sositi īn statiunile balneare a scazut, ajungānd īn 2005 sa reprezinte 61,6% din valorile īnregistrate īn 1990 (tabelul 5.3.). Un factor important ce a determinat aceasta evolutie este reprezentat de scaderea puterii de cumparare a populatiei Romāniei, datorita cresterii mici a veniturilor īn raport cu saltul preturilor.

            Īn aceste conditii numarul turistilor romāni care au sosit īn statiunile balneare ( fig. 5.1), cu o pondere īn total turisti (90-93%), a fost īn scadere si firesc a dat conturul evolutiei numarului total de turisti cazati īn aceasta perioada.

Fig. 5.1. Evolutia sosirilor de turisti īn spatiile de cazare din statiunile balneare


            Astfel, daca scaderea medie anuala la totalul turisti sositi īn statiunile balneare a fost intr-un ritm de 3,07 %, pentru turisti romāni īnregistrati īn 2005, care au reprezentat  61,2% din cei sositi īn 1990, ritmul mediu anual de scadere a fost de 3,22. Dupa o evolutie sinusoidala si un minim īnregistrat īn anul 2000, sosirile turistilor strainiīn statiunile balneare au revenit, nivelul īn 2005 situānduse la  90,2 % fata de 1990.

            Īn ceea ce priveste preferintele turistilor sositi īn statiunile balneare acestea īnregistrau īn 2005 distributia prezentata īn tabelul 5.4.

            Dupa cum se poate observa din tabelul si din figura 5.2., unitatile preferate de cei mai multi turisti sunt hotelurile, care ocupa īn preferintele turistilor peste 81,2 % din totalul sosirilor. Preferinta mare a turistilor pentru hoteluri poate fi pusa pe seama obisnuintei turistului cu acest tip de unitate, care confera īn conceptia lui siguranta si confort. Pe de alta parte, se explica prin faptul ca unitatile de tratament sunt incluse īn incinta hotelurilor si nu a celorlalte tipuri de unitati ceea ce face ca turistul sa prefere aceasta forma de cazare.

Tabelul 5.4. Preferintele turistilor sositi īn statiunile balneare pe tipuri de unitati de primire īn 2005

SOSIRI

DIN CARE:

Tipuri de unitati

Nr. turisti

Preferintele turistilor

Romāni

Pref. turistilor

Pondere tur.rom.

Straini

Pref. turistilor

Pondere tur. straini

Total

682756

100

637676

100

93.4

45080

100

6.6

Hoteluri

554401

81.2

516107

80.9

93.1

38294

84.95

6.9

Moteluri

9768

1.43

8730

1.34

89.4

1038

2.3

10.6

Vile turistice

61366

8.99

58137

8.12

94.74

3229

7.16

5.26

Cabane turistice

729

0.1

703

0.11

96.4

26

0.06

3.6

Pensiuni turistice

13199

1.93

12360

1.94

93.64

839

1.86

6.36

Campinguri

21674

3.17

20611

3.23

95.1

1063

2.36

4.9

Tabere

17064

2.5

16961

2.66

99.40

103

0.23

0.60

Casute turistice

1767

0.26

1438

0.23

81.4

329

0.73

18.6

Pensiuni agroturistice

382

0.06

360

0.06

94.24

22

0.05

5.76

 

Sursa - Institutul National de Statistica, Frecventa structurilor de primire turistica cu functiuni de

              cazare, īn anul 2005, Bucuresti, martie 2006

          -Prezentare date.

            Urmatoarele unitati preferate de turisti sunt vilele turistice care ocupa aproape 8,99 % din totalul sosirilor. Preferinta pentru vilele turistice poate fi pusa pe seama costurilor maci de cazare, pe de o parte, iar pe de alta parte, vilele confera intimitate si bineīnteles liniste.

Fig.5.2. Preferintele turistilor pentru spatiile de cazare din statiunile balneare īn 2005

           

            Īn privinta categoriei de confort (tabelul 5.5) preferinta turistilor s-a īndreptat catre categoria de doua stele, care a atras aproape ¾  din sosiri.

Tabelul 5.5. Preferintele turistilor sositi īn statiunile balneare pentru categoria de confort, īn anul 2005

Categoria de confort

Sosiri

Din care:

Nr. turisti

%

Romāni

%

Straini

%

Total sosiri

682756

100

637676

100

45080

100

4 stele

8773

1.29

6811

1.07

1962

4.35

3 stele

52665

7.71

43461

6.82

9204

20.42

2 stele

501230

73.41

470658

73.81

30572

67.82

1 stele

93411

13.68

90383

14.17

3028

6.72

Neclasificate

26677

3.91

26363

4.13

314

0.69

Sursa -Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni

            de cazare, īn anul 2005, Bucuresti, martie 2006

          - Prezentare si prelucrare date

            Turisti sositi īn spatiile de cazare si-au manifestat preferinta pentru categoria de doua stele(aproape 74%), aceasta categorie reprezentānd un echilibruīntre pret si confort. Urmatoarea categorie solicitata este cea de o stea, aceastacategoria atragānd aproape 14,17 % din turisti romāni, īn concordanta cu puterea de cumparare.

            Turisti straini sositi īn statiunile balneare au preferat, ca si romānii, categoria doua stele(67,82%) dar peste 20,42 % au ales categoria 3 stele īn detrimentul celor de o stea.

Evolutia numarului de īnoptari īn statiunile balneare a īnregistrat la rāndul sau o reducere accentuata(tabelul 5.3 si figura 5.3.).




            Ritmul de scadere a īnoptarilor a īnregistrat o medie anuala de 3,04 %, foarte apropiat de ritmul de scadere īnregistrat de numarul de turisti si are ca principala explicatie perioada dificila suferita de economia nationala īn aceasta trecere la economia de piata , cu o scadere accentuata a indicatorilor macroeconomici si implicit a puterii de cumparare a populatiei, ce a generat o reducere majora a sumelor alocate turismului balnear īn favoarea celor destinate necesarului de consum zilnic.

            Acest ritm este imprimat de evolutia īnoptarilor de turisti romāni, care reprezenta īn 2005 dupa o scadere aproape continua, doar 62,1%fata de 1990. Īn schimb īnoptarile turistilor straini au avut o evolutie interesanta.Dupa o crestere  cu 41,7% īn 1991, fata de 1990, a urmat o scadere, apoi vārf,īnregistrat īn 1994( cu 44% mai mult decāt īn 1990) si o involutie īn anii urmatori.

Tabelul 5.6. Evolutia numarului de īnoptari īn statiunile balneare din Romānia īn perioada 1990-2005

ANII

NR. ĪNOPTĂRI

mii

INDICELE DE DINAMICĂ

DIN CARE:

Romāni

mii

Ind. De dinamica

Ponderea inoptarilor

Straini

mii

Indicele de dinamica

Ponderea īnoptarilor

1990

8554

100

8338

100

97.47

216

100

2.53

1991

7007

81.9

6701

80.4

95.63

306

141.7

4.37

1992

5736

67.1

5470

65.6

95.36

266

123.1

4.64

1993

5436

63.5

5191

62.3

95.49

245

113.4

4.51

1994

5809

67.9

5498

65.9

94.65

311

144

5.35

1995

6016

70.3

5738

68.8

95.38

278

128.7

4.62

1996

4933

57.7

4659

54.8

94.45

274

126.9

5.55

1997

4874

57

4616

55.4

94.7

258

119.4

5.3

1998

5099

59.6

4900

58.8

96.1

199

92.1

3.9

1999

5300

62

5122

61.4

96.64

178

82.4

3.36

2000

5407

63.2

5266

63.2

97.4

141

65.3

2.6

2001

5860

68.5

5702

68.4

97.3

158

73.1

2.7

2002

5647

66

5476

65.7

96.97

171

79.2

3.03

2003

5831

68.2

5674

68.1

97.3

156.8

72.6

2.7

2004

5554

64.9

5370

64.4

96.7

184

85.2

3.3

2005

5304

5156

62.1

92.3

148

78.2

2.8

I

-

96.96

-

96.9

-

-

98.86

-

R

-

-3.04

-

-3.1

-

-

-1.14

-

Sursa - Institutul National de Statistica si Studii economice-date 2001-2003

           -Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, īn anul 2005, Bucuresti martie 2006-Prezentare si prelucrare date.

Fig.5.3. Evolutia numarului de īnoptari īn statiunile balneare din Romānia

            Durata medie a sejurului (tabelul 5.7.) a īnregistrat o evolutie sensibil apropiata pentru total turisti romāni. Dupa o scadere, īn 1995 se depaseste nivelul din 1990(103,3%),urmeaza un minim īn 1996, cānd se īnregistraza 87,9 % comparativ cu 1990, pentru a se reveni la 8,2 zile īn 2005.

Tabelul 5.7. Evolutia duratei medii a sejurului īn statiunile balneare īn perioada 1990-2005

ANII

NR. MEDIU (zile/turist)

IND. DE

DINAMICA

DIN CARE:

romani

Ind. De dinamica

straini

Ind. De dinamica

1990

8.10

100

6.27

100

4.50

100

1991

7.90

97.5

8.02

127.9

6

133.3

1992

7.70

95.1

7.83

124.9

5.78

128.4

1993

7.72

95.3

7.81

124.6

6.28

139.5

1994

7.74

95.5

7.90

126

5.76

128

1995

8.37

103.3

8.43

134.4

7.32

162.6

1996

7.12

87.9

7.17

114.3

6.37

141.5

1997

7.96

98.3

8.07

128.7

6.45

143.3

1998

8.20

101.2

8.32

132.7

6.03

134

1999

7.97

98.4

8.05

128.4

6.14

136.4

2000

7.97

98.4

8.06

128.5

5.64

125.3

2001

8.5

104.9

8.6

137.2

5.7

126.7

2002

8.9

109.9

9.1

145.1

4.9

108.9

2003

8.65

106.8

8.9

141.9

4.2

93.3

2004

8.1

100

8.4

134

4.1

91.1

2005

8.2



100

-

102.1

-

-

I

-

100

-

-

-

99.33

R

-

0

-

+2.1

-

-0.67

Sursa - Anuarele Statistice ale Romāniei 1990-2001

           -Institutul National de Statistica si Studii Economice-date 2001-2003

           -Institutul National de Statistica, Frecventarea strucurilor de primire turistica cu functiuni

            de cazare, īn anul 2005, Bucuresti, martie 2006.

            -Prelucrare si prezentate date

            Explicatia acestei situatii este legata de faptul ca atāt īnoptarile cāt si numarul de turisti au scazut īn perioada analizata cu aproape 40% , iar indicele de dinamica a avut valori sensibil apropiate pentru cei doi indicatori, motiv pentru caredurata medie a sejurului īn 2005 este aproape aceeasi ca īn 1990.Cu totul alta este situatia īn ceea ce priveste durata medie a sejurului pentru turisti straini care īnregistreza un vārf īn 1995, fiind cu 62,67% mai mare, iar īn 2005 mai mica cu 9 % decāt īn 1990.

            Cu toate acestea, datorita ponderii foarte mici a īnnoptarilor si numarului de turisti straini īn totalul indicatorilor, aceasta exceptie nu aafectat sejurul mediu global.

Īn statiunile balneare durata medie a sejurului cea mai ridicata īn 2005 (tabelul 5.8) a fost īnregistrata īn hoteluri,aici turistul petrecānd īn medie de 9,2 zile.Alte unitatii ce au īnregistrat durata medie a sejurului ridicata sunt zilele turistice, cu 4,8 zile/turist.

            Turistii romāni au petrecut cel mai mult timp īn hoteluri(9,5 zile/turist), urmatoarea unitate preferata fiind, deasemenea, vila turistica, cu o durata medie de sedere/turist de 4,9 zile.Turisti straini au preferat sa īsi petreaca cel mai mult timp īn hoteluri si pensiuni(4,3 zile/turist).

Tabel 5.8 Durata medie a sejurului īn statiunile balneare pe tipuri de unitati de primire, īn anul 2005

Tipuri unitati

Numar mediu

(nr.zile)

Din care:

romāni

straini

Total

8.1

8.4

4.1

Hoteluri

9.2

9.5

4.3

Moteluri

1.6

1.7

1.5

Vile turistice

4.8

4.9

3.8

Cabane turistice

1.7

1.7

1

Pensiuni turistice

2.3

2.1

4.3

Campinguri

1.9

1.9

2.3

Tabere

3.9

3.8

7.4

Casute turistice

2.1

2.3

1.5

Pensiuni agrotur.

3.8

3.7

6.2

Sursa: - Institutul National de Statistica,Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni      de cazare, īn anul 2005, Bucuresti martie 2006

           -Prezentare si prelucrare date

            Evolutia indicatorilor utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice īn statiunile balneare īn perioada 1990-2005 este īngrijoratoare.Cu exceptia duratei medii a sejurului, care a suferit mici variatii, numarul de turisti si numarul de īnoptari au scazut īntr-un ritm mediu annual de 3,07 % respectiv 3,04 %.

            Circulatia turistica balneara a cunoscut scaderi semnificative atāt la numarul de turisti sositi cāt si la numarul de īnoptari. Turistii romāni au īnregistrat cele mai semnificative scaderi la cei doi indicatori, ca urmare a situatiei economice si a slabelor servicii.Īn cea ce priveste structurile alese pentru sejur, se poate spune ca unitatile preferate de turisti romāni si straini au fost hotelurile,urmate de vilele turistice, iar ca nivel de confort romānii au preferat unitatile de o stea si de doua stele, pe cānd turisti straini pe cele de doua si trei stele.

4.7. Previziunea cererii pentru turismul balnear īn perioada 2007-2010

            Dezvoltarea continua  a fenomenelor economice si sociale, a caror dinamica este infuentata de un numar mare de factori, face dificila determinarea nivelului unui fenomen īntr-o etapa urmatoare.Din acest motiv elaborarea calculelor privind nivelul de dezvoltare a fenomenelor trebuie sa aiba īn vedere modificarile cantitative , calitative si gradul de interactiune īntre factori.

            Un rol deosebit īn interpretarea tendintei de dezvoltare a fenomenelor īl are reprezentarea grafica care constituie unul din criteriile obiective īn functie de care se va alege procedeul de extrapolare.

            Deoarece īn calculele statistice de previziune a indicatorilor se utilizeaza frecvent extrapolarea pe baza metodelor sporului mediu, a indicelui mediu de dinamica si a trendului liniar, pentru previziunea numarului de turisti am ales dintre acestea metoda cu cel mai mic coeficient de variatie.

            Īn caracterizarea cererii balneoturistice este foarte importanta cunoasterea starii de sanatate a populatiei.Iata de ce īn acest subcapitol, am efectuat īn primul rānd o estimare a evolutiei cererii de turism balnear plecānd de la evolutia morbiditatii, dupa care am previzionat numarul de turisti pentru statiuni balneare īn perioada 2007-2010.

Previziunea evolutiei numarului de turisti pentru turismul    balnear

            Īn vederea efectuarii previziunii, pentru fiecare indicator (serie de date) se vor folosi cel putin doua metode de previziune si se va alege cea pentru care coeficientul de variatie este mai mic decāt 5 %[9].

            Pentru previziunea numarului de turisti am folosit trei metode: a sporului mediu, a indicelui mediu de dinamica si a tredului liniar.

            Deoarece metoda de previziune cu cel mai mic coeficient de variatie(v=3,2%) este metoda trendului liniar am efectuat extrapolarea datelor cu aceasta metoda.

            Previziunea numarului total de turisti īn statiunile balneare din Romānia, īn perioada 2007-2010, ar avea urmatoarea evolutie:

Tabelul 5.9. Previziunea numarului total de turisti īn statiunile balneare

2007

7

702.5

2008

8

709

2009

9

715.5

2010

10

722

            Īn urma previziunii rezulta o evolutie favorabila, dar aprecierea noastra este ca nu exprima situatia viitoare a cererii efective din turismul balnear romānesc, care va īnregistra valori mai mari.

            Influenta factorilor eterogeni ca actioneaza asupra cererii pentru turism balnear, unii greu cuantificabili, dar, īn principal, reluarea cresterii economice cu īmbunatatirea nivelului veniturilor populatiei, consideram ca vor determina o evolutie pozitiva a acestor indicatori.

            Īn ultimii ani, dezvoltarea economica din Romānia a īnregistrat ritmuri īnalte de crestere, evolutia PIB(tabelul 5.10.) ilustānd acest fapt.

Tabelul 5.10. Evolutia PIB īn perioada 1995-2005

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

PIB

Mii lei

6480

7798

8917

9122

12322

16020

19052

22556

27619

31992

28662

In % fata de anul precedent

98.6

94.1

101.6

93.5

96.6

102.1

106.1

107.8

106.6

107.3

106.2

Sursa: -Anuarele Statistice ale Romāniei 1995-2005

            Mentinerea ratelor anuale de crestere, la nivelul celor din anii 2001-2005, se poate determina, pe lānga reducerea decalajului dintre Romānia si celelalte tari ale UE,o situatie economico-financiara mai buna pentru fiecare cetatean si implicit o crestere a cererii interne pentru turism si turism balnear. La rāndul sau, statul va putea majora sumele alocate pentru bilete de tratament balnear si odihna subventionate din bugetul asigurarilor sociale.

            Consideram ca si cererea internationala pentru turismul balnear romānesc va īnregistra o crestere, determinānd ca numarul total de turisti, īn statiunile balneare din Romānia, sa fie, īn urmatorii ani, mai mare decāt cel rezultat din previziune. Includem aici nu numai turisti straini ce ar veni īn Romānia pentru tratament balnear, ci mai ales pe aceia e ne vor prefera pentru curele de sanatate.

Cu toate acestea, apreciem ca estimarea facuta de specialisti ICT, pentru 2007, prezentata īn tabelul 5.11. si figura 5.3, precum si ritmurile medii anuale de crestere, sunt prea optimiste.

Tabelul 5.11.Evolutia estimata a circulatiei turistice īn statiunile balneare-mii

Realizat 2002

Estimat 2007

Ritm mediu anual (%)

Nr. Total turisti

634.3

990

11.78

- turisti romani

601.7

920

11.23

- turisti straini

32.6

70

18.41

Figura 5.3. Evolutia estimata a numarului de turisti pentru statiunile balneare

            Din punctul nostru de vedere, nivelul de aproape un milion de turisti pentru statiunile balneare va fi atins abia īn anul 2010.

            Un nivel ridicat al morbiditatii si mentinerea ritmului cresterii economice ce se realizeaza īncepānd cu anul 2001 īn Romānia, care va avea efecte pozitive si asupra veniturilor populatiei, vor face ca cererea efeciva pentru turism balnear sa fie īn crestere asa cum rezulta si din aplicarea metodelor statistice de previziune.

4.8.  Directii de dezvoltare a turismului balnear romānesc

            Dezvoltarea turismului īn Romānia trebuie sa fie un obiectiv si un mijloc al dezvoltarii economico-sociale de ansamblu,īn contextul politicii nationale de dezvoltare si de integrare īn structurile europene[10].

            Directiile de dezvoltare a turismului balnear romānesc sunt determinate de dezvoltarea macroeconomica a Romāniei, de mai buna reglementare, din punct de vedere legislativ, a problemelor acestei forme de turism si de implicarea Guvernului Romāniei īn sustinerea turismului si turismului balnear romānesc.

            Īn toate aceste planuri evolutia este īncurajatoare. Īn primul rānd Romānia a īnregistrat īn 2002 si 2004 unele din cele mai bune ritmuri de crestere economica din tarile Europei de Est.

Īn al doilea rāand, Planul de actiune al Programuluide guvernare pe perioada 2001-2004, aprobat prin H.G.R. 495/2000, cuprindea obiective precise, termene scurte si modalitatile concrete de punere īn aplicare īn domeniul turismului,guvernul consderānd turismul domeniul prioritar economiei nationale.

            Astfel, unul din obiective- accelerarea procesului de privatizare, a fost favorizat de hotarārea de guvern prin care Ministerul Turismului prelua competentele privind efectuarea privatizarii, īn defavoarea fostului Fond al Proprietatii de Stat, cu intentia declarata de a debirocratiza si simplifica procedurile de privatizare īn turism.

            Un alt obiectiv, īnca valabil, este efectuarea integrala a procesuluide privatizare.

            Privatizaea s-a desfasurat īntr-un ritm sustinut si prin finalizarea ei,²forta schimbarii²  cum am denumi proprietatea privata, va putea action, va creste calitatea si competitivitatea ofertei de turism  si turism balnear si va īnregistra, din nou, un trend pozitiv īn evolutia indicatorilor ce caracterizeaza aceasta activitate.

            Tabelul 5.12. prezinta capacitatea si activitatea de cazare turistica, pe forme de proprietate, īn anul 2005 si releva pozitia dominanta a proprietatii majoritar private,care a atins īn jur de 80 % la structuri de primire si capacitate īn functiune si aproape 75 % la capacitate existenta.

            Marea majoritate a structurilor intrate īn proprietate privata au intat deja īn planuri mai mari sau mai mici de modernizare,ceea ce reflecta interesul investitiilor de a schimba amaginea structuriolr de cazare, alimentatie, tratament sau agrement ai caror proprietari au devenit.

Īn masura īn care vor realiza o noua oferta si o mai buna calitate a serviciilor vor īnregistra rezultate pe masura efortului investitional.

Tabelul 5.12. Capacitatea si activitatea de cazare turistica, pe forme de proprietate, īn anul 2005

U.M.

TOTAL

Forme de proprietate

Majoritar de stat

Majoritar privat

%

%

%

Structuri de primire tur.

Nr.

4226

100

710

18.7

3516

81.3

Capacitate existenta

Locuri

282661

100

69418

25.7

213243

74.3

Capacitate in functiune

Mii loc. zile

54979

100

9543

20.6

45436

79.4

Sursa:- Institutul National de Statistica, Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni

             de cazare īn anul 2005, Bucuresti,martie 2006

- Prezentare si prelucrare date

            Un rol important īn dezvoltarea turismului balnear romānesc īl are politica sociala a guvernului, care, pentru a veni īn spijinul pensionarilor, suporta annual de la buget, īn limita unor cheltuieli efectuate prin sistemul de sigurari sociale īn jur de 70 % din valoarea biletului de tratament, facilitānd accesul persoanelor de vārsta a III-a īn statiunile cu factori de cura, asigurānd astfel si o buna utilizare a ofertei balneoturistice.

            Alte obiective din programul de guvernare sunt:

Ų      armonizarea la legislatia Uniunii Europene;

Ų      reglementarea cuprinzatoare a principiilor de dezvoltare a turismului si strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu si lung;

Ų      dezvoltarea si modernizarea bazei turistice cu doua actiuni care vizeaza direct turismul balnear;

Ų      crearea zonelor turistice speciale, ce include si statiunile balneo-climaterice;

Ų      acordarea de facilitatii fiscale si relansarea potentialului de tratament geriatric al Institutului Ana Aslan- Otopeni

Ų      promovarea potentialului turistic

Ų      dezvoltarea relatiilor cu organizatiile de turism

            Materialele de informare si promovare turistics tiparite sau destinate informarii prin majloace audiovizuale, actiune de reclama, publicitate si promovare a ofertei turistice, participarea la tārguri internationale, au dat deja roade, turoperatori de renume, revenind de anul trecut pe piata turistica a Romāniei cu perspecive foarte bune īn privinta cresterii numarului de turisti īn anii urmatori.

            O buna promovare īnsotita de schimbarea īn bine, din punct de vedere calitativ si competitiv, a ofertei romānesti de turism balnear, cu factori naturali de cura atāt de valorosi , pot face din tara noastra o destinatie din ce īn ce mai solicitata de turistii straini mai ales ca pretul sejurului balnear este accesibil pentru acestia.

            Anul 2003 a fost anul turismului balnear si īmpreuna  cu programul national de lansare a turismului balnear romānesc, arata preocuparea dosebita a Autoritatii Nationale pentru Turism si a Guvernului Romāniei pentru aceasta forma de turism.

            Principalele directii de dezvoltare au īn vedere si urmatoarele actiuni:

v     Īmbunatatirea ambiantei generale a statiunilor;

v     Folosirea cāt mai larga a resurselor naturale disponibile;

v     Diversificarea activitatii de tratament;

v     Cresterea competitivitatii activitatilor de primire;

v     Dezvoltarea si īmbunatatirea calitatii serviciilor din unitatile de alimentatie;

v     Diversificarea dotarilor de agrement si a actiunilor specifice.

            Īn ceea ce priveste investitiile, datorita faptului ca turismul este, prin excelenta, un domeniu al sectorului privat, din acest sector va proveni si ponderea cea mai mare a investitiilor. Statului īi revine, īnsa, rolul de coordonare prin utilizarea macanismelor si pārghiilor specifice economiei de piata pentru stimularea investitiilor.

            Rolul statului este major īn asigurarea infrastructurii generale de calitate prin realizarea de investitii īn scopul modernizarii acesteia,īn crearea cadrului legislativ stimulativ, asigurarea stabilitatii macroeconomice si a unui mediu sanatos de afaceri.

            Toate aceste actiuni ce īsi propun integrarea īn standardele europene a calitatii produsului balnear, īn conditiile īn care cererea internationala pentru turism balnear este īn crestere, vor da posibilitatea exploatarii potentialului balnear al Romāniei īn folosul unui cāt mai mare numar de turisti romāni si straini. 

CONCLUZII

Īn Europa ultimilor 20 de ani avut loc, dupa cum apreciaza specialisti īn domeniu, o revenire fara precedent a termalismului iar secolul XXI a īnceput cu o imagine incomparabil mai buna pentr aceasta forma de turism, datorita dezvoltarii sustinute a turismului de bunastare alaturi de cel traditional.

            Īn cazul nostrum, schimbarea de sistem politic, economic si social produsa īn 1989 si revenirea tarii noastre īn esalonul democratiilor europene a īnsemnat pentru turismul balnear intrarea īntr-o perioada de criza. Perioada prelungita de tranzitie, caderea economiei, scaderea puterii de cumparare, managementul defectuos, lipsa investitiilor, a cadrului legislativ, au generat degradarea bazei materiale din statiuni, atāt din punct de vedere al achipamentelor īnvechite si depasite moral din hoteluri, restaurante si baze de tratament, cāt si al dotarii edilitate, amenajarilor publice (parcuri,pavilioane de cura interna, captari de izvoare) si protectiei factorilor naturali de cura,care s-au degradat considerabil.

            Din acest motiv, pāna īn anul 2000, īn loc sa diminuam diferentele dintre oferta noastra īn domeniu si cea a statelor cu traditie, discrepantele s-au accentuat.

            Cresterea economica īnregistrata de tara noastra dupa anul 2000 s-a reflectat si īntr-un reviriment al ofertei din turismul balnear romānasc, o tendinta de modernizare a structurilor hoteliere si de tratament, de diversificarea ofertei, ceea ce reflecta convingerea societatilor ce-si desfasoara activitatea īn domeniu ca aceasta forma de turism va īnregistra o crestere continua a cereri.

            Asa cum am aratat īn capitolul 5, īmpartasind convingerea ca turismul balnear va avea un ritm de crestere mai mare decāt alte forme de turism.Īn aceste conditii, presupune actiuni energice pentru modernizare si dezvoltare din partea factorilor de decizie de la nivel macroeconomic si din partea celor de la nivel regional si local, prin planuri nationale si regionale. Pe de alta parte, strategiile societatilor comerciale si ale investitorilor din statiuni vor avea succes īn masura īn care se vor īncadra īn programele stabilite la nivel national.

            Premisele sunt create si de Planul national de dezvoltare, 2004-2006, care īsi propune reducerea progresiva a discrepantelor. Īntre turismul romānesc si cel European vor fi reduse conform celei de a treia directii de actiune, prin promovarea unei dezvoltarii regionale echilibrate si atenuarea discrepantelor sociale, care se va realiza prin implementarea urmatoarei prioritati: Dezvoltarea regionala si locala, va sprijini o gama larga de initiative regionale sau locale, pentru a caror implementare autoritatile locale vor detine principala responsabilitate. La acestea, se vor adauga actiuni specifice īn domeniul dezvoltarii afacerilor si promovarii turismului, unde este necesara completatea actiunilor de anvergura nationala cu actiuni care vizeaza īn mod special solutionarea nevoilor locale.

            Strategiile societatilor cu activitate de turism balnear, cu sprijinul autoritatilor regionale si locale, vor defini īnsa adevarata fata a viitoarelor statiuni balneare romānesti.

            Acestea vor trebui sa raspunda noilor cerinte ale clientilor si noului concept,"turismul de sanatate, cu oferte complexe, diversificate, de īnalta calitate, atāt la structurile de primire si alimentatie, cāt si la tratament, variatele tipuri de cura si agreement."

            Statiunile balneare ale viitorului din Romānia vor avea succes daca vor reusi transformarea cu ajutorul strategiilor propuse īn centre moderne de sanatate si bunastare care sa valorifice extraordinarul potential al factorilor naturali de cura.

            Pentru a putea raspunde cerintelor manifestate pe piata turistica balneara este necesara crearea unor statiuni polivalente prin largirea si diversificarea profilului de baza al statiunii, paralel cu aparitia unor statiuni cu profiluri noi: īnlaturarea stresului, repunerea īn forma, īnfrumusetarea, talasoterapie, profilaxie.

            Statiunile balneare moderne, care vor avea produse cu un continut complex, vor oferi cure balneare terapeutice si de recuperare dar si cure pentru turismul de bunastare, de sanatate, cu accent pe calitatea vietii strāns īmpletita cu apararea sanatatii sunt solutia īnvingatoare pentru turismul balnear. Aceste statiuni pot deveni centre de referinta pentru satisfacerea nevoilor de bunastare ale oamenilor.

            Dintre problemele generale obligatorii pentru edificarea statiunilor balneoturistice moderne am enumera:

-         analizele temeinice pentru stabilirea registrului de factori naturali de cura, reyervele de subsante minerale utile si nivelul de utilizare a acestora;

-         stabilirea profilului si specializarilor optime ale statiunii ca elemente de baza privind amploarea si structura modernizarilor bazei materiale si/sau crearea centrelor de bunastare;

-         conturarea celor mai bune solutii pentru zonarea functionala si elementele de infrastructura generala si specifica;

O valorificare strategica a potentialului turismului balnear romānesc va permite repozitionarea acestuia pe piata interna si internationala. Reusita acestei actiuni depinde de implicarea hotarāta a factorilor de decizie de la nivel macro si microeconomic, iar efectele economice si sociale vor fi inseminate pentru Romānia.  



[1] Cristureanu C., Zadig R., Baron P., Economia Turismului,Editura A.S.E., Bucuresti, 1982,pag. 95

[2] Minciu R., Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2004, pag . 38.

[3] Minciu R. Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2004, pag 39.

[4] Patriche D., Stanescu I., Grigorescu M., Emilian R., Enica Nicoleta, Economie comerciala, Ed. Economica, Bucuresti ,1998. Pag. 187

[5] Cristureanu C., Zadig R.,Baron, Economia Turismului,Editura A.S.E., Bucuresti,1982, pag 67.

[6] Petcu N., Statistica īn turism, teorie si aplicatii, Ed.Albastra, Cluj Napoca, 2000, pag 16

[7] Petcu N.,op. Cit., pag 117.

[8] Ioncica Maria, Economia Serviciilor, Ed. Uranus, Bucuresti, 2000, pag 172.

[9] Ioncica Maria, Padurean M., Ţala M., Economia serviciilor- Culegere deprobleme si studii de caz, Ed. Uranus, Bucuresti, 2002, pag 96.

[10] Stanciulescu Gabriela, Managementul operatiunilor de turism, Ed. All Back, Bucuresti, 2002, pag. 29.













Document Info


Accesari: 8829
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )