Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM al Caras - Severin

Turism


ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM al Caras - Severin

PUNCTE TARI



PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

- Intinderea si delimitarea administrativ-teritoriala

(vecini: judetul Timis, judetul Hunedoara, judetul Gorj, judetul Mehedinti, Republica Serbia si Muntenegru, pe o lungime de 70 km, iar in partea de sud-vest cu fluviul Dunarea, pe o lungime de 64 km.

 - Resurse turistice antropice

     1. Valori folclorice si etnografice:

     Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului - organizata la Carasova

     Port popular - Valea Carasului (Carasova) unde bogatia si originalitatea costumului popular s-a pastrat nealterat

     2. Obiective de mare interes turistic:

     - Lacurile Gozna de pe raul Barzava, Buhui si Marghitas de pe paraul Buhui, Lacul Mare de pe raul Caras, Trei Ape de pe raul Timis;

        Parcul National Domogled - Valea Cernei

     Are o suprafata totala de 61 211 ha din care 23 185 ha se afla pe teritoriul judetului Caras - Severin , 29 806 ha se afla pe teritoriul judetului Gorj si 8220 ha se afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In cuprinsul parculu 18118n139s i sunt constituite 5 rezervatii naturale in judetul Caras - Severin. Principalele elemente atractive ale parcului il constituie relieful variat atractiv turistilor si apele termo - minerale din statiunea Baile Herculane.

 

    - Lacurile ocupa un loc important in hidrografia judetului: Lacul Dracului, Lacul Ochiul Bei,Lacul crio-nival "Baia Vulturilor".

- Carstul banatean mai adaposteste lacuri carstice subterane formate prin bararea naturala a unor galerii de pestera, asa cum se poate constata in pesterile Plopa si Buhui din Muntii Aninei.

 

-  Lacurile antropice (de baraj)doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui Lacul Marghitas

- Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale

- Parcurilor Nationale:

     - "Domogled - Valea Cernei" care cuprinde Rezervatiile naturale: Domogled, Coronini-Bedina, Iauna-Craiova, Iardasita, Belareca, Pestera Barzoni;

     - "Semenic - Cheile Carasului" cuprinde rezervatiile: Cheile Carasului, Izvoarele Carasului, Izvoarele Nerei, Cheile Garlistei, Barzavita, Buhui-Marghitas, Pestera Comarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Rezervatia Goposu;

     - "Cheile Nerei - Beusnita"cu rezervatiile: Cheile-Nerei-Beusnita, Valea Ciclovei-Ilidia, Cheile Susarei, Bigar, Lisovacea, Doclin;

     - "Parcul National al Portilor de Fier";

     - Alte Rezervatii in afara Parcurilor: Padurea Berzovia, Dognecea, Cheile Globului, Cheile Rudariei, Rezervatia "Sfinxul Banatean", Rezervatia Naturala Bazias si Punctele Fosilifere de la Soceni, Apadia, Delinesti, Ezeris, Globu Craiovei, Petrosnita, Tarnova, Tirol, Valeapai, Zorlentu Mare.

- Arii protejate- exista un numar de 52 arii naturale protejate, din care de interes national 51 (parcuri nationale 3, parcuri naturale 1, rezervatii naturale 47)si de interes judetean 1 (rezervatii naturale 1). In cadrul judetului Caras - Severin sunt constituite 3 Parcuri Nationale (Parcul National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul National Semenic - Cheile Carasului si Parcul National Domogled - Valea Cernei) si Parcul Natural Portile de Fier.

     Resurse turistice antropice

     1. Monumente istorice de arta laica

     - Complexul Balnear realizat in stil baroc (Sec. XVIII - XIX) din Gara Baile Herculane:

     2. Monumente de arta plastica si conservativa

     - Statuia lui Hercule din Baile Herculane

     - Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;

     3. Obiective economice de interes turistic:

     - Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare "

     - Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona;

     Resurse turistice antropice

     1. Monumente de arta de factura religioasa: Manastirea Bazias din localitatea cu aceleasi nume;

     2. Muzee: Muzeul de istorie - Sectia Moldova Noua se constituie in expozitie permanenta de istorie - arheologie si etnografie a Clisurii Dunarii.

     Totodata mai exista 48 de rezervatii naturale in suprafata de 32.809,50 ha calsificate astfel: botanice (3), forestiere (6), mixte (20), geologice (5), speologice (4), paleontologice (10).

     Judetul Caras-Severin are si o bogata mostenire istorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala.Sunt un numar de 572 de astfel de obiective arheologice, care se subimpart astfel:

      - monumente si situri arheologice: 129,

      - monumente si ansambluri de arheologie: 257,

      - monumente memoriale si funerare: 34,

      - monumente de arta plastica: 13,

      - ansambluri urbanistice: 15,

      - monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara: 122,

      - ansambluri industriale monumentale: 3.

·       dezvolaterea haotica a infrastructurii

·       utilizarea inadecvata a domeniului schiabil si a ofertei turistice

·       sistem inadecvat de sistematizare a teritoriului turistic

·       poluare punctuala

·       administratia publica care nu întelege înca beneficiile turismului

·       mediul de afaceri ostil initiativei private

·       MT nu sprijina dezvoltarea turismului în regiune

·       MT nu sprijina dezvoltarea turismului activ



·       lipsa informatiei si a cartografiei turistice

·       lipsa infrastructurii

·       haos legislativ

·       absenta produselor turistice

·       lipsesc resursele umane specializate

·       confuzia generalizata a hotelariei cu turismul

·       imaginea negativa a Romaniei în lume

·       lipsa organizatiilor de promovare a turismului la nivel local

·       privatizarea haotica

·       conflict de competente

·       atitudinea restrictiva a administratiei padurilor

·       existenta unor zone cu factori naturali de risc (alunecări de teren,  surse de apa reduse, inundatii)

·       nu există reglementări pentru posibilitatea folosirii bazelor din silvicultură pentru turism, acestea fiind folosite în sistem de circuit închis

¨       lipsa de cunostinte a celor care vor să practice turismul rural

¨       insuficienta folosire a oportunitatilor si facilitatilor acordate turismului rural

¨       insuficienta informatie

¨       lipsa reclamei

·       lipsa colaborarii cu operatorii de turism

·       locuintele din zona de munte nu au dotarile necesare

·       localitatile nu beneficiaza de retele de utilitati (apă, canal)

·       zone de santier administrate haotic si care polueaza

·       depozitarea si reciclarea deseurilor

·       inexistenta statiilor pentru epurarea apei

·       companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protectia mediului

·       lipsa sistemului de colectare a gunoiului;

·       folosirea apelor curgatoare pentru depozitarea si eliminarea deseurilor

·       eroziunea exagerata a terenului datorita lipsei acute a unui sistem adecvat de drumuri agricole si forestiere (planificare, executia si întretinerea adecvata lipseste aproape cu desavârsire)

·       inexistenta unui drum de acces adecvat

·       frica de a primi straini în casa

·       confuzie între notiunile de musafir si turist

·       calitatea proastă a serviciilor

ü      imediata vecinatate cu UE

ü      curiozitatea unor categorii de turisti pentru România

ü      influxul de mijloace financiare din fonduri EU, daca se reuseste definirea unei strategii coerente




ü      recâstigarea atractivitatii pentru turistii autohtoni si din Ge, Yu, H, CZ, SK,

ü      implementarea relativ simpla si cu investitie minima a pensiunilor rurale

ü      implementarea relativ simpla a unor trasee de drumetie

ü      implementarea conceptului de Nordic Walking (NW) si dezvoltarea unui system adecvat de practicarea acestui sport de sanatate de acceptanta si crestere majora în lumea întreaga

ü      protectia mediului prin utilizarea drumurilor de padure si a spatiului natural si nu prin izolarea acestuia

ü      posibilitatea atragerii fabricantilor de echipament si material sportiv pentru a investi în crearea unor parcuri de testare a acestora

ü      reducerea eroziunii drumurilor agricole si forestiere create si folosite de maniera spontana prin repararea si intretinerea acestora ca urmare a practicarii turismului

ü      aparitia unor fonduri pentru dezvoltarea gospodariilor mici FIDA

ü      aparitia unor fonduri structurale pentru spatiul rural SAPARD;

ü      legea exploatatiei agricole;

ü      existenta scolilor la toate nivelele pentru îmbunatatirea cunostintelor;

ü      existenta cercetarii în domeniu

ü      regimul silvic, reglementat legal, are efecte favorabile asupra mediului si turismului;

ü      existenta fondurilor pentru dezvoltarea acestor activitati

ü      existenta sistemului de ridicare a nivelului de cunostinte în domeniu

ü      perspectiva gazduirii turistilor conduce la îmbunatatirea dotărilor

ü      înfiintarea unor activitati în realizarea produselor alternative;

ü      legislatia favorizeaza angajarea somerilor si a tinerilor;

ü      fonduri structurale pentru cei care încearca să-si dezvolte o activitate personală

ü      introducerea facilitatilor fiscale pentru agentii economici care investesc în proiecte de protectia mediului

ü      promovarea investitiilor de mediu în zone de risc ecologic

ü      posibilitatea de acces la fonduri nerambursabile în scopul solutionarii problemelor de mediu

ü      existenta unor proiecte pentru constructia si modernizarea statiilor de epurare a apei

Ř      sacrificarea turismului activ pe "altarul" gresit interpretat al protectiei mediului

Ř      administratia publica nu întelege importanta dezvoltarii turismului si o blocheaza

Ř      ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive international

Ř      strategia de dezvoltare turistica nu se implementeaza în timp util si apare o concurenta puternica din tarile învecinate

Ř      dezvoltarea industriala, agricola, silvica si proprietatea privata poate limita libertatea de practicare a turismul activ

Ř      o legislatie viitoare incompatibila cu conditiile reale ale regiunii, care sa restrictioneze practicarea turismului activ

Ř      ideile preconcepute si lipsa de întelegere a cererilor actuale ale turismului intern si international

           













Document Info


Accesari: 8399
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )