Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































BIHOR

Turism












ALTE DOCUMENTE

CRETA
SCHI IN BUCEGI
ACTIVITATEA DE AUTORIZARE IN TURISM - CERTIFICATE DE CLASIFICARE
TOUR - OPERATORII
Turismul in judetul Olt
Primul' 8000' pentru Romania
TRANSPORTURI TURISTICE
TURISMUL RURAL SI IMPLCATIILE SALE IN DEZVOLTAREA SATULUI ROMNESC
PIATA TURISTICA
Transporturile turistice rutiere

BIHOR

RESURSE NATURALE



MUNŢI

1.  MUNTELE sES (PLOPIs) (Bihor)

Culme muntoasa situata în partea de NV a Muntilor Apuseni, extinsa pe directia NV-SE. Altitudinea macima: 918 m (vf. Magura Mare). Muntii Plopis sunt alcatuiti din roci cristaline si iviri de calcare. Sunt partial împaduriti (fag, carpen, gorun).

2.  MUNŢII BIHOR (Bihor)

Masiv muntos situat în V României, constituind nucleul Muntilor Apuseni (Carpatii Occidentali) si totodata treapta montana cea mai înalta a acestora. Altitudinea maxima: 1849 m (vf. Curcubata Mare). 

3.  MUNŢII CODRU MOMA (Bihor)

Masiv muntos situat în V Muntilor Apuseni. Altitudinea maxima: 1112 m (vf. Plesu). Muntii Codru Moma sunt alcatuiti din calcare jurasice dure (în E), care au favorizat dezvoltarea unor fenomene carstice (chei, doline, polii, platouri, maguri), din sisturi cristaline (în V) si roci vulcanice (în S).

4.  MUNŢII PĂDUREA CRAIULUI (Bihor)

Culme muntoasa situata în NV Muntilor Apuseni, ce este orientata NV-SE, alcatuita predominant din calcare mezozoice si marginal din roci vulcanice neogene.

5.  MUNŢII VLĂDEASA (Bihor)

Masiv muntos situat în partea de N a Muntilor Apuseni, alcatuit din roci vulcanice, sisturi cristaline si local calcare jurasice. Este un masiv bine individualizat, cu relief domol, cu o culme centrala, orientata NNE-SSV, tesita, dominata de mai multe vârfuri 21121f513v care depasesc 1600 m altitudine.

LACURI

1.  LACUL BUCURA (Bihor»Bradet)

Cel mai impunator lac alpin din Carpatii romanesti este situat in caldarea ce-i poarta numele, sub Varful Peleaga si Saua Bucurei, orientat in directia nord - sud, la altitudinea de 2040 m. Suprafata lacului este de 8,90 ha, lungimea de 550 m si latimea medie de 160 m. 

2.  LACUL CICOs (Bihor»Sacueni)

Rezervatie naturala în suprafata de 10,00 ha.

3.  LACUL DE ACUMULARE LEsU (Bihor»Bulz)

Lacul de acumulare cu o suprafata de 148 ha si un volum de apa de 28,3 mil. mc a fost dat în folosinta în anul 1973 pentru alimentarea hidrocentralei Lesu (3,4MW) intrata în functiune în anul 1977.

RÂURI

1.  BARCĂU (Bihor)

Râu, afluent al Crisului Repede. Izvoraste de sub vf. Ponor din E Muntilor Plopis, flancheaza marginea sudica a depresiunii simleu Silvaniei, strabate defileul de la Marca, sapat în sisturi cristaline, apoi trece în zona de dealuri si de câmpie.

2.  CRIs (Bihor)

Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crisului Repede cu Crisul Alb. Crisul Repede are 148 km lungime si suprafata bazinului de 2425 kmp.

PEsTERI

1.  AVENUL CÂMPENEASCA - IZBUCUL BOIU (Bihor»Vascau)

Structuri geologice; Avenul este încadrat în aria carstica din M-tii Codru-Moma, numita platoul calcaros Vascau. Pestera Câmpeneasca are un portal de 20 m înaltime. În ea se pierd apele pârâului Ţarinii, printr-un aven de 35 m adâncime. 

2.  CETATILE PONORULUI (Bihor»Pietroasa)

Fenomene geologice; Reprezinta fenomenul carstic cel mai remarcabil din tara noastra. Cetatile sunt constituite din trei avene gigantice, situate într-o depresiune împadurita cu diametrul de cca. 1 km. Primul aven este sfârsitul Vaii Cetatii.

3.  PEsTERA FOCUL VIU (Bihor»Chiscau)

Structura geologica pestera este al doilea ghetar, ca marime dupa Scarisoara. Pestera descendenta adaposteste o masa de gheata, care are grosimea de circa 14 m si un volum aproximativ de 12.000 mc. 

4.  PEsTERA GĂLĂsENI (Bihor»Galaseni)

Structura geologica Pestera poate fi vizitata pe întregul parcurs numai de turistii care poseda mijloace speologice. Intrarea în pestera are dimensiuni reduse si este situata la baza unui bloc de calcar. Pestera are o lungime de 2.357 m.

5.  PEsTERA MEZIAD (Bihor»Remetea)

Pestera Meziad se afla în sudul Muntilor Padurea Craiului, pe pârâul Valea Pesterii, la circa 1 km amonte de cabana Meziad si 4 km amonte de confluenta cu pârâul Meziad (la 15 km de Remetea). Se deschide la o altitudine de 435 m în versantul drept al Vaii Pesterii.

6.  PEsTERA UNGURULUI (Bihor»suncuius)

Pestera Ungurului se afla la circa 1,5 km distanta de Pestera Vântului, în Defileul Crisului. Accesul se face pe o punte suspendata peste Cris, foarte spectaculoasa. 

7.  PEsTERA URsILOR (Bihor»Chiscau)

Pestera Ursilor este amplasata în partea de est a satului Chiscau (comuna Pietroasa, judetul Bihor), pe versantul stâng al Vaii Craiasa (afluent de dreapta al Crisului Negru), la o altitudine de 482 m. 

8.  PEsTERA VACII (Bihor»Rosia)

Structura geologica Pestera are intrarea situata la circa 40 m deasupra albiei seci a Albioarei, având o deschidere de circa 25 m, cu o diaclaza în centru. 

9.  PEsTERA VADU CRIsULUI (Bihor»Galaseni)




Pestera Vadu Crisului este situata în zona centrala a Defileului Crisului Repede (între comuna suncuius si Vadu Crisului), la baza versantului de nord al Muntilor Padurea Craiului (Muntii Apuseni), la 305 m altitudine si la circa 2,5 km amonte de satul Vadu Crisului.

10.          PEsTERA VALEA LEsULUI (Bihor»Bulz)

Structuri geologice; Pestera se afla în versantul stâng al Vaii Iadului, fiind greu accesibila. Are o înaltime de 365 m, o intrare mare, înalta de 4 m si o lungime de 4.500 m. Cunoscuta de la sfarsitul sec. XIX, dar explorata prima oara în 1944.

11.          PEsTERA VÂNTULUI (Bihor»suncuius)

Pestera Vântului a devenit în anul 2003 obiectiv turistic, prin amenajarea partiala a traseului principal, Galeria cu Meandre si Marele Meandru Racovita.

CHEI

DEFILEUL CRIsULUI REPEDE (Bihor»Galaseni)

Rezervatie naturala cu o suprafata de 219,70 ha.

MONUMENTE ALE NATURII

1.  CETĂŢILE PONORULUI (Bihor»Chiscau)

Fenomene geologice; Reprezinta fenomenul carstic cel mai remarcabil din tara noastra. Cetatile sunt constituite din trei avene gigantice, situate într-o depresiune împadurita cu diametrul de cca. 1 km. Primul aven este sfârsitul Vaii Cetatii.

2.  IZBUCUL INTERMITENT DE LA CĂLUGĂRI (Bihor»Vascau)

Monument al naturii; Situat la altitudinea de 398 m, este un interesant fenomen carstic, reprezentat printr-un izvor a carui apa izbucneste la suprafata cu intermitenta. În anii cu pluviozitate ridicata, izbucnirile se succed la câteva minute.

3.  LOCUL FOSILIFER DE LA CORNIŢEL (Bihor»Cornitel)

Rezervatie naturala paleontologica, cu o suprafata de 0,5 ha.

4.  LOCUL FOSILIFER DIN VALEA LIONII (Bihor»Pestis)

Punct fosilifer, cu resturi de reptile mezozoice (din Triasic).

5.  PEsTERA URsILOR (Bihor»Chiscau)

Pestera Ursilor este amplasata în partea de est a satului Chiscau (comuna Pietroasa, judetul Bihor), pe versantul stâng al Vaii Craiasa (afluent de dreapta al Crisului Negru), la o altitudine de 482 m. 

6.  PEsTERA VADU CRIsULUI (Bihor»Galaseni)

Pestera Vadu Crisului este situata în zona centrala a Defileului Crisului Repede (între comuna suncuius si Vadu Crisului), la baza versantului de nord al Muntilor Padurea Craiului (Muntii Apuseni), la 305 m altitudine si la circa 2,5 km amonte de satul Vadu Crisului.

7.  PEsTERA VÂNTULUI (Bihor»suncuius)

Pestera Vântului a devenit în anul 2003 obiectiv turistic, prin amenajarea partiala a traseului principal, Galeria cu Meandre si Marele Meandru Racovita.

8.  PUNCT FOSILIFER (în BETFIA) (Bihor»Baile Felix - 1 Mai)

Dealul somleu cu resturi de reptile, pasari si numeroase mamifere din Pleistocenul mediu.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

1.  AVENUL CÂMPENEASCA - IZBUCUL BOIU (Bihor»Vascau)

Structuri geologice; Avenul este încadrat în aria carstica din M-tii Codru-Moma, numita platoul calcaros Vascau. Pestera Câmpeneasca are un portal de 20 m înaltime. În ea se pierd apele pârâului Ţarinii, printr-un aven de 35 m adâncime.

2.  CALCARELE CU HIPURIŢI (Bihor»Bratca)

Rezervatie paleontologica Imens recif coralier cu lamelibranhiate marine de vârsta cretacica extins pe o suprafata de 0,40 ha.

3.  CETĂŢILE PONORULUI (Bihor»Chiscau)

Fenomene geologice; Reprezinta fenomenul carstic cel mai remarcabil din tara noastra. Cetatile sunt constituite din trei avene gigantice, situate într-o depresiune împadurita cu diametrul de cca. 1 km.

4.  GHEŢARUL DE LA BARSA (Bihor»Chiscau)

Structura geologica Lungimea pesterii este de 2.750 m. Portiunea care poate fi vizitata începe de la gura pesterii. Dupa o portiune de îngustare si o largire, sala de gheata se termina în sala Falselor Culoare ce reprezinta septe de tavan care aproape ca ating podeaua. 

5.  GROAPA RUGINOASĂ - VALEA SEACĂ (Bihor»Nucet)

Structuri geologice: Groapa Ruginoasa este o imensa ravena, lata de circa 450 m si adânca de peste 100 m. Peretii sai înclinati puternic sunt sapati în cuartite dure de culoare rosie, roz ori violacee.

6.  IZBUCUL INTERMITENT DE LA CĂLUGĂRI (Bihor»Vascau)

Monument al naturii; Situat la altitudinea de 398 m, este un interesant fenomen carstic, reprezentat printr-un izvor a carui apa izbucneste la suprafata cu intermitenta. În anii cu pluviozitate ridicata, izbucnirile se succed la câteva minute.

7.  LOCUL FOSILIFER DE LA CORNIŢEL (Bihor»Cornitel)

Rezervatie naturala paleontologica, cu o suprafata de 0,5 ha.

8.  LOCUL FOSILIFER DIN VALEA LIONII (Bihor»Pestis)

Punct fosilifer, cu resturi de reptile mezozoice (din Triasic).




9.  PEsTERA FOCUL VIU (Bihor»Chiscau)

Structura geologica pestera este al doilea ghetar, ca marime dupa Scarisoara. Pestera descendenta adaposteste o masa de gheata, care are grosimea de circa 14 m si un volum aproximativ de 12.000 mc. 

10.          PEsTERA GĂLĂsENI (Bihor»Galaseni)

Structura geologica Pestera poate fi vizitata pe întregul parcurs numai de turistii care poseda mijloace speologice. Intrarea în pestera are dimensiuni reduse si este situata la baza unui bloc de calcar.

11.          PEsTERA VACII (Bihor»Rosia)

Structura geologica Pestera are intrarea situata la circa 40 m deasupra albiei seci a Albioarei, având o deschidere de circa 25 m, cu o diaclaza în centru. 

12.          PEsTERA VALEA LEsULUI (Bihor»Bulz)

Structuri geologice; Pestera se afla în versantul stâng al Vaii Iadului, fiind greu accesibila. Are o înaltime de 365 m, o intrare mare, înalta de 4 m si o lungime de 4.500 m. 

13.          PEsTERA VÂNTULUI (Bihor»suncuius)

Pestera Vântului a devenit în anul 2003 obiectiv turistic, prin amenajarea partiala a traseului principal, Galeria cu Meandre si Marele Meandru Racovita.

14.          PUNCT FOSILIFER (în BETFIA) (Bihor»Baile Felix - 1 Mai)

Dealul somleu cu resturi de reptile, pasari si numeroase mamifere din Pleistocenul mediu.

15.          PUNCT FOSILIFER (în LĂZĂRENI) (Bihor»Lazareni)

Structuri geologice; Calcarele tortoniene de la Miheleu, rezervatie naturala cu o suprafata de 0,10 ha.

16.          PUNCT FOSILIFER (în TĂsAD) (Bihor»Tasad)

Structuri geologice - calcare tortoniene

REZERVAŢII  NATURALE

1.  CALCARELE CU HIPURIŢI (Bihor»Bratca)

Rezervatie paleontologica Imens recif coralier cu lamelibranhiate marine de vârsta cretacica extins pe o suprafata de 0,40 ha.

2.  COMPLEXUL HIDROLOGIC VALEA RECE (Bihor»Salacea)

Rezervatie naturala în suprafata de 2,00 ha.

3.  DEFILEUL CRIsULUI REPEDE (Bihor»Galaseni)

Rezervatie naturala cu o suprafata de 219,70 ha.

4.  IZVOARELE DE LA RĂBĂGANI (Bihor»Varaseni)

Rezervatie naturala strand cu apa mezotermala. Peisajul frumos constituie un prilej în plus de campare. Izvorul de la Rabagani este cautat de specialistii în stiinte biologice si pentru speciile de gasteropode.

5.  LACUL CICOs (Bihor»Sacueni)

Rezervatie naturala în suprafata de 10,00 ha.

6.  LOCUL FOSILIFER DE LA CORNIŢEL (Bihor»Cornitel)

Rezervatie naturala paleontologica, cu o suprafata de 0,5 ha.

7.  PARCUL DENDROLOGIC (din BALC) (Bihor»Balc)

Rezervatie naturala. Parc dendrologic cu numeroase specii lemnoase autohtone si exotice.

8.  POIANA CU NARCISE DE LA GORONIsTE (Bihor»Tinca)

Rezervatie naturala în suprafata de 1 ha.

9.  PUNCT FOSILIFER (în BETFIA) (Bihor»Baile Felix - 1 Mai)

Dealul somleu cu resturi de reptile, pasari si numeroase mamifere din Pleistocenul mediu.

10.          PUNCT FOSILIFER (în LĂZĂRENI) (Bihor»Lazareni)

Structuri geologice; Calcarele tortoniene de la Miheleu, rezervatie naturala cu o suprafata de 0,10 ha.

11.          REZERVAŢIA PEŢEA (Bihor»Baile Felix - 1 Mai)

Rezervatie naturala. În apa termala a pârâului si lacului Petea (4 ha), cu temperaturi constante de 30 grade Celsius, traiesc melcul Melanopsis parreyssi (relict tertiar), pestele endemic rosioara de apa calda si se dezvolta o specie rara de nufar de tip subtropical, relict tertiar, declarat monument al naturii.

RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  BISERICA DE LEMN (din MARGINE) (Bihor»Margine)

Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil a fost construita în anul 1700 si pictata în 1889. Sub aspectul bogatiei în ornamente cioplite, crestate sau sculptate, bisericile din lemn din Bihor depasesc monumentele de acest gen din Europa.

2.  BISERICĂ DE LEMN (în BOIANU MARE) (Bihor»Boianu Mare)



Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica are hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril. A fost construita în anul 1686, cu adaugiri din sec. XIX si picturi din sec. XVIII.

 CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri,canale, pasaje, tunele, constructii hidrotehnice etc.)

LACUL DE ACUMULARE LEsU (Bihor»Bulz)

Lacul de acumulare cu o suprafata de 148 ha si un volum de apa de 28,3 mil. mc a fost dat în folosinta în anul 1973 pentru alimentarea hidrocentralei Lesu (3,4MW) intrata în functiune în anul 1977.

ACTIVITĂŢI sI MANIFESTĂRI CULTURALE

CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA) (Bihor»Capâlna)

Manifestare populara - aici se afla renumita echipa feminina de dansuri populare Fetele de la Capâlna

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  CENTRU FOLCLORIC (în BOIANU MARE) (Bihor»Boianu Mare)

Manifestari populare traditionale legate de anumite perioade si date calendaristice, de anumite momente din viata omului.

2.  CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA) (Bihor»Capâlna)

Manifestare populara - aici se afla renumita echipa feminina de dansuri populare Fetele de la Capâlna .

3.  MUZEUL ETNOGRAFIC (din BEIUs) (Bihor»Beius)

Muzeu etnografic; deschis într-o prima forma în anul 1958, a fost organizat într-o conceptie stiintifica adecvata în cladirea ce a apartinut doctorului Ioan Ciordas. Muzeul prezinta marturii ale culturii populare deosebit de valoroase, provenite din satele depresiunii.

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

1.  CENTRU ETNOGRAFIC (în BOIANU MARE) (Bihor»Boianu Mare)

Arhitectura si tehnica populara arhitectura populara: case taranesti traditionale - constructie de suprafata cu un singur nivel; mobilier traditional cu lazi de zestre, scaune al caror spatare sunt reprezentari antropomorfe si lavite migalos daltuite.      

2.  CENTRU ETNOGRAFIC (în BUDUREASA) (Bihor»Budureasa)

Tehnica populara: vestite lazi de zestre ornamentate cu semicercuri, linii întretaiate si câteva motive fitomorfe stilizate (bradul, spicul), unice în tara nu numai prin ornamentatie cât mai ales datorita tehnicii de afumare a scândurilor de brad înainte de confectionare.

3.  CENTRU ETNOGRAFIC (în DERNA) (Bihor»Derna)

Tehnica populara În Derna se pastreaza instalatii tehnice de la vechile exploatari de bitum si nisipuri bituminoase (datând din sec. XIX si începutul sec. XX) si numeroase pivnite de vin, constituind un complex etnografic original.

4.  CENTRU ETNOGRAFIC (în PIETROASA) (Bihor»Pietroasa)

Arta populara: sculpturi în lemn, mobilier taranesc, rotarit, tesaturi si costume populare.

5.  CENTRU ETNOGRAFIC (în SĂLACEA) (Bihor»Salacea)

Arta populara Centru de împletituri din papura.

6.  CENTRU ETNOGRAFIC (în VADU CRIsULUI) (Bihor»Galaseni)

Arta populara: singurul centru de ceramica alba din Europa. Olarii din Vadu Crisului sunt pomeniti în documentele medievale. Vasele traditionale erau nesmaltuite; dupa ardere ele capata culoarea alba datorita faptului ca din argila lipsesc oxizii de fier. De la sfârsitul sec. XIX se practica pe scar ....

7.  CENTRU ETNOGRAFIC (în VALEA DE JOS) (Bihor»Chiscau)

Arta populara Centru de pielarie si cojocarit si de ceramica populara alba si rosie.

LOCALITĂŢI TURISTICE 

STAŢIUNI MONTANE 

STÂNA DE VALE (Bihor»Stâna de Vale)


Statiunea montana Stâna de Vale reprezinta un mic bazinet situat în jurul altitudinii de 1100 m, fiind drenat axial de izvoarele Vaii Iadului. Ea este de fapt o frumoasa poiana cu molizi razleti, înconjurata de munti cu paduri de molid si fag.

 STAŢIUNI BALNEARE

1.  BĂILE FELIX (Bihor»Baile Felix - 1 Mai)

Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta. Este situata în NV-ul tarii, la o altitudine de 140 m. Clima continentala moderata, cu slabe influente oceanice dinspre vest, cu veri racoroase si ierni blânde.

2.  TINCA (Bihor»Tinca)

Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, cu climat moderat de câmpie, influentat usor de circulatia maselor de aer oceanice, mai umede din vest. Temperatura medie anuala este de 10,5(C.

ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE

MARGHITA (Bihor»Marghita)

Statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes local, cu izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorurate, hipertermale (64(C) indicate în tratarea unor deficiente ale aparatului locomotor si a unor tulburari functionale genitale la femei.












Document Info


Accesari: 4969
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )