Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































BISTRITA AURIE SI TINUTUL DORNEI

Turism












ALTE DOCUMENTE

PREZENTAREA HOTELULUI RIN GRAND
OFERTA DE REVELION VILA COCHET 2
Statiunea Lacu Rosu
Siguranta si Securitatea turistilor
Clasificarea activitatii de animatie
ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM al Caras - Severin
ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN MONDIAL
Azuga-Culmea Sorica-Culmea Urechea- Virful Cazacu
STATIUNEA BALNEARA BAILE FELIX
DELTA DUNARII SI VANATUL

BISTRIŢA AURIE sI ŢINUTUL DORNEI

[1]. Deasupra lor domneste din departare vârful înalt al Pop Ivanului; iar mai apropiate, cel plesuv al Toroiagei, care. se apropie si el de 200Q m., stapâneste împreuna cu Pietrosul Mare (2305 m.) din fata, întreaga depresiune a Borsei, în care îsi strânge apele valea Visaului. Spre rasarit, între paduri seculare murind de batrânete sau în lupta cu furtunile, privirea surprinde pe lânga drumul ce coboara în serpentine lenese, o dunga argintie furisându-se în fundul vaii adânci.

[2]. Caci, cale de mai bine de o posta, asezarea omeneasca este redusa doar la câteva case de padurar si cantoane de sosea.

[3], unde o asteapta nenumarati afluenti, deopotriva de sprinteni, întâlnindu-se ca într'o adevarata casa a apelor la Vatra Dornei, Neagra cu sarul si Sarisoara venind dinspre miazazi, cu Dornele marite de apele Cosnei si Tesnei, venite dinspre miazanoapte si apus, tocmai de la marginea Ţarii Nasaudului.

[4], fiindca lantului carpatic i se alipesc muntii Rodnei si ai Calimanului. Dar tocmai în mijlocul masivului se gaseste un ses înalt având trecatori multe în toate directiile, înaltimile mari stau rânduite pe margini si au forme rotunde.




[5].

[1] A se consulta articolul: La izvoarele Tisei din E. T. R. (Vol. X, 1943: pag. 32-40).

[2] Neamul românesc în Ardeal, 1906, v. II. p. 542.

[3] Dorna e un cuvânt vechiu românesc pe care-l întâlnim si astazi în tinuturile muntene, însemnând "apa adânca". Dupa geograful I. Conea în Ţara Hategului, de pilda, el înseamna vâltoare sau vârtej într'o apa curgatoare; adica ceia ce este genunea în alte parti-locurile cele mai adânci din cursul unei ape.

[4] În Sud pe linia Caransebes-Tismana ca si pe linia Orastie-Bumbesti, Carpatii ating abia 70 km. largime, iar în restul lor nicaeri ea nu trece de 50 km., îngustându-se în unele locuri pâna la 20-30 km.

[5] A se consulta articolele d-lui dr. Dem. Pavlov (E. T. R., vol. X si XI).













Document Info


Accesari: 4473
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )