Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload







loading...

Circulatia turistica

Turism










ALTE DOCUMENTE

Vila - Eforie Nord
BISTRITA AURIE SI TINUTUL DORNEI
PREZENTAREA COMUNEI RODNA VECHE
TURISMUL RURAL PE PLAN INTERNATIONAL
SPEOLOGIE IN FAGARAS
REGULILE DE BAZA ALE SECURITATII IN ALPINISMUL CLASIC SI ESCALADA SPORTIVA
Calatorie prin Cheile Nerei
Patrimoniul natural al Romaniei
CRESTEREA COMPETITIVITATII PRODUSULUI TURISTIC ROMANESC
RELATIILE MANAGER-SUBORDONATI IN INTREPRINDERILE TURISTICE

CIRCULATIA TURISTICA

Circulatia turistica urmareste evolutia numarului de turisti atat la nivel de

municipiu cat mai ales la nivel judetean. Pentru realizarea acestui lucru am folosit datele existente in Anuarul de statistica al judetului Sibiu precum si informatiile obtinute de la Centrul de Informare a Turistilor (C.LT.) si de pe teren.

La nivelul orasului Sibiu se estimeaza ca in anul 2001 au fost peste 10.000 de

turisti (acesta este numarul turistilor care au trecut pragul C.LT., in medie 35-40 de turisti zilnic, in sezonul estival si iarna numarul acestora crescand la 80-100 de turi 737g66h sti pe zi).

Motivele pentru care turistii au vizitat orasul sunt si ele foarte diverse. Cei mai

multi practica turismul ca pe o forma de cunoastere si de recreere. Numarul mare care se inregistreaza vara se datoreaza potentialului turistic al orasului medieval, cu obiectivele si monumentele sale, iarna inregistrandu-se un numar mare de turisti datorita posibilitatilor de practicare a sporturilor de iarna in statiunea Paltinis. Sibiul este un oras de tranzitie si pentru turistii care vin in satele din Marginimea Sibiului precum si pentru cei veniti la tratament in statiunile din judet, in special la Ocna Sibiului.

In general turistii straini au o provenienta diferita, majoritatea celor care viziteaza

Sibiul fiind europeni, in special germani, ponderea acestora fiind pe departe cea mai mare dupa cum se poate observa si din graficul alaturat (figura 11):

Figura 11. Provenienta turistilor straini in municipiul Sibiu in anul 2004

Mijloacele de transport cu care turistii vin si/sau se deplaseaza sunt si ele variate, in functie de tara de provenienta si de distanta parcursa precum si dupa tipul de turism practicat si distanta dintre obiectivele pe care doresc sa le viziteze. Cei mai multi turisti straini sosesc cu avionul, urmati de cei care folosesc ca mijloc de transport trenul sau automobilul. O pondere mai mica dar totusi insemnata o reprezinta cei care caIatoresc cu autocarul (vezi grafic -figura 12).

Fig 12. Mijloace de transpoprt preferate de turisti

Durata calatoriilor variaza in functie de destinatie si de forma de turism practicata precum si de scopul calatoriei. In Sibiu un turist se afla in medie cca. 1,7 zile. Proiectele de perspectiva prevad o optimizare a serviciilor pentru a se ajunge la o medie de 2 zile pe turist, din acest lucru reiesind si functia de tranzit pe care o detine Sibiul din punct de vedere turistic. Durata efectiva a calatoriei a scazut foarte mult in ultima perioada de timp datorita tranzitiei si lipsei de mijloace financiare, aceasta ajungand la mai putin de trei zile dupa cum se poate observa si din graficul alaturat (figura 13):

Din totalul turistilorcare vin in Sibiu 40% viziteaza muzeele,restul de 60%fiind

atrasi de cultura traditionala din Marginimea Sibiului (33%) sau de diferite expozitii

transilvane (27%). Dar principala atractie pe care o exercita Sibiul o reprezinta multimea muzeelor si unicitatea lor. Cel mai cunoscut si cel mai vizitat muzeu al orasului este Muzeul Brukenthal, cu peste 30.000 de turisti anual dintre care aproximativ jumatate o constituie turistii straini (germani, spanioli, italieni, americani). Un alt muzeu important este Muzeul Tehnicii Populare ASTRA, mai cunoscut sub denumirea de Dumbrava Sibiului, al doilea muzeu din Europa ca suprafata. In graficul urmator este prezentat fluxul turistilor in principalele muzee, grafic ce reda foarte clar suprematia Muzeului Brukenthal in ceea ce priveste numarul anual de vizitatori. La o distanta apreciabila se situeaza Muzeul de Istorie si Muzeul de Stiintele Naturii (figura 14):

Figura 14. Fluxul turistic al muzeelor




Cei care au vizitat Sibiul au in general ca destinatii principale alte orase cu tenta

medievala precum Sighisoara, Medias sau Fagaras. O mare parte a celor ce pleaca din

Sibiu aleg un traseu care sa includa si cetatile de la Cisnadie si Cisnadioara, bisericile

cisterciene de la Carta, vizitarea satelor din Marginime, in special Rasinari, Sibiel sau

Poiana Sibiului, vizitarea statiunii Ocna Sibiului, precum si a statiunii Paltinis.

In cadrul judetului se poate face o estimare a numarului de turisti cazati in unitatile de cazare turistica pe fiecare unitate in parte. Datele statistice prelucrate sunt pe o perioada de 7 ani, cuprinsa intre 1992-1998. In perioada luata in calcul se observa o fluctuatie destul de mare a numarului de turisti cazati, cu o maxima inregistrata in anul 1995 de 234.619 turisti si o minima in 1997 de 160.344 turisti. Pentru perioada

urmatoare, incepand cu 1998, se constata o usoara crestere a numarului total de turisti dar si o scadere a numarului de turisti straini. Se constata preferinta acestora pentru anumite unitati de cazare, fiind preferate hotelurile si motelurile (Anexa 5, Tabel 1).

In ceea ce priveste indicii de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune se constata aceeasi fluctuatie. Daca in 1992 indicele de utilizare a capacitatii de cazare era de 28,89%, dupa o perioada de scadere, ajunge in 1995 la un maxim de 31,08% pentru ca apoi sa scada iar la finele anului 1998 sa inregistreze o usoara crestere de pana la 29,05%. Se inregistreaza fluctuatii ai indicilor de utilizare a capacitatii de cazare turistica si pe fiecare unitate de cazare in parte. Raportat la ultimii doi ani se observa o crestere a utilizarii a unitatilor hoteliere, a motelurilor, campingurilor, pensiunilor si a fermelor agroturistice in paralel cu scaderea indicilor de utilizare a unitatilor de tip casute, vile si bungalouri si tabere scolare (Anexa 5, Tabel 2).

In cazul innoptarilor in unitatile de cazare turistica se observa acelasi maxim

inregistrat in anul 1995, urmat de o scadere continua. Se constata si o scadere a

numarului total de innoptari la turistii straini, diferentiate pe structuri de primire.(Anexa 5, Tabel 3).

In ceea ce priveste gradul de ocupare al unitatilor de cazare se remarca o

sezonalitate in functie de anotimp. In municipiul Sibiu aceasta sezonalitate se

accentueaza datorita formelor de turism care se pot practica in oras. Avem astfel un sezon estival cu un flux de turisti ridicat, si un sezon de iarna cand practic turismul este ca si inexistent in perimetrul orasului din punctul de vedere al ocuparii bazelor de cazare. Doar organizarea de conferinte, receptii sau reuniuni fac sa creasca gradul de ocupare in aceasta perioada.

Factorii care favorizeaza circulatia turistica sunt cresterea populatiei mondiale si a duratei medii de viata, cresterea produsului national brut, cresterea gradului de urbanizare ca urmare a dezvoltarii economice rapide, ceea ce are drept consecinta intensificarea calatoriilor turistice devenite o necesitate vitala pentru locuitorii marilor orase, cresterea duratei timpului liber si a concediilor platite care influenteaza dezvoltarea turismului, precum si dezvoltarea in ritmuri foarte rapide a tuturor mijloacelor de transport cu implicatii in sporirea gradului de mobilitate a populatiei si deschiderea de noi piete pentru turism.

Prognozele privind dezvoltarea turismului in tara noastra au la baza atat evolutia factorilor interni cat si internationali, dintre care nu in ultimul rand se situeaza politica de investitii. De asemenea se prevede ca pietele cele mai importante pentru dezvoltarea in viitor a traficului turistic international spre tara noastra vor fi Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta, Italia, tarile scandinave, Statele Unite ale Americii, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Iugoslavia si fostele state sovietice. Se mai prevede ca tarile ce pot deveni importante furnizoare de turisti pentru tara noastra vor fi Austria, Elvetia, Israel, tarile Orientului Mijlociu, Japonia, Australia, Canada, China.


loading...


Document Info


Accesari: 2307
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )