Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DAMBOVITA

Turism


DÂMBOVIŢA

 

RESURSE NATURALE



MUNŢI

1.  MUNŢII BUCEGI (Dâmbovita)

Masiv muntos situat în extremitatea estica a Carpatilor Meridionali. Din punct de vedere fizico-geografic (masivitate, frecvente urme glaciare etc.), masivul Bucegi face parte din Carpatii Meridionali, iar geologic este încadrat în Carpatii Orientali (alcatuit predominant din gresii si conglomerate, etc)

2.  MUNŢII LEAOTA (Dâmbovita)

Masiv muntos situat în partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit predominant din sisturi cristaline, dar si din calcare jurasice (spre 545i86f zona culoarului Rucar-Bran).

LACURI

1.  LACUL PUCIOASA (pe IALOMIŢA) (Dâmbovita»Pucioasa)

Lac antropic, construit pe cursul superior al râului Ialomita, intrat în circuitul hidroenergetic si de alimentare cu apa în anul 1974, vol. 8 mil. mc.

2.  LACUL VĂCĂREsTI (Dâmbovita»Vacaresti)

Lac antropic, cu o suprafata de 234 ha si un volum de 38,0 mil. mc.

RÂURI

1.  ARGEs (Dâmbovita)

Râu în S-SE României, afluent al Dunarii la Oltenita. Are 350 km iar suprafata bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvoraste din partea central-vestica a culmii principale a Muntilor Fagaras prin doi afluenti: Buda si Capra.

2.  DÂMBOVIŢA (Dâmbovita)

Râu în S României (268 km). Izvoraste de pe versantul de N al Muntilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe directia SV-NE, pâna în dreptul vf. Papusa, unde brusc îsi schimba directia catre S-SE.

3.  IALOMIŢA (Dâmbovita)

Râu în SE României, afluent al Dunarii. Are 417 km iar suprafata bazinului este de 10.350 kmp. Izvoraste din circul glaciar numit Obârsia Ialomitei, de pe versantul sudic al masivului Bucegi, de sub vf. Piatra Obârsiei, de la 2395 m altitudine, din apropiere de vf. Omu.

4.  NEAJLOV (Dâmbovita)

Râu, afluent al Argesului pe teritoriul comunei Gostinari (judetul Giurgiu). Are 150 km lungime si o suprafata a bazinului de 3660 kmp. Izvoraste din Câmpia înalta a Pitestiului, de la 300 m altitudine, strabate Câmpia Pitestiului pe directie NV-SE, iar apoi traverseaza Câmpia Gavanu-Burdea, etc.

5.  SABAR (Dâmbovita)

Râu, afluent al Argesului pe teritoriul comunei Hotarele (judetul Giurgiu). Are 144 km, iar suprafata bazinului este de 2376 kmp. Izvoraste din SE Piemontului Cândesti, de la 450 m altitudine.

PEsTERI

1.  PEsTERA IALOMIŢA (Dâmbovita»Moroeni)

Pestera Ialomita este situata în Valea Superioara a râului omonim, vale care reprezinta o treime din partea vestica a Bucegilor. Se afla la 1660 m altitudine în Muntele Batrâna. Gura pesterii, în forma de semielipsa, se deschide pe o terasa orizontala, situata la 18 m deasupra fundului vaii.

2.  REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI (Dâmbovita»Moroeni)

Rezervatie naturala complexa. Climat alpin si subalpin, tonic stimulent, potential schiabil (peste 800 ha), vânat mare. Pestera Ialomitei (400 m lungime), Pestera Ursului, Cheile Orzei, Cheile Dobresti.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI (Dâmbovita»Moroeni)


Rezervatie naturala complexa. Climat alpin si subalpin, tonic stimulent, potential schiabil (peste 800 ha), vânat mare. Pestera Ialomitei (400 m lungime), Pestera Ursului, Cheile Orzei, Cheile Dobresti.

REZERVAŢII  NATURALE

1.  REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI (Dâmbovita»Moroeni)

Rezervatie naturala complexa. Climat alpin si subalpin, tonic stimulent, potential schiabil (peste 800 ha), vânat mare. Pestera Ialomitei (400 m lungime), Pestera Ursului, Cheile Orzei, Cheile Dobresti.

2.  REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZIMBRI (Dâmbovita»Bucsani)

Rezervatie naturala de zimbri (39 exemplare) în Padurea Neagra.



RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  ANSAMBLUL PALATULUI BRÂNCOVENESC (Dâmbovita»Potlogi)

Monument istoric si de arhitectura. Palatul a fost construit in stilul caracteristic brancovenesc in perioada 1698-1699 de catre C. Brancoveanu. Biserica Sf. Dumitru - 1683.

2.  BISERICA ALBĂ Intrarea în Biserica si Sf. Trei Ierarhi (din TÂRGOVIsTE) (Dâmbovita»Târgoviste)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1781, biserica prezinta interes deoarece aici se pastreaza sigiliul orasului incepand cu sec. XVII. Monumentul adaposteste colectie de icoane din lemn.

3.  BISERICA ANDRONEsTI SAU DOAMNEI Sf. Nicolae cel Vechi (din TÂRGOVIsTE) (Dâmbovita»Târgoviste)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1527 a marelui vornic Manea Persanu. Pustiita de turci in 1595, biserica a fost renovata in 1655 de doamna Elina, sotia lui Matei Basarab.

4.  BISERICA CIOFLEC Intrarea în Biserica a Maicii Domnului (din GĂEsTI) (Dâmbovita»Gaesti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1776, biserica a fost renovata si zugravita in anul 1836.

5.  BISERICA CREŢULESCU Adormirea Maicii Domnului (Dâmbovita»Târgoviste)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1640, biserica a fost pictata in anul 1863 de Gh. Tattarescu.

6.  BISERICA DIN LEMN Sf. Nicolae (din TITU) (Dâmbovita»Titu)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita în sec. XVIII.

7.  BISERICA MITROPOLIEI TÂRGOVIsTE Înaltarea Domnului (Dâmbovita»Târgoviste)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în perioada 1890-1923, dupa planurile arhitectului francez Emile Andre Lecomte du Nouy, în stil bizantin, biserica a fost pictata în perioada 1930-1933.

8.  BISERICA Nasterea Maicii Domnului (din DOICEsTI) (Dâmbovita»Doicesti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita in anul 1706, stil brancovenesc. Se pastreaza pictura murala de epoca (partial refacuta).

9.  BISERICA Schimbarea la fata (din GORGOTA) (Dâmbovita»Razvad)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anii 1554-1537 a domnului Patrascu cel Bun.

10.          BISERICA Sf. Ierarh Nicolae si Toti Sfintii (din BEZDEAL) (Dâmbovita»Bezdead)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1757, biserica a fost restaurata în anul 1893.

11.          BISERICA Sf. Ioan Botezatorul (din BĂLENI) (Dâmbovita»Baleni)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din sec. XIX, biserica a fost renovata de vornicul Grigore Baleanu in anul 1840. Picturi murale interioare executate de Gh. Tattarescu in anul 1858.

12.          BISERICA TÂRGULUI (din TÂRGOVIsTE) (Dâmbovita»Târgoviste)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1654 a carturarului Udriste Nasturel, biserica este de dimensiuni relativ mari, cu pridvor adaugat in sec. XVIII. Valoroasa este decoratia interioara.

13.          CAPELA MAUSOLEU (din GHERGANI) (Dâmbovita»Racari)

Monument de arhitectura religioasa. Ctitorie a arhitectului Grigore Cerchez, capela se remarca prin sculpturile realizate de italianul Pantazi, in marmura de Carara. Aici se odihnesc Al. Ghica, sotia si parintii poetului.

14.          CASA GORAN OLĂNESCU (Dâmbovita»Gaesti)

Monument istoric. Cladirea, monument de arhitectura din sec. XIX, a apartinut pasoptistului Pana Olanescu, prieten apropiat al lui Ion Ghica. Este inconjurata de un pitoresc parc, cu arbori considerati o raritate pentru aceasta zona.

15.          COMPLEXUL MUZEAL CURTEA DOMNEASCĂ (din TÂRGOVIsTE) (Dâmbovita»Târgoviste)

Monument istoric si de arhitectura laica si religioasa. Complexul muzeal Curtea Domneasca, ctitorita de Mircea cel Batran si amplificata de ceilalti domnitori cuprinde: Biserica Domneasca (sec. XVI, ctitoria lui Petru Cercel), ruinele Palatului Domnesc (sec. XIV), capela bisericii (sec. XV), etc.

16.          CONACUL GHICA (Dâmbovita»Racari)




Monument istoric si de arhitectura laica. Ctitorie a familiei Ghica din anul 1859.

17.          LOC ISTORIC (în FINTA) (Dâmbovita»Finta)

Loc istoric. In acest loc, la 17 mai 1653, oastea Tarii Romanesti, condusa de Matei Basarab, a infrant armata moldoveneasca condusa de Vasile Lupu si sprijinita de cazacii lui T. Hmehitki. Fapta eroica este marcata cu o cruce de piatra ridicata de Matei Basarab.

18.          MĂNĂSTIREA NUCET Sf. Gheorghe (Dâmbovita»Nucet)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din sec. XV.

19.          MĂNĂSTIREA STELEA Învierea Domnului (Dâmbovita»Târgoviste)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anii 1644-1645, in stil moldovenesc, a domnului Vasile Lupu, biserica este lipsita de picturi originale, oferind in schimb un iconostas brancovenesc de o remarcabila valoare artistica.

20.          RUINELE PALATULUI BRÂNCOVENESC (Dâmbovita»Doicesti)

Monument istoric si de arhitectura laica. In anul 1706, Constantin Brancoveanu a initiat construirea unui palat pentru fiul sau, Mateias. Din vechiul palat brancovenesc, se pastreaza fragmente din zidul de incinta al curtii si fundatiile palatului.

21.          SCHITUL BUNEA Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil (Dâmbovita»Vulcana-Bai)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1654 a spatarului Bunea Granisteanu.

CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri, canale, pasaje, tunele, constructii hidrotehnice etc.)

LACUL PUCIOASA (pe IALOMIŢA) (Dâmbovita»Pucioasa)

Lac antropic, construit pe cursul superior al râului Ialomita, intrat în circuitul hidroenergetic si de alimentare cu apa în anul 1974, vol. 8 mil. mc.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  MUZEU COMUNAL (în RĂZVAD) (Dâmbovita»Razvad)

Muzeu comunal. Pofil: etnografie, istorie. Colectii reprezentative zonei.

2.  MUZEU ETNOGRAFIC (în GHEBOAIA) (Dâmbovita»Finta)

Muzeu satesc. Profil: etnografie. Sunt expuse obiecte din ceramica de uz casnic si decorativ precum si tesaturi, cusaturi, costume populare specifice zonei.

3.  MUZEU ETNOGRAFIC (în MALU CU FLORI) (Dâmbovita»Malu cu Flori)

Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie. Colectie mixta de istorie si etnografie cu obiecte din zona.

4.  MUZEU ETNOGRAFIC (în MOROIENI) (Dâmbovita»Moroeni)

Muzeu comunal. Profil: istorie, etnografie. Colectie mixta de istorie si etnografie reprezentand zona.

5.  MUZEU ETNOGRAFIC (în PIETROsIŢA) (Dâmbovita»Pietrosita)

Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie. Colectia muzeala cuprinde peste 800 piese de arta populara si etnografie. Este amplasata intr-o casa taraneasca din sec. XIX

6.  MUZEU SĂTESC (în BEZDEAL) (Dâmbovita»Bezdead)

Muzeu satesc. Profil: istorie, etnografie. Sunt prezentate exponate din zona.

LOCALITĂŢI TURISTICE 

STAŢIUNI BALNEARE

PUCIOASA (Dâmbovita»Pucioasa)


Statiunea balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, ofera climat de deal, sedativ, izvoare cu ape minerale sulfuroase, de mare concentratie, sulfatate, clorurate, slab bicarbonatate, magneziene, a caror analiza chimica a fost efectuata pentru prima data în 1828.

ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE

VULCANA-BĂI (Dâmbovita»Vulcana-Bai)


Statiune balneoclimaterica de interes local, cu climat de dealuri, sedativ si cu ape minerale de sonda, clorurate, sodice, calcice, iodurate, bromurate, magneziene, cu mineralizare totala de 73,59/litru, asemanatoare apelor minerale de la Baile Govora.













Document Info


Accesari: 6839
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )