Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Dezvoltarea in viitor a turismului balnear in Romania

Turism


Dezvoltarea in viitor a turismului balnear in Romania

4.1.  Strategia de dezvoltare a turismului romanesc pe termen mediu si lung           (2005-2010)



Incidentele si fundamentarea strategiei de dezvoltare a turismului.

            Incidentele turismului asupra zonei de primire (tara, zona sau statiune) se prezinta de maniera generala sub trei forme : economice,socio-culturale si de mediu. Incidenta economica este data de contributia turismului in economia zonei de primire, care devine cu atat mai importanta cu cât turismul înregistreaza pe plan mondial o crestere mai mare decât orice alt sector economic. O problema fundamentala care releva acest tip de incidente este aceea a capacitatii unei economii de a absorbi fenomenul turistic in sensul larg al capacitatii unei zone/statiuni de a asigura infrastructura si dotarile specifice la nivelul optim. Limitele pot fi datorate lipsei fortei de munca, terenurilor capitalului sau resurselor naturale.

            Incidenta socio-culturala este data de faptul ca turismul, prin natura sa implica intâlnirea între turisti si rezidenti, ceea ce poate determina profunde repercursiuni in plan socio-cultural.

            Evaluarea impactului pe care turismul il are asupra modului de viata si a culturii unei comunitati locale, face necesara stabilirea de programe care sa vizeze facilitatea asimilarii fenomenului turistic, astfel incât sa se evite perturbarea comunitatii sau culturii acesteia.

            Incidenta asupra mediului înconjurator este data de repercursiunile asupra mediului înconjurator, care cresc proportional cu volumul turismului.

            Problema saturarii siturilor, a muzeelor si cladirilor publice, a afectarii mediilor fragile face necesara planificarea cresterii fluxurilor turistice.

            Factorul primordial in determinarea nivelului si formei optimale a dezvoltarii turismului la scara unei zone sau tari il constituie rolul precis pe care statul il poate juca. Acest rol depinde de doua elemente majore precum nivelul si configuratia actuala a dezvoltarii activitatii turistice si importanta turismului in dezvoltarea tarii.

            Daca se decide a se face din sectorul turistic un sector de crestere fortata,este necesara o politica de interventie din partea statului, care sa poata garanta dezvoltarii turistice o dimensiune comerciala specifica ,(adica un prag al capacitatii de primire si calitatii serviciilor) evitând saturarea anumitor obiective turistice.

            Chiar si in situatia când turismul nu este conceput ca un sector de crestere fortata, tinând cont de faptul ca el reprezinta o sursa potentiala de profit sporit, apare ca necesara interventia statului, mai ales in tarile in curs de dezvoltare.

În tarile dezvoltate care dispun de metode de planificare si de instrumente de reglare o interventie dirijata din partea statului spre probleme speciale poate fi înca necesara.

     .           Rolul statului îmbraca doua forme esentiale in domeniul turismului, de a cataliza si de a facilita. Acestea se prezinta într-o maniera in care sa creeze conditiile specifice pentru a asigura succesul functionarii sectorului turistic.

            Acest rol consta in primul rand in cresterea unei imagini atragatoare, dar exacte asupra tarii, zonei sau obiectului, atât pentru consumatori cat si pentru profesionistii de pe marile piete emitatoare, astfel încat sa suscite dorinta acestora de a vizita sau vinde destinatia.

            Previziunile anilor 2005-2010, privind cresterea turismului international si intern, dincolo de incidentele cele mai evidente si complexe care rezulta pentru tarile receptoare, duc la concluzia esentiala ca planificarea integrata de ansamblu a sectorului turistic constituie o componenta vitala a oricarei strategii de dezvoltare a unei regiuni/tari turistice.

            Planificarea dezvoltarii turistice va trebui sa cunoasca o importanta deosebita, în aceasta perioada, îndeosebi sub aspectul procedurilor de planificare, în scopul:

     impunerii unui plafon al dezvoltari structurilor si echipamentelor turistice într-o zona data;

     asigurarii ca dezvoltarea prevazuta este de calitatea dorita;

     coordonarii dezvoltarii turistice cu amenajarea corespunzatoare a infrastructurii generale.

            Pe de alta parte este important ca administratiile publice sa dispuna de orientari clare privind normele de construire.

            Aceste norme permit încurajarea arhitecturii traditionale si in egala masura, reglementarea înaltimii, dimensiunilor amplasamentului,  reculul (de exemplu, in raport cu plaja), densitatea si caracteristicile constructiilor turistice. De asemenea un numar crescând de destinatii, situri si structuri turistice trebuie sa faca fata problemelor de sarcina create de numarul de vizitatori.

Pentru nivelarea acestor probleme se impun diferite interventii:

     calcularea capacitatii de sarcina in functie de diferite criterii (economice, socio-culturale si de mediu, în principal);

     limitarea fluxurilor la plafoanele fixate;
garantarea unui randament economic corect al investitiilor necesar pentru a raspunde fluxurilor turistice in limitele impuse;

            Echilibrarea ofertei de servicii turistice, echipamente/structuri turistice si forta de munca directa in raport cu cresterea turistica este un element esential al planificarii turistice.

            Cu cât turismul creste mai rapid cu atât mai arzatoare devine problema calitatii,care se reflecta in experienta traita de turist încât acesta sa fie satisfacut.

Pentru a ne asigura de nivelul serviciilor,al echipamentelor turistice si al fortei de munca utilizate in turism este necesar a uza de reglementari si partial de coduri de conduita voluntare.

            La fel de importante ca normele de constructie sunt si normele minimale de functionare si calificare a personalului.

In nici o tara nu poate fi instaurat cu succes un sector turistic fara o comunicare si colaborare strânsa între autoritatile administrative si de reglementare si prestatorii de servicii, cu alte cuvinte in majoritatea cazurilor între sectorul public administrativ si cel comercial.

Aceasta cooperare trebuie sa se instaureze in toate etapele activitatii turistice:

                                                                                                                                                                                                                                                                                                     planificarea produselor

       realizarea produselor

      comercializarea si gestionarea prin faptul însusi ca in fiecare dintre aceste etape, sectorul public si cel privat sunt interdependente.

            În acelasi mod, obiectivele fixate nu vor putea fi atinse daca acestea nu au fost stabilite in colaborare. De asemenea promovarea destinatiei este responsablitatea puterii publice, prin intermediul adminstratiei nationale din turism.

            Colaborarea sector public-administrativ si sector comercial este in acest sens vitala pentru asigurarea rentabilizarii,comercializarii turistice.

Integrarea turismului romanesc in structurile europene

Principalele obiective si directii ale integrarii turismului privite prin prisma acordului de asociere vizeaza:

    .  Armonizarea reglementarilor specifice turismului cu reglementarile similare din tarile Uniunii Europene    .Armonizarea sistemelor statice

      .Dezvoltarea si promovarea unui turism durabil, pe principii ecologice, combaterea poluarii in general si in special in zonele de mare atractivitate

.  Intensificarea schimbului de stiri si informatii care afecteaza sectorul turistic



. Asigurarea si mentinerea pe plan intern a unui climat de securitate si siguranta a turistilor

. Participarea Romaniei la organizatiile turistice europene

. Intensificarea contactelor între organizatile neguvernamentale cu caracter profesional, stiintific s.a. din Romania cu organizatii internationale similare, afilierea la acestea si participarea la actiuni intrenationale in scopul promovarii in lume a preocuparilor interne, a specificului si originalitatii produselor turistice românesti si in scopul ridicarii nivelului de performanta a activitatii organizatiilor nationale
. Intensificarea contactelor întreprinzatorilor români
cu agentii economici straini, profesionalizarea noilor tur-operatori particulari si largirea ariei lor de activitate in Uniunea Europeana
. Eliminarea obstacolelor
din calea miscarii libere a cetatenilor români si straini care doresc sa calatoreasca in afara si in interiorul granitelor tarii
. Întarirea participarii Romaniei
la programele si actiunile comunitare de pregatire profesionala in domeniul turismului
. Încuraj
area schimburilor între tineri
. Integrarea ofertei turistice romanesti
in circuitul turistic european, în special in euroregiunile de confluenta: zona dunareana, zona Marii Negre, zona carpatica

. Asistenta tehnica pentru dezvoltarea infrastructurii necesare turismului

.  Beneficierea in continuare de programe de asistenta tehnica pentru turism

Obiective strategice generale privind dezvoltarea turismului

            Luând in considerare evolutia turismului in ultimii ani in Europa si in special in tarile Europei centrale de Est, precum si tendintele de perspectiva ale sectorului, pe plan intern si interational, se prezinta obiectivele economice ale turismului pe doua categorii: obiective economice si sociale.

Obiective economice
Obiectivele economice
ale turismului la rândul lor pot fi analizate pe termen mediu sau lung.
            Pe termen mediu (2005-2010) vizeaza:

.      Cresterea cu peste 35%  fata de anul 2000 a volumului încasarilor din turism.
Astfel
la nivelul anului 2010 se estimeaza a se obtine cca.2.200 miliarde lei( preturi constante 2005),încasari din serviciile prestate in unitatile hoteliere,restaurante si agentiile de turism;

.      Cresterea ponderii turismului in P.I.B. de la cca. 2,8% la 3,1% in anul 2010, pastrând înca niveluri reduse fata de majoritatea tarilor europene;

.      Cresterea încasarilor valutare din turismul international, cu cca. 33% in anul 2010 fata de anul 2005, însemnand o contributie la balanta de încasari si plati valutare cu aproximativ

770 milioane $ SUA;

.      Cresterea contributiei la ocuparea fortei de munca, prin crearea de cca. 40 mii noi locuri de munca directe ca urmare a dezvoltarii preconizate si a înca aproximativ 70 mii locuri de munca, prin efecte indirecte, estimate pe baza unui coeficient multiplicator mediu national de 1,8. Astfel fata de cca.135 mii persoane cât reprezinta populatia activa ocupata în turism la sfârsitul anului 2003 din care 131 mii persoane in hoteluri si restaurante, se preconizeaza pentru anul 2010 ocuparea in turism a cca.175 mii persoane.

Pe termen lung obiectivele economice urmaresc:

.      Realizarea unui volum de încasari din turism de cca. 2800 miliarde lei (preturi constante 2005), ceea ce înseamna o crestere cu cca. 75% fata de nivelul prognozat pentru anul 2010;

.Cresterea încasarilor valutare din turism în medie cu 5% anual, ceea ce ar însemna realizarea unui volum al încasarilor de cca.1000 mil.$ SUA, la nivelul anului 2010           . Cresterea volumului fortei de munca directe ocupate in turism la aproximativ 200 mii persoane, însemnînd crearea a cca.65 mii noi locuri de munca directe in turism si cca 115 mii locuri de munca in alte sectoare.

Obiective sociale

Obiectivele sociale ale turismului pe termen mediu si lung (2005-2010) urmaresc:

.      Cresterea pariciparii populatiei la activitatile turistice, ca mijloc de refacere fizica si psihica, de odihna si recreere, de refacere a starii de sanatate, de îmbogatire a cunostiintelor si dezvoltare a relatiilor între oameni si între comunitati.

Conform estimarilor realizate este de asteptat ca pâna in anul 2005 circulatia turistica interna sa creasca cu cca.37%, ceea ce înseamna antrenarea a peste 9,3 milioane turisti in actiuni turistice interne, la care se adauga cele 7,3 milioane vizitatori estimati in actiuni externe.

Pe termen lung estimarile conduc la înregistrarea unei circulatii turistice interne in anul 2010 de cca. 12,7 milioane turisi români in actiuni interne si cca.9,5 milioane in actiuni externe.

Promovarea unor forme de turism social penru segmentele dezavantajate ale populatiei; sunt avute in vedere aici dezvoltarea turismului de tineret, a turismului rural si a retelei de campinguri pentru care sunt prevazute obiective strategice si mai largi de populatie;

.      Reducerea nivelului somajului prin crearea a cca.110 mii locuri de munca directe si indirecte in perspectiva anului 2005 si a cca.190 mii locuri noi de munca /directe si indirecte) pana in 2010;

.      Atragerea si stimularea comunitatilor locale si regionale in dezvoltarea turismului in vederea sporirii veniturilor acestora si a dezvoltarii de ansamblu a regiunilor/localitatilor/statiunilor, cresterea calitatii vietii populatiei locale.

Obiective strategice specifice
 Dezvoltarea produsului turistic national


Obiective si masuri prioritare

            Pe termen lung este necesara concentrarea asupra zonelor statiunilor turistice si localitalilor prioritare identificate ca atare in vederea evitarii dispersarii si diluarii resurselor. Obiectivele si actiunile prioritare necesare a se întreprinde in acest scop vizeaza:     

 Îmbunatatirea si consolidarea produsului turistic

lmbunatatirea si consolidarea produsului turistic in zonele si statiunile care sunt cele mai cunoscute in prezent pentru turisti straini si romani si unde exista deja creata o anumita infrastructura prin:

-exinderea facilitatilor si serviciilor turistice in Bucuresti pentru turismul de agrement si pentru cel de afaceri

-consolidarea si îmbunatatirea ofertei turistice a statiunilor de litoral,în principal Mamaia si Neptun,care prezinta comparativ cu celelalte statiuni un potential mai mare pentru piata internationala,precum si a orasului Constanta

-modernizarea zonei turistice Brasov-Sinaia si îmbunatatirea ofertei acestora pentru sporturi de agrement si programe estivale, astfel încât acestea sa-si sporeasca atractia si renumele pe piata internationala si sa raspunda concomitent cererii interne,inclusiv pentru excursii de o zi pentru populatia /turisti din zonele apropiate si Bucuresti

-dezvoltarea prioritara a statiunilor balneare cu potential pentru realizarea unui produs de calitate superioara si ca atare de practicare a unor tarife mai ridicate si cu posibilitati de atragere a turistilor straini din Europa de Vest si a turistilor români cu venituri mai mari

-dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor turistice in zona Sibiu si împrejurimi pentru dezvoltarea turismului cultural, a circuitelor turistice si a programelor/excursiilor de o zi dinspre zona Brasov, precum si dezvoltarea posibilitatilor de practicare a drumetiilor in muntii Fagaras

-dezvoltarea zonei din Nordul Moldovei, inclusiv a oraselor Suceava, Piatra Neamt, lasi ca un produs turistic integrat, adresîndu-se mai mult turismului cultural si religios, fie ca destinatie independenta, fie ca parte integranta a circuitelor turistice

-dezvoltarea ecoturismului in regiunea Deltei Dunarii, în conditiile conservarii si protectiei mediului

-îmbunatatirea sau amenajarea unor dotari moderne la punctele de intrare si de tranzit pe principalele rute turistice

-dezvoltarea infrastructurii generale si a structurilor turistice in alte centre cheie

-dezvoltarea structurilor de primire si a celorlalte facilitati adecvate turismului de afaceri in centrele resedinta de judet si alte centre comerciale

-dezvoltarea turismului de tineret si a turismului de camping pe baza unor programe de dezvoltare pe termen scurt si mediu, cu începere din 2000

-continuarea planificarii si dezvoltarii sau modernizarii in alte zone turistice ce vor fi identificate pe parcurs ca prioritati

Promovarea produsului turistic

Obiectivele strategice de promovare turistica vizeaza in mod prioritar:

.      Recastigarea pietei interne prin adaptarea unor politici tarifare flexibile si stimulative de catre agentii economici tur-operatori, agentii de turism si unitatile de cazare, prin îmbunatatirea actiunilor promotionale, în vederea atragerii cererii interne catre produsele turistice romanesti.




.      Recastigarea pietelor turistice importante, care au fost pierdute treptat, în perioada l980-1989, un proces de durata, declansat înca din 1990, înregristradu-se deja progrese dar pentru care vor trebui facute eforturi promotionale mari, cu atât mai multe cu cât aceste tari cheltuiesc fonduri importante pentru turism.

      Recâstigarea unor piete care au fost pierdute sau au înregistrat un declin putemic dupa anul 1989, este cazul partenerilor traditionali ai Romaniei 1980, respectiv tarile Europei de Est (Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Federatia Rusa, Tarile Baltice) pentru recastigarea carora este necesara amplificarea actiunilor promotionale pe aceste piete.

.      Lansarea si promovarea produselor turistice romanesti pe alte piete, sursa importanta pentru Europa, respectiv pietele extra-europene, pentru care politica de promovare vizeaza cresterea ponderii acestora pe piata romaneasca de la 3% in 2004, la 5-7 in urmatorii ani.

.      Fidelizarea clientelei.

            Masurile si actiunile in vederea atingerii obiectivelor prevazute se bazeaza pe dezvoltarea mecanismelor si sistemelor de promovare structurate pe cele trei nivle: national, local si nivelul operatorilor.

            4.2. Situatia turismului balnear in viitor

Problemele care asalteaza statiunile balneare romanesti in cadrul situatiei create dupa 1989 sunt serioase. Statiunile balneoclimaterice reprezinta un inventar turistic fizic care dateaza cel putin din 1980, cea mai mare parte a structurilor de cazare si tratament fiind foarte vechi. Nu s-au facut practic nici un fel de investitii in statiunile balneare din 1980 si, in consecinta ceea ce s-a mostenit consta din echipamente si centre de tratament invechite, hoteluri de proasta calitate si insuficiente facilitati auxiliare. O asemenea oferta turistica prezinta o atractie limitata pentru piata internationala.

Strategia de dezvoltare a statiunilor balneare va cuprinde in primul rand restructurarea produsului turistic care va trebui sa aiba in vedere: indepartarea de curele medicale traditionale si apropierea de sanatate, o conditie fizica buna si frumusete; dezvoltarea unui produs de inalta calitate, cu accent pe tratamentul si cazarea de lux; serviciile auxiliare sunt de asemenea importante.

            Un accent important se va pune pe renovarea si modernizarea structurilor de cazare, tratament si alimentatie, pentru alinierea acestora la standardele internationale.

 Modernizarea ofertei in turismul balnear

            Puncte forte si slabe

Punctele forte cele mai importante ale statiunilor balneoturistice romanesti, in comparatie cu concurentii lor sunt:

      corectitudine medicala considerabila;

      gama variata de proceduri de cura;

      preturi scazute;

      personal loial, dedicat profesiei si priceput;

      amplasamente atractive si variate;

      cooperare traditionala cu piete importante ca Italia si Franta;

       puternica piata pentru romanii stabiliti in strainatate;

Totusi oferta balneara romaneasca are un numar de puncte slabe:

      unitati de cazare si tratament de slaba calitate;

      mediul ambiant al statiunilor prost intretinut;

      insuficiente servicii de lux sau de inalta calitate

       nivel cunoscut al cunostintelor organizatorice;

      nivel scazut al serviciilor

     standard scazut al alimentatiei;

      acces dificil la unele statiuni balneare;

      o recunoastere limitata a nevoii de modernizare si diversificare.

Statiunile balneare sunt in general orientate catre tratamente medicale de moda veche si turism social. Desi aceasta poate fi inca atragator pentru romani sau pentru unii dintre expatriatii romani, este dificil sa se identifice o piata internationala pentru acest produs. Pentru a corecta aceasta situatie este necesara o strategie etapizata, disciplinata si focalizata de investitii.

Propuneri de dezvoltare a produsului:

     reformularea produsului balnear  de la termalism la turismul de sanatate. Costurile pe care le implica acest proces vor fi considerabile, dar aceasta strategie va atrage o piata internationala cu o baza mai larga si se va adresa de asemenea turistilor interni cu venituri mari.

      introducera de facilitati de inalta calitate si servicii de fitness si infrumusetare,modernizarea centrelor de tratament si dotarea cu  echipament de nivel ridicat , realizare de saune, piscine acoperite si in aer liber si piscine de statiune;

      promovarea resurselor naturale  (namoluri, ape minerale,etc.)  atat pentru cure, cat si pentru tratamente preventive si de infrumusetare;

      recrutarea unui nou personal (de exemplu terapeuti pentru infrumusetare) si  calificarea   personalului existent. 

      unitati de cazare de calitate superioara, legate de centrele de tratamente pentru sanatate, fitness si infrumusetare;

     unitati bugetare pentru piata de tineret, amplasate in unitatile existente si care nu constituie prioritati de modernizare majora;

     diversificarea meniurilor si dezvoltarea unor servicii de cafenele si restaurante mici, de calitate superioara;

      standarde ridicate pentru cazare, alimentatie ;

     facilitati auxiliare, cum ar fi cele pentru sporturi, piscine, comert si alte dotari recreationale si de agrement;

      joint ventures cu tour operatori care aduc turisti straini sau cu companii de asigurari medicale;

     sistem international computerizat de rezervari;

Facilitati  complementare, servicii si atractii:

     organizarea de festivaluri, evenimente si programe de animatie in fiecare statiune.

      centre de informare, harti si planuri;

     amenajarea peisagistica a terenurilor si parcurilor fiecarei statiuni;

      mijloace de securitate corespunzatoare - politie, pompieri si salvare;

     servicii bancare in concordanta cu nevoile vizitatorilor;

     excursii si informatii asupra atractiilor  din zonele inconjuratoare

     organizarea transportului de la punctele majore de intrare in tara sau de la aeroporturile regionale.



Pentru revitalizarea si modernizarea produsului turistic balnear, ar trebui avuta in vedere atragerea unor noi segmente de populatie, in conditiile in care se introduc elemente de inedit in cura balneara, tipuri noi de cure raspunzand unor cerinte ce tin seama de "moda" balneara semnalata la un moment dat si noi tehnici si metode de vanzare a produsului balnear, de achizitionare a acestuia.

            Oferta balneoturistica se va adresa tuturor categoriilor de varsta, astfel varsta medie a turistilor care isi petrec sejurul in statiunile balneare va continua sa scada. Avand in vedere ca, in prezent, cura balneara devine din ce in ce mai mult o optiune de sanatate si pentru oamenii sanatosi, ca modalitate de petrecere a timpului liber, este momentul optim pentru modernizarea produsului balneoturistic romanesc, pentru lansarea si acceptarea pe pieta interna si internationala a unor tipuri si tehnici noi de cure cum ar fi: profilaxia stresului, repunerea in forma, talasoterapia, fitness, vitacure, cure pentru prevenirea imbatranirii etc

Din punct de vedere psihic, se pot obtine rezultate foarte bune daca se realizeaza o "rupere" de obisnuinta, de ritm, de cotidian, de habitatul obisnuit prin oferirea unor programe - pachet care sa includa nu numai cazare, transport si masa, dar si seturi de cure destinate repunerii in forma atat sub aspect fizic, cat si psihic.

Propuneri de  asocieri de cure:

      talasoterapie, diagnostic cosmetic, sfaturi de nutritie si machiaj. Durata curei poate fi de o saptamana sau  poate fi oferit un program mai scurt pe durata unui week-end;

     fitness si optiune estetica. Durata - 10 zile sau un week-end.

      program de regenerare celulara pentru pielea obosita, in care sunt incluse programe speciale specifice (antiacnee, vitaleft, tonibust), namol, masaj, talasoterapie. Durata unei cure este de 6 zile;

      gimnastica acvatica, talasoterapie, consultatii dietetice, cosmetica (6 zile);

      masaj acvatic, bai cu ultrasunete, ultraviolete,   plante medicinale, dusuri, jet si multijet, gimnastica (6 zile);

4.3.Masuri pentru stimularea turismului balnear

Concurenta internationala privind statiunile balneare

Ungaria  este  un concurent important in ceea ce priveste atat turistii romani cat si cei straini. Oferta balneara ungara  privind amenajarile turistice a facut un progres mai mare decat cea romaneasca. De pilda, desi Ungaria abunda in ape medicinale (avand peste 300 de statiuni balneare), un factor cheie pentru includerea in brosura "Directii turistice " a Ungariei este calitatea amenajarilor pentru turisti.

Statiunile balneare ale Ungariei sunt dintre cele mai competitive pe plan international dintre tarile est - europene. Amenajarile din Budapesta sunt deosebit de bune, Budapesta fiind statiunea balneara cea mai mare din tara, avand 123 de izvoare cu apa calda si fierbinte,  si un numar de amenajari unde este tratata o gama larga de afectiuni. Hajduszoboszlo in partea de rasarit a Ungariei, descoperita abia in anii 1920, continua sa fie una din statiunile balneare ale Ungariei cu cea mai rapida dezvoltare.

Conform standardelor occidentale, preturile in statiunile balneare din Ungaria sunt mici. Exista si o taxa publica perceputa pentru intretinerea statiunilor balneare si tendinta este de a se da mai multa atentie numarului de turisti decat veniturilor.  Statiunile balneare beneficiaza de subventii publice sau sponsorizari din partea unor societati importante din zona unde sunt plasate.

Republicile Ceha si Slovaca reprezinta piete de concurenta pentru statiunile balneare romanesti, acestea detinand peste 50 de statiuni balneare de importanta internationala ca si  Carlsbad si Marienbad. Din 1989 statiunile balneare ale celor doua republici s-au diversificat in piete de sport, sanatate, intretinere si activitate si au atras cu succes investitii din exterior pentru proiecte cum ar fi terenuri de golf si centre de gimnastica. Grupurile de turisti straini au la dispozitie circuite complexe. In trecut, statiunile balneare ale celor doua republici aveau reputatia de inalta calitate iar in prezent se urmareste acelasi lucru prin programe de dezvoltare si diversificare.

Elvetia - organizarea statiunilor balneare elvetiene este de inalta calitate, folosind si activitatile de cura montana. Elvetienii obisnuiesc sa calatoreasca in strainatate si sa faca turism balnear reprezentand o piata potentiala pentru Romania.

            Strategia de dezvoltare va trebui sa aiba in vedere si protectia pietelor existente ale statiunilor balneoturistice si se va merge pe ideea unei reformulari treptate a produsului care sa duca la o penetrare crescanda pe pietele internationale.

4.3. Program de restructurare a turismului balnear

In prezent Ministerul Turismului a adoptat o strategie proprie in domeniul turismului balnear, ca parte integranta, dar specifica a politicii generale de dezvoltare si restructurare a turismului romanesc, strategie ce urmareste aplicarea unei politici coerente in statiuni:

            1. reintegrarea in activitatea turistica de tip balnear a tuturor activelor care contribuie la realizarea produsului turistic de profil si totodata eliminarea din patrimoniul societatilor comerciale balneare a activelor nerentabile;

            2.  reglementari de ordin legislativ care sa permita si sa impuna agentilor economici cu profil balnear realizarea in conditii optime a produsului specific;

            3. mentinerea produsului turistic balnear ca un tot unitar, atat pe piata externa cat si pe piata interna, in scopul unei promovari, comercializari si exploatari eficiente;

            4.  promovarea de urgenta a unei legi privind asigurarile sociale de sanatate care sa includa  acoperirea activitatii de tratament balnear, pentru incurajarea fluxului de turism intern pentru statiuni;

            5. diversificarea si imbunatatirea serviciilor din domeniul balnear, in primul rand, prin pregatirea manageriala corespunzatoare  administratorilor ;

            6. trecerea  de la conceptul de structuri pentru turism balnear de masa la structuri diversificate dupa posibilitatile economise ale cererii (externe si interne), prin remodelarea complexelor balneare existente, dupa nivelul si calitatea serviciilor, a diversificarii si specializarii acestora;

            7.  crearea unor "obiective pilot" in fiecare statiune  prin ridicarea clasei de confort. Vor aparea astfel unitati cu servicii complexe (hotel + alimentatie + tratament) in general de tip autonom la nivel de 3 si 4 stele, care vor reprezenta elemente etalon in aceasta activitate. Initiativa este mai usor aplicabila pentru unitatile mici si mijlocii care pot fi sustinute cu eforturi proprii, dar devin mai atragatoare si ca oferta pentru investitorii straini.

            Principiile expuse nu sunt, desigur, limitative, profesionalitatea directorilor de societati comerciale de profil fiind determinanta in elaborarea unor strategii detaliate proprii acestora, care sa le completeze in mod fericit.

            8. Recastigarea si extinderea pietelor externe reprezinta obiectivul permanent al segmentului de turism balnear, obiectiv realizabil cu prioritate, daca se indeplineste si conditia obligatorie a schimbarii mentalitatii, respectiv a largirii considerabile a orizontului managerial si informational al factorilor de decizie din societatile comerciale balneare.

Concluzii

            In lucrarea de fata s-a schitat un studiu de fezabilitate pentru un proiect de investitie in turism.

            S-a realizat o analiza a activitatii societatii comerciale, care constituie subiectul studiului de caz,  S.C. Turism Covasna S.A , deoarece apreciem ca, pentru a planifica o investitie, o societate trebuie sa fie sanatoasa din punct de vedere financiar , respectiv sa desfasoare o activitate rentabila si sa aiba perspective de dezvoltare. S.C. Turism Covasna S.A desfasoara, chiar si in conditiile puterii de cumparare scazute a pietei romanesti, o activitate profitabila, iar prin obiectul sau de activitate (turismul balnear - segmentul bolilor cardio-vasculare) ea va avea intotdeauna o piata potentiala mare.

            Investitia planificata (modernizarea bazei materiale) ii va permite societatii sa se adreseze unui nou segment de piata - piata vest europeana, piata cu o mai mare putere de cumparare, dar si cu pretentia calitatii serviciilor. De altfel, justificarea necesitatii investitiei poate fi gasita si in interiorul societatii, in faptul ca baza materiala este veche si continua sa se degradeze, perspectiva de a deveni inutilizabila, in lipsa unei investitii. Investitia planificata in aceasta lucrare, este indispensabila dezvoltarii societatii.

            S-a aratat, prin calculele realizate, ca investitia propusa ar fi rentabila, va duce la dezvoltarea societatii si la sporirea averii actionarilor. Dar, pentru a fi intr-adevar un succes, investitia ar trebui promovata cu "agresivitate" pe pietele internationale. Iar, o campanie puternica de promovare ar spori costurile generate de investitie. Aceasta problema este rezolvata, insa, datorita actionarului majoritar, care a constituit o societate specializata in promovarea produselor turistice ale societatilor la care detine participatii. De asemenea, la succesul proiectului investitional ar putea contribui o colaborare cu autoritatile locale pentru imbunatatirea infrastructurii si, astfel, a facilitarii transportului turistilor.

            Dupa ce am stabilit rentabilitatea investitiei, intrebarea ce urmeaza in mod natural, este cea legata de riscurile implicate de obtinerea unei rentabilitati medii previzionate de 15,54% raportata la Euro. S-a considerat ca riscurile sunt cele specifice pietei romanesti, in general, si ramurii de activitate, in special, respectiv :

     riscul financiar (al indatorarii, de management);

     riscul de piata (dat de dependenta semnificativa fata de parametrii contractuali);

     riscul de pret (practicarea unor tarife necorelate cu puterea de cumparare a pietelor carora se adreseaza).

            Acestea sunt cateva dintre riscurile pe care le presupune investitia. Dar, in acelasi timp, nerealizarea investitiei presupune si ea riscuri importante , precum :

     cel de pierdere in totalitate a pietelor turistice straine datorita calitatii precare a serviciilor turistice care pot fi oferite momentan in structurile de primire invechite ale societatii;

     riscul de a nu avea capacitatea de a se adapta repede si cu cele mai mici costuri la schimbarile mediului.

            Dovedind necesitatea, dar si fezabilitatea proiectului de investitii propus, s-a considerat ca este necesara abordarea  problemei surselor de finantare si ale costurilor acestora. Analizand fiecare posibila sursa de finantare , in contextul pietei romanesti, dar si din perspectiva nevoilor societatii analizate, s-a considerat ca cea mai realista (si poate chiar unica) sursa de finantare eligibila, ar fi atragerea unui investitor strategic in finantarea acestui proiect.

            Tinand cont de toate aspectele tratate in lucrare, consideram ca o investitie, precum cea proiectata aici, este necesara societatii si ca, proiectul elaborat are toate sansele sa isi dovedeasca viabilitatea practica, servind societatii cel putin ca punct de pornire in identificarea si atragerea investitorului interesat de aceasta afacere.

BIBLIOGRAFIE

. Mica enciclopedie de balneologie - E. Berlescu. Ed. All - 1996;

. Curs de statistica-M. Badita,T. Baron,M. Korka. Ed. Sylvi - 1993;

. Economia Turismului Intenational - C.Cristureanu. Ed. Abeona, Bucuresti 1992;

. Marketing - Probleme, cazuri, teste - L. Anghel, C. Florescu, R. Zaharia. Ed. Expert, Bucuresti -1996;

. Ghid turistic al Romaniei - S. Bonifaciu, I. Iordan. Ed. Garamond -1996;

. Lucrarile colocviului national de geografla turismului - Bucuresti,1968

. Marketingul servicifor- V. Olteanu     

. Resurse de ape minerale si termale - I. Preda, A. Tentu. Facultatea de geologic - geografie Bucuresti -1981;

. Ape minerale si termale din Romania - A. Pricajan. Ed. Tehnica - 1972;

. Lacurile din Romania - importanta balneara si turistica - Al. Savu, E. Morariu, T. Morariu. Ed. Stiintifica, Bucuresti -1968;

. Introducere in teoria si practica turismului - G. Postelnicu. Ed. Dacia - 1997;

. Turism cu manualul de istorie - D. Almas, I. Scurtu. Ed. pentru Turism -1973

. Almanahul Turistic al Romaniei -1976.

. Planul general de dezvoltare al turismului in Romania - 1994. Editat de Ministerul Turismului.

. Revista "Capital". Nr. 8 / 1996;

. Revista romana de turism. Nr. 4 / 1994 si Nr. 5 / 1995; Editata de Ministerul Turismului.

. Revista "Hotel". Nr. 1 / 1994. Editata de Asociatia Hotelierilor din Romania.

. Tribuna Economica. Nr. 5, 6, 7, 8, 9, 10 si 11 / 1996.

. Anuarul Statistic al Romaniei, editiile 1995, 1996, 1997 . Anuarul Turistic al Romaniei, editiile 1995, 1997

. Buletine statistice provizorii pentru anu11997













Document Info


Accesari: 7497
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )