Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Evaluarea potentialului natural al zonei agroturistice – Soveja

Turism


Evaluarea potentialului natural al zonei agroturistice – Soveja

1. Coordonatele geografice

Soveja din judetul Vrancea este o localitate pitoreasca, situata la circa 80 km. distanta de municipiul Focsani, in inima Muntilor Vrancei. Drumul este in cea mai mare parte asfaltat, dar merita efortul de a junge in acest taram de vis, un mic paradis in care puteti petrece un concediu de vis. Pe raul Putna regasiti o cascada spectaculoasa, in statiune existand si pastravarie, Manastirea Lepsa si Schitul Lepsa. Se poate practica pescuitul sau vanatoarea. In apropiere de statiune se pot vizita Cheile Tisitei, statiunea Soveja.  

Situat in exteriorul Carpatilor de curbura (partea central-estica) a Romaniei, judetul Vrancea, cu o suprafata de 4850kmp (2,04% din suprafata tarii), are forma unui poligon neregulat, cu urmatorii vecini: la nord judetul Bacau, la nord-est judetul Vaslui, la est judetul Galati, la sud-est judetul Braila, la sud si sud-vest judetul Buzau si la vest judetul Covasna. Aflata la o rascruce geografica, Vrancea constituie o legatura intre marile zone ale Carpatilor Orientali si Meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii, precum si intre provinciile istorice locuite de romani: Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, iar ca vad al transhumantei, dinspre Tara Barsei spre Dunare si Dobrogea. Coordonate: judetul este intersectat de meridianul de 27s longitudine estica si de paralela de 46s latitudine nordica (Soveja, Pufesti).

Text Box:  
Fig. 1  Harta Judetului Vrancea

2. Relieful

Chiar daca in conceptia politica Romania se afla in sud-estul Europ 353c29d ei, din punct de vedere geografic ea se afla la distante aproximativ egale - cca. 2500 km - intre granita de apus (Oceanul Atlantic) si cea de rasarit (Muntii Ural) a Europei, adica intr-o pozitie central-sudica.

Romania beneficiaza de toate cele trei forme de relief (campie, deal, munte) distribuite proportionat pe teritoriul tarii. Lantul muntos Carpati sunt deosebit de ospitalieri, brazdati de numeroase rauri, oferind excursionistului privelisti accesibile si uimitoare. Cel mai inalt varf (Vf. Moldoveanu) are o inaltime de 2544 m.

Relieful Tarii Vrancei este armonios impartit, de la masive muntoase cu inaltimi de pana la 1.783 m, pana la o campie intinsa intre cursurile raurilor Siret, Trotus si Ramnic. O particularitate a judetului este reprezentata de faptul ca se afla intr-o puternica zona seismica unde se produc destul de des cutremure de mare adancime, iar in localitatea Vrincioaia se gaseste cel mai modern centru seismologic din tara.

Specificitatea si frumusetea naturii, obiectivele de cultura materiala si spirituala existente in judet se constituie in interesate si utile zone turistice de agrement, odihna si tratament, fapt ce a determinat dezvoltarea in ultimii ani a agroturismului , in special in zona Muntilor Vrancei –Lepsa, Soveja, Nereju, Paltin, etc.

Subsolul Vrancei adaposteste minerale utile, roci de constructii, ape minerale etc. Cele mai importante resurse sunt localizate in aria dealurilor subcarpatice, fiind reprezentate de sare, izvoare minerale, iar in cantitati mai reduse - titei, gaze naturale si carbuni.

Dispus in trepte dinspre vest spre est, relieful cuprinde Muntii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, marginita de Podisul Moldovei la nord - est si Campia Ramnicului la sud - est.

Zona montana este alcatuita din munti de incretire, cu inaltimi intre 1400 m si 1777 m.

Text Box:  
Fig. 1 Harta geografica a judetului Vrancea

3. Clima

Clima Romaniei este temperat-continentala, cu precipitatii relativ reduse si cu diferente mari intre anotimpuri.

Vara este un anotimp calduros, care dureaza de la sfarsitul lui mai la jumatatea lui septembrie in campiile din Sud si Vest. In sudul Romaniei exista peste 25 de zile 'tropicale' (cu temperaturi peste 30, chiar 35° C) si peste 90 de zile de vara (cu temperaturi peste 25-30° C). Toamna este un anotimp mai scurt, de tranzitie, cu perioade lungi de uscaciune alternand cu perioade de ploi. In a doua parte a lunii octombrie vin primele ingheturi, iar in noiembrie primele ninsori. In campii, acestea se manifesta adesea mai tarziu decat in restul tarii. Iarna este un anotimp friguros, in care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de pana la -20° C sau chiar sub. Zapada nu este abundenta comparativ cu alte state europene, atat datorita lipsei de precipitatii cat si datorita cresterilor frecvente de temperatura. Primavara este un alt anotimp de tranzitie, relativ scurt. Temperatura creste cu repeziciune, ingheturile disparand in luna aprilie.

Temperatura medie anuala variaza de la 11° C in lunca Dunarii, la 6° C in Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variaza intre 26° C si 18° C tot in functie de regiune. In ianuarie, aceste temperaturi variaza de la 0° C (la Baile Herculane sau la Mangalia) la - 6° C (in depresiuni). Aici se primeste o cantitate de precipitatii mai mare de 400 mm. Relieful determina insa, o repartitie inegala de precipitatii. Astfel, in Campia Siretului, treapta de relief cea mai joasa, cantitatea medie de precipitatii este mai mica de 600 mm, in regiunea dealurilor subcarpatice, insa ea nu depaseste decat local 800 mm, pe cand in regiunea muntoasa aceasta cantitate ajunge pana la 1200 mm. ntervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie, cu prelungiri pana in luna martie. Caderile de precipitatii in cantitati mai mari de 30 mm in 24 ore sunt foarte frecvente pe intreg teritoriul judetului. Cea mai mare cantitate de precipitatii, 199.5 mm in 24 ore, a fost inregistrata in depresiunea intradeluroasa Mera.

Foarte frecvente sunt cantitatile cuprinse intre 40 si 80 mm in 24 ore, ceea ce arata agresivitatea mare a precipitatiilor si, implicit, rolul important pe care il are scurgerea superficiala, fie in panze, fie concentrata, in eroziunea solurilor de pe intinsul teritoriului judetului, in special a celor din regiunea dealurilor si glacisului subcarpatic.

Referitor la caderile de zapada si pastrarea lor pe sol, in regiunea muntoasa si in dealurile subcarpatice inalte aceasta persista 80 – 120 de zile, pe dealurile joase, iar pe dealurile Tutovei ramane intre 60 – 80 zile.

4 Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica are o distributie radiara, pe ambele flancuri montane. Vaile dirijate catre rasarit apartin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Cat priveste regimul hidrografic al apelor din muntii Vrancei, el se manifesta prin variatia sezoniera a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfarsitul primaverii, circa 44% al si in prima jumatate a verii, aproape 30%, cand se produc si cresteri substantiale de debite lichide, provocand insemnate viituri.

Siretul colecteaza din cuprinsul muntilor Vrancei o retea de ape constituita in cinci bazine hidrografice individuale:Oituz, Susita, Putna, Ramnicul Sarat si Buzau.

Bazinul Oituz este reprezentat de raul cu acelasi nume si afluentul sau, Casinul.

    - Oituzul isi are obarsia la circa 1000 m inaltime, pe povarnisul nordic al culmii dintre Musat si Lepsa, margineste la apus muntii Bretcului si se orienteaza pe directia sud-nord;

    - Casinul isi aduna apele din extremitatea de nord-vest a muntilor Vrancei, de pe versantul nordic al culmii Clabuc-Zboiana Neagra

                   Bazinul Susita, cu o suprafata de 410 kmp, ocupa contactul dintre culmile muntoase Zboiana Neagra-Tiua Golasa, la vest, si depresiunea subcarpatica Soveja, la est. In depresiune, Susita primeste din stanga Dragomirna, Chiua si Dumicisu, iar din dreapta Paraul Negru.

Bazinul Putna are o suprafata de 2742 kmp, din care circa jumatate inglobeaza muntii Vrancei, drenand in exclusivitate flancul rasaritean al acestora. La alcatuirea bazinului hidrografic participa si raul Zabala si paraiele montane:

            - Putna, care se constituie dintr-un manunchi de izvoare, dirijate pe versantul nordic al culmii Lacauti-Arisoaia, de la o altitudine maxima apropiata de 1700 m; in aval de satul Lepsa, Putna se angajeaza intr-un defileu lung de circa 7 km; de la obarsie pana la Tulnici, Putna primeste o sumedenie de afluenti, cei mai importanti fiind Tisita, Coza, Stogu, Babovici, Valea Marului, Paraul Gresului si Lepsa.

- Tisita, cu o suprafata de 54 kmp, se formeaza din unirea Tisitei cu Tisita Mica, care isi aduna apele din masivele Zburatura si Condratu.

- Coza, cu un bazin de 51 kmp, se formeaza din paraul Mioarele si paraul lui Toader, delimitand la sud muntele Coza.

- Zabala, cu o suprafata totala de 546 kmp, se formeaza din ingemanarea Arisoarei cu Zabala, iar aceasta din urma cu Mardaru, paraie ce se organizeaza pe versantul sudic al muntelui Arisoaia si cel estic al Lacautiului.

- Naruja, cu o suprafata de 166 kmp, este cel mai scurt curs principal-30 km-si se varsa in Zabala pe raza comunei Naruja; cele mai reprezentative cursuri afluente ale Narujei sunt Balosu si Misina, vai care pornesc de sub culmile Pietrosu si Zboiana Frumoasa.


Bazinul Ramnicu Sarat, cu o suprafata de 943 kmp, din care muntilor Vrancei le revine doar obarsia raului. Isi are obarsia pe versantul sudic al masivului Furu, la circa 1310 m altitudine.

Bazinul Buzau, cu o suprafata de 441 kmp, se infiripa la nord-nord-vest de vf.Lacauti, la o altitudine de circa 1650 m. In aval de

Comandau, aduna o sumedenie de afluenti, cei mai importanti fiind:

                        - Basca Mica, cu un bazin propriu de 233 kmp si circa 44 km lungime; izvoraste la cateva sute de metri de vf.Lacauti, de la aproape 1700 m.

- Slanicul, care se formeaza pe povarnisul sudic al masivului Furu si pe versantul estic al muntelui Neharna Mica.

Bazinul hidrografic Olt colecteaza putine cursuri de apa de pe teritoriul muntilor Vrancei. Afluentii:

- Raul Negru primeste din Vrancei doar doua paraie: Ojdula si Ghelnita

- Ojdula, cu un bazin de 48 kmp si o lungime de 17 km, se formeaza pe versantul apusean al masivului Musat

- Ghelnita, cu un bazin de 97 kmp si 21 km lungime, rezulta din unirea Ghelnitei Mari cu Ghelnita Mica

Dintre lacuri amintim: Lacul fara nume de pe albia Zabalei, Lacul Verde, de pe paraul Lepsa, Lacul Negru, situat in bazinul Narujei, la 1235 m altitudine, pe versantul stang.

Text Box:    
Fig. 1 Reteaua hidrografica a judetului Vrancea

6. Flora si fauna

Cu exceptia regiunilor de campie, ce se incadreaza in domeniul silvostepei, vegetatia judetului Vrancea apartine in intregime zonei de padure.

Culmile Vrancei sunt acoperite cu molidisuri pure, inconjurate, la exterior, de un brau de bradet pur si in amestec. Din loc in loc, in portiunile cele mai inalte, padurea(fig.1) face loc unor raristi de molid, ienupar si pajisti montane.

Text Box:  
Fig. 1 Flora judetului Vrancea

Culmile muntoase mai joase, ca si partea dealurilor in alte vestice, sunt acoperite cu fagete montane pure sau in amestec.

In regiunea dealurilor subcarpatice, padurea s-a pastrat pe culmileplate si in portiunea superioara a versantilor, fiind constituita din fagete, fagete-gorunete, gorunete-fagete si sleauri de deal.

In depresiuni apare stejarisul de talie pitica, petice si portiuni de fagete montane pure si de amestec.

In zona dealurilor Tutovei, interfluviile sunt acoperite, din loc in loc, de gorunete, iar in regiunea de campie apar insule de paduri cu stejar pedunculat.

Pajistile ocupa o buna parte a teritoriului de p ecare padurea a fost defrisata. Asyfel, in depresiunea submontana, intre raurile Ramnic si Ramna, ele ocupa cca. 80 % din suprafata terenurilor despadurite, iar in depresiunea submontana Vrancea cca. 60 – 80 % , cu exceptia extremitatii sudice si a unei parti din bazinul Susitei. La nord – est de Soveja, pajistile formeaza 80 %. In dealurile inalte, la nord de Valea Putnei, pajistile se intind pe 20 – 80 % din suprafata despadurita si 80 % din imprejurimile Andreiasului ; in depresiunea intradeluroasa Putna – Susita, Intre 20 – 60 % ; in depresiunea intradeluroasa Mera intre 60 – 80 % in partea estica si circa 80 % in cea vestica. In aria dealurilor sud – estice, intre 40 si 80 % in cea vestica. In aria dealurilor sud – estice intre 40 si 80 %, iar in aria glacisului subcarpatic sub 20 % si, mai rar, intre 20 si 40 %.

Text Box:  
Fig. 2 Pajiste si padure din judetul Vrancea
Aceste pajisti(fig.2) sunt formatiuni de Festuca pseudovina, in timp ce pe terasele Susitei, intre Racoasa si Soveja, pe cele ale Putnei, intre Gagesti si confluenta cu paraul Deju, pe cele ale Zabalei la Naruja, apar asociatii de Festuca pseudovina cu diverse specii stepice. Pe versantii cu expunere sudica, din lungul vaii Susitei, Putnei si Ramnei, se gasesc asociatii de Botriochloa ischaemum. Vegetatia acestor asociatii acopera terenul pana la 60 – 90 %. Pe alocuri, unde pajistile sunt degradate, apar tufarisuri de paducel si porumbar.

Depresiunile submontane si zona dealurilor inalte vestice cu altitudine mai mica de 800 m sunt acoperite de pajisti cu Festuca sulcata si Agostis tenuis. In general, vegetatia este slab intelenita, acoperirea terenului fiind de 75 – 85 %.

In depresiunile submontane si in zona dealurilor vestice, mai inalte de 800 m, terenurile despadurite sunt acoperite de asociatii de tipul Agostis tenuis si diverse specii din regiunea muntoasa. In unele locuri pajistile sunt invadate de Juniperus communis si Pteridium aquilinum.

Terenurile despadurite de pe culmile muntoae inalte de 1 200 – 1 600 m sunt acoperite cu formatii de Festuca rubra fallas-Nardus stricta si diverse ierburi mezofile. Terenurile cu altitudine peste 1 600 m cu formatii de Festuca supina – Vaccinium myrtillus cu diverse ierburi invadate de tufarisuri si buruienisuri.

Pozitia geografica, particularitatile reliefului si compozitia invelisului vegetal si-au pus amprenta si asupra compozitiei si raspandirii faunei.

Vrancea detine un important cinegetic renumit nu numai in tara noastra dar si departe, peste hotarele ei.

Text Box:  
Fig. 3 Ursul Brun
In zona montana se intalneste cerbul, care uneori coboara pana in zona depresionara.

Text Box:  
Fig. 5 Ariciul
Text Box:  
Fig. 4 Iepurele
Ursul(fig.3) apare cam in aceleasi zone montane, dar cu precadere in Zboina Neagra. Aria lui de raspandire se intinde pana in Magura Odobesti. Caprioara traieste pe un spatiu foarte intins din zona montana pana in cea de silvostepa, la fel si pisica salbatica. intre mamifere mai pot fi citate urmatoarele specii : mistretul, jderul, veverita, nevastuica, iar in zona de dealuri si campie iepurele(fig.4) si ariciul(fig.5).

6. Factori balneoclimaterici

Soveja - afectiuni ale sistemului nervos

SIND Romania - Sucursala Soveja; Traseu rutier Bucuresti - Soveja: 200 km;
Judet: Vrancea, Loc: Soveja;
Adresa: Comuna Soveja;
Tel: 0237-242.115; Fax: 0237-242.333;
Factori naturali de cura: lacuri sarate de o mare valoare curativa, namol sapropelic, salina de adancime cu microclimat specific;
Indicatii terapeutice: nevroza astenic, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, silicoza;
Tipuri de proceduri: electroterapie, bai cu ape minerale, cultura fizica medicala;

Text Box:  
Fig. 2  Mausoleul de la Soveja, Jud Vrancea
Text Box:  
Fig.1  Regiunea Soveja Jud. Vrancea

7. Rezervatii naturale

In muntii Vrancei se gasesc podoabe naturale care se remarca fie datorita raritatii, fie originalitatii sau interesului lor stiintific; cele mai importante rezervatii naturale sunt: rezervatia forestiera Lepsa-Zboina, rezervatia forestiera si geologica Cheile Tisitei si rezervatia geologica si de peisaj cascada Putnei.

Rezervatia forestiera Lepsa-Zboina-ocupa o supragat de 210 ha fiind accesibila din statiunea Soveja si din satul Lepsa. Rezervatia contine fagete seculare pure, cu exemplare de Fagus silvatica, avand varsta de aproape 200 de ani. De asemenea, sunt inchegate molidisuri si arborete de molid-brad, cu varste cuprinse intre 100 si 180 de ani, in poienile carora se intalnesc frecvent afinul (Vaccinium myrtillus), bulbucul de munte (Trollius europaeus), boziorul (Orchis sambucina), toporasi (Viola bielziana, Viola bicolor). Nu lipseste papucul doamnei (Cypripedium verticillatum), breabanul (Cardamine glandurigera), crinul de padure (Lilium martagon), stanjenelul de munte (Iris ruthenica) ori firuta de stanca (Poa nemoralis ssp. rhemanni)-planta endemica ocrotita prin lege.

In rezervatie abunda si elemente faunistice cum ar fi: cocosul de munte (Tetrao urogalus), acvila tipatoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) si rasul (Lynx lynx).

Text Box:  
Fig. 1 Cheile Tisitei
Rezervatia forestiera si geologica Cheile Tisitei(fig.1) este situata pe cursul inferior al vaii Tisitei si are o suprafata de 307 ha. Accesul se face din DN 2D Focsani-Ramnicu Sarat. Valoarea fitogeografica a rezervatiei este data de numarul mare de elemente alpino-carpatice si endemice carpatice, cum ar fi: trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmisoara (Calamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sanziene de munte (Galium anisophyllum), ciubotica ursului (Cortusa matthioli). De asemenea, rezervatia contine una dintre nestematele floristice ale stancariilor: floarea de colt (Leontopodium alpinum), monument al naturii pus sub ocrotirea legii pretutindeni in Romania, si tot aici, traieste fluturasul de stanca (Tichodorma muraria).

Text Box:  
Fig.2 Cascada Putnei

Rezervatia geologica si de peisaj cascada Putnei(fig.2) are o suprafata mai restransa si cuprinde o portiune a defileului raului Putna. Este accesibila pe DN 2D, la aproximativ 71 km de Focsani. Lungimea cascadei este de 76 de m, iar pe abruptul din dreapta cascadei exista o flora de stancarie destul de rara: garofita (Dianthus carthusianorum), iarba surzilor (Saxifraga paniculata), mierluta (Minuartia verna).

Exista si alte locuri in cuprinsul muntilor Vrancei unde natura ne ofera nenumarate elemente ce atrag admiratia excursionistilor si chiar a oamenilor de stiinta; de exemplu: lacul Negru(fig.3,4), aflat in bazinul Narujei, la 1235 m altitudine, pe versantul nordic, avand o suprafata de peste 1 ha. Acest lac lacustro-mlastinos exemplifica un ecosistem de rara originalitate in care organizarea si evolutia vietii s-au desfasurat in conditii cu totul speciale si care au suferit in mica masura impactul cu factorul uman.

Text Box:  
Fig. 3 Peisaj din regiunea lacul Negru

Text Box:  
Fig. 4 Lacul Negru


loading...




Document Info


Accesari: 2487
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )