Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Fondul turistic natural in zona Ceahlau-Izvorul Muntelui

Turism












ALTE DOCUMENTE

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Moeciu
Infrastructura turistica
Vila Ad-Ella - 3***
Clientela Hotelului Rin Grand Bucuresti
Încasarea medie pe turist si cheltuiala medie pe turist
Confortul munte
Calculul tarifului pentru camera single si calculul tarifului pentru camera double
TRASEE TURISTICE SPRE VARFUL OMUL

Fondul turistic natural în zona Ceahlau-Izvorul Muntelui 

1.Asezare si limite



Masivul Ceahlau face parte din grupa centrala a Carpatilor Orientali, fiind situat la intersectia meridianului de 26° longitudine estica cu paralela de 47° latitudine nordica.

Întrucât acest masiv muntos este separat de unitatile montane vecine prin vai adânci, evoluate, a caror albie constituie cea mai joasa treapta de relief, limitele sale sunt foarte usor de precizat.

Astfel, el este delimitat de muntii din jur prin trei vai largi si adânci. La nord-vest valea Bistricioarei îl desparte de muntii cristalini ai Bistritei, la nord-est si est valea Bistritei si lacul de acumulare Izvoru Muntelui îl separa de Muntii Stânisoarei. În partea de sud-est valea Bicazului îl separa de Muntii Tarcau, iar vaile Pintic si Bistra r 15315b111p eprezinta limita sud-vestica cu Muntii Haghimas. Între aceste limite Masivul Ceahlau acopera o suprafata de aproximativ 290 km˛, din care numai 10% reprezinta golul alpin, conturat de pereti stâncosi abrupti, ce-i dau aspectul de cetate.

2.Geologia si formele de relief

Din punct de vedere geologic, geneza si evolutia masivului Ceahlau ar fi urmatoarea: Ceahlaul este un munte tânar si formarea sa, ca si lantul Carpatilor Rasariteni, în ansamblu, a avut loc în ultima perioada a erei mezozoice, cu aproximativ 200 milioane de ani în urma. Pe aceste locuri se întindea marea cretacica, iar spre vest existau câteva insule alcatuite din roci mai vechi, formate în era paleozoica si prima parte a mezozoicului. Zona dintre tarmul de est al marii si insule s-a scufundat încetul cu încetul si a acumulat o serie de materiale produse prin erodarea zonei costiere si prin depunerea unor schelete de vietuitoare marine, zona asivului ceahlau primind mai mult materiale din prima sursa. Aceste materiale constituie originea marnelor, argilelor, gresiilor si conglomeratelor. La începutul cretacicului au luat nastere straturile de Sinaia sub forma unor namoluri si nisipuri foarte fine, apoi au aparut stratele de Bistra. Faza de formare a zonei a continuat în conditiile cresterii eroziunilor si materialele mai mari compuse din pietrisuri si bolovanisuri au fost transportate, depuse, apoi închegate, dând nastere straturilor de Ceahlau (conglomerate). Depunerea argilelor rosii a avut loc la sfârsitul cretacicului. Depunerile din faza marina s-au ridicat peste suprafata apei si au creat relieful, din ce în ce mai pronuntat. În straturi au fost gasite urme fosile de vietuitoare marine (în apropiere de cabana Dochia la 1750 m altitudine). Dupa formare, a început un proces de modelare, prin eroziune eoliana, pluviala sau datorita altor factori naturali sau antropici, proces care continua si azi.

            Masivul Ceahlau are o constitutie geologica foarte variata, el corespunde în cea mai mare parte  unitatilor interne ale flisului-Ceahlau, Teleajen si Audia, numai în extremitatea estica fiind prezenta si unitatea de Tarcau. Este alcatuit în cea mai mare parte din roci sedimentare detritice (marne, argile, sisturi argiloase, gresii si conglomerate).În relief se impun conglomeratele care formeaza abrupturile Ocolasului Mare, Ocolasului Mic si Stanilelor, cele doua forme proeminente, Toaca si Panaghia precum si micul grup stâncos si izolat, Piatra Sura. Aceste conglomerate contrasteaza cu rocile din aria montana mai joasa (gresii, marne, argile) creându-se astfel doua trepte morfologice: una centrala, înalta si alta exterioara, mai joasa si mult mai extinsa decât prima (90%).

Ocolasul Mare (1907 m)

            Treapta înalta se ridica cu 600-700 m fata de culmile din jur, datorita rezistentei mari a paturii groase de conglomerate. Aceasta are forma unui platou structural, marginit de abrupturi cuestiforme si dominat de câtiva martori de eroziune (Toaca-1904 m, Ocolasul Mare-1907 m). În zona abrupturilor a aparut un microrelief de turnuri, coloane, stâlpi, jgheaburi si râpe care se accentueaza prin actiunea eroziunii de natura torentiala.

CEAHLAU - VARFUL TOACA

 Vârful Toaca (1904 m)

A doua treapta este mult mai scunda (1300-1400 m) si este reprezentata prin culmi radiare separate de afluentii Bistritei, Bistricioarei si Bicazului.

Se constata o mare asemanare între Ceahlau, Ciucas si Bucegi, datorita existentei blocurilor masive stâncoase din conglomerate, sub forma de turnuri si piramide cu microrelief de dezagregare fizico-chimica si de eroziune eoliana (de exemplu Panaghia din Ceahlau si Tigaile din Ciucas).

Conglomeratul de Ceahlau predomina la limita dintre padure si zona alpina, cât si în zona alpina,oferind drumetilor un extraordinar potential turistic. Din masa acestuia apar cunoscutele calcare de la Piatra cu Apa, obârsia Izvorului Alb, Ocolasul Mic si cele de sub masivul stâncos cunoscut sub numele de Turnul lui Budu.

În partea superioara a cursurilor de apa, s-au format chei si praguri, prin care apa se strecoara în caderi mai mici sau mai mari: cheile si cascada Bistrei Mari, cheile si cascadele Stanilelor, micile cascade de pe pâraiele Izvorul Muntelui si Furcituri, ca si cunoscuta Cascada Duruitoarea de pe Pârâul Rupturi, numele acestuia aratând clar relieful din albia sa.

3.Clima

Clima Masivului Ceahlau este temperat-continentala moderata, fiind pusa în evidenta de evolutia unor elemente meteorologice cum ar fi temperatura si umezeala aerului, precipitatiile atmosferice, ceata, durata de stralucire a soarelui. Orientarea versantilor, înclinarea acestora, precum si diferentele de altitudine duc la crearea unor microclimate. Astfel, pe vaile dintre obcine, în zona padurilor, se pastreaza umiditatea si racoarea, în timp ce pe vaile orientate spre sud, temperatura este mai blânda. Deasupra etajului forestier, în zona alpina, clima e mai aspra, cu temperaturi scazute si cu vânturi puternice.



Observatii meteorologice se fac la statia Ceahlau-Toaca (1900 m altitudine) abia din anul 1964, functionând în acelasi timp si aceea din Ceahlau-sat, la 646 m altitudine.

Temperatura medie anuala a aerului variaza între 0,7°C în zona înalta si 7,2°C la baza muntelui. Observam ca între Vârful Toaca si poalele masivului exista o diferenta termica medie de cca 6°C. Luna cea mai rece este ianuarie cu temperaturi medii de -9,5°C pe vârf si -0,4°C la poale , iar cea mai calda este iulie cu temperaturi medii de 9°C în zona înalta si 23,4°C la baza.

Numarul zilelor de înghet este de 192, aparitia primului înghet producându-se, în jur de 1 octombrie, iar ultimul în iunie, chiar iulie.

Pe rama nordica si estica a masivului prezenta lacului de acumulare Izvorul Muntelui are un rol moderator, întârziind aparitia înghetului la începutul sezonului rece. Cantitatea mare de apa stocata în spatele barajului face ca acumularea însemnata de rezerve de caldura sa fie cedata lent. Înghetul începe de la coada lacului, la adâncimi mai mici, unde sunt colectate apele reci ale Bistritei si Bistricioarei. Pe lac, primul înghet apare la sfârsitul lunii ianuarie si începutul lunii februarie. Rolul moderator termic al lacului se simte pe o distanta de aproximativ 1000 m de tarm pe orizontala si cca 100 m pe verticalaą.

Precipitatiile. Supus  îndeosebi influentei maselor de aer atlantic, masivul Ceahlau primeste precipitatii cu o frecventa foarte mare. Pe Vârful Toaca se înregistreaza 208,8 zile cu precipitatii egale sau mai mari de 0,1 mm, din care peste 50% sunt zile cu ninsori.

 Precipitatiile sunt reduse în comparatie cu alti masivi, de peste 700 mm anual, luna cea mai ploioasa este iulie, iar lunile sarace în precipitatii sunt octombrie si decembrie. Pe platou numarul zilelor cu precipitatii sub forma de ninsoare este mai mare decât al zilelor cu precipitatii lichide. În masiv se înregistreaza frecvent precipitatiile sub forma de averse. În producerea precipitatiilor nu s-au surprins salturi exagerate. Cele mai abundente ploi cazute pe Ceahlau n-au depasit 80 mm în 24 ore. Cele mai frecvente maxime zilnice oscileaza în jurul valorii de 50 mm.

______________

ą I.Stanescu-1980, Masivul Ceahlau.Studiu fizico-geografic,Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, pag.30   

Din volumul total de precipitatii, o mare parte sunt sub forma de zapada. Pe platoul superior precipitatiile sub forma de zapada se produc tot timpul anului fara însa a se mentine stratul de zapada mai mult de 10 luni. La altitudini mai joase, fenomenul se reduce atât în timp cât si cantitativ. De exemplu, la statia Ceahlau-munte (1241 m) ninge în medie numai 76 zile pe an, iar la Ceahlau-sat, Izvoru Alb, Bistra, Telec. În functie de cantitatea de zapada cazuta, de altitudinea reliefului, de expozitia versantilor, durata persistentei stratului de zapada la sol variaza de la un loc la altul foarte mult. Pe platourile înalte, stratul de zapada se mentine în medie 165 zile, depasind aceasta valoare doar în locurile adapostite de pe abrupturile nord-estice, unde se pot întâlni petice de zapada pâna în luna iulie. La altitudini joase stratul de zapada are o durata ceva mai scurta: 90-120 zile. În sezonul rece , cele mai mari grosimi ale stratului de zapada se înregistreaza în decada a doua si a treia di luna februarie si în decada întâia din luna martie.

Vânturile bat în general dinspre vest atingând viteza medie de 6-8 m/s vara si 12-14 m/s iarna, uneori pot ajunge la 40-45 m/s. Vânturile care depasesc viteza de 20 m/s sunt deosebit de pagubitoare, mai ales cand se produc la nivelul culmilor împadurite.

Asemenea vânturi au dezradacinat parcele de zece de hectare de padure pe versantul estic al Pietrei Sure, pe Muntele Sima, pe versantul estic al culmii Fântânelelor etc.

Iarna, la toate nivelele, se înregistreaza cele mai violente vânturi si cu frecventa cea mai mare. Efectele lor sunt vizibile numai pe înaltimile mari, lipsite de padure.Iarna,vânturile puternice spulbera zapada troienind versantii estici, umplând jgheaburile.

Primavara frecventa vânturilor este ceva mai redusa, dar viteza înca se mentine ridicata. Acestea intensifica procesul de topire a zapezilor, contribuie la declansarea avalanselor pe versantul estic, la polenizarea plantelor care înfloresc acum etc.

Vara  este sezonul cel mai linistit. Rolul principal consta în intensificarea fenomenelor de evapo-transpiratie si de spulberare a particolelor dezagregate.

Toamna  începe sa se intensifice circulatia mai ales din directia nord-vestica si nordica. În acest anotimp, chiar daca nu se înregistreaza vânturi cu viteza  ca a celor de iarna, frecventa lor este aproape tot atât de mare ca în anotimpul rece.

 Brizele de munte apar ziua dinspre bazinul Bistritei spre zona înalta a muntilor si seara invers. Aceasta sporeste gradul de poluare al atmosferei în timpul noptii prin coborârea norului de praf emanat de fabricile de ciment, iar ziua, briza din vale determina extinderea aerului poluat asupra muntilor si padurilor din împrejurimi pe o distanta de cca 10 km ˛.




Dintre fenomenele climatice de pe Ceahlau, sunt usor de surprins efectele de foehnizare de pe clina estica a masivului.

___________

˛ Ghe. Iacomi-2000,Ceahlaul.Ghid turistic, Editura Trinitas, Iasi, pag.17

Masele de aer ce vin dinspre vest, traversând zona înalta, în drumul lor descendent spre vaile Izvoru Alb si Izvoru Muntelui se încalzesc simtitor, înlesnind topirea zapezilor, în anotimpul rece, sau departându-se de punctul de satura se încalzesc simtitor, înlesnind topirea zapezilor, în anotimpul rece, sau departându-se de punctul de saturatie, în anotimpul cald. De aceea pe acest versant timpul senin este mai frecvent, iar precipitatiile mai putine.

Umiditatea relativa este de 85% media multianuala, cea mai ridicata fiind în lunile

iulie-august, cu o medie de 88%. Umezeala cea mai scazuta se înregistreaza în octombrie, determinând geruri uscate.

Nebulozitatea  este destul de ridicata si creste o data cu altitudinea. Datele de la cele trei statii arata ca pe înaltimile cele mai mari, nebulozitatea totala are o medie de 7,0 si scade treptat pâna la 6,2 pe vai. Înnorari frecvente se înregistreaza iarna si primavara, iar în perioada iulie-octombrie creste numarul zilelor senine.

Un fenomen des întâlnit în Ceahlau este ceata, care se produce în aproximativ 70% din zilele anului. Astfel, durata de stralucire a soarelui este mai mica, media fiind de 1457,3 ore, numarul de zile senine alterneaza între 56 si 121 zile.

În Masivul Ceahlau turismul poate fi practicat tot timpul anului (turism de vara sau de iarna), perioada cea mai buna pentru drumetia de vara fiind în lunile mai-octombrie.

Din analiza relatiilor dintre factorii fizico-geografici, constatam ca factorii climatici detin un rol deosebit de important. Clima influenteaza conditiile de dezvoltare a proceselor de modelare a reliefului, zonificate pe trei etaje altitudinale: etajul superior (crionival), etajul intermediar (torential si crionival) si etajul inferior (fluvio-denudational); influenteaza alimentarea si scurgerea retelei hidrografice; determina raspândirea vegetatiei, solurilor, faunei s.a.

                                             













Document Info


Accesari: 2642
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )