Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Ghidul Drumetiilor Montane - Deplasarea in munti, echipament si alimentatie

Turism


Ghidul Drumetiilor Montane - Deplasarea in munti, echipament si alimentatie


"Muntii frumosi va cheama, va asteapta sa traiti toate starile posibile ce īmpreuna alcatuiesc trasaturile de om al naturii: temerar, cutezator, rezistent, iubitor de maretie si sublim."
Dan Milea



DEPLASAREA ĪN MUNTI, ECHIPAMENT SI ALIMENTE NECESARE

Drumetia montana contine doua scopuri esentiale: miscare si recreere, facute īn peisajul de basm al muntilor.

Multi evita o deplasare īn munti, speriati fiind de pericolele auzite sau citite. Cine spune ca nu sunt pericole īn munti glumeste, dar acestea pot fi cunoscute si evitate.

Ce pericole ne pāndesc īn munti ?

Iarna pericolul avalanselor consta īn faptul ca pot surprinde fulgerator drumetul care traverseaza un jgeab, o vālcea sau excaladeaza un horn. Antrenat de o asemenea dezlantuire a naturii, drumetul risca sa sucombe, datorita inhalarii cristalelor de zapada respectiv a "prafului de avalansa", moartea venind prin sufocare. Viteza mare de alunecare īl poate proiecta (lovi) de stāncile laterale ale vālcelului. Putem evita asemenea accidente, ocolind traseele care traverseaza aceste zone. De fapt ele sunt indicate ca īnchise drumetiei printr-o placa de forma dreptunghiulara cu patratele (de sah) īn culori galben - negru cu inscriptia "Atentie, pericol de avalansa!"; este vorba despre traseele de vara de pe versantii sudici sau sud-vestici.

Spre deosebire de avalanse, lavinele se declanseaza primavara si pornesc prin alunecari de straturi depuse si tasate succesiv "īn scānduri". Ele nu sunt īnsotite de praful de avalanse, dar sunt mai dure, provocānd ruperi de membre, o presare forte mare a corpului si traumatisme grave drumetului surprins. Se pot evita respectānd aceiasi regula.

Foarte periculoase sunt desprinderile de cornise din partea superioara a hornurilor si din creasta. De aceea nu ne vom apropia mai mult de cinci metri de marginea ei deoarece configuratia reala a crestei fiind acoperita, cornisa ne duce īn eroare, riscānd sa se rupa cu noi.

La fel de periculoase sunt si podurile de ghiata.Trecerea peste ele trebuie evitata īntotdeauna.

Muscatura de vipera este de temut si poate provoca mari neplaceri drumetului. Īn zona padurilor putem īntālnii vipera berus (comuna) de culoare cafenie, iar pe spate cu o linie negricioasa īn zig-zag, capul triunghiular, coada scurta si conica; iar īn golul alpin vipera ursinii, scurta de maxim 20 - 30 cm, subtire ca degetul mic, de culoare neagra, cu solzi catifelati, ochi mici īnconjurati de o membrana purpurie.

Viperele nu ataca omul daca nu sunt provocate! Cel muscat de vipera poate murii īn cinci ore prin sufocare. Ce trebuie retinut: totul este sa fim atenti pe unde mergem, sa nu o calcam sau lovim. La zomotul pasilor ea se retrage si fuge.

Lacurile alpine au tentat īntotdeauna drumetii, dar acestea pot fi adevarate capcane primavara sau la īnceputul verii (mai - iunie) cānd le traversam malurile, care mai au zapada si gheata. Putem aluneca si cadea īn apa rece. Organismul fiind īncalzit se produce pe loc stop cardiac, sau datorita cufundarii īn apa rece corpul se raceste brusc (hipotermie), īncepe sa tremure involuntar īn sfortarea de a se īncalzii si apoi se produce colapsul (nu mai apucam sa ne īnecam) ! Ca masura de prevedere: pozati-le mai de departe si racoriti-va cu . gāndul !

Turmele de oi sunt īnsotite de cāini ciobanesti foarte mobili īn paza lor si foarte agresivi fata de drumeti. Este periculos sa circulam mai ales noaptea pe poteci ce trec prin preajma stānelor. Cum procedam daca ne ataca: nu le vom īntoarce spatele sa fugim, (sunt mai iuti ca noi !) si orice semn de slabiciune le amplifica curajul devenind agresivi. Ne grupam spate īn spate, cu rucsacul īn fata si chemam ciobanii, singurii care-i pot linistii. Daca nu vin sau nu striga sa-i potolesca, aparāndu-ne cu rucsacul si batul din māna ne retragem usor din zona lor. Eventuala muscatura trebuie tratata antirabic.

Vulpea turbata este un animal agresiv. Ataca īn orice īmprejurare, mergānd īn zig-zag cu gura deschisa. Desi boala īi atrofiaza simtul echilibrului si vazului, mai pastreaza īnsa pe cel al mirosului. O putem evita prin ocolire, venind sub vānt, adica vāntul sa bata dinspre vulpe spre noi, pentru ca sa ne piarda mirosul.

Roiurile de viespi pot avea scorburile lānga traseele montane. Rascolite de ursi si iritate ele pot ataca drumetii din zona. Mai mult de zece īntepaturi pe nas, gura sau pleoape va imobilizeaza (nu se mai poate vedea sau respira) ! De aceea trebuie sa fim atenti cānd vedem roiul agitat. Este de preferat sa facem un ocol sub ele (dimineata) cānd curentii le trag īn sus si deasupra lor (seara) cānd curentii le trag īn jos. Nu aruncam pietre īn viespar si nu-l rascolim cu batul.

Nevastuica este un animal mic, foarte vioi, plin de curiozitate si irascibil. De aceea nu este bine sa-l urmarim, cautānd sa-l scoatem din vizuina deoarece se repede fulgerator si musca. Muscatura este foarte dureroasa si produce umflarea imediata a locului muscat.

Supranumit "sanitarul muntilor", corbul nu se sfieste sa se apropie chiar de un om ranit. Cu ciocul lui foarte puternic ataca prima data la ochi. De aceea, cu atentie putem evita ranirile care ne pot imobiliza. Daca īn golul alpin roiesc sau croncane corbii e posibil ca un drumet ranit sa aiba nevoie de ajutor. Nu ezitati sa i-l acordati!




Pe timp urāt si ceata, jnepenisurile trebuiesc evitate fiindca sunt un real pericol daca cadem īn mreajele lor, deoarece nu ne mai putem orienta. Īn plus escaladarea unei portiuni de jnepeni o ora echivaleza cu trei ore de urcus greu, ori aceasta adaugata la drumul stabilit īnseamna epuizare.

Ursoaica cu pui este foarte agresiva, ca orice "mama" cauta sa-si protejeze puii. Desi sunt jucausi si dragalasi ca niste pisoi si-i putem īntālni īn carare, evitati sa va apropiati de ei, niciodata nu o s-o convingeti pe ursoaica ca ati avut cele mai bune intentii.

Pentru a evita "īntālnirile" cu animalele salbatice, īn timpul mersului e bine sa loviti din cānd īn cānd cu un bat copacii sau tufele pe lānga care treceti, animalele, chiar si viperele, prevenite se retrag si fug.

Scaderea presiunii atmosferice de la mare altitudine devine periculoasa deoarece produce ameteli si dureri de cap. La altitudini de peste 2000 m, lipsa (reducerea) oxigenului din aer poate produce la persoane neantrenate - hipoxia, adica deteriorare capacitatii de a coordona miscarile. Erorile cresc si implicit pericolele de accidente. Cand observam ca coechipierul (tovarasul de drumetie) nu mai vorbeste coerent e semn ca trebuiesc luate masuri de asigurare (īn coarda sau cordelina). Aici rezistenta organismului si anterenamentul īsi spun cuvāntul.

Radiatiile solare pot provoca insolatie si arsuri puternice pielii, (arsuri) pe care īn timpul mersului nu le simtim din cauza vāntului, doar seara cānd obositi trebuie sa ne odihnim. Chiar daca ne e cald, e bine sa ne acoperim capul si corpul pentru a preveni durerile care pot sa apara īn timpul noptii si nu ne vor lasa sa ne odihnim.

Cānd vāntul depaseste 24 m/s devine furtuna si rupe copacii, smulge corturile; iar cānd depaseste 28 m/s devine vijelie, distrugerile fiind mai mari. De aceea, la vānt puternic marsul trebuie oprit si ne vom adapostii. Deosebit de periculoasa īn traseele de creasta este rafala, care poate produce dezechilibrarea si rasturnarea drumetului. Iarna, viscolul produce aceleasi nedorite neplaceri.

Umezeala sub forma de ploaie, uda drumetul prins fara pelerina, pāna la piele. Daca nu are schimburi uscate, usor poate racii. De multe ori ploii i se asocieaza fulgerul si trasnetul, descarcari atmosferice deosebit de periculoase. Daca ne surprinde pe creasta vom coborā imediat sub nivelul ei. Nu ramānem īn picioare sub norul oranjos, ne vom adaposti sub stānci cāt mai aproape de pamānt sub pelerina, dupa ce am "lepadat" si ne-am īndepartat de obiectale metalice. Nu ne vom adaposti sub arbori sau claile de fān. Frigul combinat cu oboseala, alcoolul si tutunul pot provoca molesala si somnolenta. Combinat cu lapovita si ninsoare, scade temperatura corpului, individul devine apatic, inconstient, la primul popas adoarme si moare īnghetat (īnainte de a fi māncat de lupi). Daca a-ti ratacit drumul iarna, rotiti-va īn cerc, miscati-va īncet dar continuu toata noaptea si veti scapa cu viata. De aceea, pe munte trebuie sa va echipati corespunzator chiar daca sunteti siguri ca veti cara echipament degeaba; niciodata nu se stie cum devine vremea.

Īn pregatirea unei drumetii la munte, dupa ce am trecut de faza "dorinta" si de cea de "informare" si nu ne-a scazut tot entuziasmul luānd cunostinta din ghid cu dificultatile traseului de urmat, trebuie sa ne gāndim la urmatoarele:

-timpul de care dispunem;

-gradul de dificultate al traseului;

-starea de sanatate personala si a grupului;

-posibilitatile de adapostire si cazare;

-prognoza meteo pe perioada respectiva;

-sa nu uitam faptul ca vārstnicii si copii pot parcurge pe jos doar 10 - 15 km pe zi fata de 30 - 40 de km cāt pot drumetii antrenati.

Componenta optima a grupului este de minim 3 (trei) si maxim 7 (sapte) persoane. Este recomandat ca viitorii parteneri de drumetie sa se cunoasca īnainte de efectuarea ei si sa se īnteleaga; se vor evita cei cu conceptii divergente sau scandalagii.

Nu vom pleca la drum obositi, lipsa somnului (odihnei) reduce capacitatea organismului la autocontrol; īntotdeauna pregatim echipamentul si alimentele cu 12 ore īnainte de plecare; iar starea prosta a timpului nu trebuie sa ne sperie.

Īntālnirea cu grupul se va face cu cel putin 15 minute īnainte de ora stabilita pentru plecare. Atentie, daca a intervenit ceva care va īmpiedica sa plecati, anuntati din timp mai ales daca participati cu echipament colectiv. Colegii de drumetie se bazeaza pe Dv.; mai mult īi puteti īncurca.













Document Info


Accesari: 3536
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )