Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































HUNEDOARA

Turism


HUNEDOARA

RESURSE NATURALE



MUNŢI

1.  MUNŢII GODEANU (Hunedoara)

Masiv muntos situat în partea de V a Carpatilor Meridionali. Sunt alcatuiti din formatiuni cristalino-mezozoice. Prezinta culmi netede, cu înclinare catre E-SE, fragmentate de vai adânci, cu o larga dezvoltare a platformei de eroziune Borascu, cu nenumarate forme de relief glaciar.

2.  MUNŢII METALIFERI (Hunedoara)

Masiv muntos situat în partea de S a Muntilor Apuseni. Altitudinea maxima: 1170 m (vf. Fericeli). Cu toate ca rocile calcaroase sunt dispersate, în arealul lor, relieful carstic este bine reprezentat (creste, abrupturi, chei spectaculoase, pesteri, podul natural de la Grohot s.a.).

3.  MUNŢII PARÂNG (Hunedoara)

Masiv muntos situat în partea central-vestica a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit din roci cristalino-mezozoice. Mare nod orohidrografic, a carui culme principala este dominata de numeroase vârfuri delimitate de versanti abrupti, acoperiti cu grohotisuri: Parângul Mare (2519 m), Mohoru (2337 m), etc.

4.  MUNŢII POIANA RUSCĂI (Hunedoara)

Masiv muntos situat în NE Muntilor Banatului. Muntii Poiana Ruscai sunt alcatuiti din sisturi cristaline si petice de calcare si dolomite cristalnie. Prezinta un relief de culmi domoale, larg ondulate si nivelate, cu aspect de platouri fragmentate de vai înguste sub forma de chei.

5.  MUNŢII RETEZAT (Hunedoara)

Masiv muntos situat în partea de V a Carpatilor Meridionali. Sunt constituiti din mai multe creste alpine aliniate de 2 siruri aproape paralele, orientate E-V. Muntii Retezat prezinta peste 20 de vârfuri care depasesc 2000 m altitudine.

6.  MUNŢII VÂLCAN (Hunedoara)

Masiv muntos situat în partea de V-SV a Carpa& 13213t1919n #355;ilor Meridionali. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, calcare jurasice si cretacice.

7.  MUNŢII sUREANU (Hunedoara)

Masiv muntos situat în partea central-nordica a Carpatilor Meridionali, în grupa Muntilor Parâng. Este alcatuit din sisturi cristaline, suprapuse pe alocuri de granite si gnaisuri. În SV-ul lor apare o arie larga de calcare jurasice si cretacice.

LACURI

1.  LACUL BUCURA (Hunedoara»Râu de Mori)

Lac glaciar, cu o suprafata de 10,5 ha si un volum de 0,5 mil. mc.

2.  LACUL DE ACUMULARE CINCIs (Hunedoara»Cincis Cerna)

Lac de acumulare - lungime 2,5 km. Barajul are o înaltime de 48 m. Este populat cu o bogata ichtiofauna: crap, somn, stiuca.

3.  LACUL GURA APEI (Hunedoara»Râu de Mori)

Lac antropic, cu o suprafata de 420 ha si un volum de 210,0 mil. mc.

4.  LACUL VALEA DE PEsTI (Hunedoara»Uricani/Câmpu lui Neag)

Lac de acumulare - suprafata 5 ha, vol 4,5 mil mc, lungime 2,5 km. Ichtiofauna: stiuca, somn, crap, mreana, clean

5.  LACUL ZĂNOAGA MARE (Hunedoara»Alun)

Lac format în circuri glaciare, cu o suprafata de 9,0 ha si un volum de 1,0 mil. mc.

RÂURI

1.  CRIs (Hunedoara)

Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin unirea Crisului Repede cu Crisul Alb. Crisul Repede are 148 km lungime si suprafata bazinului de 2425 kmp. 

2.  JIU (Hunedoara)

Râu în S-SV României, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Gighera, judetul Dolj. Are o lungime de 339 km si o suprafata a bazinului de 10.080 kmp. 

3.  MUREs (Hunedoara)

Cel mai mare afluent al Tisei si al doilea râu al României, ca lungime, dupa Dunare. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafata bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României.

PEsTERI

1.  CALCARELE DIN DEALUL MĂGURA (Hunedoara»Baita)

Rezervatie paleontologica Pesteri de mari dimensiuni pe formatiuni calcaroase reduse. De asemenea, se remarca si cheile Craciunestilor în lungime de cca. 500 m

2.  CHEILE CRIVADIEI (Hunedoara»Banita)

Rezervatie naturala (geologica, botanica); Chei cu pereti verticali în care se observa formatiuni carstice specifice (Pestera Ioanei, Cascadele de la Stânca Comarnicelu, Pestera în pereti) si o flora specifica zonelor calcaroase.

3.  CHEILE MADEI (Hunedoara»Mada)

Formatiuni carstice; Cheile Madei au o lungime de 3 km, sapate în calcare jurasice de apele Vaii Mada, la N de localitate; Pestera zidita - de dimensiuni reduse - la NV de chei; Pestera Dosu Madei la SV de localitate - de asemenea de dimensiuni reduse.

4.  PEsTERA BOLII (Hunedoara»Banita)

Rezervatie naturala speologica. Intrarea în pestera se face printr-o arcada cu o înaltime de 46 m. Din pestera izvoraste pârâul Galbina.

5.  PEsTERA CIOCLOVINA USCATĂ (Hunedoara»Ciclovina)

Rezervatie naturala speologica Lungime 450 m, este formata dintr-o galerie orizontala fosila cu portiuni concretionare. Aici a fost gasita o cutie craniana de tip homo sapiens fosilis. Pestera este închisa.

6.  PEsTERA CIZMEI (Hunedoara»Bulzestii de Jos)



Rezervatie naturala speologica în suprafata de 1ha.

7.  PEsTERA CU CORALI (Hunedoara»Uricani/Câmpu lui Neag)

Rezervatie naturala - 0,5 ha suprafata.

8.  PEsTERA PONORICI (Hunedoara»Ciclovina)

Rezervatie naturala speologica. Sistem carstic de mari dimensiuni din M-tii sureanu. Are o lungime de 7.890 m si 174 m denivelare. Este a sasea pestera ca marime din tara. Gura pesterii se afla la alt. de 849 m. În pestera s-au descoperit podoabe de bronz, chihlimbar, sticla, ceramica.

9.  PEsTERA TECURI (Hunedoara»Banita)

Rezervatie naturala speologica. Se afla în muntii Sebes la altitudinea la 926 m. Este o pestera fosila descendenta bogat ornamentata si lunga de 485 m. Se remarca în mod deosebit cristalele de calcita precum si stalactitele, coloanele stalagmitice de marimi impresionante.

10.          PEsTERA ZEICULUI (Hunedoara»Uricani/Câmpu lui Neag)

Rezervatie naturala - suprafata de 1 ha.  

11.          PEsTERA sURA MARE (Hunedoara»Ohaba Ponor)

Rezervatie naturala. Pestera este marcata de o despicatura uriasa în stânca de calcare jurasice (altitudine 460 m). Pe aici curge râul Ponor, afluent al Streiului, care curge subteran.

CHEI

1.  CHEILE BULZEsTI (Hunedoara»Bulzestii de Jos)

Fenomen carstic; Chei cu pereti verticali în lungime de circa 3 km, sapate de V. Bulz în calcare.

2.  CHEILE MADEI (Hunedoara»Mada)

Formatiuni carstice; Cheile Madei au o lungime de 3 km, sapate în calcare jurasice de apele Vaii Mada, la N de localitate; Pestera zidita - de dimensiuni reduse - la NV de chei; Pestera Dosu Madei la SV de localitate - de asemenea de dimensiuni reduse.

MONUMENTE ALE NATURII

1.  ARBORETUL SIMERIA (Hunedoara»Simeria)

Monument al naturii (parc dendrologic). Cea mai veche (1760), valoroasa si pitoreasca colectie de plante lemnoase din tara. Este situat la altitudinea de 200 m si are o suprafata de 70 ha.

2.  COPACUL PURTĂTOR DE LALELE (Hunedoara»Aninoasa)

Copacul purtator de lalele (Liridendronum tulipifera) a fost adus în 1880 de Anna Margarette Madesprach de la Paris, originea arborelui fiind din America de Nord. Copacul înfloreste din patru în patru ani.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

1.  CALCARELE DE LA FAŢA FETEI (Hunedoara»Râu de Mori)

Rezervatie nationala botanica Are o suprafata de 3 ha. Aici se întâlneste planta endemica (centaurea pseudophrigia ssp. retezatensis).

2.  CALCARELE DIN DEALUL MĂGURA (Hunedoara»Baita)

Rezervatie paleontologica Pesteri de mari dimensiuni pe formatiuni calcaroase reduse. De asemenea, se remarca si cheile Craciunestilor în lungime de cca. 500 m

3.  CHEILE BULZEsTI (Hunedoara»Bulzestii de Jos)

Fenomen carstic; Chei cu pereti verticali în lungime de circa 3 km, sapate de V. Bulz în calcare.

4.  CHEILE CRIVADIEI (Hunedoara»Banita)

Rezervatie naturala (geologica, botanica); Chei cu pereti verticali în care se observa formatiuni carstice specifice (Pestera Ioanei, Cascadele de la Stânca Comarnicelu, Pestera în pereti) si o flora specifica zonelor calcaroase.

5.  CHEILE MADEI (Hunedoara»Mada)

Formatiuni carstice; Cheile Madei au o lungime de 3 km, sapate în calcare jurasice de apele Vaii Mada, la N de localitate; Pestera zidita - de dimensiuni reduse - la NV de chei; Pestera Dosu Madei la SV de localitate - de asemenea de dimensiuni reduse.

6.  DEALUL CETĂŢII (în DEVA) (Hunedoara»Deva)

Rezervatie naturala (geologica, botanica, peisagistica); Situat la 371 m deasupra marii si la 184 m fata de oras. Dealul se desprinde din M-tii poiana Rusca si are forma conica fiind alcatuit din roci eruptive de vârsta miocena.

7.  LOCUL FOSILIFER CU DINOZAURI DE LA SÂNPETRU (Hunedoara»Sânpetru)

Rezervatie naturala (paleontologica); Între 1889 - 1929 au fost descoperite aici numeroase resturi de reptile (dinozauri, crocodili, chelonieni) în depozite continentale. Ulterior au mai fost scoase la iveala (iulie august 1994) mai multe schelete si oua de dinozauri.

8.  MĂGURA UROIULUI (Hunedoara»Uroi)

Rezervatie naturala (geologica); Are o suprafata de 20 ha. Delimiteaza un con vulcanic de pe culmile caruia se deschide o frumoasa priveliste asupra împrejurimilor.

9.  PLATOUL CARSTIC LUNCANI - OHABA PONOR (Hunedoara»Ciclovina)

Fenomene carstice; Platoul aflat la altitudinea de 800 - 1000 m, are o morfologie variata în cadrul careia se remarca pesteri (Cioclovina, Ohaba Ponor), avene, doline, vai oarbe, ponoare.

10.          PODUL NATURAL DE LA GROHOT (Hunedoara»Bulzestii de Jos)

Rezervatie naturala geologica, rezervatia are 5 ha.   

11.          PUNCTUL FOSILIFER DE LA LĂPUGIU (Hunedoara»Lapugiu de Sus)

Rezervatie naturala (paleontologica); Suprafata de 320 ha care cuprinde V. Cosului, Pârâul Munteanului, Pârâul Crisnicului. Aici se întâlnesc gresii, argile si nisipuri cu o foarte bogata fauna marina de corali, brahiopode, moluste etc.




REZERVAŢII  NATURALE

1.  ARBORETUL SIMERIA (Hunedoara»Simeria)

Monument al naturii (parc dendrologic). Cea mai veche (1760), valoroasa si pitoreasca colectie de plante lemnoase din tara. Este situat la altitudinea de 200 m si are o suprafata de 70 ha.

2.  CALCARELE DE LA FAŢA FETEI (Hunedoara»Râu de Mori)

Rezervatie nationala botanica Are o suprafata de 3 ha. Aici se întâlneste planta endemica (centaurea pseudophrigia ssp. retezatensis).

3.  CALCARELE DIN DEALUL MĂGURA (Hunedoara»Baita)

Rezervatie paleontologica Pesteri de mari dimensiuni pe formatiuni calcaroase reduse. De asemenea, se remarca si cheile Craciunestilor în lungime de cca. 500 m

4.  CHEILE CRIVADIEI (Hunedoara»Banita)

Rezervatie naturala (geologica, botanica); Chei cu pereti verticali în care se observa formatiuni carstice specifice (Pestera Ioanei, Cascadele de la Stânca Comarnicelu, Pestera în pereti) si o flora specifica zonelor calcaroase.

5.  DEALUL CETĂŢII (în DEVA) (Hunedoara»Deva)

Rezervatie naturala (geologica, botanica, peisagistica); Situat la 371 m deasupra marii si la 184 m fata de oras. Dealul se desprinde din M-tii poiana Rusca si are forma conica fiind alcatuit din roci eruptive de vârsta miocena.

6.  FÂNAŢELE PUI (Hunedoara»Pui)

Rezervatie naturala (botanica); Fânate cu specii de plante cu caracter hidrofil cu abundenta de narcise. Suprafata de 13 ha.

7.  FÂNEŢELE CU NARCISE (din NUCsOARA) (Hunedoara»Nucsoara)

Rezervatie naturala botanica Fânete cu specii interesante xerofile si cu o abundenta de narcise.

8.  LOCUL FOSILIFER CU DINOZAURI DE LA SÂNPETRU (Hunedoara»Sânpetru)

Rezervatie naturala (paleontologica); Între 1889 - 1929 au fost descoperite aici numeroase resturi de reptile (dinozauri, crocodili, chelonieni) în depozite continentale. Ulterior au mai fost scoase la iveala (iulie august 1994) mai multe schelete si oua de dinozauri.

9.  MĂGURA UROIULUI (Hunedoara»Uroi)

Rezervatie naturala (geologica); Are o suprafata de 20 ha. Delimiteaza un con vulcanic de pe culmile caruia se deschide o frumoasa priveliste asupra împrejurimilor.

10.          MLAsTINA DE LA PEsTEANA (Hunedoara»Densus)

Rezervatie naturala (botanica); Mlastina aflata la 480 m altitudine, invadata cu numeroase plante de mlastina.    

11.          PĂDUREA BEJAN (Hunedoara»Deva)

Rezervatie naturala forestiera Are o suprafata de 70 ha cuprinzând aproape toate speciile de stejar existente în România: gorunul, stejar pedunculat, cer, gârnita, stejarul pufos etc.

12.          PĂDUREA CHIZID (Hunedoara»Hunedoara)

Rezervatie naturala forestiera. Are o suprafata de 50 ha si are rol de filtru natural al emnatiilor industriei siderurgice si chimice de la Hunedoara. Se remarca etajarea vegetatiei.

13.          PĂDUREA SLIVUŢ (Hunedoara»Hateg)

Rezervatie naturala (forestiera si faunistica). Padurea de stejar în suprafata de 40 ha. Adaposteste o colonie naturala de zimbri si cerbi. Initial au fost adusi din Polonia doi zimbri. A fost una din rezervatiile cunoscute de zimbri, actualmente numarul zimbrilor este în scadere.

14.          PARCUL NAŢIONAL RETEZAT (Hunedoara»Clopotiva)

Rezervatie naturala (geologica, forestiera, botanica, faunistica, peisagistica) - Rezervatie a biosferei; Înfiintat în 1935 din initiativa savantilor Emil Racovita si Alexandru Borza. Din 1980 a fost inclus în reteaua mondiala a rezervatiilor biosferei. Are o suprafata de 54,4 ha.

15.          PEsTERA BOLII (Hunedoara»Banita)

Rezervatie naturala speologica. Intrarea în pestera se face printr-o arcada cu o înaltime de 46 m. Din pestera izvoraste pârâul Galbina.

16.          PEsTERA CIOCLOVINA USCATĂ (Hunedoara»Ciclovina)

Rezervatie naturala speologica Lungime 450 m, este formata dintr-o galerie orizontala fosila cu portiuni concretionare. Aici a fost gasita o cutie craniana de tip homo sapiens fosilis. Pestera este închisa.

17.          PEsTERA CIZMEI (Hunedoara»Bulzestii de Jos)

Rezervatie naturala speologica în suprafata de 1ha.

18.          PEsTERA PONORICI (Hunedoara»Ciclovina)

Rezervatie naturala speologica. Sistem carstic de mari dimensiuni din M-tii sureanu. Are o lungime de 7.890 m si 174 m denivelare. Este a sasea pestera ca marime din tara. Gura pesterii se afla la alt. de 849 m. În pestera s-au descoperit podoabe de bronz, chihlimbar, sticla, ceramica.

19.          PEsTERA ZEICULUI (Hunedoara»Uricani/Câmpu lui Neag)

Rezervatie naturala - suprafata de 1 ha.

20.          PEsTERA sURA MARE (Hunedoara»Ohaba Ponor)

Rezervatie naturala. Pestera este marcata de o despicatura uriasa în stânca de calcare jurasice (altitudine 460 m). Pe aici curge râul Ponor, afluent al Streiului, care curge subteran.

21.          PODUL NATURAL DE LA GROHOT (Hunedoara»Bulzestii de Jos)

Rezervatie naturala geologica, rezervatia are 5 ha.

22.          PUNCTUL FOSILIFER DE LA LĂPUGIU (Hunedoara»Lapugiu de Sus)



Rezervatie naturala (paleontologica); Suprafata de 320 ha care cuprinde V. Cosului, Pârâul Munteanului, Pârâul Crisnicului. Aici se întâlnesc gresii, argile si nisipuri cu o foarte bogata fauna marina de corali, brahiopode, moluste etc.

23.          REZERVAŢIA ZAM (Hunedoara»Zam)

Rezervatie naturala botanica Rezervatia delimiteaza un teritoriu în care creste floarea de colt - aici fiind cea mai mica altitudine unde se gaseste. În apropiere se afla si o serie de pesteri în care s-au gasit urme ale omului preistoric

24.          TUFURILE CALCAROASE DIN VALEA BOBÂLNA (Hunedoara»Bobâlna)

Rezervatie naturala în suprafata de 12,5 ha.

25.          VÂRFUL POIENI (Hunedoara»Ohaba de sub Piatra)

Rezervatie naturala (botanica); Vegetatie de stâncarie, refugiu pentru elemente floristice xerice.

26.          ZONĂ CINEGETICĂ (DIN COSTEsTI) (Hunedoara»Costesti)

Fauna cinegetica: cerb carpatin

RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  BISERICA DE PIATRĂ Sfântul Nicolae (din DENSUs) (Hunedoara»Densus)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Una dintre cele mai vechi biserici din România, nu se cunoaste anul creatiei, dar se presupune ca este anterioara arhitecturii romanice (sec. IV). Biserica a fost construita în trei etape. Pe alocuri se pastreaza portiuni din pardoseala originala.

2.  BISERICA DE ZID Adormirea Maicii Domnului (din CRIsCIOR) (Hunedoara»Criscior)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Ctitorie din 1404 a cneazului Bâlea si a sotiei sale cu fragmente de picturi murale originale. Se remarca tabloul votiv si scena Judecata de apoi pe peretele nordic.

3.  BISERICA ORTODOXĂ Sfântul Nicolae (din HUNEDOARA) (Hunedoara»Hunedoara)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica a fost construita pe timpul lui Matei Corvin, având mai multe etape de constructie. Turnul dateaza din 1827. Pictura este slab conservata din cauza depunerii fumului.

4.  BISERICA REFORMATĂ (din SÂNTĂMĂRIA ORLEA) (Hunedoara»Silivasu de Sus)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica dateaza din jurul anului 1300, fiind construita în stil romanic. La clopotnita se remarca existenta a trei etaje. Acoperisul acesteia are forma de piramida octogonala.

5.  CASTELUL CORVINEsTILOR (HUNIAZILOR) (Hunedoara»Hunedoara)

Monument istoric si de arhitectura laica Cel mai important monument de arhitectura gotica laica din Transilvania. Edificiul este ridicat pe locul unei cetati din sec. XII ridicata la rândul ei pe locul unei întarituri romane (ale carei urme - valuri de pamânt se mai vad si acum).

6.  LOC ISTORIC - ŢEBEA (Hunedoara»Ţebea)

Loc istoric; Aici au avut loc lupte în timpul rascoalei lui Horia Closca si Crisan în 1784 si în timpul revolutiei din 1848

7.  MANASTIREA PRISLOP (Hunedoara»Silivasu de Sus)

Monument istoric si de arhitectura religioasa Ctitorie din 1564 a Domnitei Zamfira, fiica lui Moise Voda domn al Ţarii Românesti (1529 - 1530). Pastreaza fragmente de picturi murale realizate în anul 1759. Din ordinul generalului austriac Bukow în 1762 a fost incendiata.

8.  MORMÂNTUL LUI AVRAM IANCU sI GORUNUL LUI HOREA (Hunedoara»Ţebea)

Monument istoric, monument comemorativ; Mormântul lui Avram Iancu înmormântat în cimitirul din Ţebea în 1873, sub gorunul lui Horea.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în DEVA) (Hunedoara»Deva)

Creatie artistica si manifestari artistice - Teatru de estrada, cinematografe, serbarile latinitatii, cenacluri literare. Festivalul international de folclor; Manifestari culturale ale orchestrelor si tarafelor de muzica populara.

2.  CREAŢIE POPULARĂ (în ŢEBEA) (Hunedoara»Ţebea)

Manifestare traditionala Târgul de fete de pe muntele Gaina (alt. 1.486 m) - se desfasoara anual la mijlocul lunii iulie. Festivalul de muzica si dansuri populare românesti în aer liber. Se desfasoara în luna septembrie

ARHITECTURA sI TEHNICĂ POPULARĂ

 

CENTRU ETNOGRAFIC (în DĂBÂCA) (Hunedoara»Dabâca)


Arta populara: cusaturi si tesaturi (tesaturi de interior, piese de costum popular, desagi, traiste, covoare, bracinari)

LOCALITĂŢI TURISTICE 

STAŢIUNI BALNEARE 

1.  GEOAGIU BĂI (Hunedoara»Geoagiu-Bai)

Statiune balneoclimatica de interes general, cu activitate permanenta. Factori de cura: bioclimat, ape minerale (15 izvoare + 7 foraje - apa oligominerala, sulfuroasa, bicarbonatata, calcica, magneziana, hipotona, mezotermala).

2.  VAŢA DE JOS (Hunedoara»Vata de Jos)

Statiune balneoclimatica de interes general, cu activitate permanenta Factori terapeutici: Izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, termale; climat sedativ Indicatii terapeutice: tratarea afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice, periferice, ginecologice.













Document Info


Accesari: 4659
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )