Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























LUCRARE DE LICENTA - PROIECT DE LANSARE PE PIATA EUROPEANA A SATULUI TURISTIC HOBITA

Turism




LUCRARE DE

LICENŢĂ

UNIVERSITATEA "CONSTANTIN BRĀNCUsI"

FACULTATEA DE sTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI sI SERVICIILOR

PROIECT DE LANSARE PE PIAŢA EUROPEANĂ A SATULUI TURISTIC HOBIŢA

CUPRINS:

INTRODUCERE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............................4

CAPITOLUL I

TURISMUL RURAL - CONSIDERATII GENERALE

1.1. Turismul rural īn Romānia.......... ..... ...... .......... ..... ...... ....7

1.2. Turismul rural la nivel european.......... ..... ...... .........................13

1.3. Turismului rural sub latura sa economica.......... ..... ...... ..........18

1.4. Turismului rural īn ansamblul activitatilor turistice din Romānia

1.5. Dezvoltarea turismului rural.......... ..... ...... .......... ..... ...... .24

1.6. Dezvoltarea agroturismului romānesc.......... ..... ...... ................26

CAPITOLUL II

POTENŢIALUL TURISTIC AL SATULUI ROMANESC

2.1. Amenajarea turistica a zonelor rurale.......... ..... ...... ................31

2.2. Consecintele amenajarii turistice īn zonele rurale...........................32

2.3. Dezvoltarea durabila a turismului rural.......... ..... ...... .............38

2.4. Ineditul satului turistic romanesc.......... ..... ...... ........................40

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI

3.1. Organizarea turismului ruaral in tara noastra.......... ..... ...... ..42

3.2. Organizarea turismului rural in unele tari europene.......................45

3.3. Structuri de organizare a turismului rural si a agroturismului......47

3.4. Politici si modele de valorificare turistica a mediului rural.............53

3.5. Dezvoltarea turismului si a agroturismului.......... ..... ...... ........58

CAPITOLUL IV

PROIECT DE LANSARE PE PIATA EUROPEANA A SATULUI TURISTIC HOBIŢA

4.1. Hobita - sat turistic european.......... ..... ...... .......... ..... ...... 61

4.2. Amenajarea turistica a satului Hobita.......... ..... ...... ................63

4.3. Oferta turistica pentru satul Hobita.......... ..... ...... ....................64

4.4. Analiza activitatii de turism rural in zona.......... ..... ...... ..........69

CONCLUZII.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...78

BIBLIOGRAFIE.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................81

INTRODUCERE:

Turismul rural, ca parte integranta a īntregului angrenaj al turismului, implica o activitate turistica. Mediul īnconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt direct implicate īn receptarea de beneficii si costuri.

Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile micii exploatari agrare, cu probleme de continuitate, care permite familiilor de agricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza dificultatile vietii rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial.

Dezvoltarea turismului trebuie ,a se faca gradat, fara sa provoace vreun impact. Trebuie sa se bazeze pe utilizarea sustinuta a resurselor, pe revitalizarea economiilor locale, pe integrarea populatiei locale si pe o dezvoltare planificata si controlata care sa nu duca la aparitia unui fenomen de masa, care sa aiba un impact scazut si sa fie sustinuta.

Principala problema care apare atunci cānd se pune problema turismului rural este sustinerea, mai precis capacitatea de a satisface cererea, asigurānd o mentinere īn timp a ofertei.

Este vorba, deci, de a integra īn timp aspectele tehnice (natura) cu cele economice (turismul).

Īn definitiv, este vorba de stabilirea unui circuit īnchis si bidimensional īntre natura si resursele economice. Natura trebuie sa creeze resurse economice (prin intermediul turismului), īn timp ce aceasta activitate trebuie sa fie capabila sa contribuie, sa mentina si sa īmbunatateasca cantitatea si calitatea resurselor naturale existente.

Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, īn masura īn care diversificarea ofertei poate modifica cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru ca se ofera raspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, īn sfārsit, cea a autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de īmbunatatire calitativa a turismului, atāt īn timp, cāt si īn spatiu.

Orice proces de planificare a turismului rural implica doua directii mari de actionare. Pe de o parte, crearea infrastructurilor necesare pentru ca impacturile fizice negative ale turismului sa fie minime, si, pe de alta parte, educatia agentilor implicati īn turismul rural, īn mod direct sau indirect.

Infrastructura reprezinta toate elementele care, īn cadrul zonei turismului alternativ, sunt destinate sa reduca impactul negativ al vizitatorilor īn zona (cosuri de hārtii, zone de odihna, servicii de curatenie, brosuri, afise care indica modul corect de comportare etc.) si sa potenteze oportunitatile (cu o oferta diversificata si īncercānd sa disperseze vizitatorii din punct de vedere spatial si temporal).

Educatia este al doilea pilon al planificarii turismului rural si consta īn crearea unei constiinte respectuoase fata de mediul īnconjurator, tinānd cont de cele doua colectivitati receptoare, vizitatorii si comunitatile locale. Functia educativa poate fi realizata printr-o comunicare personala (ghizii trebuie sa fie formati sa protejeze spatiul natural de care sunt responsabili si, de asemenea, comunitatile locale) si prin forme de comunicare non-personale, ca: mijloace de comunicare īn masa, mijloace care se adreseaza īn mod special vizitatorilor (distribuirea de prospecte, emisiuni audio-vizuale, afise etc.). Trebuie sa se tina seama de faptul ca, īn planificarea acestor activitati, atentia cea mai importanta se acorda mediului īnconjurator.

Exista o multitudine de argumente īn favoarea dezvoltarii turismului rural, constānd īn efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de organizarea rationala a spatiilor rurale.

Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit de calitate, ce are ca efect īmbunatatirea aspectului arhitectonic al satului. Apar mutatii īn conceptia celor care construiesc, care vor accepta ideea consultarii unui arhitect īn vederea realizarii unei case functionale, gospodaria taraneasca se consolideaza, gradul de confort va fi mai ridicat, atāt īn beneficiul turistului, cāt si al proprietarului. Gazdele vor deveni mai prospere decāt restul locuitorilor satului si prin urmare vor fi mai dispuse sa investeasca īn scopul cresterii nivelului lor de trai, ca si īn scopul prosperarii comunitatii rurale.

Urmare a intensificarii circulatiei turistice se dezvolta activitati economice pe plan local (agricultura, prelucrarea materiilor prime, industria usoara, mestesugurile) pentru a satisface o cerere sporita de produse agricole si neagricole. Direct sau indirect se asigura cresterea numarului locurilor de munca īn plan local.

Pe baza experientei internationale si a practicilor īntālnite īn ultimii ani, īn Ro­mā­nia sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, li­to­ralul si Delta Du­­narii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de ac­ti­vi­ta­te turismul 16316n1310q ru­ral si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase īn cir­cu­itul turistic a cres­­cut.

Dupa 1990, o data cu īntelegerea importantei turismului rural si agrotu­ris­mu­lui si co­­res­pun­zator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, pri­­mele gos­­­po­darii au fost omo­logate īn zona montana.

Problema principala a turismului romānesc īn perioada urmatoare inclusiv a turismului rural este calitatea produsului turistic privita, īn principal, sub aspectul serviciilor turistice, fara de care nici un patrimoniu turistic, oricāt ar fi de valoros, nu poate fi valorificat eficient.

Ridicarea calitatii produsului turistic romānesc, indiferent de forma sa concreta, necesita aplicarea unor strategii de flexibilitate, de diversificare a genurilor de prestatii turistice si de diferentiere a produsului turistic oferit, comparativ cu ofertele concurentilor.

Strategia de flexibilitate permite urmarirea evolutiei cererii turistice si adaptarea prestatiilor turistice īn functie de specificul si variatiile acesteia, precum si īn concordanta cu caracteristicile mediului natural si vocatia turistica a zonei.

Strategia de diversificare a genurilor de prestatii turistice asigura largirea si diferentierea actiunilor turistice īn functie de preferintele diferitelor categorii de turisti: zone geografice, profesie, vārsta, turism organizat si turism neorganizat etc.

Strategia de diferentiere a produsului turistic comparativ cu ofertele concurentilor permite dezvoltarea originalitatii produsului turistic, prin crearea de spatii si modalitati de viata turistica, cu valente spirituale si specific national, īndeosebi pe piata internationala produsul turistic trebuie si poate sa posede atributele unicitatii.

CAPITOLUL I

TURISMUL RURAL - CONSIDERATII GENERALE

1.1.Turismul rural īn Romānia

Ţara noastra are o remarcabila vocatie turistica. Dispunem de importante resurse turistice, concretizate īn existenta unui spatiu geografic variat, combinat cu valoroase creatii istorice si de arta si cu un potential balneoclimateric deosebit al pamāntului.

Valorificarea eficienta a acestor resurse turistice si īn interesul economiei nationale poate constitui o sansa de dezvoltare a Romāniei. Desi este ramura economica cu avantajul competitiv international cel mai mare, performantele sale economice īn prezent sunt modeste.

Turismul, prin natura sa, prezinta numeroase avantaje fata de alte domenii de activitate: īn cazul turismului " materia prima " folosita exista din belsug īn tara si este extrem de valoroasa; valoarea adaugata īn turism este superioara; turismul nu este o ramura energointensiva; turismul permite transformarea īn valuta a unor resurse materiale si umane, neexploatabile pe alte cai etc.

Īn pofida acestor avantaje, contributia turismului la dezvoltarea economiei noastre nationale este mult sub posibilitatile de care dispunem.

Avānd īn vedere ca potentialul turistic de care dispunem este superior celui din celelalte tari din Europa centrala si de Est, īn perioada urmatoare se impune reconsiderarea locului si rolului turismului, inclusiv al turismului rural, īn cadrul economiei noastre nationale.

Viitorul turismului romānesc la īnceputul mileniului III depinde hotarātor de capacitatea agentilor economici si a spatiului de a valorifica potentialul deosebit de care dispunem, de a se adapta exigentelor crescānde ale cererii turistice si de a ridica calitatea activitatii turistice sub toate aspectele, adica de a organiza si realiza u n turism modern si competitiv. Totodata, depasirea neajunsurilor si dificultatilor cu care este confruntat turismul romānesc īn prezent necesita o politica nationala coerenta si eficienta. Exemplul tarilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator īn acest sens.

Problema principala a turismului romānesc īn perioada urmatoare inclusiv a turismului rural este calitatea produsului turistic privita, īn principal, sub aspectul serviciilor turistice, fara de care nici un patrimoniu turistic, oricāt ar fi de valoros, nu poate fi valorificat eficient.

Necesitatea concentrarii atentiei asupra calitatii produsului turistic decurge din cel putin trei īmprejurari:

a) cresterea ofertei de produse turistice īn fiecare tara si la nivelul economiei mondiale, fapt ce determina o sporire a utilizatorilor;

b) cresterea ponderii calitatii īn cadrul concurentei produselor turistice pe piata nationala si internationala;

c) influenta hotarātoare a calitatii asupra celorlalti indicatori economici ai firmei turistice.

Ridicarea calitatii produsului turistic romānesc, indiferent de forma sa concreta, necesita aplicarea unor strategii de flexibilitate, de diversificare a genurilor de prestatii turistice si de diferentiere a produsului turistic oferit, comparativ cu ofertele concurentilor.

Strategia de flexibilitate permite urmarirea evolutiei cererii turistice si adaptarea prestatiilor turistice īn functie de specificul si variatiile acesteia, precum si īn concordanta cu caracteristicile mediului natural si vocatia turistica a zonei.

Strategia de diversificare a genurilor de prestatii turistice asigura largirea si diferentierea actiunilor turistice īn functie de preferintele diferitelor categorii de turisti: zone geografice, profesie, vārsta, turism organizat si turism neorganizat etc.

Strategia de diferentiere a produsului turistic comparativ cu ofertele concurentilor permite dezvoltarea originalitatii produsului turistic, prin creatie de spatii si modalitati de viata turistic, cu valente spirituale si specific national. Īndeosebi pe piata internationala produsul turistic trebuie si poate sa posede atributele unicitatii .

Īn directia relansarii turismului romānesc o atentie deosebita se cere acordata mediului īnconjurator, acesta reprezentānd " materia prima ", obiectul si domeniul de desfasurare a activitatii turistice. Īn aceste conditii, relatia turism - mediu īnconjurator prezinta o semnificatie deosebita, dezvoltarea si ocrotirea mediului constituind conditia sine qua non a practicarii lui : produsele turistice care include resurse degradate īsi micsoreaza valoarea determina reducerea cererii turistice si deci utilizarea mai redusa a bazei materiale turistice, scaderea īncasarilor provenite din comercializarea lor.

Desi īn Romānia degradarea resurselor turistice nu a atins limite īngrijoratoare, problema se impune mentinuta īn actualitate si luata īn calcul īn ortice strategie de dezvoltare a turismului.

Prin asemenea orientari de dezvoltare a turismului, Romānia se poate transforma dintr-o tara cu un potential turistic bogat si variat īntr-o tara cu un turism dezvoltat, modern si competitiv.

La realizarea acestui obiectiv strategic al turismului romānesc, turismul rural poate si trebuie sa aduca o contributie substantiala. Specialistii īn domeniu considera ca turismul rural, agreat si solicitat īn prezent pe piata turistica, va constitui turismul viitorului si va avea un aport important la rezolvarea probelemelor mai sus mentionate.

Specificitatea turismului rural romānesc.

Fiind un produs turistic īn curs de fundamentare, delimitare si organizare, conceptele teoretice si instrumentele metodologice comporta īnca discutii.

Īn principiu, turismul rural include toate activitatile care se desfasoara īn acest mediu. El este reprezentat de asezarile rurale situate īntr-un mediu nepoluat, semnificative prin valorile etnofolclorice si culturale, pastratoare de traditii satesti sau cu un bogat trecut istoric, care īn afara functiilor administrative, economice si culturale proprii, īndeplinesc sezonier sau īn tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur.

Turismul rural este expresia orientarii unei parti īnsemnate din turistii contemporani cītre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari natura devine pretext de reflectie, petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament, performante sportive si implicit pentru o viata noua.

Drept elemente definitorii ale turismului rural romānesc mentionam urmatoarele:

- Datorita resurselor sale naturale si antropice deosebit de bogate, diversificate si echilibrat repartizate īn teritoriu, tara noastra prezinta o mare disponibilitate pentru turismul rural. Prin tot ce poseda - munti, dealuri īmpadurite si īntinse cāmpii, litoralul Marii negre, Delta Dunarii, numeroase monumente istorice si culturale de vocatie universala, artizanatul si ospitalitatea specifica etc. - Romānia poate satisface gusturile si preferintele celor mai exigenti turisti romāni si straini;

- Varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia īn teritoriu si cu precadere īn spatiul rural a patrimoniului cultural - istoric, asigura acestei forme de turismconditii de desfasurare īn peste 60 % din cuprinsul tarii, ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte tari;

- Cu toate aceste conditii extrem de favorabile, turismul rural īn Romānia, ca forma organizata si de mare dimensiune se practica de putin timp. Fata de alte tari europene, experienta noastra īn organizarea turismului rural este redusa. Specialistii īn domeniu mentioneaza anii 1973-1974 drept un moment semnificativ īn dezvoltarea turismului rural, cānd s-a īncercat identificarea a 33 de sate turistice din toate zonele etnografice si omologarea gospodariiilor taranesti pentru activitati turistice.

Aceasta actiune nu a fost īnsa finalizata, doar doua sate, Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu), fiind angajate īn turismul rural. Īn consecinta, abia dupa 1990 s-au initiat actiuni sistenmatice de ordin organizatoric si legislativ de promovare a turismului rural. Īntārzierea promovarii sistematice a turismului rural īn tara noastra obliga la studierea atenta a experientei altor tari īn aceasta directie si valorificarea ei īn toate masurile de revitalizare a turismului rural romānesc;

- Prin continutul sau, turismul rural se interfereaza, īn mare masura, cu alte forme de turism cu care se completeaza si se stimuleaza reciproc. Avem īn vedere īn special turismul cultural, turismul cinegetic si de pescuit, turismul legat de Delta Dunarii. Drept urmare, cercetatorii disting mai multe tipuri de sate turistice: etnografico - folclorice, de creatie artistica si artizanala, climaterice si pisagistice, pescaresti si de interes vānatoresc, viti - pomicole etc.

Dezvoltarea tuturor acestor sate turistice īntr-o conceptie unitara, ofera posibilitati deosebite de echilibrare a pietei turistice īn profil teritorial, cu numeroase incidente pozitive asupra turismului rural;

- Prin prezenta conditiilor favorabile de desfasurare īn peste 60 % din cuprinsul tarii, turismul rural contribuie la introducerea īn circuitul intern si international a unei partinsemnate a potentialului turistic al tarii noastre, fapt ce impune o atentie speciala din partea factorilor raspunzatori. Se poate afirma ca sansa turismului romānesc depinde, īn mare masura, de dezvoltarea corespunzatoare a turismului rural;

- Fata de alte forme, turismul rural nu necesita investitii mari pentru amenajarile de infrastructura sau pentru alte dotari si nu produce aglomerari care creeaza diverse probleme pentru localitartile urbane. Pentru structurile de primire, pe lānga gospodariile unor sateni, se pot folosi fermele si pensiunile agricole;

- Turismul rural constituie un rezultat dar si o premisa a dezvoltarii economiei rurale. El poate contribui din plin la echilibrarea dezvoltarii teritoriale a tarii. Īn acest sens avem īn vedere urmatoarele: posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de munca ; īncurajarea activitatilor traditionale locale, cu precadere artizanatul, dar si cele care pot determina dezvoltarea unui comert specific si crearea de noi locuri de munca; cresterea veniturilor locuitorilor asezarilor rurale rezultate din valorificarea resurselor locale si a produselor agroalimentare ecologice pentru consumul turistilor,

Īn raport cu agricultura, care ramāne activitatea principala a satelor, turismul rural constituie o activitate complementara si nu o alternativa sau o substitutie a acesteia ;

- Īn conditiile specifice tranzitiei Romāniei la economia de piata, turismul rural īndeplineste si o importanta functie de protectie sociala, oferind populatiei cu venituri reduse posibilitatea realizarii unor concedii de odihna, de petrecere a timpului liber īn peisajul pitoresc al mediului rural din zona muntoasa, litoralul Marii Negre sau Delta Dunarii.

Din acest punct de vedere interventia statului īn sprijinirea dezvoltarii turismului rural este nu numai necesara, ci si urgenta.

Directii de impulsionare a turismului rural īn Romānia.

Ţinānd cont de particularitartile turismului rural, dar si de interactiunea sa cu celelalte forme, impulsionarea acestuia depinde atāt de masurile adoptate la nivelul fiecarei zone, judet si sat turistic, cāt si de masurile initiate si aplicate la nivelul turismului romānesc.

Īn prezent, turismul romānesc trece printr-o profunda criza, determinata, īntre altele, de unele restructurari insuficient elaborate si ineficient aplicate, precum si de retragerea statului din politica turistica. Desi avem resure turistice deosebite, circulatia turistica este din 1990 īn scadere, iar indicatorii economici de rezultate, asa cum s-a mentionat, sunt nesemnificativi. Īn acest context si ritmul extinderii turismului rural īn tara noastra a ramas lent īn raport cu alte tari europene.

Experienta tarilor care practica un turism eficient demonstreaza ca punerea īn valoare a potentialului turistic valoros de care se dispune nu se produce automat, ci depinde direct de capacitatea investitionala si manageriala a agentilor din acest sector, de strategia generala a statului īn domeniul turismului. Acest lucru este cu atāt mai necesar īn cazul turismului rural care cuprinde unitati mici si neexperimentate. Dezvoltarea initiala a turismului rural necesita adesea subventii publice si masuri fiscale de favorizare.

Cāteva directii de actiune īn ceea ce priveste dezvoltarea turismului rural īn Romānia la nivelul posibilitatilor de care dispunem:

Turismul rural se poate dezvolta numai īn masura īn care turismul romānesc privit in ansamblu īsi formeaza o puternica piata.Īn perioada actuala si tot mai mult īn viitor nici o activitate economica nu mai poate fii gāndita si rezolvata fara analiza prealabila a pietei, fara proiectarea unor strategii de lansare si comercializare a produselor respective.

Īn orice domeniu piata nu se creeaza de la sine si peste noapte. Cu deosebire īn domeniul turismului piata se construieste prin actiuni complexe atāt la nivelul fiecarui agent, cāt si la nivelul economiei nationale, deoarece piata turistica prezinta o anumita specificitate: turismul, īn calitate de client, urmareste nu doar achizitionarea si consumarea unor marfuri obisnuite, comune si generalizate la nivelul īntregii populatii, ci propunerea unor satisfactii individuale potrivite cu pretentiile si mofturile sale, pe care le induc actiunile din cadrul acestui sector de activitate; locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu si cu locul de formare a cererii; oferta turistica este perceputa de solicitant sub forma unor imagini formate prin cumularea tuturor informatiilor receptate, direct si indirect, de fiecare potential turistic; sezonalitatea cererii si ofertei turistice marcheaza profund īntreaga activitate a agentilor implicati īn turism etc.

Toate acestea fac ca piata turistica sa aiba o mare īncarcatura de factori de risc si sa necesite studii profunde de marketing si management. Turismul ramāne un domeniu de activitate pe cāt de apropiat, pe atāt de necunoscut. Īn plus, un timp se lucreaza sub pragul rentabilitatii.

Intensificarea turismului rural īn Romānia presupune definitivarea urgenta a cadrului organizatoric si legislativ. Īn scopul informarii profesionale a celor ce vor sa se orienteze spre acest sector, īn anul 1994 a luat fiinta Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), cu filiale īn majoritatea judetelor tarii. S-au aprobat normele de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice si au fost adoptate unele reglementari privind scutirea de impozite pentru agentii ce practica turismul rural.

Sunt īnsa necesare multe alte reglementari privind īmbunatatirea infrastructurii rurale, a cailor de acces si a drumurilor, asigurarea cu apa curenta a satelor respective, semnalizarea satelor turistice, editarea unor materiale promotionale privind turismul rural, etc.

Cuprinderea īn sfera de activitate a turismului rural a īntregului teritoriu national. Īn acest scop specialistii īn domeniul turismului rural preconizeaza īnfiintarea unor centre teritoriale (filiale) amplasate īn urmatoarele zone: Maramures, Bucovina, Moldova Centrala, Vrancea, Delta Dunarii, Litoralul Marii Negre, Muntenia, Dealurile subcarpatice, Oltenia de sub Munte, Muntii Banatului, Crisana, Muntii Apuseni, Dealurile Transilvaniei, Culoarul Bran-Rucar.

Prin intermediul acestor centre se poate acorda gospodariilor taranesti asistenta tehnica si financiara din partea asociatiilor si organizatiilor de turism nationale si internationale, atāt pentru derularea activitatii, cāt si pentru extinderea formelor de cooperare īn domeniul turismului rural.

Formarea profesionala pentru turismul rural, prin organizarea sistematica de cursuri si actīuni īn teritoriu, grupate pe zone, de seminarii pentru pregatirea prestatorilor si touroperatorilor, a ghizilor si agentilor locali, etc.

Īn acelasi scop, este necesar sa se organizeze stagii de documentare si schimburi de experienta īntre centrele care dispun de rezultate deosebite īn turismul rural si sa se stimuleze participarea la astfel de actiuni la nivel international.

Facilitarea colaborarii īntre organismele si organizatiile implicate īn dezvoltarea turismului rural din Romānia si organisme similare din celelalte tari europene cu turism rural traditional, prin sprijinirea asocierii la organismele internationale de profil, participarea la actīuni internationale si invitarea reprezentantilor organismelor internationale la actīunile organizate pe plan intern.

Actīunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului rural romānesc, atāt sub aspectul potentialului turistic, cāt si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice specifice poporului nostru.

Īn cadrul acestor actiuni este necesar sa fie evidentīat atributul de unicitate a unor componente, reflectate printr-un relief divers, īntr-un mediu natural nepoluat si neaglomerat si multitudinea elementelor de cultura - folclor, monumente, obiceiuri, traditii. Totodata, se impune sa se reflecte imaginea de multilateralitate a ofertei care poate sa satisfaca o gama vasta de preferinte si motivatii ale turistilor, de la categoriile cu venituri mici la cele cu venituri mari.

1.2. Turismul rural la nivel european

"Turismul  verde" a sedus īn special europenii, īn mod deosebit locuitorii marilor aglomerari urbane, dar nu numai. Pentru aceasta tot mai multi dintre "actorii" lumii turismului īncearca o dezvoltare cāt mai orchestrata a echipamentelor si zonelor turistice cu mediul natural si socio-cultural al ariilor de receptie. Atāt prestatorii cāt si turistii īncearca o armonizare a interesului pentru o vacanta excelenta cu dorinta de a īmbunatati impactul acesteia - din punct de vedere social, cultural si al protejarii, respectiv atenuarii efectului de degradare - asupra mediului īnconjurator.

Aceste preocupari fac ca din ce īn ce mai multi turisti - an de an mai numerosi - sa descopere vraja, romantismul, libertatea si facilitatea practicarii turismului īn spatiul rural. Īn general acesti turisti doresc conditii de cazare si viata tipic rurale, un grad de confort decent, preparate culinare traditionale si specifice regiunii īn care se afla, asteptānd o diversificare īn timp a ofertei.

Fara a absolutiza, vom remarca faptul ca īn mare parte europenii sunt mai ales adeptii vacantelor sedentare; aceasta s-ar putea traduce prin dorinta de a gasi la destinatia vacantelor un raspuns al aspiratiilor. Astfel, pentru un turist sedentar, produsul turistic este constituit din ansamblul de elemente care-i permit sa petreaca o "vacanta buna". Spre exemplu:

- daca se afla la mare, produsul turistic va fi constituit din īnsasi marea, dar si din toate celelalte activitati presupuse de aceasta: plaja, animatie, comercianti, spatii de cazare, restaurante, informatii turistice, servicii diverse (posta, banca, farmacie, doctor s.a.);

- daca se afla la munte, produsul turistic va fi constituit din īnsasi muntele, dar si din toate celelalte activitati presupuse de aceasta: domeniul schiabil, instalatiile de transport pe cablu, agrementul "apres-ski"96 ori estival si animatia, comercianti, spatii de cazare, restaurante, informatii turistice, servicii diverse (posta, banca, farmacie, doctor, salvamont, etc.);

- daca se va afla la tara, el asteapta sa gaseasca aici un ansamblu de prestatii sau de posibilitati comparabile cu acelea pe care le-a visat dar mai putin pretentioase decāt cele din statiunile de pe litoral ori montane.

O parte dintre prestatorii de servicii turistice considera - īn mod eronat - ca de o deosebita importanta sunt pentru turist doar serviciile de baza (cazarea si masa). Eroarea consta īn faptul ca orice vacanta presupune: calatoria, serviciile de cazare

si serviciile de alimentatie publica; dar acestea exista si la domiciliul turistului vacanta trebuie īnsotita, īn afara conditiilor de existenta, de servicii suplimentare si de ceea ce se numeste "oferta speciala sau personalizata".

Dupa maniera īn care ele sunt constituite distingem urmatoarele tipuri de produse turistice prioritar solicitate de catre turistul european:

a) produsele turistice alcatuite de turistul īnsusi plecānd de la elementele constitutive ale vacantei īn care el se īnscrie. Este cazul - spre exemplu - al campingurilor de la tarmul marii: īncepānd cu cazarea sa, activitatile practicate pe plaja, plimbarile īn localitate sau excursiile programate īn īmprejurimi;

b) produsele turistice dinainte aranjate de catre mediul de primire. Este cazul fermelor care propun gazduire asortata cu posibilitatea practicarii pescuitului, echitatiei sau activitatilor

"de la ferma", precizāndu-se ansamblul posibilitatilor oferite turistului īn īmprejurimi;

c) produsele turistice alcatuite de un profesionist īn turism pentru clientela sa, pornind de la elemente raspāndite sau disparate. Este cazul sejururilor organizate;

d) produsele turistice "totul inclus", raspāndite sub numele de "produse forfetare".

Alcatuite astfel īncāt īncearca acordarea unui produs complet clientului care sa-i satisfaca asteptarile si care īncearca echilibrarea componentelor īn cadrul unui just raport pret/calitate. Constatam astfel ca europenii sunt atrasi de bogatiile naturale si sunt sensibili la "un cost al vietii mai putin ridicat".

Cazarea īn spatiul rural este, īn majoritatea cazurilor, satisfacuta de mici unitati īn gestiune hoteliera. Una din asociatiile turismului rural din Franta - numim aici "Gītes de France"- propunea clientilor sai īn anul 1994, 50000 de adrese, la tara, munte si mare, iar īn 1999: alte 5000 noi adrese peste cele deja existente. Spatiile de cazare - traditionale sau moderne (pastrānd īnsa elemente ale arhitecturii specifice ruralului si īn mare parte zonei īn care sunt amplasate) prezentau clasificare de la 1 la 5 spice si erau de urmatoarele tipuri:

- Gīte rural: amenajari respectānd stilul local, fiind o casa sau o locuinta independenta situata

la tara, mare sau munte. Se poate ramāne un week-end, una sau mai multe saptamāni, īn toate sezoanele. La sosire, proprietarii rezerva o primire personalizata.

- Chambre et table d'hotes (camere de hotel sau "bed & breakfast"): este o alta modalitate de a descoperi miile de fete ale Frantei. Turistii sunt primiti "ca prieteni" la particulari care deschid casele lor pentru una sau mai multe nopti, cu ocazia unei deplasari sau a unui sejur. Reprezinta o modalitate de a redescoperi convietuirea īn spatiul rural, traiul bun si bucatariile regionale.

- Gīte d'enfants et Gīte pour adolescents (cuiburi /culcusuri pentru copii): īn timpul vacantelor scolare, copii sunt primiti de familii agreate de "Gītes de France" si supravegheati de o persoana competenta. Ei īmpart īmpreuna cu alti copii (maxim 11) viata la tara si profita de odihna īn aer curat.

- Camping et l'aire naturelle (camping la ferma): situat īn general īn apropierea unei ferme, terenul unde poate fi instalat/a cortul sau rulota este amenajat pentru a primi īntre 6 si 25 de instalatii, dispune de instalatii sanitare complete; turistii petrec aici un sejur profitānd de liniste si natura.

- Gīte d'etape si Gīte de sejour: este destinat primirii de calatori (pedestri, calare, ciclisti etc.) care doresc sa faca o mica oprire īnainte de a continua itinerarul propus; este situat īn imediata apropiere a traseelor de calatorie, permitānd gazduirea de familii sau de grupuri, pentru sejururi sau week-end-uri īn mijlocul naturii.

- Gīte de group - adaposturi rurale de mare capacitate, sunt prevazute pentru a primi familii sau grupuri (īn jur de 20 persoane) cu ocazia sejurului sau a unui week-end.

- Chalets-loisirs (popasuri pe īndelete /popasuri de recreere - odihna), situate īntr-un spatiu natural ("īn inima naturii") īn grupuri de 3 pāna la 25, prezinta amenajari pentru maxim 6 persoane. Sunt propuse aici activitati diverse: pescuit, ciclism, tir cu arcul etc.

Dupa cum s-a observat īn exemplul prezentat se poate discuta deja de o "hotelarie rurala" fara a folosi vorbe mari. Situate majoritatea īn comune cu mai putin de 5000 de locuitori, ele beneficiaza de un standard de 1 sau 2 stele si sunt raspāndite īn īntreaga Europa:

Franta -"Logis et ocuberages de France", dispune de aproape 80 000 camere;

Irlanda -"Village luns Hotels", peste 200 camere.

Īn deceniul opt al secolului nostru au fost realizate īn mediul rural dotari de lux, aspect ce nu trebuie neglijat. Dintre acestea amintim dotarile "Paradores" īn Spania, "Relais et Chateaux" īn Franta, "Health Farms" īn Anglia.

Dupa cum s-a putut constata - din cele prezentate, oferta turistica este foarte variata si se adreseaza unor segmente de piata diverse. Pe de alta parte se poate vorbi, īn paralel cu activitatea turistica rurala, de o preocupare generala pentru activitati de salvare a patrimoniului arhitectural rural materializata nu numai īn Italia (Toscana), Luxemburg (Grand Duche) ci si īn Franta ori Portugalia.

Formele de agroturism practicate īn tari cum ar fi Belgia, Danemarca, Portugalia, Italia, Franta si chiar Germania prezinta īn general aceleasi forme de cazare. Astfel o inventariere realizata la nivelul CEE īn anul 1987, prezenta 15000 de dotari pentru cazare īn locuinte ale agricultorilor īn Franta, iar la nivelul īntregii Comunitati peste 30000 de asezaminte.

Īn ceea ce priveste camerele de hotel, numai īn Germania aceste se gaseau īn numar de peste 75000, cifre importante detinānd: Anglia, Portugalia, Irlanda, Luxemburg, Grecia, Spania si Belgia. Mai putin reprezentate sunt formele de camping la ferma. Īn timp ce īn Olanda, Franta si Germania este conturata precis aceasta forma de cazare īn gospodariile agricultorilor, īn Irlanda nu exista, iar īn celelalte tari este putin prezenta. Totusi fermele specializate sunt tot mai prezente īn cadrul ofertei turistice rurale. Īn Germania, Franta, Italia, Olanda numeroase ferme propun forme de gazduire specializate. Īntālnim astfel:

- ferme specializate īn primirea handicapatilor;

- ferme specializate īn primirea copiilor;

- ferme specializate īn primirea grupurilor;

- ferme specializate īn primirea claselor speciale de stiinte naturale(botanica, zoologie, biologie, s.a);

- ferme pentru pescari;

- ferme hipice (ecvestre).

Īn prezentarea facuta am enumerat doar formele deja consacrate ale turismului rural european. Apreciind ca din punct de vedere a consacrarii si a continuitatii activitatii practicate ne aflam īn fata unui sector deosebit de dinamic si receptiv credem ca viitorul ne rezerva surprize deosebit de placute, dintre care o parte se vor regasi chiar īn "curtea noastra". Īn ultima vreme se remarca o tendinta tot mai accentuata de armonizare si centralizare a domeniului īn analiza. La nivel national si european au aparut si se nasc īnca (cazul tarilor din centrul si Estul Europei) asociatii si federatii diverse ale oamenilor implicati īn turismul rural. Obiectivul urmarit se pare a fi nu o uniformizare ci dorinta de a realiza si consfintii criteriile unei standardizari.

Din cele prezentate s-a conturat tendinta generala de clasificare a spatiilor de primire īn:

a) hoteluri rurale;

b) campinguri rurale;

c) dotari mobilate rurale;

d) camere de hotel rurale;

e) primire la ferma.

Aceasta tendinta de specializare prezinta avantajul de a realiza publicatii (pliante, cataloage, CD - uri, pagini web, etc.) care sa armonizeze criteriile de clasificare - functie de trebuintele turistilor - si sa orienteze, pe baza tipologiei comune, clientela spre destinatiile rurale. Pentru ca asa cum glasuieste un proverb francez "important nu este sa cunosti tot ceea ce exista, ci mai curānd sa stii tot ce exista". Īn fond ceea ce se doreste este realizarea unei cāt mai eficiente comunicari īntre prestatorii si beneficiarii serviciilor turistice din mediul rural.

1.3. Turismului rural sub latura sa economica

Turismul rural romānesc dispune de un mare viitor el aflāndu-se īntr-o strānsa conexiune cu celelalte forme de turism: turismul de circuit, de tratament balnear, de odihna, de week - end.

Avānd īn vedere faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata īn principal existentei unei ponderi din ce īn ce mai mari a populatiei cu venituri mici si deci indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic īn perioada 2006 - 2010 va acorda o atentie sporita si dezvoltarii acestor forme de turism cu adresabilitate acestei categorii de populatie, īn paralel cu dezvoltarea si consilidarea formelor de turism si produselor turistice prioritare.

Īn acest sens, se impune turismul rural, care, pe lānga a fi la moda, prezinta si o latura sociala importanta datorita preturilor mai mici si specificul acestuia, īn cea mai mare parte turism familial, turism de camping si turism de tineret.

Dezvoltarea turismului īn zonele rurale īsi propune sa rezolve, īn afara obiectivului esential al activitatii - satisfacerea motivatiei turistice - si problemele economice ale zonelor, legate de :

- depopularea provocata de migrarea populatiei rurale spre centrele urbane. Prin asigurarea conditiilor practicarii unor activitati rentabile la sate se urmareste stoparea migrarii si revenirea fortei de munca din mediul urban spre zonele de origine, cresterea gradului de stabilitate a populatiei active, īmbunatatirea conditiilor de viata, protejarea si conservarea mediului īnconjurator ca factor de recreere si refacerea potentialului creator al individului;

- crearea conditiilor 0pentru desfasurarea altor activitati economice, industriale, agricole, comerciale īn zonele rurale;

- stimularea institutiilor statului, sectorului privat si asociatiilor din domeniu īn intensificarea eforturilor pentru realizarea unei infrastructuri corespunzatoare nivelului de dezvoltare turistica.

Cauzele cele mai diverse care au contribuit la dezvoltarea turismului rural sunt deterrminate de situatii ca: importanta turismului pe plan politic, economic si social; politica guvernamentala si locala sensibil influentata de politica comunitara; explozia comuncarii si a tehnologiilor; dezvoltarea transporturilor ce faciliteaza deplasarile cu scop turistic; avantajele incontestabile pe care le ofera turismul rural īn comparatie cu alte forme de turism.

Masuri de dezvoltare a turismului rural.

Un mare aport la dezvoltarea turismului rural si-a adus-o legislatia actuala prin īnlesniri substantiale acordate acelora care si-au asumat riscul de a investi īn turismul rural ; crearea premiselor organizatorice si legislative prin:

- construirea Asociatiei Nationale pentru Turismul Rural Ecologic si Cultural (ANTREC);

- construirea primei societati private specializate īn turismul rural, respectiv S.C. Bran - Impex, cu sediul īn localitatea Bran;

- obtinerea a doua amendamente la Legea nr. 18/1991 si la Legea nr. 83 / 1994, pentru apararea intereselor locuitorilor zonelor montane;

- promovarea prin initiativa Ministerului Turismului a ordonantei Guvernului nr. 62/1994, privind acordarea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural din zona montana, Delta Dunarii si pe litoralul Marii Negre;

- emiterea Ordinului Ministerului Turismului privind abordarea normelor si criteriilor de clasificare pe "margarete" a fermelor si pensiunilor agroturistice.

Identificarea potentialului rural romānesc care se preteaza dezvoltarii turismului de acest gen prin:

- realizarea unui studiu de evaluare a patrimoniului turistic rural si posibilitatilor de integrare a sistemului turistic european;

- identificarea gospodariilor taranesti ce pot fi introduse īn circuitul turistic, īn special īn zonele etnografice Neamt, Vīlcea, Gorj, Ţara Motilor, Maramures.

Formarea profesionala pentru turismul rural prin organizarea de actiuni cum ar fi:

- seminarul pentru formarea prestatorilor si touroperatorilor pentru turismul rural din īntreaga tara;

- seminarul itinerant "bed and breakfast", organizat īn 6 din cele mai cunoscute zone etnografice, respectiv Maramures, Suceava (vatra Dornei), Neamt, Harghita (Praid), Apuseni (Albac) si Arges (Cīmpulung Muscel), destinat formarii taranilor gospodari prestatori de servicii turistice īn propriile gospodarii;

- seminarii pentru formarea tinerilor din principalele zone etnografice ca ghizi si agenti locali pentru agroturism;

- cooperarea cu organizatiile internationale din domeniul turismului rural (O.V.R., EUROGITES);

Pregatirea gospodariilor taranesti pentru a deveni capabile sa presteze servicii turistice prin:

- acordarea de consultanta si asistenta tehnica din partea Ministerului Turismului, a asociatiilor si organizatiilor nationale si internationale care activeaza īn domeniu;

- organizarea de manifestari (seminarii, actiuni practice) nationale, regionale si locale pentru prestatorii de servicii agroturistice.

Atestarea gospodariilor taranesti selectionate pentru practicarea serviciilor agroturistice pe baza normelor si criteriilor elaborate de Ministerul Turismului.

Lansarea pe piata interna si internationala a ofertei turismului romānesc prin:

- organizarea de manifestari si realizarea de materiale promotionale de catre asociatiile si organizatiile nationale ale turismului rural cu sprijinul prestatorilor individuali de servicii turistice, al firmelor specializate si al agentilor de turism si touroperatorilor din turismul romānesc;

- organizarea de actiuni de marketing si promovare īn cadrul programului promotional al Ministerului Turismului;

- colaborarea cu firme straine specializate, interesate īn organizarea de circuite rurale īn Europa Centrala si de Est si introducerea ofertei romānesti īn catalogul acestora;

- editarea unui catalog al ofertelor gospodariilor taranesti atestate din zonele etnografice selectionate;

- crearea unor pagini Web de prezentare a gospodariilor taranesti atestate.

Realizarea fondului de date privind unitatile - gospodariile cuprinse īn reteaua nationala a turismului rural, prin:

- crearea unor baze de date care sa cuprinda toate gospodariile si formele īn regim agroturistic;

- clasificarea acestora pe " margarete ", pe marimi si dotari.

Formarea expertilor īn management agroturistic la nivel local, regional si national, precum si continuarea actiunilor de formare a prestatiilor din reteaua turistica rurala si a valorificatorilor specializati īn comercializarea acestui produs, prin:

- organizarea de cursuri īn cadrul Institutului National de Formare si Management pentru Turism;

- organizarea de actiuni īn teritoriu grupate pe zone, īn functie de specificul fiecarei zone;

- organizarea si participarea la actiuni externe de formare, īn special īn domeniul managementului turistic.

Facilitarea colaborarii īntre organismele si organizatiile implicate īn dezvoltarea turismului rural din Romānia si organisme similare din celelalte tari europene cu un turism rural traditional, prin:

- sprijinirea asocierii la organismele internationale de profil, ANTREC etc., care sa promoveze imaginea zonei sau a gospodariilor respective;

- participarea la actiuni internationale si invitarea reprezentantilor organismelor internationale la actiuni organizate pe plan intern.

Asigurarea unor facilitati īn sprijinul dezvoltarii turismului rural prin:

- facilitarea accesului gospodariilor taranesti si al īntreprinderilor mici de artizanat la credite din fondurile alocate de la bugetul statului;

- crearea unui Fond mutual pentru turismul rural, īn vederea acordarii de credite cu dobānzi subventionate si de garantii, gospodariilor taranesti atestate.

Romānia are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. Veniturile banesti realizate vor conduce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului romānesc, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar putea schimba imaginea Romāniei īn lume.

Pentru aceasta este necesara elaborarea unei politici clare si de perspectiva cu privire la dezvoltarea turismului rural romānesc, īn sensul stabilirii unor obiective precise si judicios esalonate īn timp, spre care sa fie dirijate resursele financiare interne si internationale.

1.4. Turismului rural īn ansamblul activitatilor turistice din Romānia

Mediul rural este expus intermitentelor severe ale fortelor majore de interactiune, fiind necesare interventii pentru protectia valorilor sale naturale si ale populatiei īnsasi.

Principalele forte de interactiune care afecteaua mediul rural sunt: depopularea, raspāndirea rapida a localitatilor urbane, poluarea solului, apelor si aerului, a terenurilor agricole si a padurilor, degradarea crescānda si generalizata a peisajului si calitatilor culturale, crizele economice.

Impactul acestor interferente difera de la o zona la alta, dar rezultatele sunt aceleasi:

- slabirea sau lipsa diversificarii economiei locale si īn consecinta a randamentelor si nivelului de viata - īn numeroase zone rurale exista o saracie generalizata;

- insuficienta confortului rural si bineīnteles a serviciilor rurale - īn consecinta o slabire a vitalitatii sociale si culturale īn multe zone ale spatiului

rural;

- prezenta poluarii sub toate formele ei.

Īn ce priveste politicile de urmat, agricultura a reprezentat totdeauna cea mai mare parte a economiei rurale. Ea constituie īnca suportul de viata si modelul cultural al ruralitatii europene. Prin urmare, prin activitatile agricole nu trebuie urmarita numai obtinerea produselor alimentare, ci si crearea unui anime mod de viata, specific economiei rurale, precum si conservarea peisajului cultural īn toate zonele.

Din acst punct de vedere nu trebuie īmpartasita ideea concentrarii populatiei rurale īn zonele cu terenuri si conditii favorabile si abandonarea asa ziselor teritorii sau zone rurale marginale. Agricultorii si locuitorii sptiului rural trebuie īncurajati pentru a realiza venituri suplimentare prin cresterea valorii produselor agricole, prin transformarea laptelui īn brānzeturi, a carnii īn produse locale traditionale, a fructelor si legumelor īn conserve, a lānii īn tesaturi si confectii si, pe cāt posibil, comercializarea directa a acestora catre turisti sau concetateni.

Centralizarea activitatii economice teritoriale a determinat declinul multor activitati īn spatiul rural. Aceasta este cauza majora a slabirii economiei rurale. Renasterea satului trebuie facuta concomitent cu cresterea cererii pentru produsele industriale locale si artizanale. Eforturile trebuie īndreptate spre cresterea valorii produselor primare locale, catre folosirea aptitudinilor si produselor specifice zonei respective, prin controlul la nivel local al initiativelor individuale sau cooperatiste, menite sa vitalizeze contributia comunitatilor locale.

Spatiul rural romānesc ocupa circa 93 % din suprafata tarii, aici locuind 45,1 % din populatia tarii (10,2 milioane locuitori). Īn administratia comunelor si satelor se afla 89 % din suprafata totala si 91 % din suprafata agricola.

Turismul rural ca optiune economica.

Popularitatea turismului rural a crescut īn ultimii ani. De la initiative cu caracter individual s-a ajuns la o adevarata alternativa de petrecere a timpului liber. Motivul dezvoltarii turismului īn mediul rural este constientizarea, de catre micii agricultori, a necesitatii diversificarii activitatii atāt īn cadrul fermei agricole, cāt si īn afara acesteia, prin angrenarea īn solvicultura, turism sau apelānd la anumite activitati pe timp determinat, īn interiorul economiei locale.

Pentru turismul din mediul rural, sunt deolsebit de importante, doua idei de forta:

- dezvoltarea rurala integrata prin turism ;

- turism echilibrat.

Dezvoltarea rurala integrata prin turism presupune participarea activa a populatiei la operatiunile turistice de primire si animatie, ce trebuie efectuate conform unui proiect colectiv de dezvoltare locala.

Evitarea daunelor si pastrarea avantajelor unui turism echilibrat pot fi asigurate printr-o conceptie clara referitoare la dezvoltarea turistica locala. Aceasta consta īn necesitatea obtinerii unor produse alimentare de baza direct de la sursa, evitarea transplorturilor aglomerate, asigurarea calitatii si a oricaror initiative menite sa creeze avantaje financiare durabile populatiei locale.

Locul turismului rural īn ansamblul activitatilor turistice.

O evaluare coerenta a activitatii turistice rurale pe teritoriul tarii noastre este furnizata de catre Anuarul Statistic īncepānd cu cu trimestrul al III-lea al anului 1995, la indicatorul " ferme agroturistice ".

Se pot trage astfel, urmatoarele concluzii privind evolutia turismului rural īn Romānia:

1. Turismul rural a demarat īn tara noastra īn bune conditii, cu rezultate ce pot fi considerate meritorii : omologarea, clasificarea si atestarea gazdelor, īncercarile de organizare la nivel national, racordarea la turismul international;

2. Desi turismul rural reprezinta o oportunitate īn multe regiuni, printre conditiile reusitei sale se numara :

- nivelul si rentabilitatea investitiilor din zona;

- profesionalismul īn materie de ospitalitate;

- integrarea īn retelele locale si nationale de comercializare si promovare a produsului turistic, dezvoltarea noilor activitati turistice īn legatura cu alte structuri locale.

3. Deficientele si lipsurile turismului national s-au rasfrānt si asupra turismului rural (lipsa sau imperfectiunile cadrului legislativ, pregatirea personalului etc.);

4. Pe lānga avantajele financiare, turismul rural se constituie īntr-un adevarat ferment de coeziune īntre locuitorii satului, pregatirea pentru primirea oaspetilor putānd determina reevaluarea trecutului , imprimarea sentimentului de apartenenta istorica la comunitate;

5. Ca orice activitate economica, turismul reprezinta o combinatie a elementelor negative si pozitive care trebuie estimate si dirijate īn sensul dorit.

Īn scopul diversificarii si eficientizarii activitatii de turism īn spatiul rural, se pot face urmatoarele propuneri:

- elaborarea, la nivelul localitatilor unde s-a dezvoltat turismul rural, de mici ghiduri turistice (puse la dispozitia turistilor), care sa cuprinda: prezentarea zonei, harta zonei, posibilitati de acces, descrierea traditiilor principale, posibilitati de drumetii, muzee, obiective arheologice etc. - care sa duca la o informare completa a turistului cu privire la ceea ce se ofera;

- organizarea, īn extrasezon, de informari si propuneri de diversificare a activitatii turistice, oferite taranilor care au investit, sau doresc sa investeasca īn acest segment de piata. Aceste informari sa fie facute de persoane specializate, psrofesionisti ai turismului ;

- introducerea īn programele scolare ale zonelor rurale, a unor cursuri - care pot fi sustinute de profesorii de limba romāna, dar si de specialisti etnologi - care ar duce la formarea a noi lucratori din turism, buni cunoscatori ai traditiilor locale.

1.5. Dezvoltarea turismului rural



Literatura de specialitate aduce argumente pro si contra dezvoltarii turismului rural, dintre argumentele pro fiind si[4]:

- existenta locurilor de munca noi, mai multe pe ansamblu, diversificate care presupun activitati multiple;

- servicii īmbunatatite pentru īntreaga comunitate;

- asistenta agricola si diversificarea industriei forestiere, precum si obtinerea de venituri din turism care sa sustina primele doua activitati;

- ajutoare pentru asezarile mici si noi idei si initiative la nivel local;

- dezvoltare ecologica care presupune prestarea peisajului, a mediului precum si fonduri pentru ocrotirea naturii;

- sustinerea artei, un orizont cultural mai larg pentru comunitate.

Exista si o serie de elemente care īmpiedica comunitatea rurala sa ia o decizie īn domeniul dezvoltarii turismului rural si anume:

- schimbarile care se vor produce īn comunitate;

- amenintarile ecologice;

- dependenta de turism;

- problema oamenilor de afaceri de succes din zona;

- riscul dezvoltarii turismului rural.

Īn urma cu 20 ani, īn zonele alpine, expertii īn turism si futurologii au īnceput sa caute moduri de a depasi problemele create de cresterea turismului. Au dezvoltat conceptul de "Sustainable Tourism". Acest concept īncearca sa evalueze potentialul turistic al unei asezari dupa o luare īn considerare a situatiei culturale, ecologice si a comunitatii. Ofera directii de ghidare spre o forma de turism rural care poate fi īn acelasi timp atāt viabila comercial, cāt si prielnica din punct de vedere ecologic.

Turismul rural are calitati speciale: nu este pur si simplu turism īntr-o zona rurala. Factorii cheie sunt:

- dezvoltarea conform scalei peisajului si comunitatii;

- autenticitate;

- contact personal;

- afaceri familiale;

- un rol suplimentar si sustinut īn economie mai degraba decāt un rol dominant;

- un rol important pentru natura;

- un mediu natural nemecanizat;

- interpretarea mostenirii culturale;

- sustinerea modului rural de viata;

- implicare locala informata īn management si conducere;

- initiativa de durata.

Īn ultimii ani grupuri din lume au cautat sa dezvolte un turism rural durabil, de succes. Cheia succesului a fost de obicei un plan strategic incluzānd o filozofie bine gāndita pentru dezvoltarea socio - economica a īntregii regiuni.

Incluse īn strategie, planurile de marketing, interpretarea naturii si a cunoasterii, pregatirea personalului devin toate absolut necesare. Aceste planuri pot fi totusi impuse: au nevoie de implicare si acceptare.

Localnicii si afacerile de pe plan local trebuie sa īnteleaga si sa se īncreada īn strategie, pentru ca aceasta sa functioneze. Parteneriatul īntre acestia si initiatori este vital.

De asemenea, oamenii de la tara nu pot deveni experti peste noapte. Asa cum lucratorii din turism trebuie mult ajutati pentru a ajunge buni fermieri, asa si fermierii au nevoie de ajutor. Turismul rural de succes are, prin urmare, nevoie de cooperare īntre specialistii din afara localitatii si localnici. Fiecare poate īnvata mult de la ceilalti.

Totusi, presiunea vizitatorilor asupra zonelor rurale īn tarile dezvoltate a dus la concretizarea ideilor turismului durabil īn zonele rurale. Astfel, o serie de concepte ale turismului alternativ au fost dezvoltate īn Alpii Europeni īn 1970 ca raspuns la presiunile puternice asupra comunitatii rurale. Multe dintre proiectele si initiativele noi ale turismului durabil se regasesc si īn zonele rurale si mai ales zonele rurale montane.

Traditional, zona montana este conceputa ca un teritoriu rural, ca un context fizic si social pentru agricultura si silvicultura. Tot traditional, īl reprezinta conceptul raspāndit īn care rolul principal īn dezvoltarea rurala din zona montana īl are agricultura. Totusi, un astfel de concept sectorial poate avea o influenta pentru crearea unui sector performant, limitat, dar care nu poate solutiona probleme globale.

1.6. Dezvoltarea agroturismului romānesc

Īn tarile europene turismul nu este, la drept vorbind, un fenomen nou. De-a lungul timpului, cazarea turistilor la sate s-a practicat de o maniera mai mult sau mai putin spontana sau organizata.

Īn schimb, ceea ce este nou reprezinta dimensiunea la care s-a ajuns prin expansiunea fenomenului turistic īn spatiul rural. Aceasta expansiune se explica, pe de o parte, prin rfelansarea dezvoltarii regiunilor rurale si pe de alta parte, prin diversificarea formelor de practicare a turismului īn masa. De aceea, regiunile rurale ale Europei īnscriu turismul, rānd pe rānd, īn cadrul politicilor de dezvoltare pe viitor.

Turismul rural se bazeaza pe trei coordonate: spatiu, oameni, produse , deoarece:

- spatiul fara existenta oamenilor nu poate fi suport al convietuirii ; un spatiu fara produse nu poate raspunde tuturor nevoilor consumatorilor de turism;

- oamenii din lipsa spatiului sau a produselor dispun numai de o capacitate de primire redusa;

- produsele care nu au la baza spatiul si oamenii nu au decāt o existenta efemera si nu pot asigura dezvoltarea durabila pe plan local.

Īnsisi cei care locuiesc īn mediul rural trebuie sa fie principalii actori īn activitatea de turism rural pentru a fi principalii beneficiari. Īnsa, ospitalitatea traditionala a taranului trebuie īnsotita de o pregatire specifica activitatii de cazare turistica, oferind vizitatorului consumator satisfactia cazarii civilizate si īn acelasi timp posibilitatea descoperirii unor locuri si oameni noi.

Ecuatia fundamentala a produsului turistic rural este:

Cazarea la ferma = vacanta petrecuta īn sat + petrecerea timpului liber īn spatiul rural.

Īn Romānia, de peste doua decenii, prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnofolclorice , culturale si cadru natural pitoresc, ca sate turistice, a fost īnfiintat oficial agroturismul.

De atunci, s-a conturat o definitie acceptata si īn alte tari, care īncadreaza satele turistice drept asezari rurale bine construite, situate īntr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, care, īn afara functiilor pol.itoco - administrative, sociale, economice si culturale proprii, īndeplinesc sezonier sau īn tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita.

Treptat, īn vremurile de trista amintire, actiunea s-a stins datorita interdictiei de cazare a strainilor la particulari. Cu unele exceptii, aceasta situatie a dainuit pāna īn 1989.

Dupa 1989, situatia s-a schimbat si au īnceput sa apara initiative īn acest sens, mai īntāi la nivelul unor inimosi ai agroturismului montan, precum Radu Rey, apoi la nivelul Comisiei Economice a Zonei montane si al Ministerului Turismului.

Astfel, a fost adoptata legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62 din 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural īn zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre. S-a īnfiintat de asemenea, Asociatia nationala pentru Turismul Rural, Ecologic si Cultural din Romānia (ANTREC). Īn multe localitati din mediul rural au aparut societati comerciale de profil, care efectueaza cazari īn locuinte particulare, oferind produse naturale si activitati specifice.

Dintre societatile comerciale cu activitate īn acest sens amintim: Fundatia "Ţara Dornelor" din Vatra Dornei, "Bran - Impex" din Bran, "Trans Tour" SRL - Praid Harghita, etc. Un model este activitatea firmei "Bran - Impex" SRL din Bran, judetul Brasov, care īnchiriaza cca. 150 de case īn satele Bran, Moieciu, sirnea si Fundata.

Turistii provin din Germania, S.U.A., Franta, Marea britanie si alte tari. Presedintele acestei societati este si presedintele ANTREC, membru īn Federatia Europeana de Turism Rural, īn Societatea Americana a Agentiilor de Turism din S.U.A., etc.

Posibilitati de dezvoltare a agroturismului romānesc.

Romānia are mari posibilitati de dezvoltare a agroturismului, practicarea acestuia fiind nu numai posibila dar si foarte necesara īn etapa actuala.

Veniturile realizate din aceasta activitate vor contribui la ridicarea nivelului de civilizatie a satului romānesc, iar locuitorii acestuia, prin ospitalitatea atāt de caracteristica romānilor, ar putea schimba imaginea Romāniei īn lume.

Īnsa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice sa dispuna de echipare sanitara moderna.

De mare īnsemnatate este si promovarea eficienta, care necesita tiparirea annual a unor cataloage realizate conform standardelor europene privind oferta turistica rurala. Specialistii apreciaza ca īntreaga politica de dezvoltare a turismului rural din Romānia trebuie sa se faca printr-o conlucrare cāt mai strānsa cu EUROGITES, precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale.

Prin īncheierea unor acorduri de parteneriat cu organizatii nationale, regionale sau locale de profil s-ar usura accesul Romāniei la fondurile destinate de Uniunea Europeana pentru turismul rural de care Romānia īn prezent nu poate beneficia decāt īntāmplator, deoarece nu este īnca membra a U.E.

De mare īnsemnatate sunt, īn etapa actuala, sprijinirea, consolidarea si dezvoltarea ANTREC, prin īnfiintarea de minimum 16 centre teritoriale (filiale) amplasate īn: maramures, Bucovina, Moldova centrala, Vrancea, delta Dunarii, pe litoralul Marii Negre, īn dealurile Subcarpatice, Oltenia de sub Munte, Muntii Banatului, Crisana, Muntii Apuseni, Dealurile Transilvaniei, Marginimea Sibiului, Culoarul Bran - Rucar,etc.

De asemenea, este necesara formarea unui grup de experti capabili sa acorde asistenta tehnica si sa tina cursuri cu sefii centralelor teritoriale si cu detinatorii de structuri turistice rurale pe probleme de marketing, amenajarea si compartimentarea interioara a spatiilor de cazare si de pregatire si servire a mesei, clasificarea si standarde de calitate, catering si reguli de servire a mesei, reguli de igiena si ecologie, comportament īn relatiile cu turistii, sistem informational, etc.

Selectionarea expertilor trebuie facuta de Asociatia nationala, iar pentru pregatirea lor sa se solicite sprijinul EUROGITES.

Īn aceste conditii, atributiile Asociatiei nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural se refera la:

- promovarea si apararea intereselor membrilor;

- conlucrarea cu organizatiile omoloage din alte tari si cu EUROGITES si alte organisme europene;

- coordonarea si colaborarea cu filiale teritoriale;

- organizarea de schimburi de experienta īntre centrele teritoriale;

- organizarea periodica a unor seminarii pe teme ecologice, inclusiv cu sprijinul de profil al unor satudenti si cadre didactice universitare;

- organizarea participarii la tārgurile de actiuni promotionale si de marketing, inclusiv organizarea participarii la tārgurile de turism, interne si internationale;

- mentinerea legaturilor cu mass-media si Asociatia presei turistice;

- selectionarea, pregatirea si coordonarea activitatii corpului de experti;

- pregatirea unui corp de ghizi interpreti, īnsotitori sau specializati pe principalele activitati proprii turismului rural;

- organizarea de cursuri pentru perfectionarea pregatirii profesionale a conducatorilor centrelor teritoriale si a membrilor asociatiei;

- constituirea, gestionarea si exploatarea bazei de date privind prestatorii si agentiile ce actioneaza īn domeniul turismului rural.

- gestionarea mijloacelor financiare si banesti ale asociatiei.

Managementul local.

Managementul local si-a extins sfera de actiune asupra tuturor laturilor si componentewlor societatii moderne, manifestāndu-si specificitatea īn fiecare domeniu de activitate.

Īn prezent, īn domeniul agroturistic actioneaza primii īntreprinzatori; s-a pregatit o oferta de cazare, dar īn mod izolat, la nivel de gospodarii individuale. Lipseste īnsa oferta locala, oferta la nivel de grupuri organizate, cea la nivel national, lipseste un mod unitar de pregatire si lansare a ofertelor agroturistice.

La nivelul regiunilor rurale se are īn vedere modul de identificare a potentialului agroturistic sub toate aspectele sale, potential care trebuie sa reuneasca si sa īmbine armonios factorii naturali, materiali si spirituali atāt din punct de vedere al gazdei, cāt si al turistului.

Pentru armonizarea acestor resurse este necesar ca mai īntāi sa fie identificata persoana care sa posede un minim de īnsusiri si cunostinte necesare organizarii actiunilor de agroturism local. Persoana identificata, testata si instruita devine factorul care trebuie sa actioneze īn vederea formarii si pregatirii potentialului agroturistic local.

Evaluarea potentialului agroturistic se face prin prisma agrearii zonei, a existentei unei infrastructuri minime si a unui cadru construit, integrat armonios īn cadrul rural, a posibilitatilor identificarii si realizarii unor programe de odihna si agrement care sa activeze traditii si mestesugari ce vor construi elemente de atractie pentru turisti.

Rezultatul evaluarii potentialului zonei va oficializa interesul pentru dezvoltarea agroturismului īn zona respectiva, precum siu a formarii si pregaptirii factorului uman - viitorul agent local de agroturism.

Evaluarea gospodariei se va realiza īn conformitate cu procedura de evaluare a gospodariilor agroturistice, ceea ce va permite agentului local sa situeze gospodaria pe o anumita treapta care sa corespunda unei clase de confort.

Dupa atestarea gospodariilor, agentul local va trece la culegerea si prelucrarea datelor, informatiilor si imaginilor necesare actiunilor de catalogare a gospodariilor si a zonei īn scopul pregatirii ofertei si reclamei publicitare.

Odata constituita baza de date locala, agentul dispune de un poitential privind oferta de cazare. Din acest moment, este necesar sa treaca la īntocmirea programelor agroturistice care trebuie sa ofere pe lānga organizarea de trasee turistice, vizitarea si prezentarea unor obiective de interes: ateliere de produse artizanale, organizarea de mese cu specific traditional etc.

Dupa parcurgerea acestor etape se poate aprecia ca agentul local dispune de toate elementele necesare īntocmirii ofertei agroturistice, oferta care trebuie sa cuprinda īn mod obligatoriu:

- potentialul de cazare īn gospodariile atestate care au primit certificatul de conformitate;

- pliant de prezentare a potentialului agroturistic la nivelul zonei;

- program agroturistic cu precizarea serviciilor puse la dispozitia turistilor;

- preturi si tarife de cazare, masa, servicii de baza si preturi orientative pentru activitati optionale.

Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale īn vederea racordarii acestora la o retsea nationala si internationala, de a asigura transpunerea acestora īn standarde care sa devina usor accesibile, atāt pentru conducere, cāt si pentru oferta agroturistica.

Pentru a crea o retea nationala, managementului global īi revine sarcina standardizarii urmatoarelor activitati:

- managementul local;

- procedura de identificare a potentialului zonal si global;

- procedura de formare a agentilor locali;

- procedura de asistenta si consultanta īn vederea pregatirii ofertei de cazare si programe agroturistice;

- procedura de catalogare a potentialului agroturistic;

- realizare aprogramelor de marketing.

Managementul global trebuie realizat de catre un agent cu atributiuni de master care sa supervizeze īntreaga activitate, pornind de la identificarea initiativei individuale, a formarii entitatii agroturistice locale, pāna la crearea unei retele zonale nationale.

CAPITOLUL II

CONSIDERAŢII PRIVIND POTENŢIALUL TURISTIC RURAL

2.1. Amenajarea turistica a zonelor rurale

Faptul ca, īn derularea actiunilor turistice se stabilesc o serie de raporturi īntre turist si zonele pe care acesta le viziteaza, face ca fenomenul turistic sa fie puternic influentat de particularitatile teritoriului, ce se constituie ca suport material si "materie prima" pentru activitatea turistica.

Īntre turism si evolutia economica si sociala a spatiilor exista o relatie de interconditionare: natura specifica a teritoriului īsi pune amprenta asupra dimensiunilor si intensitatii circulatiei turistice, iar prezenta turismului īntr-o anumita zona stimuleaza dezvoltarea economico-sociala a acesteia.

Īn aceste circumstante, strategiile de amenajare si dezvoltare turistica a zonelor trebuie sa fie corelate cu o serie de fenomene economice si sociale cum sunt: industrializarea, urbanizarea, cresterea duratei timpului liber, ridicarea nivelului de instruire si civilizatie ale oamenilor etc. si sa urmareasca:

. crearea cadrului necesar dezvoltarii turismului si valorificarii optime a teritoriului din punct de vedere turistic;

. gasirea unor solutii de multiplicare a efectelor turismului īn sprijinul economiei globale a zonei, īn general;

. integrarea programelor de dezvoltare turistica īn strategia dezvoltarii economico-sociale a teritoriului.

Īn mod special, dezvoltarea turismului rural este influentata de o serie de factori, asa cum rezulta din "Strategia de dezvoltare a turismului rural", elaborata de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, dintre care mentionam:

. tendinta de a petrece timpul liber īntr-un mediu cāt mai putin poluat si aglomerat;

. cresterea duratei timpului liber;

. fragmentarea concediului īn 3-4 minivacante;

. amplasarea resedintelor familiale secundare, de vacanta situate īn mediul rural;

. costuri mai mici pentru petrecerea concediului;

. dezvoltarea transporturilor, īn special a celor rutiere si a telecomunicatiilor.

Notiunea de amenajare turistica a fost folosita cu precadere īncepānd cu anii 1960, necesitate impusa de cresterea fluxurilor turistice, de imperativul dezvoltarii echilibrate a localitatilor, de pastrarea echilibrului ecologic si protejarea mediului.

Īn literatura de specialitate si īn documentele expertilor ONU se vorbeste de "coordonare spatiala", similara conceptului de amenajare turistica, dar cu un sens mai larg, incluzānd activitatile complexe de organizare rationala a teritoriului.

Īn decursul timpului, teoria amenajarii turistice a capatat contururi specifice caracteristicilor zonelor, dezvoltāndu-se ca: amenajarea turistica a zonelor montane, a litoralului, a arealelor balneo-climaterice, a zonelor rurale etc.

La nivel mondial, īn contextul problemelor grave care obstructioneaza dezvoltarea regionala, cum sunt depopularea, desertificarea anumitor regiuni, amenajarea turistica īn spatiile rurale devine un instrument de valorificare si mentinere a vietii īn zonele aflate īn situatii economice critice.

Potrivit opiniei specialistilor īn probleme de economie regionala, spatiul rural este reprezentat de regiuni īn stagnare sau regres din punct de vedere demografic sau economic, unde turismul reprezinta unul dintre elementele de relansare a activitatilor agricole sau artizanale[5].

Amenajarea zonelor rurale īnglobeaza un ansamblu de actiuni care se deruleaza īn trei directii:

realizarea unor rezervatii funciare;

dezvoltarea de servicii de gazduire a turistilor si activitati de agrement;

crearea unor oglinzi de apa.

Īn completarea acestora vin masurile legislative, reglementarile si facilitatile menite sa stimuleze organismele locale, organizatiile profesionale agricole si populatia satelor īn implementarea strategiilor.

Nu īn ultimul rānd putem situa alaturi de factorii stimulatori, dorinta de īntoarcere la locurile de origine, care a favorizat aparitia unor forme particulare de turism rural si anume agroturismul, turismul silvestru (de odihna, recreare, week-end sau vānatoare).

2.2. Consecintele amenajarii turistice īn zonele rurale

Exista o multitudine de argumente īn favoarea dezvoltarii turismului rural, constānd īn efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de organizarea rationala a spatiilor rurale.

Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit de calitate, ce are ca efect īmbunatatirea aspectului arhitectonic al satului. Apar mutatii īn conceptia celor care construiesc, care vor accepta ideea consultarii unui arhitect īn vederea realizarii unei case functionale, gospodaria taraneasca se consolideaza, gradul de confort va fi mai ridicat, atāt īn beneficiul turistului, cāt si al proprietarului. Gazdele vor deveni mai prospere decāt restul locuitorilor satului si prin urmare vor fi mai dispuse sa investeasca īn scopul cresterii nivelului lor de trai, ca si īn scopul prosperarii comunitatii rurale.

Urmare a intensificarii circulatiei turistice se dezvolta activitati economice pe plan local (agricultura, prelucrarea materiilor prime, industria usoara, mestesugurile) pentru a satisface o cerere sporita de produse agricole si neagricole. Direct sau indirect se asigura cresterea numarului locurilor de munca īn plan local.

Guvernele din īntreaga lume vad turismul ca o sursa de ocupare a fortei de munca, īn special acolo unde schimbarile structurale din economie au provocat pierderi de locuri de munca. Politicile guvernamentale īn domeniul ocuparii fortei de munca se orienteaza īn urmatoarele directii:

. Managementul cererii. Acolo unde exista somaj īn economie, unii economisti recomanda guvernului stimularea cererii globale, astfel īncāt sa induca cresterea productiei si a gradului de ocupare. Cererea globala poate fi stimulata prin reducerea taxelor, cresterea cheltuielilor guvernamentale si reducerea ratei dobānzii. Principalul inconvenient al unei astfel de politici este tendinta de īncurajare a inflatiei;

. Politici favorabile exportului. Practicarea unui curs de schimb scazut stimuleaza exportul de bunuri si servicii turistice (atrage cerere turistica externa) si creeaza locuri de munca;

. Salariile si conditiile de angajare. O politica "flexibila" a pietei fortei de munca, concretizata īn salarii ridicate si o legislatie a muncii bine pusa la punct creeaza locuri de munca;

. Proiecte de asistenta. Unele guverne considera, de asemenea, ca asistenta directa prin proiecte sau crearea unor fonduri regionale de asistenta financiara pot sa asigure reducerea somajului.

Nu īn ultimul rānd, dezvoltarea turismului īn zonele rurale influenteaza dezvoltarea serviciilor de diferite tipuri, ceea ce are ca efect cresterea gradului de prosperitate a zonei.

O circulatie turistica īn crestere va face posibila si necesara modernizarea infrastructurii locale.

Practicarea turismului rural are si efecte de natura culturala constānd īn: cresterea nivelului de cultura, de civilizatie al locuitorilor din zona rurala respectiva, largirea orizontului de cunoastere al acestora, stimularea schimbului de cunostinte si experiente īntre sat si oras.

Posibilitati de cuantificare a dezvoltarii regionale. Indicele global al dezvoltarii regionale

Metodologia statistica ofera posibilitati de cuantificare a nivelului de dezvoltare a turismului īn profil teritorial, mai simple (gruparea statistica, indicatori de structura) sau mai elaborate (energia informationala a coeziunii sistemului).

Pentru cuantificarea nivelului general de dezvoltare regionala poate fi folosit un sistem de indicatori care sa caracterizeze fiecare latura a activitatii umane īntr-un anumit perimetru sau un indice global de dezvoltare, integrator, cu o mare sfera de cuprindere. Un astfel de indice poate sa sintetizeze īntr-o singura expresie numerica varietatea aspectelor privind economia, infrastructura, urbanizarea, demografia, educatia, sanatatea, conditiile de locuit, standardul vietii de familie etc.

Īntr-o astfel de conceptie sintetica, elaborarea unui sistem de indicatori care reflecte cai mai semnificative laturi ale procesului de dezvoltare economico-sociala regionala devine o prima etapa.

Ulterior, elaborarea indicelui presupune o etapa metodologica, de definire a criteriilor si algoritmilor de calcul, avānd rolul de a:

. asigura .comparabilitatea indicatorilor la nivelul subsistemelor, prin convertirea īn indicatori fara dimensiune concreta;

. realiza agregarea prealabila a indicatorilor de subsistem īn indici sintetici partiali;

. calcula indicele sintetic global, fie ca medie aritmetica simpla a indicilor partiali luati ca atare (cānd se considera ca subsistemele de indicatori au aceeasi importanta īn cadrul indicelui global), fie ca medie aritmetica simpla a indicilor partiali ponderati cu un coeficient de importanta (cānd se acorda importanta diferita subsistemelor de indicatori).

Etapa finala īn elaborarea indicelui global al dezvoltarii regionale este analiza de sensibilitate a variatiei acestuia la variatia altor indicatori sau indici, de e indicele global depinde īn mod natural.

Construirea unui astfel de indice poate fi adaptata si la nivel de sector, fiind o forma de exprimare sintetica a nivelului de dezvoltare a diferitelor activitati intr-o anumita zona, regiune sau tara si de ierarhizare a activitatilor sau poate fi construit pentru aceeasi activitate (de exemplu, activitatea turistica) si folosit pentru ierarhizarea zonelor, regiunilor sau tarilor.

Multe din studiile efectuate la diferite niveluri privind dezvoltarea turismului romānesc au evaluat impactul dezvoltarii acestui sector, cu precadere dintr-un singur punct de vedere, fie economic, dar de cel mai multe ori ecologic sau socio-cultural. De asemenea, īn evaluarea impactului turismului a existat tendinta de efectuare a studiilor cu precadere asupra destinatiilor turistice.

Amenajarea turistica a zonelor rurale īn strategiile nationale si sectoriale Importanta pe care guvernele o acorda amenajarii si dezvoltarii zonelor rurale este dovedita de preocuparea includerii acestora īn strategiile de dezvoltare nationala si de ramura.

Obiectivele strategice īn domeniul turismului rural au īn vedere asigurarea si protejarea factorului uman, dotarile tehnice si conservarea patrimoniului si sunt orientate pe trei directii de actiune si anume[6]:

. stoparea migratiei populatiei din mediul rural spre cel urban si stimularea revenirii, cel putin partiale, a populatiei din zone urbane spre cele rurale;

. asigurarea conditiilor de trai si de civilizatie īn mediul rural, stimulānd stabilitatea populatiei active;

. conservarea si protectia mediului rural-factor de atractie a populatiei autohtone si a strainilor spre mediul rural.

La noi īn tara, preocupari pentru dezvoltarea turismului rural, īn sensul identificarii si promovarii unor asezari rurale, cu valori etnografice, culturale si cadrul natural pitoresc si catalogarea unor sate turistice este o preocupare de peste trei decenii, dar un interes real s-a manifestat dupa 1990. Au aparut organisme neguvernamentale interesate īn dezvoltarea turismului rural si agroturismului, cum sunt: Federatia Romāna pentru Dezvoltare Montana (1991), Asociatia turistica Botiza (1993), Fundatia turistica "AGRO-TUR O.S.R." (1994), Asociatia Operatiunea Satele Romānesti (1991), Asociatia de Turism Montan Prahova, Agentia Romāna pentru Agroturism (1993), Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural - ANTREC (1994).

Dupa anul 1990 au manifestat interes pentru dezvoltarea turismului rural si unele organisme guvernamentale, cum sunt: Autoritatea Nationala pentru Turism, Ministerul Agriculturii, Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Educatiei Nationale, institutele de cercetari: Institutul de Cercetare - Dezvoltare īn Turism, Institutul de Geografie, Institutul de Economie Agrara, Centrul de Informare si Documentare Economica Bucuresti, institutii de īnvatamānt superior, liceal, postliceal din reteaua de stat si particulara, fundatii si asociatii preocupate de comunitatea rurala si de viitorul acesteia.

De asemenea, dupa anul 1990 a fost elaborata o strategie nationala de restructurare a turismului īn cadrul careia statului īi reveneau sarcini legate de realizarea pachetului de politici si mecanisme economice necesare īndeplinirii functiilor sale de: coordonare, protectie a mediului īnconjurator, investitor, legiuitor.

Īn anul 1994 apar si primele reglementari legale īn turismul rural romānesc: Ordonanta Guvernamentala nr. 62/1994 si Legea nr. 145/1994 care au introdus unele facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural īn zona montana. Delta Dunarii si litoralul Marii Negre.

O extindere a acestora se realizeaza prin Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati acordate pentru dezvoltarea turismului rural, prin precizarea unor responsabilitati si competente pentru organismele guvernamentale prefecturi, departamente, ministere) si neguvernamentale (asociatii turistice, sindicate, administratii publice locale, asociatii de tineret) implicate īn activitatea

de turism rural.

Īn anul 1995, Ministerul Turismului si ANTREC au elaborat un "Studiu de evaluare a patrimoniului rural si a posibilitatilor de integrare īn sistemul turistic european". Realizarea acestui studiu a fost impusa de necesitatea aderarii Romāniei la structurile europene, care implica corelarea politicii tarii noastre īn domeniul amenajarii teritoriului cu prevederile aferente acestui domeniu, asa cum rezulta acestea din documentele institutiilor europene.

Īn cadrul acestui studiu au fost identificate 11 zone etnografice (Bran, Tismana, Maramures, Marginimea Sibiului, Muscel, Neamt, Radauti, Tulcea, Tara Motilor, Valea Bistrei, Vālcea) cu piata turistica potentiala pentru turismul rural. Unele din aceste zone sunt zone agroturistice mai dezvoltate (Muntii Apuseni, Moldova, Brasov), iar datele statistice confirma valorificarea conditiilor de dezvoltare locala existente īntr-o activitate turistica mai intensa.

"Cartea europeana a amenajarii teritoriului" (Strasburg, 1984) si Programul EUROTER al CEE (1992) subliniaza importanta turismului rural ca instrument si mijloc de dezvoltare rurala durabila.

Studiul propune īn domeniul politicilor si strategiilor realizarea unei strategii de dezvoltare si promovare a turismului rural pe termen mediu si lung, care sa cuprinda, īntre altele, urmatoarele:

. revitalizarea gospodariilor taranesti si a īntregii politici agrare, echilibrānd cererea cu oferta, acordarea de credite din fonduri alocate de la bugetul statului si crearea unui Fond Mutual pentru Agroturism pentru acordarea de credite cu dobānzi subventionate si cu garantii gospodariilor taranesti atestate;

. stimularea activitatilor non-agricole complementare, īn mod deosebit prin crearea de noi unitati economice īndeosebi agro-productive si de servicii si prin valorificarea potentialului turistic si agricol;

. ameliorarea infrastructurii generale de care depinde revitalizarea economiei rurale, inclusiv turismul (drumuri, retea apa, canalizare, telecomunicatii, energie);

. selectarea unor localitati specifice zonelor etnografice romānesti pentru finantarea etapizata a unor proiecte de amenajare complexa pentru turismul rural si identificarea surselor de finantare;

. elaborarea de studii si proiecte de amenajare locala a spatiului rural ales ca proiect pentru practicarea sporturilor, agrementului si divertismentului cultural, programe turistice diverse, pentru a oferi turistilor īn zonele rurale o gama cāt mai variata de ocupatii si atractii.

Infrastructura si suprastructura pot fi considerate ca alternative īn modul de abordare a componentelor destinatiilor turistice. Infrastructura reprezinta toate formele de constructie situate deasupra sau sub nivelul solului de care este nevoie īn ariile locuite, avānd legaturi multiple cu restul lumii, ca baza pentru activitatile turistice īn aceste spatii. O infrastructura adecvata este esentiala pentru ariile de destinatie si se concretizeaza, cu precadere, īn formele de transport (rutier, feroviar, aerian), utilitati (electricitate, apa, comunicatii) si alte servicii (de sanatate si siguranta), acestea fiind folosite deopotriva de rezidenti si vizitatori. Exista numeroase exemple īn care absenta unei infrastructuri adecvate īmpiedica dezvoltarea turismului, cum ar fi, la nivel mondial, lipsa apei īn anumite zone, dupa cum infrastructura nu genereaza īn mod automat venit, reprezentānd o investitie publica. Sezonalitatea este o problema majora pentru dezvoltarea infrastructurii si majoritatea constructiilor sunt proiectate sa primeasca turisti peste vārful de afluenta.

Superstructura este un sector privat de activitate, un element generator de profit la destinatiile turistice. Ea include baza materiala de cazare, de agrement, divertisment, de alimentatie īn turism etc. īn multe tari, sectorul public stimuleaza financiar prin alocatii, credite, taxe de vacanta si altele, investitiile private īn turism.

Subliniem faptul ca, regula este ca sectorul public sa asigure infrastructura pentru dezvoltarea superstructurii īn sectorul privat, de cele mai multe ori combinarea finantarii din sectorul public cu cea din sectorul privat fiind benefica pentru dezvoltarea destinatiilor turistice.

Componentele destinatiilor turistice se pot orienta īn directii eficiente daca strategiile si managementul sustin produse turistice īn sensul dezvoltarii durabile, cu conditia ca nici una dintre componente sa nu devanseze o alta.

2.3. Dezvoltarea durabila a turismului rural

Conceptul de dezvoltare durabila a aparut la īnceputul anilor '80 si tot de atunci apar si primele dezbateri teoretice legate de durabilitate si dezvoltarea durabila a turismului. El si-a cāstigat recunoasterea internationala datorita activitatii Comisiei Mondiale asupra Mediului īnconjurator si Dezvoltarii si la Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului īnconjurator si Dezvoltarii, din iunie 92 de la Rio de Janeiro.

Astfel, Raportul Bruntland al Comisiei Mondiale asupra Mediului Īnconjurator si Dezvoltarii (1987) arata ca viitorul nostru comun privit prin prisma dezvoltarii durabile este "dezvoltarea care satisface nevoile prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi". Pornind de la aceasta definitie de baza, turismul si-a stabilit propriile principii de dezvoltare durabila, pe care le prezentam sistematizate de Consiliul Mondial al Calatoriilor si Turismului si anume:

. calatoriile si turismul trebuie sa ajute oamenii sa duca o viata sanatoasa si productiva īn armonie cu natura;

. calatoriile si turismul trebuie sa contribuie la conservarea, protectia si refacerea ecosistemului pamāntului;

. calatoriile si turismul trebuie sa se bazeze pe principiile durabilitatii īn productie si consum;

. natiunile trebuie sa coopereze īn promovarea unui sistem economic deschis, īn care schimburile internationale si serviciile de calatorii si turistice sunt fundamentate pe o baza durabila;

. calatoriile si turismul, pacea, dezvoltarea si protectia mediului sunt interdependente;

. protectionismul īn serviciile de schimb, calatorii si turism trebuie sa īnceteze sau sa se diminueze;

. protectia mediului trebuie sa constituie o parte integranta din procesul de dezvoltare a turismului;

. procesul de dezvoltare a turismului trebuie corelat cu preocuparile oamenilor, cu deciziile de planificare adaptate la nivel local;

. natiunile vor preveni dezastrele naturale, care ar putea afecta turistii si ariile turistice;

. calatoriile si turismul trebuie sa īsi foloseasca propriile capacitati pentru a crea locuri de munca pentru femei si populatia autohtona, pāna la un anumit punct;

. dezvoltarea turismului trebuie recunoscuta si sprijinita de identitatea, cultura si interesele populatiei autohtone;

. legile internationale privind protectia mediului īnconjurator trebuie sa fie respectate de industria calatoriilor si turismului.

Prin "Strategia de dezvoltare a turismului rural" elaborata de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului īn anul 1996 sunt enuntate criteriile minime pentru identificarea zonelor favorabile dezvoltarii turismului rural si anume:

. criteriul valorii turistice are īn vedere atāt valoarea cāt si functia turistica a zonei. Valoarea resurselor turistice este determinata de volumul resurselor turistice, pozitia īn raport cu drumurile nationale si europene, caile ferate, aeroporturile internationale, punctele de frontiera, infrastructura, calitatea ecologica (poluare, degradare naturala etc.), raspāndirea si concentrarea acestora īn teritoriu, iar functia turistica a zonelor este stabilita īn raport cu tipul si valoarea resurselor turistice si se va evidentia prin forme de turism (turism de sejur sau itinerant, cultural, religios, stiintific, sporturi de iarna, pescuit sportiv etc.).

. criteriul ecologic are īn vedere sursele, tipurile si nivelul de degradare si poluare, impacturile si conflictele ce pot apare īntre dezvoltarea economica, īn special cea turistica si mentinerea calitatii mediului rural;

. criteriul accesibilitatii are īn vedere pozitia geografica si nivelul de dotare cu cai de comunicatie ca elemente permisive īn dezvoltarea turistica;

. criteriul economic si socio-demografic, care are īn vedere dezvoltarea si structura economica a zonei (tipul de economie: agricola, pastorala, silvica, amploarea si perspectivele acesteia), ca si elementele demografice (structura, ponderea, urbanizarea) ca determinanti īn stabilirea functiei zonei ca emitatoare sau receptoare de turisti;

. criteriul valorii etnografice are īn vedere caracterul etnografic al zonei determinat de traditia istorico-sociala si afirmat īn tipul asezarilor, ocupatii, locuinta, port, arta populara, manifestari culturale, spirituale si īn modul de viata.

Experienta si practica interna si internationala-se arata īn aceasta strategie, fac ca īn Romānia sa fie considerate zone turistice favorabile dezvoltarii turismului zona de munte, litoralul si delta, acestea fiind cu prioritate vizate īn realizarea studiilor de amenajare turistica a zonelor rurale.

Nu īn ultimul rānd, "Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu si lung" mentioneaza, ca un aspect important īn perspectiva dezvoltarii regionale, faptul ca īn unele zone selectate exista o serie de proiecte, dar sunt necesare noi capacitati, unul dintre obiectivele acestei strategii fiind dezvoltarea unei retele de sate īn locuri ca zona Sibiului, Bran, Delta Dunarii, Maramures si regiunea Nordul Moldovei.

Strategia prevede corelarea politicii īn domeniul turismului cu politicile la nivel national, integrarea īn politica economica nationala, prin politicile fiscala si bugetara, promovarea expozitiilor, protectia consumatorului, privatizarea, politica de dezvoltare regionala si locala, dezvoltarea sectorului de īntreprinderi mici si mijlocii, utilizarea si protejarea capitalului natural - mediul, politici de dezvoltare a infrastructurilor.

Īn concluzie, putem aprecia ca dezvoltarea turistica a zonelor rurale se afla īn atentia institutiilor guvernamentale, lipsa unor rezultate vizibile demonstrānd ineficienta punerii īn practica a proiectelor.

2.4. Ineditul satului turistic romanesc

Privind turismul ca pe o forma de contrapunere interculturala vom constata ca personalul din tara gazda este preocupat, īn procent ridicat, de transmiterea de informatii culturale despre propria patrie. Totusi ceea ce se preia de la un grup la altul sunt: articolele de vestimentatie, obiecte de arta populara deosebite si specifice tarii, muzica, cuvinte.

Constatam ca īn general schimburile se realizeaza la nivel de simboluri. Īn rāndul simbolurilor turismului romānesc s-ar putea include: muzica si portul popular, mestesugurile, produsele gastronomice, dansurile, instrumentele populare, articole de artizanat si multe altele.

Prin combinarea acestor simboluri si valorificarea lor prin activitatea turistica, satul romānesc va fi supus unor efecte economico-sociale favorabile si nefavorabile. Cele favorabile sunt urmarea activitatilor economice desfasurate, iar cele nefavorabile sunt cu prioritate cele ambientale care pot fi dezastruoase.

Vom aminti aici doar o parte dintre acestea :

a. efecte favorabile:

- dezvoltarea unor activitati din sfera micii productii si a serviciilor;

- aparitia unor noi locuri de munca;

- fixarea tinerilor īn sate si concomitent īntinerirea satelor;

- introducerea unor utilitati(alimentarea cu apa, canalizare, sisteme de epurare, telefonie etc.) s.a.;

b. efecte nefavorabile:

- degradarea peisajului;

- poluarea sub toate formele ei;

- modificari ale: obiceiurilor de consum, s.a.

Ca orice activitate economica, turismul reprezinta o combinatie a elementelor negative si pozitive care trebuie estimate si dirijate īn sensul dorit. Cunoasterea si constientizarea posibilelor efecte nefavorabile va conduce la justa dimensionare a activitatii si fenomenului turistic astfel īncāt mutatiile, de orice natura, sa poata fi pozitive si favorabile. Fiind locul de īntālnire si redirijare al multor contrapuneri interculturale fundamentale, turismul īndeparteaza izolarea realizānd conditiile necesare ca oamenii sa constientizeze existenta si a altor semeni culturi diferite.

Constientizarea ineditului, a deosebirilor si a punctelor comune, pot slujii pentru realizarea de produse turistice cum ar fi: īnvatarea limbii romāne, initierea īn muzica instrumentala si vocala, deprinderea de mestesuguri (olarit, sculptura īn lemn, tesut, pictura pe sticla etc.), īnvatarea de dansuri populare romānesti, introducere īn gastronomia romāneasca etc. Toate acestea ar personaliza oferta turistica rurala romāneasca si reprezinta doar o parte a atractiilor care ramān a fi introduse īn circuitul turistic si deci valorificate economic. Chiar daca īn mare parte cei ce practica īn momentul de fata turismul rural nu privesc aceasta activitate ca pe o afacere īn sine ci doar ca pe o activitate complementara, prioritare ramānānd, asa cum este si normal de altfel, activitatile agricole, din contactul cu turistii straini gazdele vor resimti nevoia īnvatarii limbilor turistilor.

Interesul primar īl reprezinta nevoia de comunicare, iar mai apoi trebuinta reclamei propriilor afaceri. Se vor realiza astfel inevitabile relatii personale īntre oameni foarte deosebiti si pe cai foarte variate. Aceste relatii personale vor contribui la cunoasterea realitatilor si īntelegerea mentalitatilor īntre oaspeti si gazde, scotānd īn evidenta ineditul satului romānesc.

Manifestarea ineditului consta īn:

- executarea manuala a majoritatii activitatilor casnice si gospodaresti (lucrari agricole si agrozootehnice),

- modul de preparare a produselor gastronomice,

- activitatile manufacturiere din segmentul mestesugaresc,

- datinile si traditiile populare,

- instalatii tehnice populare,

- instalatii arhaice industriale (mocanita, batoza, piua, ateliere si cuptoare de olari, s.a.),

- varietatea peisajului,

- monumente ale naturii,

- servicii religioase monahale.

Toate acestea prin diferentierea lor de la o cultura la alta, de la o piata la alta, vor contribui la personalizarea produsului turistic rural romānesc. Aceste ciocniri interculturale vor da culoarea ofertei romānesti, vor realiza si demonstra nota accesibilitatii precum si dimensiunea exoterica a ruralului romānesc.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI

3.1. Organizarea turismului rural in tara noastra

Īn Romānia, confruntata īn ultimii ani cu profundele mutatii impuse de procesul de tranzitie la economia de piata, turismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali, fenomen resimtit atāt īn domeniul cererii cāt si īn cel al ofertei de produse turistice romānesti. Turismul rural romānesc s-a aflat si se afla īn rezonanta cu īntreaga miscare turistica romāneasca, īnsa prin plusurile sale īncearca sa-si domine lipsurile si sa convinga.

Pentru turist, calitatea produsului este deosebit de importanta. Ţinānd cont de aceasta este cunoscut ca introducerea īn circuitul turistic a unor structuri / echipamente ce ofera - prin personalul sau - servicii de proasta calitate poate compromite, pe termen lung, un produs sau o destinatie. Din literatura de specialitate si din practica rezulta ca odata compromis un produs turistic, refacerea acestuia necesita eforturi si cheltuieli deosebite pe durata a mai multi ani.

Īn concluzie, un turism rural de calitate presupune servicii si prestatii de calitate. Se subīntelege ca echipamentele turismului rural trebuie sa dispuna de o dotare sanitara moderna; de conditii de confort atāt pentru gazduire (primire), cāt si pentru alimentatia publica; de cai de acces si comunicatie civilizate. Consideram ca nu īn ultimul rānd, trebuie acordata o deosebita importanta promovarii produsului turistic rural care necesita: publicarea unor buletine informative; īnfiintarea unui ziar (revista) de profil; editarea anuala a unui catalog la standardele europene; elaborarea unor programe de media; realizarea unui oficiu de informare si difuzare.

Īn alta ordine de idei, se impune:

-formarea - īn cadrul asociatiilor profesionale - unui corp de experti capabili a acorda asistenta tehnica;

-organizarea unor cursuri de marketing, amenajare si compartimentare a spatiilor de primire, pregatire si servire a mesei (catering si reguli de servire a mesei), clasificare, omologare, standarde de calitate;

-desfasurarea unor actiuni de instruire īn igiena si ecologie;

-realizarea unui sistem informational competitiv (evidenta operativa, sistem de rezervari);

-initierea īn comportamentul si relatiile cu turistii (comunicare).

Atragerea si selectionarea expertilor din rāndul specialistilor īn domeniul turismului, īnvatamāntului superior si mediu (economic, agricol, etc.), administratiei si a altor domenii, revine organizatiilor neguvernamentale (asociatii, federatii, etc.) interesate de dezvoltarea turismului rural, care vor trebui sa solicite:

- sprijin intern: Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Tineretului s.a.

- sprijin extern: Comunitatea Europeana, organisme specializate: EUROTER152, EUROGITES, TER153, AFRAT154, COFRAT155, s.a.

Realizarea modernizarii structurilor traditionale sau construirea de noi echipamente va impune acceptarea ideii identificarii unor investitori, romāni sau straini, care dispun de resursele necesare īntretinerii si modernizarii echipamentelor si care pot, īn acelasi timp, sa asigure o crestere a gradului de utilizare a capacitatilor turistice (cazare, alimentatie publica, agrement, etc.).

Legat direct cu previzionarea justa a circulatiei turistice si dimensionarea corecta a investitiilor (amenajarilor si echipamentelor), este necesar sa se realizeze pregatirea populatiei pentru consumul turistic, redescoperindu-se nevoia de a petrece vacantele si concediile īn mijlocul naturii, īn mediul rural, īn atmosfera patriarhala a satului.

Constientizarea dreptului la repaos, a bucuriei reīntoarcerii la natura, a importantei petrecerii timpului liber apelānd la serviciile turistice trebuie sa fie urmarea unor actiuni concertate, vizānd educatia civica, turistica, ecologica si culturala a populatiei.

Procesul de constientizare va trebui sa schimbe idei si conceptii, sa īnvinga prejudecati, sa educe si sa formeze un curent de opinie capabil sa considere turismul rural ca un producator de valori,activitate complementara celor traditionale si agricole īn primul rānd pentru femeile si tinerii din mediul rural, instrument de educatie,civilizatie si modelare a constiintelor, modalitate de usurare a cooperarii si realizarii de schimburi de experienta cu alte structuri europene asemanatoare.

Trecerea timpului si practica vor contribui la verificarea teoriilor avansate prin experimente pe care ni le dorim īncununate de succes. Īn obtinerea transformarilor dorite, un rol important īl vor juca obiectivele stabilite (precise si judicios esalonate īn timp), ca si dirijarea resurselor financiare interne si de la diferite organisme internationale catre zonele si comunitatile rurale interesate, cu un valoros potential turistic si uman.

Romānia este o tara minunata, ce poate oferi vizitatorilor o mare varietate de produse turistice, dar care are de īnvins īn viitorul apropiat o serie de obstacole. Īn prezent, durerosul adevar este ca pentru vizitatorii straini Romānia nu prezinta un interes major. Turistul strain plateste pentru majoritatea serviciilor turistice o suma comparabila cu preturile vestice, primind īn schimb un produs de o calitate mai scazuta (comparativ cu standardele europene).

Logic se naste interogatia: de ce ar veni un vizitator strain īn Romānia, pentru acelasi pret cu care ar putea vizita Franta, Germania, sau Italia, primind īn schimb un produs de o calitate superioara? Ne propunem o succinta argumentare. Studiind produsul turistic al mediului rural romānesc, concertat cu factorii determinanti ai deciziei de cumparare īn conditiile pietei turistice si coroborānd cu punctele tari, respectiv slabe constatam ca minimalizānd slabiciunile si maximalizānd punctele forte se creeaza o nisa de piata profitabila. Aceasta include: muntii, rāurile, plajele, luciile de apa si posibilitatile de pescuit, pesterile, pārtile de schi, monumentele istorice, vinotecile, manastirile, castele si spatiu rural romānesc īnsusi; bine īnteles ca acest spectru de posibilitati trebuie īngustat. Scopul este identificarea caracteristicilor care fac ca Romānia sa fie diferita de celelalte destinatii.

Ce are tara noastra de oferit si nu intra īn competitie directa cu alte destinatii turistice? Cāt de puternice sunt aceste piete potentiale?

Daca vom īncerca o diagnosticare sumara a motivatiei īn alegerea destinatiei de vacanta vom constata ca un turist alege: Franta pentru plaja sau pentru a vizita Parisul; Austria pentru schi; Germania pentru drumetii; Grecia pentru istorie; Spania pentru insule. Ţara noastra ofera o mare varietate turistica, īnsa turistul nu poate sa o parcurga īn īntregime, ca īn cazul Belgiei, Olandei, Luxemburgului sau micului stat Monaco, īntr-o vacanta. Īn mod logic descoperim existenta unei salbe piete de produse turistice, din rāndul carora trebuie puse īn valoare acele produse turistice unice care nu pot fi vazute, admirate si oferite de alte tari. Nisa de piata poate fi realizata din multitudinea de alternative, de una din urmatoarele variante:

- produsul īn sine - satul romānesc, festivaluri romānesti traditionale, sarbatorile la romāni (Paste, Craciun), tārguri si iarmaroace (Muntele Gaina cu tārgul de fete, tārgurile de ceramica, etc.), māncarea romāneasca (gastronomia populara, vinurile si rachiurile), manastirile pictate, mitul lui Dracula, cetatile taranesti, Delta Dunarii etc.

- pretul - conceptul de pret pentru valoare (existenta unui just raport pret / calitate) trebuie bine īnteles: este necesar sa oferim o valoare exceptionala;

- accesul convenabil - localizarea este un avantaj īn orice afacere, iar īn turism este unul major.

Odata cu descoperirea nisei munca nu s-a īncheiat urmeaza gasirea pietelor, a segmentelor de piata interesate si motivarea lor. Nu este suficient sa oferi un produs turistic, trebuie sa oferi motivul cumpararii si mai ales sa faci cunoscuta oferta ta pe pietele potentiale.

Cunoscānd aceste aspecte si orchestrāndu-le cu informatiile din capitolele precedente īn care am prezentat piata externa, vom constata de ce aceasta este cea mai vizata pentru desfacerea / comercializarea produsului turistic rural romānesc. Piata la care facem referinta, īn mod special, este piata europeana, evaluata prin prisma concurentei si a obiceiurilor de consum generate. Interesul reciproc este dat tocmai de asemanarile si deosebirile existente īntre ruralul romānesc si ruralul european īn general.

3.2. Organizarea turismului rural in unele tari europene

Organizarea locala a agroturismului nu difera prea mult de la o tara la alta. Īn Germania, pentru promovarea ofertei "Vacanta taraneasca", asociatiile locale sunt unite īn asociatii regionale (supraregionale), care, la rāndul lor fac parte dintr-o Uniune (Asociatie) de Land (14 Uniuni de Land) ce constituie o Uniune Federala, īn care se afla si reprezentanti ai ministerelor, sindicatelor, asociatii diverse. Uniunile sunt sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land, sunt autonome, dispun de un marketing propriu, se preocupa de alcatuirea si comercializarea ofertelor turistice, pregatirea si perfectionarea īn domeniu a membrilor organizatiei. Īn 1990, a luat fiinta "Grupul de Lucru pentru Vacanta īn gospodaria taraneasca si turismul rural din Germania" (ANG) care are doua comisii tehnice: Comisia pentru Marketing si Comisia pentru Calitate din landul Renania de Nord - Westfalia, Poiana Brasov, iunie 1996).

Īn landul Bavaria, 4 regiuni grupeaza 30 de asociatii zonale, care se alatura Asociatiei (Uniunii) de Land si au aceleasi atributii ca mai sus, īntre care: elaboreaza strategiile de promovare a ofertei agroturistice, organizeaza si fac reclama fermelor agroturistice etc. ( mai, 1997, Mangalia).

Īn Tirol (Austria) exista o organizare supla si descentralizata la nivel local si regional.

Īn toate comunele exista "Sindicatul de Initiativa" (FVV) - organism cu personalitate publica din care fac parte fermierii, hotelierii si toti cei care beneficiaza de activitatea de turism direct sau indirect. Adunarea Generala alege un Consiliu de Administratie ce desemneaza un Comitet Director alcatuit din presedinte, vicepresedinte, secretar si casier. Atributiile sunt:

* gestionarea Casei de Turism;

* organizarea oficiului de turism;

* organizarea oficiului de rezervari de camere;

* editarea de prospecte, operatiuni promotionale;

* elaborarea unui calendar de manifestari culturale, economice;

* īntretinerea aleilor de promenada etc.

Aceste sindicate se lanseaza si īn investitii ca:

* echiparea domeniilor schiabile;

* instalatii sportive (piscine acoperite, patinoare, pārtii de schi si saniute, terenuri de tenis etc.);

* lanseaza credite.

Au bugete mari, alcatuite din:

* taxele de sejur;

* contributia membrilor;

* donatii.

Uneori, aceste asociatii formeaza, spontan, Ansambluri de Sindicate Comunale (Dachverband).

La scara regionala sunt Oficiul Turistic al Landului si Raportorul pe Probleme Turistice, cea mai īnalta instanta a turismului, fiind de regula responsabil cu serviciile economice ale guvernului landului.

La nivel national nu exista un organism special pentru turism, politica generala a Guvernului se aplica si īn turism.

Īn Franta, o data cu Legea din 1901, s-au format Asociatii turistice locale (comunale), regionale, departamentale, care colaboreaza cu autoritatea locala si cu agentiile si touroperatorii ce activeaza īn domeniul turismului rural.

Īn Polonia, prin Programul TOURIN II initiat īn 1996 de Administratia de Stat pentru Turism si Sport si finantat de UE (Phare), s-a urmarit realizarea unei Strategii de Dezvoltare a Turismului Rural ("Rural Tourism Development'), care cuprinde, printre altele, dezvoltarea turismului rural ca o alternativa la turismul "standard", identificarea arealelor rurale (asezarilor) pentru dezvoltarea turismului rural, sustinerea initiativei rurale si a cooperarii dintre sectoarele public si privat īn dezvoltarea turismului rural, protejarea mediului si a culturii locale īn spatiul rural, promovarea strategiilor de marketing, crearea de centre de informare turistica, pregatirea fortei de munca locala si editarea de manuale practice, dezvoltarea formelor active de turism rural (echitatie, sporturi nautice si alte sporturi, ecoturism si drumetie, excursii), crearea de centre model pentru turism rural, odihna si recreare etc.

Alte proiecte din Programul TOURIN II vizeaza sistemul de dezvoltare si asistenta pe arterele rutiere si crearea sistemului national de rezervare a spatiilor de cazare (Foundation for Tourism Development-TOURIN, Warsaw, 1998).

Turismul rural s-a dezvoltat, īn Ungaria, dupa anii '80, prin valorificarea peisajului, a traditiilor folclorice, gastronomice si ospitalitatea satelor unguresti. S-au organizat asociatii si agentii pentru promovarea turismului rural, cu concursul autoritatilor locale iar guvernul acorda facilitati fiscale si economice īn acest scop. Īn aprilie 1994 s-a constituit Federatia Ungara de Turism Rural cu peste 2300 de membri si circa 8500 de paturi. Federatia are printre atributii si: clasificarea pensiunilor, formarea personalului din turismul rural, promovarea ofertei, editarea de cataloage si realizarea sistemului informational, studierea pietei, diversificarea ofertei de servicii si supravegherea calitatii acestora etc.

Un sprijin sustinut pentru dezvoltarea turismului rural īl reprezinta si unele asociatii si organizatii locale de profil, precum Organizatia Sateasca de vānzare (directa) a spatiilor de cazare, Organizatia de informare turistica si Asociatia lucrativa pentru dezvoltarea turismului rural. (The Hungarian Federation of Rural Tourism, Budapesta, 1996).

3.3. Structuri de organizare a turismului rural si a agroturismului

Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural, la nivel central si filialele acesteia pe plan local, au atributii, cu precadere, de promovare a turismului rural, dar cuprinderea si rezolvarea optima a problemelor ce le implica activitatea turistica se poate realiza numai printr-o organizare la nivel local, regional si national. Aceasta organizare trebuie sa includa atāt activitatea de turism rural cāt si cea de agroturism, ambele desfasurāndu-se pe teritoriul "satului turistic" sau īn aria limitrofa a acestuia.

Īn strategia de organizare si promovare a turismului rural si agroturismului īn teritoriu este necesara constituirea unui parteneriat īntre prestatorii de servicii turistice (gospodarii/fermierii din comunitatea rurala), autoritatile locale, alti agenti economici furnizori de servicii conexe turismului, agentii de turism etc. Numai prin aceasta conlucrare se pot rezolva problemele majore ale dezvoltarii si promovarii agroturismului si, īn general, a turismului rural, īn special, īn contextul dezvoltarii economico-sociale a comunitatii rurale, cu efecte benefice asupra turismului local. Fara o dezvoltare a infrastructurii generale si a dotarilor tehnico-edilitare si turistice, a initierii unor masuri de protectie a mediului īnconjurator natural si construit, nu se poate vorbi de un turism competitiv la nivelul localitatii rurale.

Pentru sprijinirea populatiei locale īn dezvoltarea turismului rural si implicit īn organizarea si functionarea "satului turistic" se poate constitui Asociatia Sateasca de Turism Rural - ASTR pe baza de adeziune, din rāndul gospodarilor care ofera servicii agroturistice, dar si a altor persoane fizice sau juridice care practica turismul sau servicii conexe acestuia, la care participa si autoritatea locala. Asociatia este nonguvernamentala, apolitica si nonprofit. Aceasta asociatie are ca scop coordonarea activitatilor economice cu profil turistic: rezervari de locuri, promovare, publicitate si alte prestari de servicii, dezvoltare, animatie etc.



Problema "satelor turistice" si a agroturismului a fost abordata si de Operatiunea Satele Romānesti - Operation Villages Roumaines (OVR) sub patronajul PHARE, care a elaborat un "Program de dezvoltare a satelor agroturistice", iar nucleul acestui program este "Asociatia locala pentru dezvoltarea turismului". Aceasta din urma va trebui sa dezvolte un turism cu "sprijinul si sub controlul populatiei locale". [Acest program PHARE -OVR s-a desfasurat pāna la finele anului 1997, a vizat dezvoltarea turismului īn patru zone-pilot cu "sate agroturistice" si a zonei lor adiacente, respectiv pe Valea Ariesului - Muntii Apuseni (Arieseni, Garda), Valea Moldovitei - Bucovina (Vatra Moldovitei, Vama), Valea Izei -Maramures (Botiza, Vadu Izei, leud) si culoarul Bran - Rucar (Bran, Moeciu)].

Necesitatea ca, īn strategia de dezvoltare a agroturismului, pionul central sa fie "Asociatia Sateasca de Turism Rural" (ASTR), cu implicarea autoritatii comunale, deriva din urmatoarele considerente:

* agroturismul este o forma de turism unde omul reprezinta elementul esential si central; de altfel, omul, teritoriul, (deci, satul) si "produsul turistic"-oferta, reprezinta elementele de baza ale agroturismului;

* asociatia locala si fermierii pot asigura atractivitatea acestei forme de turism prin calitatea primirii, cunoasterea mediului local natural, uman si istoric, precum si autenticitatea produselor (ofertelor gastronomice si turistice īn general);

* participarea autoritatii [ocale este strict necesara īn parte-neriatul cu asociatia de turism a colectivitatii rurale īn asigurarea dezvoltarii rurale, īn general si a turismului, īn special;

* asocierea fermierilor īnlesneste alcatuirea ofertelor, urmarirea pietei, promovarea si comercializarea acestora, ceea ce nu ar putea realiza o singura persoana;

* posibilitatea dezvoltarii īn comun a unor oferte de agrement costisitoare, ca pārtii de schi, piscine, piste pentru cicloturism, echipamente si dotari pentru turism ecvestru, terenuri sportive etc., care necesita investitii mari si studii tehnico-economice aprofundate;

realizarea unor studii mai complexe de inventariere a resurselor si de creare a unor oferte specifice acestora, studii de piata si respectiv de marketing, studii de impact agroturism - mediu etc., care presupun eforturi materiale si financiare destul de ridicate;

realizarea de programe de formare si perfectionare a membrilor asociatiei;

* stimularea identitatii spirituale si economice a comunitatii, asumarea responsabilitatilor si favorizarea creativitatii si cooperarii pentru asigurarea dezvoltarii agroturismului cu specific local;

* conservarea si promovarea traditiilor cultural-istorice, a patrimoniului etnofolcloric al spatiului rural;

conservarea si protejarea mediului īnconjurator si a monumentelor naturii, istorice si de arta.

Asociatia de turism este condusa de Adunarea generala, care alege urmatoarele structuri de conducere:

Consiliul de Administratie - cu un presedinte ales de adunare -, ca organ coordonator si reprezentant al asociatiei; aceasta īsi desemneaza un Comitet Executiv alcatuit din: presedinte, vicepresedinte, contabil sef, secretar general si consilier juridic;

Comisia economica si de dezvoltare;

Comisia de calitate si de clasificare a pensiunilor turistice rurale si a altor structuri turistice de primire, alimentatie etc.;

Comisia de marketing si animatie;

Comisia de educatie si ecologie;

Comisia de cenzori.

Asociatia īmpreuna cu Comunitatea si Autoritatea locala sau cu alte asociatii, fundatii, societati comerciale, persoane fizice si juridice poate face investitii īn infrastructura, dotari tehnico-edilitare, de animatie si alte obiective īn folosul turismului si al satului turistic.

Veniturile asociatiei

Asociatia are un buget propriu alcatuit din: taxa de sejur platita de turistii cazati īn satul turistic, cotizatiile platite de membrii asociatiei si alte persoane fizice si juridice interesate, sponsorizari, reclame etc.

Obiectivele-cadru ale asociatiei

Printre obiectivele ASTR se pot sugera urmatoarele:

-alege anual (sau la intervalul de timp stabilit) comitetul asociatiei, pe presedintele acesteia, pe membrii comisiilor si pe responsabilul fiecareia;

-aproba primirea de noi membri dintre fermieri, la propunerea Comisiei de clasificare a pensiunilor turistice si agroturistice;

-aproba tipul fundamental de sat turistic, serviciile turistice care urmeaza sa constituie "specialitatea satului" si formele prioritare de turism, la propunerea Comisiei de marketing si animatie;

-aproba bugetul asociatiei, volumul, caile de formare a bugetului, cheltuielile de la buget, alte īncasari si cheltuieli la propunerea Comisiei economice si de dezvoltare;

-aproba. functiile si sarcinile pentru activitati remunerate (permanent sau sezonier) din fondul asociatiei, cuantumul remuneratiei si persoanele propuse pentru a īndeplini functiile respective, la recomandarea Consiliului de Administratie;

-aproba Statutul si Regulamentul de organizare si functionare al asociatiei, la propunerea Consiliului de Administratie, elaborat pe baza Statutului cadru si Regulamentului, ce urmeaza a fi puse la punct de catre FNATR, pe masura cristalizarii si verificarii īn cadrul experimentului a acestei forme organizatorice;

-elaboreaza politica de dezvoltare a turismului rural si de amenajare a spatiului, de realizare a investitiilor necesare si de creare de oferte turistice noi;

-elaboreaza actiunile promotionale locale si editeaza prospecte, pliante, harti si calendare ale manifestarilor satesti traditionale si īn colaborare cu ANTREC si alte asociatii/agentii turistice si de promovare interesate; contracteaza īmprumuturi bancare pentru investitii turistice la nivel de "sat turistic" si sprijina contractarea unor īmprumuturi cu aceleasi destinatii de catre membrii asociatiei; īnfiinteaza un Birou de Informare Turistica si Rezervare pentru Turism cu dotarile necesare īn vederea asigurarii serviciilor de primire, informare, documentare si rezervare; acesta va fi conectat la centrele de rezervare ale ANTREC, Internet sau ale altor agentii de turism; recruteaza la nivel local personalul pentru acest birou;

-participa activ, alaturi de administratiile implicate si comunitatea locala la realizarea unor obiective de interes comun si conexe turismului;

-conlucreaza īndeaproape cu organismele de turism, alte asociatii de profil, cu ANTREC si filiala sa zonala, FRDM si asociatiile sale, pentru dezvoltarea turistica locala;

-asigura securitatea si protectia igienico-sanitara a turistilor; pentru realizarea protectiei igienico-sanitare ar fi necesara realizarea de microcomplexe agroalimentare de prelucrare a produselor lactate, de carne si fructe, care prin magazine proprii sa aprovizioneze fermierii si turistii;

-colaboreaza cu alte institutii specializate pentru formarea si perfectionarea personalului implicat īn turism sau a persoanelor interesate de a face o afacere īn domeniul agroturismului, fie a lucratorilor de la Biroul de Informare Turistica si Rezervare pentru Turism sau cei ce se vor ocupa de serviciile conexe turismului;

-reprezinta interesele asociatiei īn raporturile cu autoritatile locale, institutiile, alte organizatii turistice;

-elaboreaza politica de conservare si protejare a mediului īnconjurator natural si construit, a īntregului patrimoniu rural.

Structuri de organizare la nivel local

Asociatiile rurale - ASTR - se pot grupa la nivel judetean īn Asociatia Judeteana de Turism Rural - AJTR, care poate avea mai mult rol de īndrumare īn cāteva domenii, īn conditiile descentralizarii activitatii de turism si anume:

-īndrumarea īn domeniul promovarii, publicitatii si initierea acesteia la nivel judetean;

-īndrumarea īn domeniul financiar, economic, juridic etc.;

-initierea judeteana a formarii si perfectionarii profesionale ale personalului;

-initierea unor schimburi de experienta la nivel interjudetean sau intraregIonal;

-informarea asupra expozitiilor si tārgurilor de profil;

-informarea despre noile acte normative, oferta altor asociatii, noutatile pe plan intern si european cu privire la turismul rural etc.;

-reprezentarea īn raporturile cu asociatiile de profil, organisme si institutii judetene care au tangenta cu turismul etc.

Aceste AJTR-uri cuprind, prin optiune, ATSR-urile din judet si alte asociatii si institutii interesate.

Conducerea AJTR este asigurata de o Adunare generala constituita din reprezentantii tuturor ATSR-urilor. Adunarea alege un Comitet Consultativ, condus de un presedinte si care reprezinta interesele AJTR īn raport cu tertii. Restul structurilor organizatorice ramān identice ASTR.

Desigur, Asociatiile locale se pot grupa si regional īn scopuri publicitare, informative si chiar investitionale sau īn realizarea altor probleme turistice comune īn ansamblul unei regiuni date.

La nivel national se poate crea Federatia Nationala a Asociatiilor de Turism Rural - FNATR, cu scopul de a coordona si īndruma īntreaga activitate de turism rural din Romānia.

Este alcatuita din reprezentantii ASTR, AJTR, ministere, asociatii, fundatii si alte institutii la nivelul tarii si condusa de un Comitet Consultativ si un presedinte alesi de Adunarea Reprezentantilor. Comisiile tehnice ramān aceleasi ca structura.

Īntre principalele atributii enumeram:

reprezentarea īn raport cu partenerii si alte asociatii din domeniu, din tara si mai ales cu asociatiile internationale, Ia care se poate afilia si cu care poate colabora pe linie de publicitate, schimb de experienta, schimb de turisti, colaborare tehnica si stiintifica etc.;

sustine interesele asociatiilor de turism īn fata ministerelor, autoritatilor centrale sau organizatiilor a caror activitate are tangenta cu turismul rural si realizeaza un lobby eficient pentru agroturism;

organizeaza tārguri si expozitii de profil, participa sau invita asociatiile sau fermierii cu standuri proprii, fara a se percepe taxe;

editeaza materiale de promovare, cataloage, prospecte īn colaborare cu asociatiile turistice locale sau judetene, ofera consultanta īn acest scop si promoveaza prin intermediul mass-media oferta locala si nationala;

promoveaza ofertele locale īn diferite orase mari sau la tārguri si expozitii nationale si internationale, īn general pe piata turistica;

organizeaza cursuri de pregatire si perfectionare pe diferite teme īmpreuna cu diferite asociatii locale si judetene; organizeaza schimburi de experienta pentru asociatii si fermieri īn tara si peste hotare;

ofera consultanta tehnica asociatiilor de turism prin comisiile proprii sau prin grupuri de lucru pe diferite probleme; promoveaza standardele de calitate īn gospodariile taranesti prin modul de definire a ofertelor rurale, a sigurantei si realismului acestora;

conlucreaza activ cu ANTREC si FRDM pentru codificarea ofertei agroturistice prin "marca" sau "logo" pentru a fi inteligibila si recunoscuta de turisti; militeaza pentru adoptarea sistemului unitar de pictograme din Europa pentru eficientizarea codificarii ofertei;

elaboreaza cu ministerele, institutiile si organismele specializate sau interesate, un ghid-cadru privind organizarea si derularea programelor de turism, modalitatile de amenajare a pensiunilor turistice rurale, inclusiv a caselor vechi, īn vederea cazarii, dotarile minime pentru pregatirea si servirea micului dejun si a mesei īn general, realizarea dotarilor tehnico-edilitare, amenajarea agrementului si divertismentului, amenajarea Biroului de Informare Turistica si de Rezervare pentru Turism, realizarea si editarea materialelor publicitare, semnalizarea si inscriptionarea(prin pictograme) pensiunilor agroturistice, a pensiunilor turistice, īntocmirea documentatiilor pentru omologarea spatiilor, actele normative īn vigoare pentru omologare etc.;

promoveaza proiecte de acte normative īn sprijinul agrotu-rismului si turismului rural.

3.4. Politici si modele de valorificare turistica a mediului rural

Īn tara noastra avantajele si binefacerile acestei activitati au fost testate īn mai multe rānduri, dar un interes real pentru astfel de preocupari a aparut abia dupa 1990. Ca o urmare fireasca au aparut o serie de organisme neguvernamentale specializate (FRDM, ARA, ANTREC, OVR, s.a.), iar concomitent o serie de exponente ale administratiei centrale (Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Educatiei si Cercetarii, s.a), institute de cercetari (Institutul de Cercetare pentru Turism, Institutul de Geografie, Institutul de Economie Agrara, Centrul de Informare si Documentare Economica Bucuresti s.a.) au fost si sunt receptive la preocuparile dezvoltarii rurale si implicit evolutiei turismului rural. Aceeasi efervescenta a cuprins institutii de īnvatamānt liceal, post-liceal, universitar din reteaua de stat si particulara, fundatii si asociatii preocupate de comunitatea rurala si de viitorul sau. Īn mod unanim specialistii, practicantii, sustinatorii si beneficiarii acestei forme de turism, considera turismul rural drept turismul viitorului.

Aceasta īntrucāt el:

- este competitiv - fiind mai ieftin decāt cel clasic,

- favorizeaza contactele sat-oras,

- īnlesneste schimbul de valori si de produse.

Produsul turistic rural este contemplativ, ofera posibilitatea petrecerii vacantei īn locuri cāt mai linistite si nepoluate, oferind acum īn secolul urmator celui al "vitezei" o cu totul alta dimensiune timpului si "vacantelor petrecute la tara". Din punct de vedere socio-economic, turismul rural:

ofera noi motivatii locuitorilor lumii satului si inedite posibilitati de valorificare a produselor satului;

antreneaza populatia, mai putin ocupata, īn sfera serviciilor;

contribue la fixarea populatiei tinere īn zonele rurale.

Primele implicatii guvernamentale īn cadrul acestui domeniu au fost īn anul 1973 cānd prin Ordinul Ministrului Turismului nr.744 erau declarate "sate turistice" 12 localitati rurale, ulterior numarul acestora crescānd la 14. Ordinul sus mentionat aproba cadrul de organizare, functionare si īndrumare a activitatii. Urmeaza apoi interzicerea cazarii turistilor straini īn locuinte particulare (1974) si acordarea unei dispense speciale satelor: Leresti, Sibiel, Crisan si Murighiol. Desi īn aceste conditii nu s-a putut aplica si experimenta cadrul organizatoric si functional - din practica rezultānd multe inconveniente īn ceea ce privea amenajarea si omologarea gospodariilor, exploatarea turistica propriu-zisa, aprovizionarea, coordonarea, tariful, totusi acest moment poate fi considerat startul preocuparilor administratiei centrale pentru dezvoltarea activitatilor turistice īn mediul rural romānesc. Dupa 1990, pentru turismul rural a fost elaborata Ordonanta Guvernamentala nr. 62/24.08.1994 si mai apoi Legea 145/31.12.1994 care acordau o serie de facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural īn zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre. Necomentānd caracterul restrictiv al ariei geografice īn care dupa parerea legiuitorului se putea practica turismul rural, actul normativ conferea scutire de la plata impozitului pe venit - pe o perioada de 10 ani - proprietarilor pensiunilor si fermelor agroturistice.

O extindere a facilitatilor acordate pentru dezvoltarea turismului rural s-a realizat prin Ordonanta numarul 63/1997, care introducea notiunile de ferma agroturistica si pensiune turistica, īncercānd dimensionarea lor si lasānd a se īntrevedea Ordinul Ministrului Turismului nr. 20/04.04.1995 ce cuprinde normele si criteriile minime pentru clasificarea pe stele a pensiunilor turistice si a fermelor agroturistice, revizuite si transformate īn 1999 īn concordanta cu realitatile mediului rural, prin individualizarea nivelurilor de clasificare sub forma florilor - respectiv margaretelor.

Din acest moment urmau stabilirea de responsabilitati si competente pentru organismele guvernamentale (prefecturi, departamente, ministere) si neguvernamentale (asociatii turistice, sindicate, administratiile publice locale, asociatii de tineret) implicate īn activitatea de turism rural. Consideram ca prin politica adoptata īn domeniul turismului rural la nivel guvernamental, s-a confirmat pozitia acestei activitati īn relansarea economica - alaturi de agricultura si servicii - a comunitatii rurale si a economiei romānesti īnsasi. Privind īn perspectiva apreciem ca este necesar ca interventia statului sa fie orientata cu precadere spre identificarea prioritatilor majore si printr-o participare directa, controlata a organismului guvernamental la decizie.

Dezvoltarea turismului rural īntr-o serie de tari vest-europene releva ca importanta stimularea localnicilor sau a unor mici agenti economici īn orientarea resurselor de capital - proprii si atrase - īn vederea realizarii de:

capacitati turistice mici si mijlocii, īn zonele si localitatile cu potential neutilizat sau insuficient utilizat;

amenajarii si modernizarii echipamentelor din zonele de litoral, montane sau balneoclimaterice;

reechiparii sau modernizarii dotarilor existente ale unitatilor comerciale sau de alimentatie publica, a celor de agrement turistic sau a altor obiective care produc venituri din circulatia turistica.

Trebuie remarcat, ca pāna la momentul prezent, resursele de capital proprii au fost suportul majoritatii echipamentelor, instalatiilor si dotarilor existente īn turismul rural romānesc actual.

Alaturi de echipamentele turistice, un rol determinant īn dezvoltarea turismului īn spatiul rural īl joaca infrastructura generala (caile de acces, canalizarea, alimentarea cu apa, energie electrica, telecomunicatiile, etc.). Īn acest sens este necesar a se acorda subventii de la bugetul statului cu prioritate zonelor care au probat ca prezinta interes si atractie turistica.

Este necesar ca administratiile publice locale sa se constituie īn promotori ai gestionarii profitabile a patrimoniului turistic, initiind programe locale īn sprijinul turismului rural, pastrānd personalitatea constructiilor si a localitatilor īn procesul de sistematizare si amenajare a teritoriului. Mai mult īn localitatile cu un valoros potential turistic este necesara specializarea unui angajat sau consilier comunal pe probleme ale turismului rural, ale protectiei mediului si conservarii ambiantului. Pe de alta parte se impune constituirea - din bugetul local - a unui fond special destinat promovarii formelor de turism, contribuind astfel la valorificarea eficienta a potentialului turistic al zonelor rurale.

Existenta unui cadru legislativ care sa asigure libera concurenta īntre agentii economici implicati si protectia sociala a beneficiarilor serviciilor turistice va conditiona reusita concretizarii unei imagini noi a turismului romānesc īn general si a turismului rural romānesc īn particular, atāt pe piata interna, cāt si pe piata externa.

Consideram necesare modificari, completari sau promulgari ale unor reglementari legislative īn urmatoarele domenii:

a) conservarea si promovarea pe scara larga a patrimoniului cultural-istoric national; realizarea legislatiei privind restaurarea monumentelor; facilitati financiare, fiscale si de credit pentru investitiile din acest domeniu;

b) protejarea mediului īnconjurator, scutirea de taxe vamale a importurilor de echipamente destinate depoluarii si promulgarea Legii privind Protectia Mediului si a Legii Urbanismului si Amenajarii Teritoriului;

c) organizarea turismului, crearea cadrului institutional care sa mentina relansarea acestui domeniu de activitate, precum si realizarea modalitatilor organizatorice pentru cooperarea pe orizontala a agentilor economici din domenii de activitate care se completeaza īn prestarea unui serviciu turistic sau contribuie la realizarea acestora;

d) organizarea si alinierea sistemelor informationale la cerintele EUROTER, EUROGĪTES si Organizatiei Mondiale a Turismului, cu respectarea prevederilor legislatiei nationale.

Acestea sunt doar cāteva dintre problemele care prin rezolvarea si statuarea lor pot conduce la dezvoltarea mai accentuata a turismului, īn general si a celui rural, īn subsidiar. Pentru accelerarea acestor activitati, un rol deosebit revine asociatiilor profesionale, asociatiilor locale, consortiilor, grupurilor de initiativa, liderilor de opinie īntregii societati civile.

Este bine stiut ca succesul oricarei īntreprinderi, cu oameni pentru oameni, sta īn calitatea oamenilor. Apreciem īn acest sens ca pentru pregatirea si lansarea produsului turistic rural romānesc este necesar a fi instruit atāt producatorul/prestatorul cāt si beneficiarul/turistul. Sugeram īn acest domeniu cooperarea īntr-un sistem coerent de competente si responsabilitati a tuturor institutiilor guvernamentale si neguvernamentale implicate īn gestionarea resurselor umane ale societatii.

Īntr-un astfel de cadru se impun politici si mecanisme de operationalizare de modul urmator:

a) realizarea unei cooperari īn vederea relansarii educatiei si instruirii turistice, īn sensul realizarii unei opinii publice nationale favorabile turismului rural;

b) formarea de clase si categorii socio-profesionale specializate īn activitati turistice, realizāndu-se reteaua institutionala care sa raspunda acestor cerinte la toate nivelele de instruire: prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal, postliceal, universitar si postuniversitar;

b) cooperarea cu structurile guvernamentale a asociatiilor profesionale de profil īn vederea elaborarii unor programe comune privind reorientarea profesionala a personalului care se disponibilizeaza īn alte ramuri ale economiei nationale;

c) realizarea reconversiei profesionale īn zonele cu potential turistic, prin mijloace financiare ale administratiei publice locale;

d) cooperarea cu organisme internationale pentru acordarea de asistenta tehnica de specialitate īn domeniul formarii profesionale si pregatirii manageriale.

Studiile si cercetarile realizate pāna īn momentul de fata au realizat doar clasificari si constatari asupra stadiului turismului rural īn tara noastra. Analizānd stadiul actual al turismului romānesc, īn general al economiei nationale si al evolutiei societatii romānesti, credem de cuviinta ca cercetarea trebuie sa fie sustinuta de factorul economic pentru a trece la o faza mai concreta ce va sprijini pe dezvoltarea economica a zonelor si comunitatilor rurale romānesti. Este absolut necesar a se realiza analize si studii pentru valorificarea potentialului turistic natural si antropic la nivel zonal si pe localitati. Sustinerea cercetarii trebuie realizata prin constituirea unui fond de cercetare - proiectare la nivelul administratiei nationale de turism cu participarea agentilor economici printr-o taxa procentuala asupra veniturilor totale realizate īn activitati turistice si prin gestionarea bugetului special pentru cercetare-proiectare de catre administratia nationala de turism.

Cercetarea este chemata a realiza:

a) studii de fezabilitate si prognoze pe termen mediu si lung;

b) studii de prognoza si evaluare asupra tendintelor ce se manifesta pe plan international (directionarea fluxurilor, interesul marilor emitatori de fluxuri etc.);

c) studii de fundamentare a politicii de dezvoltare regionala a turismului (stabilirea de prioritati īn dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico - materiale, a infrastructurii generale etc.);

d) fundamentarea unor propuneri īn vederea alocarii unor surse din bugetul special pentru finantarea de lucrari care sa puna īn valoare patrimoniul cultural istoric al tarii noastre;

e) gasirea modalitatilor de finantarea a unor proiecte/programe destinate realizarii si popularizarii unei imagini reale, corecte si precise a patrimoniului national (valorile turistice, culturale si istorice, calendar al principalelor evenimente cultural-istorice-religioase-turistice romānesti etc.).

Rezultatele cercetarilor īntreprinse vor fi facute cunoscute tuturor celor interesati, care la rāndul lor pot propune teme sau subiecte de cercetare colectivelor abilitate.

Drumul catre un rezultat cāt mai bun porneste din zonele si de la produsele turistice cu cel mai mare potential de īmbunatatire, de acolo unde se doreste aceasta si este posibil a fi realizata. Transformarea turistilor īn oaspeti si a receptorilor (gazdelor) īn amfitrioni nu este un proces simplu,dar nici de nerealizat. Pentru asigurarea succesului acestor actiuni este indicat a se folosi "teoria oglinzii"(a analiza toate activitatile ca si cānd am privi īn oglinda, punāndu-ne īn locul celuilalt). Īn ceea ce priveste modernizarile si ridicarea confortului, aceste operatiuni este bine sa fie realizate īn cele mai bune conditii posibile.

Exista doua elemente care nu trebuie sa fie alterate sub nici o forma: mediul si personalitatea regiunii introduse īn circuitul turistic. Activitatile de turism, prin fluxurile pe care le genereaza, sunt o noua forma de "colonizare", turismul īmbogatind atāt pe vizitatori (mai ales spiritual si īmbunatatind capacitatea de munca), cāt si pe gazde (mai ales material si experimental).

3.5. Dezvoltarea turismului si a agroturismului

Organizarea activitatilor de turism rural si agroturism se pot realiza prin persoane fizice, asociatii familiale si societati comerciale detinatoare de pensiuni turistice rurale, amplasate īn spatiul rural, inclusiv īn satele si comunele care apartin de orase si municipii, īn acest sens acordandu-se si o serie de facilitati pentru dezvoltarea agroturismului si turismului rural.

Activitatea de turism din spatiul rural este strāns legata de satul romānesc, care, ca entitate naturala, socio-economica si etnofolclorica reprezinta componenta de baza a acestuia.

Imaginea rurala si spiritualitatea populara romāneasca ce dainuie peste veacuri, nu pot fi valorificate īn turismul rural si agroturism decāt īn contextul asezarii rurale, ca "sat turistic" integrat unei zone "etnofolclorice". Astfel, "satul turistic" se īnscrie īn oferta turistica a Romāniei, ca un "produs turistic" de marca, iar agroturismul si turismul rural sunt activitati, cai si mijloace de promovare turistica a imaginii acesteia īn lume.

De aceea, īn organizarea si dezvoltarea activitatii de turism īn mediul rural, studierea asezarilor rurale este hotarātoare.

Cercetarile interdisciplinare īntreprinse īn acest scop se pot realiza īn doua etape: prima se axeaza pe identificarea asezarilor rurale cu posibilitati de integrare īn circuitul turistic, iar a doua se refera la organizarea si dezvoltarea propriu-zisa a activitatii de turism rural si agroturism.

Studiile si analizele realizate trebuie sa evidentieze potentialul natural, economic, socio-demografic, cultural-istoric si turistic al asezarii rurale respective, ca si nivelul de dezvoltare a infrastructurii generale, a dotarilor tehnico-edilitare si de prestari de servicii publice. Aceste studii pun īn lumina si experienta locuitorilor īn practicarea turismului rural, structurile si programele turistice existente, precum si aderenta populatiei locale la o asemenea activitate economica.

Cercetarile īntreprinse conduc la stabilirea tipologiei localitatii ca "sat turistic"' si a functiei turistice a acesteia īn raport cu categoria de resurse turistice, natura activitatilor economice si dezvoltarea generala socio-economica.

Prin studii si proiecte, īn corelatie cu dezvoltarea socio-economica a asezarii rurale, stabilita de autoritatile locale si prin Planul de Urbanism General (PUG), se fundamenteaza si propuneri de amenajare si dezvoltare edilitara cu scopul devenirii localitatii destinatie turistica, propunāndu-se solutii tehnice, viabile, privind: modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie de acces si a retelei stradale, parcari si statii de calatori; alimentarea cu energie electrica si termica; alimentarea cu apa si reteaua de canalizare; telecomunicatii; dotari tehnico-edilitare; amenajari peisagistice si spatii verzi si estetica urbanistica; dotari comerciale, sanitare, culturale si prestari de servicii publice etc.

Organizarea si dezvoltarea turismului īn mediul rural este o activitate complexa, care cuprinde mai multe domenii legate de organizarea structurala, identificarea si clasificarea pensiunilor turistice rurale, informarea si orientarea turistilor, agrementul si animatia.

Sintetic, organizarea agroturismului (si turismului rural) presupune o serie de activitati concertate din partea Asociatiei Turistice si a autoritatilor locale, cu sprijinul agentilor economici interesati, īntre cele mai importante, amintim:

a.  crearea structurilor organizatorice: la nivel local (Asociatia Sateasca de Turism Rural -ASTR , judetean sau regional (Asociatia Judeteana/Regionala de Turism Rural AJTR/ARTR), national (Federatia Nationala a Asociatiilor de Turism Rural -FNATR).

b.  identificarea gospodariilor taranesti locuite sau independente (dar sub supravegherea fermierului), īn procesul de identificare se analizeaza starea tehnica, dotarile existente, destinatia pentru turism, conditiile de īncadrare īn criteriile de clasificare si amenajarile si dotarile necesare pentru a fi introduse īn circuitul turistic.

c.  omologarea gospodariilor sau a altor cladiri independente ca pensiuni turistice rurale īn conformitate cu criteriile de clasificare stabilite de Ministerul Turismului (OMT nr. 510/2002).

d.  organizarea sistemului de informare a turistilor privind activitatea turistica din localitatea rurala si care presupune urmatoarele actiuni:

īnfiintarea unui Birou de Informare Turistica si de Rezervare pentru Turism (sau Birou de Informare Turistica si Rezervari - Dispecerat), dotat cu: calculatoare, cataloage cu pensiunile turistice rurale (proprietar, telefon, adresa, categorie de confort, oferta turistica, reprezentate prin pictograme), pliantul localitatii cu atractiile turistice si dotarile pentru agrement, pliante ale pensiunilor turistice rurale, harta stradala cu amplasarea pensiunilor, harta turistica a localitatii si īmprejurimilor pe o izocrona de cea. 10-15 km (cu indicarea atractiilor turistice, dotarilor de agrement, cu localizare, distanta), panou electronic cu pensiunile turistice rurale si ocuparea lor, precum si posibilitatea de accesare prin telefon a fermierului;

instalarea de panouri cu harta localitatii si dispersia stradala a pensiunilor turistice rurale si de sageti-indi-catoare pentru orientarea turistilor spre acestea; aplicarea de placute-indicatoare pe cladirea pensiunii cu pictogramele ce evidentiaza: simbolul de pensiune , categoria de confort, oferta turistica; īn Austria si Germania se indica si calitatea de produs ecologic, precum si categoria de monument istoric sau de arhitectura;

instalarea Ia intrarea īn localitate de panouri cu simbolul de agroturism/turism rural ce reprezinta cazarea īn pensiuni turistice rurale;

semnalizarea atractiilor turistice naturale prin table, panouri si sageti, a monumentelor istorice si de arta, muzee, institutii culturale, a dotarilor sportive si de agrement, de divertisment cultural etc.

e. agrementul si animatia reprezinta, alaturi de odihna si recreere sau alte motivatii, o componenta esentiala a vacantelor īn spatiul rural. Conditiile naturale ca si specificul atractiilor turistice se impun, de altfel, īn modalitatea de petrecere a timpului liber ca si asupra mijloacelor si formelor de agrement. Astfel, mediul rural ofera o mare varietate de posibilitati de destindere, care satisfac motivatii si cerinte ale celor mai diverse categorii de turisti. Se impun printre acestea: excursiile, plimbarile si ascensiunile montane, cura de aer, de soare si balneara, cultura, cunoastere, contem-

plarea peisajului, practicarea sporturilor de iarna (schi-alpin, schi-fond, schi de plimbare, sanius), a sporturilor īn aer liber (tenis, volei, fotbal etc.), a sporturilor extreme (canoening, rafting, catarare libera, deltaplanorism, planorism, parapanta, alpinism, speoturism etc.), echitatie, pescuit, vānatoare, cicloturism, mountain-bike, studiul naturii, foto-safari, participarea la festivaluri, sarbatori traditionale, pelerinaje etc.; un loc important īl ocupa activitatile de creatie artistica si artizanala, de divertisment cultural si sportiv (discoteci, spectacole, jocuri de club, popicarie, biliard), de agrement nautic (piscina, plaja, īnot) etc.

Īn tarile cu un agroturism dezvoltat chiar ocupatiile traditionale ale fermierilor pot atrage turisti, urmarindu-se implicarea acestora īn desfasurarea lor sau initierea fie īn activitati de artizanat sau alte mestesuguri, fie īn folclor muzical si coregrafic. Multe ferme din Bavaria si Renania dispun de animale mici (iepuri, catei, pisici), pasari, cai si ponei, care constituie atractii pentru copii.

Se remarca faptul ca unele ferme dispun de dotari de agrement mai simple (terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, amenajari pentru echitatie si plimbari cu caii, trasee pentru plimbari cu caruta). Dotarile de agrement mai complexe (pārtii de schi, piste de cicloturism, piscine acoperite sau īn aer liber, teren de golf, sali de spectacole etc.) necesita investitii mari si de regula sunt realizate īn parteneriat īntre fermieri, īntre asociatia turistica locala si cele īnvecinate, fie cu alti agenti economici.

CAPITOLUL IV

PROIECT DE LANSARE PE PIATA EUROPEANA A SATULUI TURISTIC HOBIŢA

4.1. Hobita - sat turistic european

Īntre resursele turistice si turism, īn calitatea sa de activitate spatiala, exista un raport de interdependenta. Acest raport este cu atāt mai intens cu cāt calitatea resurselor turistice este mai ridicata, iar valorificarea lor este mai substantiala.

Fara prezenta resurselor turistice nu am putea sa vorbim despre turism, deoarece nu ar fi materia prima ce este utilizata īn acest domeniu.

Aceste resurse se regasesc īn principal īn factorii naturali si cei antropici, care sustin si contribuie la dezvoltarea activitatii turistice īn anumite puncte si zone.

Pe lānga aceste resurse au aparut īn timp elemente de baza tehnico-materiala specifica, ce au contribuit la crearea fluxurilor turistice si care, pe masura dezvoltarii lor, au ajuns īn postura de statiuni turistice (balneare sau climaterice).

Baza dezvoltarii turismului rural o constituie satul romānesc.

Pentru ca acesta sa intre īn circuitul turistic trebuie sa īndeplineasca cāteva conditii cum ar fi:

cadrul natural atragator, cu diferite monumente ale naturii, cu o poluare redusa;

existenta unor obiective de ordin antropic (puncte muzeistice, statui, monumente istorice, ruine sau cetati, castele, case vechi, monumente de arhitectura populara, etc.);

traditii culturale, folclorice si ale obiceiurilor traditionale;

infrastructura minima pentru accesul turistilor, pentru asigurarea unor servicii de cazare, masa, agrement, etc.;

dotari si amenajari edilitar-gospodaresti.

O varianta a dezvoltarii satului romānesc contemporan o reprezinta satul turistic. Pentru a se īncadra īn categoria satelor turistice, o localitate rurala trebuie sa īndeplineasca, pe lānga cele enumerate deja, un set mai mare de conditii, din rāndul carora putem mentiona:

existenta unei strategii locale referitoare la valorificarea resurselor turistice existente;

contributia turismului la bugetul local prin veniturile ce pot fi obtinute din exploatarea turistica a teritoriului;

sa prezinte potential de dezvoltare īn interdependenta cu strategia nationala privind turismul;

mentinerea specificului local īn turism.

Pornind de la adevarul prin care turismul este una din activitatile ce activeaza numai īn cāmpul valorilor, a elementelor cu mare grad de originalitate, īntelegem ca accentul trebuie sa cada pe valorificarea acelor resurse ce au forta cea mai mare de atractie turistica. Se ajunge astfel la o anumita tipologie a satelor turistice (sate istorice, piscicole, pomicole, etc.) care īn final īsi pune amprenta pe tipologia formelor de turism ce pot fi practicate īn arealul lor.

Aceasta abordare a satului turistic are avantajul eliminarii unor etichete, prin implicarea tuturor factorilor locali īn dezvoltarea localitatilor īn general, a celor cu caracter turistic īn special.

Īn tara noastra, avānd īn vedere importanta care se acorda autonomiei locale si īn general politicilor locale de dezvoltare notiunea de "sat turistic" trebuie sa se afle īn atentia administratiilor publice locale din mediul rural, ca o modalitate de folosire imediata a resurselor naturale, avānd ca tinta sporirea veniturilor cetatenilor si a unei dezvoltari economice a comunitatilor. Pentru aceasta este nevoie ca fiecare localitate rurala, īn frunte cu primarul si consilierii locali, sa puna īn discutie, daca zona lor poate deveni sau nu "sat turistic", mai mult, sa aiba initiativa sa invite la dialog specialistii sau alte personalitati interesate īn activitatea satului turistic, din tara sau din strainatate si sa aiba īn vedere: organizarea turismului, cazarea, standardele, asigurarea produselor, piata turismului rural, calitatea produselor, calitatea serviciilor, agrementul, etc.

Rolul administratiei publice locale, alaturi de reprezentantii forurilor interesate īn promovarea turismului rural, trebuie sa fie si acela de a avea capacitatea sa faca propuneri la legislatia actuala, īn directia eliminarii lipsurilor, greutatilor, neajunsurilor, care constituie piedici īn organizarea īn cele mai bune conditii a activitatilor turistice īn mediul rural si a prestatiilor acestor servicii, īn special.

Concluzia este ca se cere o strānsa legatura īntre gazde (fermieri) si administratia publica, comunala pentru a se asigura succesul acestei variante de turism. La nivel local, primaria poate sa īnceapa sa colecteze adresele acelor ferme-case taranesti, bine īntretinute, ale caror proprietari se declara dispusi sa primeasca turisti.

Clientii nu cauta conditii de viata primitive, ci conditii simple, dar civilizate. Gazdele trebuie sa dispuna de suficient timp pentru a se ocupa de oaspeti. Liniste, aer curat, cazare civilizata, preturi modeste - īn aceasta consta cheia succesului - spun organizatorii turismului rural din Germania.

Din analizele activitatilor desfasurate īn acest sector, īn tarile cu experienta īn turismul rural s-a remarcat faptul ca, prin turismul rural se exercita o influenta puternica asupra comertului si a micii industrii. O parte dintre tarani pot vinde mai mult lapte de vaca, mai scump decāt la laptarii si cantitati mai mari de produse agro-alimentare, pe cānd cealalta parte dintre tarani care au fost dispusi sa īnchirieze camere pentru turisti, pot face investitii pentru modernizarea gospodariilor lor. Alt exemplu este si dezvoltarea industriei artizanale, mestesugaresti, specifica zonelor: lemn, textile, metale, piele, ceramica, etc.

Atractivitatea turismului rural, presupune si investitii pentru agrementare, de exemplu: construirea de piscine īn zonele cu clima foarte calda (vara), instalatii de minigolf, terenuri de tenis, sali de lectura si altele.

Institutiile statului romān trebuie sa constientizeze importanta turismului īn general si a celui rural, īn mod special. Turismul rural ar putea fi sustinut prioritar printr-o functionare profesionala a sistemului bancar, prin acordarea de īmprumuturi speciale acelor gospodarii care ofera turistilor locuinte corespunzatoare (apa rece - calda), care ar determina cresterea veniturilor taranilor (ex. īn Germania, 22% din venitul taranilor provine din turism), ceea ce ar duce apoi la cresterea considerabila a bugetului local, de pe urma impozitului profesional

Iata o motivatie reala a celor care organizeaza si sustin turismul rural: "un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decāt orice alta activitate din cursul unui an īntreg".

Este important ca administratiile publice locale, la nivelul comunelor sa preia initiativa evaluarii potentialului turistic rural si apoi, īn urma analizelor cu specialistii, sa promoveze viitorii antreprenori ai zonelor turistice.

4.2. Amenajarea turistica a satului Hobita

Pe baza experientei internationale si a practicilor īntālnite īn ultimii ani, īn Ro­mā­nia sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, Li­to­ralul si Delta Du­­narii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de ac­ti­vi­ta­te turismul 16316n1310q ru­ral si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase īn cir­cu­itul turistic a cres­­cut.

Īn acest context, propunerea de realizare a satului turistic Hobita, denumit īn cadrul acestui proiect "Hobita turistica" īntruneste toate conditiile expuse mai sus. Argumentele "forte" sunt urmatoarele:

potentialul turistic exceptional;

localitatea este cunoscuta īn īntreaga lume datorita sculptorului Constantin Brāncusi, parintele sculpturii moderne, cel mai mare artist al lumii al secolului 20;

disponibilitatea foarte mare a autoritatilor locale si judetene de promovare a turismului īn aceasta zona;

ospitalitatea proverbiala a locuitorilor satului Hobita ( de care a vorbit lumii Brāncusi, ori de cāte ori avea prilejul);

infiintarea unui touroperator specializat pe conceperea, realizarea, promovarea si valorificarea produselor turistice unicat din "Hobita lui Brāncusi": SC "Hobita turistica" SA.;

studiile de marketing care au stat la baza conceptualizarii proiectului.

Concluzia: promovarea turismului cultural prin "descoperirea" modului de viata, a locurilor natale, a oamenilor din zonele respective,si, īn mod deosebit a operelor create (mobilul si geneza creatiei, "picanteriile" legate de etapele realizarii operelor, caracterul stiintific si artistic al operelor etc.) reprezinta un megatrend īn turism. Iar Constantin Brāncusi este unul din cei mai cunoscuti artisti pe care omenirea i-a dat de-a lungul timpului

4.3. Oferta turistica pentru satul Hobita

Produsul turistic rural romānesc este un produs "tānar" si realizat, īn mare parte, prin mimare sau mai corect prin urmarea exemplului altor prestatori. Dat fiind nevoia de a se realiza prestatii de calitate, repetabile si perfectibile este necesar a se organiza si conduce aceasta activitate, īn spiritul realizarii unei profesionalizari a prestatorilor, precum si a produselor īn sine.

Managementul de proiect poate fi calificat ca fiind un proces de planificare si administrare a sarcinilor si resurselor, īn vederea atingerii unor obiective si de comunicare a progresului ori rezultatelor īnregistrate. Īn aceasta lumina un proiect este neaparat o activitate cu scop si finalitate; cu alte cuvinte, are un īnceput si un sfārsit, este planificat si controlat, iar la sfārsit conduce la concluzii clare. Īn alta ordine de idei, proiectul fiind supus unui proces de validare si verificare a fezabilitatii, va crea schimbare īn domeniul respectiv. Particularizānd, putem spune ca satul romānesc, pentru a putea deveni produs turistic trebuie sa īndeplineasca urmatoarele exigente:

sa-si clarifice obiectivele, sa-si puna īn valoare atuurile si sa remedieze deficientele pentru a deveni o reala atractie;

sa-si dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor, evitānd utilizarea ineficienta a resurselor de orice natura;

sa comunice intern (toate persoanele interesate si implicate īn devenirea satului) si extern (cu mediul, dar mai ales cu oaspetii - turistii sositi);

sa planifice, monitorizeze si controleze prin intermediul comitetelor de initiativa, filiale ale ONG-urilor - resursele umane, materiale si banesti necesare pentru ducerea la bun sfārsit a proiectului;

sa coordoneze activitatea īn cadrul echipelor multidisciplinare ce cuprind oameni diferiti, profesii felurite, organizatii diferite dar cu un scop bine precizat si unic;

sa mentina īn atentie permanent o imagine de ansamblu a devenirii pentru a reduce zonele de risc si a lucra eficient la detalii;

sa aprecieze ce trebuie sau nu facut, īnainte de executie si sa implementeze un standard de calitate adecvat;

sa micsoreze costurile prin maximizarea eficientei lucrului si a alocarii resurselor.

Preocupari legate de imaginea produsului turistic rural

Pentru a crea o imagine de marca si a standardiza calitatea serviciilor, consideram - īn cadrul scenariului propus - ca s-ar putea proceda īn felul urmator:

a. Īn momentul realizarii rezervarii pentru servicii turistice, gazda va primi la domiciliu sau lenjeria curata necesara (cu aceeasi ocazie ridicāndu-se pentru spalare, eventual reconditionare, lenjeria utilizata de precedentii clienti). Īn ceea ce priveste serviciile de alimentatie, in cazul īn care nu avem de a face cu o ferma sau o pensiune agroturistica, se va prelua si comanda pentru preparatele necesare a fi servite la micul dejun (pāine, lapte, unt, miere, gem, oua, preparate din carne, etc.) sau cele necesare prepararii dejunului ori cinei (pentru atunci cānd se adauga demipensiunea sau pensiunea completa la pachetul de prestatii oferite).

b. Īn fiecare dimineata, īn baza comenzilor si a situatiei dispeceratului, un mijloc de transport va distribui comenzile fiecarei ferme, pensiuni, gospodarii care are oaspeti.

c. Centralizat, vor fi propuse programe facultative de: drumetii, excursii tematice, picnicuri, degustari de produse agro-alimentare si alcoolice traditionale ori locale, vizionare de spectacole, expozitii, īntreceri sportive, etc.

d. Formatiile artistice se vor produce de regula seara, īn cadrul unor programe īn restaurantele sau unitatile ce pot, prin calitatea serviciilor si capacitatea lor, sa atraga si sa concentreze turistii, ele vor fi alcatuite / produse de localnici ce vor purta obligatoriu costume populare traditionale romānesti specifice zonei;

e. Īn cazul īn care īn zona avem artizani, se va conveni asupra unei zile cānd pot fi realizate vizite la ateliere. Atunci cānd mestesugul prezinta interes se pot crea produse turistice de sine statatoare, tabere pentru deprinderea mestesugurilor populare, īnvatarea dansurilor populare, a cāntatului la diverse instrumente muzicale populare, etc.;

f. Īn decontarea cheltuielilor ocazionate de un astfel de produs turistic, fabricat de pseudo- holdingul satesc, agentiile de turism fac īncasarea tuturor prestatiilor de la turisti, la sediile lor sau printr-un reprezentant prezent la fiecare manifestatie, realizeaza contracte cu toti prestatorii (brutarie, fabrica de produse lactate, spalatorie, croitorie, ansamblu folcloric si ceilalti) si efectueaza reglarea conturilor (īncasari - regularizari - plati);

g. Fiecare comunitate, colectivitate rurala, va trebui sa se straduiasca sa puna īn valoare valentele ce pot personaliza produsul turistic rural din zona respectiva astfel īncāt īn fiecare localitate sa existe o asa-zisa Oferta Speciala Unica (OSU). Multitudinea OSU - urilor va contribui la diversificarea produselor turistice rurale romānesti oferite si la realizarea unei oferte generale īntr-o larga paleta de culori la nivel zonal, provincial si mai ales national. Prin aceste cāteva propuneri se poate considera ca este īncheiata astfel prima faza de evolutie a produsului turistic rural clasic/standard si urmeaza o a doua etapa cea a turismului itinerant.

Realizarea unui astfel de scenariu personalizat care sa valorifice specificul zonei va conduce la identificarea cu usurinta, a zonei noastre, din rāndul ofertelor celorlalti prestatori din turismul rural national sau international.

Ceea ce proiectul realizeaza īn cadrul comunitatii rurale este o noua portiune de piata care va permite extinderea procesului vānzarii (valorificarii) - cumpararii (achizitionarii) produselor turistice. Remarcam cu aceasta ocazie ca īn cadrul oricarui ciclu de trecere de la producator la consumator a unui produs, importanta majora revine acestei materializari.

Prezentarea sub diverse forme si din diverse unghiuri a produsului turistic romānesc scoate īn evidenta existenta atāt a unei concurente interne (īntre produsele turistice rurale din diverse zone ale tarii noastre), cāt si a uneia externe (fata de produsele rurale europene). Daca am amintit la un moment dat de nevoia existentei unei OSU (Oferte Speciale Unice), este

cazul sa insistam īn acest moment si sa aratam necesitatea unei OUV (Oferte Unice de Vānzare). OUV desemneaza particularitatile si avantajele pe care le prezinta produsul nostru fata de cel al concurentei. Pentru a putea atrage si mai ales pentru a putea vinde cu succes, serviciile noastre turistice trebuie sa fie cunoscute de catre potentialii clienti.

Practicantii spontani ai turismului rural vor putea utiliza functie de sansa si disponibilitate oricare dintre mijloacele de transport nominalizate. Credem ca pentru turismul itinerant un rol important īl va juca existenta unei organizatii sau a unui cadru organizatoric specializat, care sa faciliteze realizarea rezervarilor, confirmarea acestora si asigurarea prestarii serviciilor īn conformitate cu comanda receptata.

Programele turistice vor avea nume expresive, vor prezenta punctele de atractie si aspecte inedite sau specifice din zonele parcurse, ce se vor constitui īn trasaturi majore ale unei personalitati, zone, activitati sau curiozitati. Consideram la fel de atractive circuitele sau traseele ce vor cuprinde:

- parcuri si rezervatii naturale,

- drumetii īn zone montane,

- escalade,

- trasee speologice,

- calatorii cu caiacul, canoe, barca si de ce nu cu plute.

Toate sunt produse turistice care se bucura de o cerere din ce īn ce mai mare īn lumea ecoturistica. Īn acest scop produsele turistice create vor īncerca sa aiba fie un caracter specializat pentru un anumit segment de turisti, fie vor avea un caracter general care va trezi interesul pentru produsele specializate, care īn concordanta cu potentialul turistic natural si antropic romānesc poate īmbraca forme variate de turism īntr-o gama foarte larga de concretizari.

Model de pseudo-holding turistic pentru o comunitate rurala.

Practica turistica a consemnat ca turistul nu se deplaseaza īntr-o zona sau alta pentru servicii de baza, ci pentru desfasurarea unei activitati placute, regeneratorii - īn plan psihologic, pentru satisfacerea unor hobby-uri sau a unor trebuinte culturale. Luānd īn calcul aceste aspecte, apare evident ca serviciile importante pentru turist sunt acelea corelate cu imaginea "visului de vacanta" pentru care a efectuat deplasarea. Urmarea fireasca ar fi ca īn cadrul organizarii activitatii turismului rural, activitatile:

recreative (dans, excursii, vizionari, spectacole etc.),

sportive (calarie, sporturi nautice, pescuit, vānatoare cu glont sau foto, schi, sanius etc.),c

culturale (muzee, pinacoteci, concerte, spectacole de teatru popular, excursii la mesteri si mestesugari populari etc.);

sa nu fie considerate si calificate drept servicii complementare, de fapt, dat fiind faptul ca īn viziunea turistilor care au strabatut sute sau mii de kilometri pāna la destinatia vacantei lor, acestea pot fi mult mai importante decāt cazarea si alimentatia publica.

Un alt aspect important īl reprezinta, īn cadrul turismului de grup, standardizarea serviciilor de baza. Pentru a realiza o imagine unitara a produsului turistic rural din cadrul fermelor, pensiunilor si gospodariilor, ce ofera camere de īnchiriat īn regim BB (bed & breakfast - cazare si mic dejun) aflate īn aceeasi zona.

Cu toata fuga de lumea civilizata, cu toata dorinta de izolare si de reīntoarcere la natura, omul modern doreste īn "vacantele sale verzi" din mijlocul spatiului rural o serie de activitati la care viseaza, gāndeste sau pe care chiar le practica īn marile aglomerari urbane atunci cānd are ragazul.

Modelul de organizare a unui "holding turistic" rural

La sediul asociatiei de turism rural locale vor fi organizate: un centru de informare, o agentie de turism touroperatoare, un dispecerat de cazare. Toate avānd sarcini operative si putāndu-si desfasura activitatea īn aceeasi cladire sau īncapere, functie si de dimensiunea fluxurilor turistice deservite.

Īn comunitatea rurala vor fi create īn scopul satisfacerii nevoilor locuitorilor si pentru activitatea de turism: brutarie si atelier de patiserie; fabrica de prelucrare a laptelui (lapte, brānza, unt, smāntāna); laborator de carmangerie; atelier de croitorie si spalatorie - curatatorie lenjerie; magazin desfacere produse artizanale si suveniruri (poate coabita īmpreuna cu centrul de informare turistica); atelier foto (comercializare filme foto si casete video, developare filme, studio costume populare pentru imortalizarea vizitei), s.a.

Se va amenaja, īmpreuna cu cadrele didactice, elevii si studentii din localitate, alte persoane talentate sau care doresc implicarea, un centru cultural (camin cultural) unde se vor regasi:

sala de spectacole,

muzeul local,

sediul ansamblurilor folclorice (teatru si traditii populare),

sediul diverselor formatii muzicale (taraf, fanfara, cor - de la caz la caz).

Activitatile pot fi organizate īn concordanta cu nevoile si sunt gāndite de asa natura īncāt sa nu duca la intersectia fluxurilor activitatilor cotidiene. Informatiile sosesc de la dispecerat, centrul de informare sau dispeceratul asociatiei de turism si sunt directionate catre cele cinci coloane verticale:

ale prestatorilor serviciilor de baza,

ale furnizorilor de produse alimentare pseudo sau real standardizate īn concordanta cu traditia sau marcile īnregistrate,

prestatorii de servicii pentru amfitrioni,

prestatorii de servicii comerciale generale sau suveniruri,

prestatorii de servicii cu caracter cultural si de ocupare a timpului liber.

Aici se iau deciziile operative si se porneste la constructia produsului turistic propriu-zis. Datele problemei sunt, īn general, aceleasi dar exista variatii de la o regiune la alta, de la o forma de organizare la alta si nu īn ultimul rānd de la un sezon turistic la altul. Cu siguranta practica, experienta acumulata prin formele de īnvatamānt (cele cu sau fara frecventa, dar mai ales cel desfasurat la distanta si permanent) si schimburile de experienta - īnsotite, atāt cāt este posibil, cu stagii de formare - vor rezolva fericit abaterile de la regula.

4.4. Analiza activitatii de turism rural in zona

Localizare. Pe drumul ce leaga municipiul Tg. Jiu de orasul Baia de Arama, la un kilometru de centrul localitatii Pestisani, se īntinde satul care a dat nemuririi pe cel mai mare artist modern, pe titanul de la Hobita. Din punct de ve­de­re al ca­dru­lui natural, zona se prezinta ca o depresiune cu ori­en­ta­re SV ce este delimitata de valea rāului Bistrita si culmile Dealului Sporesti. Īn zona se remarca un contrast īntre plaiurile pre­lungi, nuceturi si vaile adāncite de forme carstice: chei (Valea Bistritei, Valea Bistricioarei), do­li­ne, pesteri (pestera Cioarei), etc. Localitatea Hobita, parte componenta a comunei Pestisani se afla īn partea de NV a judetului Gorj, la o distanta de 24 km de Tg.Jiu si la 10 km de Tismana. Comuna Pestisani atestata pentru prima data īn 1467, este specifica satului montan romānesc si este formata din 7 sate: Pestisani, Gureni, Frāncesti, Bradiceni, Seuca, Borosteni si Hobita, avānd centrul comunal īn satul omonim.

Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune montana cu veri ra­­co­roa­se si ierni mai blānde, fara vānturi si precipitatii excesive. Temperatura medie anuala este de 9°C. Īn lu­­na iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 30-33°C, iar īn luna ianuarie tem­peratura variaza īntre -5 si -10°C. Zona Pestisani es­te bogata īn pre­­­cipitatii, numarul me­diu al zilelor ploioase fiind de 105 zile/an. Īn sezonul rece, nu­­­marul mediu de zile cu nin­soare este de 60 zile­/­a­n, iar grosimea stratului de za­pa­­da este de 40-50 cm (propice pra­cticarii spor­tu­ri­lor de iarna, īn special schiul fond). Vānturile pre­do­mi­na­n­­te īn zona au o viteza de 3-5 m/s. Din analiza acestor factori climatici reiese ca este favorizata din punct de vedere termic , ada­po­st de vān­turi puternice, strat de zapada bogat si īndelungat, ceea ce arata ca ace­a­sta zona are va­lente turistice deosebite.

Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform ori­en­ta­rii re­lie­fului catre depresiunea Tārgu Jiului. Exista ape de adān­ci­me si de suprafata. Apele de adāncime reprezentate de izvoarele aflate la con­tactul dintre munti si culoarul Gureni-Borosteni, cu o po­tabilitate bu­na. Īn ca­drul apelor de suprafata, pārāul Bistrita este colectorul Rāusorului, Bāltii si Bistricioarei.

Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla īn cadrul padurilor de frasin ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu co­ni­fe­rele. Pa­du­rile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar īn Muntii Vīlcanului, īn special la altitudini de 1400 - 1700 m, iar la altitudini īnal­te exista jne­peni, ienupari, flora subalpina si alpina. Īn perimetrul subcarpatic, influenta submediteraneana de pe culoarul Cerna-Tismana creeaza conditii existentei nucului, alunului si castanului comestibil (īn satele Gureni, Borosteni si Frīncesti). Fauna este reprezentata īn special īn fondul silvic al Muntilor Vīlcanului cu de ex­em­­plare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rāsul, vulpea, etc. Avi­fa­u­na este re­prezentata de: cio­ca­ni­toa­rea, cin­teza, pi­ti­goiul etc.; īn apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean.

Toate aceste elemente pot reprezenta mo­tivatii pentru practicarea diferitelor for­­me de turism: speologic, sti­in­ti­fic, vānatoare, pescuit sportiv etc.

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Hobita se defineste ca fi­in­d­ un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor īn cresterea animalelor. Aceste lo­calitati fac parte din categoria satelor cu gospodariile cu­no­­scute sub forma ar­haica de "casa cu curte" īntālnite si īn alte zone de munte ale Ro­­­­māniei, precum si īn Eu­ropa, unde poarta denumirea de "gospodarie cu ocol īn­ta­rit".

Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea ani­ma­le­lor, lucrul la padure, atāt īn munti cāt si prin pendularea īntre munte si cāmpie. Pre­do­­minanta a fost cresterea vitelor īn propria gospodarie. Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv; cultivarea porumbului, grāului, dar mai ales vita de vie si pomii fructiferi. Un loc important īn eco­no­mia acestui sat īl ocupa mestesugurile si industriile ta­ranesti le­ga­te mai ales de prelucrarea lemnului, lānii. Ţesutul este practicat īn fiecare gos­po­da­rie, iarna, la raz­boi, realizāndu-se cunoscutele covoare si macaturi īn alternanta cro­ma­ti­ca alb-negru. Alt aspect al vietii satelor din acest spatiu īl constituie tārgurile de tara, unde comertul cu vite si cereale predomina.

Potentialul turistic-cultural la nivelul localitatii Hobita este atractiv si variat, fiind re­pre­zentata de fondul etno-folcloric originar, manifestari folclorice si sarbatori tra­di­ti­o­nale, biserica satului cu macheta creata de Brāncusi, sculpturile din zavoiul Bistritei si, īn mod deosebit, casa memoriala a lui Constantin Brāncusi cu toate obiecte ce au apartinut sculptorului

Spatiile de cazare localitatii Hobita. Initial s-au facut cazari la 4-5 case situate īn satele Pestisani si Hobita, ul­te­ri­or ex­tin­zāndu-se posibilitatile de cazare si īn satele si comunele limitrofe. Baza ma­te­ria­la care asigura prestarea serviciilor de cazare este con­sti­tuita din 21 gospodarii expertizate de Oficiul de Autorizare si Control Turistic, ele fiind eva­lua­te dupa mai multe ca­rac­te­ristici:

capacitatea de cazare, numar de camere, locuri;

capacitatea de asigurare a conditiilor igienico-sanitare;

spatiile destinate prepararii si servirii meselor;

posibilitatea de asigurare a hranei si buna depozitare;

dotarile facultative īn camerele de cazare (televizor, radio, telefon, frigider)

dotari facultative īn gospodarii (parcari, spatii de recreare, terenuri de sport)

Aceste gospodarii identificate au fost omologate pri­mi­nd certificate de clasificare a fermelor agro­turistice. La aceste gos­podarii se mai adauga un numar de ferme si pensiuni care au fost verificate de catre re­pre­zen­tantii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si cu ajutorul spe­cia­lis­ti­lor din cadrul ANTREC - Gorj care fac par­te din Comisia Tehnica de Omologare, aces­tor gospodarii īntocmindu-li-se dosare, fiind ve­ri­fi­ca­te conform criteriilor de omo­lo­ga­re elaborate de catre ministerul de resort.



Dezvoltarea turismului rural si ecologic, īn ultimii ani, a determinat aparitia unui numar īnsemnat de pensiuni taranesti, nu­­mar īn continua cres­te­re, cu numar de locuri de cazare va­­riind īntre 2 si 10. Toate aceste pen­siuni sunt omologate, ele figurānd īn catalogul ANTREC. Īncepānd cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog anual ce include oferta turistica ru­rala la nivelul īn­tregii tari. Brosura cuprinde oferta turistica din cele 5 zone ale tarii (Mol­dova si Bu­co­vi­na, Dobrogea, Muntenia si Oltenia, Maramures, Crisana si Banat, Tran­silvania). Fie­care echi­pament turistic este prezentat cu ajutorul unor pictograme ce in­clude:

numar persoane ce pot fi cazate

suprafata īn mp

numar camere cu 1,2,3 paturi

numar de bai

numar de dusuri

telefon

īncalzire

mic dejun

toaleta

televizor

masina de spalat

acceptare animale

curte

limba straina vorbita de gazda (F; G; E; R;I;S)

distanta la cel mai apropiat oras din zona

O centralizare a tuturor datelor privind gospodariile clasificate din satul turistic Hobita, evi­den­tiaza urmatoarele: suprafata minima de cazare a unei gospodarii este de 22 m2 cu po­sibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafata maxima de 80 m2 putānd caza 10 per­soa­ne. Gospodariile au īn general camere cu 2 paturi si cu baie. Pentru sezonul rece, gospodariile sunt prevazute cu īncalzire. Aproape toate echipamentele au īn dotare masini de spalat, ofera mic dejun si au curte. Proprietarii nu sunt foarte buni vorbitori de limbi straine de circulatie internationala, dar sunt mai cunoscute cele de sorginte latina: franceza si italiana.

Aspectele turismului īn ariile rurale se īncadreaza cel mai bine turismului cultural, cu accent pe īntelegerea stilurilor de viata contrastante si a interschimbului de cu­nos­tin­te si idei. De aceea, turismul rural īi atrage pe cei īn cautare de contact personal si in­te­rac­­tiune cu diverse culturi, medii si grupuri de oameni. Printre aceste manifestatii se nu­ma­ra: turismul recreational cu accent pe solicitare fizica si pe activitati legate de mediu (ci­clism sau drumetii montane), turism ecologic cu accent pe natura si vizitarea pe­isa­je­lor contrastante (vizite īn parcuri si rezervatii nationale), turismul mostenirii istorice care se concentreaza pe locuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educational si turismul de arte ca parte a turismului cultural, avānd ca scop promovarea operelor marilor artisti ai lumii. Tu­ris­mul rural poate, de asemenea, sa includa calatorii de o zi dintr-un loc īn altul, īntr-o ma­nie­ra secventionala, īn contrast cu turismul urban unde accentul cade pe destinatia ur­ba­na ca focus pentru activitati turistice urbane.

Turismul itinerant īn lumea satului va fi ca si īn cazul turismului industrial: organizat si spontan. Apreciem apoi ca īn cadrul celui organizat acesta va īmbraca forma:

clasica: deplasarea de la un loc de interes la altul, cu mijloace clasice de transport (aerian, tren, vapor, salupa, automobil, autocar)

specifica: itinerarul va fi realizat cu cai, magari, carute, sanii, tractoare special amenajate, trenulet cu ecartament īngust (mocanita), biciclete, barci pescaresti etc.

Un alt produs turistic itinerant īn mediul rural si mai ales īn zona colinara, submontana si montana ar putea fi cel pentru autovehicule de teren (4 x 4) sau motociclete pe drumuri forestiere, cu macadam sau putin amenajate. Aceasta categorie ar putea include si produsele cicloturistice. Apreciem ca turismul itinerant are deosebite implicatii atāt pentru prestatori cāt si pentru turisti.

Pentru sustinerea si īncurajarea turismului itinerant organizatorii si prestatorii vor tine cont de necesitatea realizarii unor materiale, ce se vor constitui īn suport si mijloc de promovare, orientativ de genul: calendar al manifestarilor din lumea satului, ghiduri, harti, monografii, pliante, cataloage. Materialele informative vor fi realizate īn limba engleza, franceza, germana si chiar japoneza; vor cuprinde obligatoriu date despre: cai de acces si mijloace de transport, locuri istorice, puncte de informare, ghizi turistici, dispecerate - centre de rezervari, restaurante cu specific etc.

Conceperea si derularea programelor turistice itinerante (organizate, semiorganizate sau neorganizate) vor trebui sa tina cont de interesul cultural, stiintific, tehnic al calatoriei si nu īn ultimul rānd de necesitatea de a calatori īn scopul cunoasterii de locuri si oameni noi.

Īn planificarea turismului rural este necesara o cooperare īntre toate organizatiile, co­misiile si organismele implicate īn aceasta activitate. Casele taranesti au luat locul complexelor hoteliere īn topul preferintelor tu­ris­ti­lor.

Dintre motivele cele mai importante avute īn vedere īn alegerea ca destinatie a pen­si­u­nilor turistice, enumeram:

confortul din ce īn ce mai ridicat pe care īl ofera fermele si pensiunile agro­tu­ris­tice pe fondul preocuparii constante si permanente a gazdelor pentru sa­tis­fa­cerea cerintelor clientului;

dorinta de a cunoaste "pe viu" modul de viata si locurile natale ale marilor personalitati ale lumii artistice care au trait īn mediul rural;

īn statiunile traditionale, de tip citadin, turistul se simtea doar o parte a unei ma­se de turisti īn timp ce īn sate el este privit individual si tratat aparte; de do­rintele lui se tine cont īn alcatuirea meniului, spre exemplu;

intimitatea sporita conferita de faptul ca pensiunile sunt de dimensiuni incom­pa­rabil mai reduse decāt hotelurile;

crearea unor relatii de prietenie cu familia gazda si mentinerea legaturilor ani de zile, cu revenirea īn aceeasi pensiune mai multi ani la rānd;

oferta de produse proaspete din gospodaria taraneasca, preparate de turisti sau de gazda la cererea turistilor;

un mediu mai putin poluat.

Din punctul de vedere al tarifelor practicate īn zona Pestisani-Hobita[7], exista urmatoarea oferta la nivelul anului 2007( tarif/pers.):

Reduceri: 20%(grup min.15pers, minim 2 nopti) 

Cazare

Single

15 EURO

9 EURO

10 EURO

6 EURO

8 EURO

EURO

Dubla

9 EURO

11 EURO

12 EURO

8 EURO

10 EURO

11 EURO

Tripla

11 EURO

13 EURO

15 EURO

9 EURO

11 EURO

13 EURO

Masa

Pensiune completa:

10 EURO

Mic dejun

Dejun

Cina

2 EURO

4 EURO

4 EURO

Pensiune completa:

9 EURO

Mic dejun

Dejun

Cina

1,8 EURO

3,6 EURO

3,6 EURO

Sursa: Oferta ANTREC Gorj (2007)

Agrement - animatie

- Jocuri specifice de "interior": sah, remy, table, carti de joc, biliard, tenis de masa, jocuri pe calculator, jocuri de animatie īn spatiile puse la dispozitie īn pensiunea turistice "Brāncusiana", sezatori etc.

- Activitati de relaxare si recreare: īnot īn piscina, sauna, plimbare cu trasura, plimbare cu calul, cu sania, cu caruta, concursuri de orientare turistica, jocuri specifice pe teren de sport multifunctional (tenis de cāmp, handbal, fotbal, baschet) concursuri pe teme brāncusiene (biografia, operele, exegeze privind pe marele sculptor C. Brāncusi), participarea la culesul strugurilor si a altor fructe, picnicuri īn zonele de mare atractie turistica etc.

- Activitati de īnvatare si instruire cu caracter distractiv: lectii de dansuri populare, de preparare a unor māncaruri pe baza retetelor mostenite de la C. Brāncusi, prepararea zaibarului si tuicii de Hobita, a cidrului, a socatei, a sucurilor din fructe de padure, a siropurilor din plante de cāmp si de deal, a visinatei, zmeurate si afinatei, īnvatarea artei tesutului si sculpturii īn lemn, a olaritului si a cojocariei, echitatiei, gradinaritului etc.

Servicii profilactice de ocrotire a sanatatii: cura de ceaiuri din plante medicinale, de sucuri si siropuri naturale bogate īn minerale si vitamine, cura de lactate si preparate proaspete din lapte, meniuri vegetariene din produse ecologice, masaje, reflexoterapie, cura de teren etc.

Drumetii si excursii turistice.Drumetiile se bucura de tot mai multa solicitare atāt īn rāndul tineretului, cāt si a celorlalte categorii de vārsta. Principalele motivatii sunt: dorinta de a admira peisaje deosebite, continuata īn putine rānduri cu pasiuni precum: film, fotografia, pictura, poezia sau literatura, fuga de poluarea sonora si a mediului vital, dorinta de miscare, recreere, libertate si independenta. Īn momentul actual, piata acestui produs este confruntata cu urmatoarele tendinte:

- o relativa stagnare a clientelei pentru marile drumetii pedestre;

- un progres al clientelei "plimbaretilor de ziua" sau de o jumatate de zi, clientela obisnuita care nu cauta exploatarea sportiva;

- cautarea, tot mai accentuata, īn special de catre organizatori specializati, de drumetii "fara sac" si de locuri de cazare confortabile. Dezvoltarea acestui produs se realizeaza din ce īn ce mai frecvent prin intermediul structurilor specializate ale operatorilor sau touroperatorilor. A se vedea exemplul unor astfel de firme din: Franta, Anglia sau Germania.

Drumetii pe dealurile Hobitei la vestitele pivnite din viile si livezile din apropiere, drumetii silvestre (prin padurile de mesteacan si gorun precum si luminisurile īnflorite), drumetii īn zavoiul Bistritei cu vizitarea sculpturilor realizate de sculptorii tineri reuniti la tabara de sculptura de la Hobita si a locurilor copilariei lui Brāncusi etc.

- Excursii de o jumatate de zi la Tg. Jiu, cu vizitarea complexului brāncusian īn aer liber, a muzeelor de arta, de istorie etc.; excursii la Tismana, pe valea Sohodolului, la Baile Herculane etc.

Promovarea īn circuitul intern si international a Hobitei turistice

Īn turism rural se utilizeaza īn mod deosebit publicitatea, publicatiile (cataloage, afise, harti si trasee, ghiduri turistice si de servicii sau pliante), relatiile publice, tārgurile si Internet-ul constituie principalele instrumente de comunicare cu piata.

Pentru promovarea produselor turistice cu valoare de unicat prestate īn Hobita turistica se pune accentul pe anumite activitati promotionale ca: tārgurile turistice, relatiile cu ziaristii, prin impact pozitiv al articolelor din reviste si al reportajelor televizate, materiale tiparite: pliante, cataloage etc.

Cea mai buna promovare īn turismul rural sunt parerile favorabile ale rudelor si prietenilor. Majoritatea investigatiilor confirma importanta opiniilor si recomandarilor rudelor si prietenilor ("din gura īn gura") ca sursa de informatie mai relevanta, atāt īn momentul īn care se hotaraste unde se va calatori, cāt si īn momentul planificarii calatoriei. De aici reiese extraordinara importanta de a avea clienti satisfacuti.

Asadar, publicitatea pentru promovarea Hobitei turistice se asigura prin:

Comunicarea "din gura īn gura": este recunoscuta influenta vechilor clienti īn momentul promovarii locatiilor si destinatiilor de turism rural, produs īn care relatia personala este mult mai directa decāt īn cazul altor produse turistice.

Pliantele, cataloagele si materialul tiparit completeaza gama publicitatii;

Relatiile publice: impactul unui reportaj bun, cu fotografii de buna calitate, depaseste cu prisosinta o campanie publicitara foarte costisitoare (īn turismul rural si de natura se utilizeaza cu precadere reviste specializate si reviste de decoratiuni īn care se prezinta, īn special, locatiile de turism rural);

Promovare realizata īn cooperare: asociatiile de īntreprinzatori de turism rural sunt, īn mod normal, cei īnsarcinati sa īsi uneasca eforturile cu micii īntreprinzatori, promovānd grupuri de locatii sau destinatii concrete de turism rural;

Internet: prin crearea unui site cu promovarea ofertei turistice.

Publicitatea la locul de vānzare. Īn cazul turismului rural, principalul punct de vānzare īl reprezinta birourile de turism si locatiile de turism rural, respectiv, īn localitatea Hobita.

Cele mai utilizate instrumente sunt afisele sau posterele si afisajele electronice (displays). Afisul sau posterul este un instrument clasic al promovarii turistice. Este o forma de prezentare atractiva a unei destinatii turistice, prin intermediul unei fotografii mari. Un astfel de afis se poate monta si pentru promovarea produselor turistice "brāncusiene".Pentru a utiliza īn mod corespunzator afisele este nevoie sa se dispuna de un spatiu adecvat expunerii lor. Diverse birouri de turism pot amenaja vitrine sau locuri de expunere īn care afisele sunt prezentate īn mod atractiv.

Īn prezent, afisajele electronice īnlocuiesc afisele ca material publicitar īn punctele de vānzare.

Publicatiile.Exista diverse tipuri de publicatii care se utilizeaza ca instrument de comunicare al īntreprinderilor de turism rural, ca: ghidurile turistice, ghidurile de servicii, hartile, planurile si traseele turistice, publicatiile specializate, pliantele.

Relatii publice.Īn sectorul turistic, relatiile publice se pot referi la inaugurarile de locatii, organizarea de sedinte de lucru, sedinte gastronomice etc. Īn turismul rural, notele de presa sunt instrumentul cel mai important al relatiilor publice pentru micii proprietari ai īntreprinderilor de turism rural si pentru alte publicatii care promoveaza destinatii turistice. Locatiile de turism rural si īntreprinderile de activitati de relaxare sau servicii īn destinatii de turism rural trebuie sa foloseasca stirile scurte si de actualitate, adresate presei specializate, interesata de aceasta tema (reviste specializate īn turism rural, turism de natura sau decoratiuni), cu scopul de a fi publicate īntr-un material tiparit. Este o īncercare din partea īntreprinderilor de a difuza, prin intermediul mijloacelor de comunicare, anumite mesaje pentru a crea o imagine buna.

Tārguri de turism. Tārgurile de turism sunt evenimente culturale cu rol important īn promovarea si comercializarea turismului si care atrag profesionistii din numeroase tari. Dar, īmpreuna cu functia de for profesionist pentru promovarea si comercializarea produselor turistice, tārgurile atrag, de asemenea, interesul cetatenilor asupra cererii.Tārgurile de turism constituie o forma de prezentare si, ocazional, de vānzare a produselor, desi au loc periodic si sunt de scurta durata. Participarea la tārguri este fundamentala īn turismul rural pentru a stabili contacte comerciale si pentru a cunoaste ce produse ofera competitorii nostri si ce mijloace de comercializare utilizeaza. Tārgurile sunt evenimente foarte importante ca instrumente de comunicare si de distributie a produsului, astfel ca pun īn contact consumatorul final cu locatiile de turism rural, īn special prin intermediul pliantelor pe care acestea le pun la dispozitie. Prezenta la un mare tārg de turism implica un cost ridicat pentru īntreprinzatorii de turism rural, de aceea numai īn asociere cu alti touroperatori se poate asigura participarea.

Concluzii

Am realizat pāna īn acest moment o imagine de ansamblu, ce s-a dorit efectuata la nivel macro, chiar daca īn anumite momente a cunoscut īntrepatrunderi cu universul micro al spatiului rural romānesc. Pentru a conferi unitate īntreprinderii noastre viitoare vom analiza, contura si experimenta situatiile, strategiile si modelele prin intermediul ANTREC-ului, organizatie neguvernamentala specializata īn turismul rural, ecologic si cultural, unul dintre actorii implicati si preocupati īn realizarea unui produs turistic rural cu personalitate si culoare locala.

Putem considera īncepānd, din momentul de fata, ca ne aflam īn conditiile unei activitati tip "management de proiect" care ne va impune, pentru a ne īnsela cāt mai putin, sa gāndim si sa experimentam cāt mai mult.

Circa 250 milioane de oameni calatoresc anual īn Europa si unul din 4 europeni īsi petrece vacanta īn mediu rural. Īn aproape toate tarile Europei, turismul este un factor ecnomic important, īndeosebi pentru regiunile rurale, si o alternativa pentru productia agricola.

Īn statele occidentale aceasta forma de turism nu mai este īn faza de initiativa. Este doar o chestiune de timp pāna ce si turismul rural din tarile est-europene sa se poata plasa si sa poata deveni competitiv pe piata europeana si mondiala.

Turismul rural a evoluat diferit īn fiecare tara, mari deosebiri calitative constatāndu-se la capitolul dotari si servicii. Īn conditīile unificarii Europei, turismul rural romānesc trebuie sa se integreze īn ansamblul european. Fiecare tara are punctele sale forte si potentialul sau propriu care permit dezvoltarea spatiilor rurale.

Turismul rural poate sa joace un rol important īn procesul de dezvoltare al spatīului rural, atāt pe plan local cāt si regional. Īndeosebi satele si orasele mici cu grad sporit de ruralitate prezinta cel mai bogat potentīal turistic. Asezarile cu un trecut istoric īndelungat, cu cladiri īn stil arhitectonic caracteristic regiunii, dezvoltat de-a lungul timpului, cu obiceiuri, traditii si un mod de viata propriu, atrag turistii care doresc sa cunoasca pe viu aceste aspecte.

Este recunoscut faptul ca sectorul turismului rural a fost singurul din cadrul turismului īn care dinamica dezvoltarii īn ultimii 10 ani a fost importanta ba chiar spectaculoasa, īn afara investitiilor private a existat si un sprijin consistent prin programul PHARE. De asemenea, cel putin īntr-o anumita perioada legislatia a sprijinit acest proces. Privind īn ansamblu am putea deci afirma ca promovarea s-a desfasurat destul de bine. La o analiza ceva mai īn detaliu īnsa, ne-am putea īntreba daca toti cei cu o astfel de oferta se numara si printre beneficiarii acestor actiuni din ultimii 10 ani. Īn aceasta evaluare trebuie sa luam īn considerare ce conditii solicita promovarea produsului turistic si care este situatia marii majoritati a ofertantilor turismului rural.

Ipoteza de baza de la care trebuie sa plecam īn acest demers este ca produsul rural trebuie integrat produsului turistic.

Pāna atunci, īnsa, institutiile statului romān vor trebui sa constientizeze importanta turismului īn general si a celui rural, īn mod special.

Īn tara noastra, avānd īn vedere importanta care se acorda autonomiei locale si īn general politicilor locale de dezvoltare notiunea de "sat turistic" trebuie sa se afle īn atentia administratiilor publice locale din mediul rural, ca o modalitate de folosire imediata a resurselor naturale, avānd ca tinta sporirea veniturilor cetatenilor si a unei dezvoltari economice a comunitatilor. Pentru aceasta este nevoie ca fiecare localitate rurala, īn frunte cu primarul si consilierii locali, sa puna īn discutie, daca zona lor poate deveni sau nu "sat turistic", mai mult, sa aiba initiativa sa invite la dialog specialistii sau alte personalitati interesate īn activitatea satului turistic, din tara sau din strainatate si sa aiba īn vedere: organizarea turismului, cazarea, standardele, asigurarea produselor, piata turismului rural, calitatea produselor, calitatea serviciilor, agrementul, etc.

Rolul administratiei publice locale, alaturi de reprezentantii forurilor interesate īn promovarea turismului rural, trebuie sa fie si acela de a avea capacitatea sa faca propuneri la legislatia actuala, īn directia eliminarii lipsurilor, greutatilor, neajunsurilor, care constituie piedici īn organizarea īn cele mai bune conditii a activitatilor turistice īn mediul rural si a prestatiilor acestor servicii, īn special.

Concluzia este ca se cere o strānsa legatura īntre gazde (fermieri) si administratia publica, comunala pentru a se asigura succesul acestei variante de turism. La nivel local, primaria poate sa īnceapa sa colecteze adresele acelor ferme-case taranesti, bine īntretinute, ale caror proprietari se declara dispusi sa primeasca turisti.

Clientii nu cauta conditii de viata primitive, ci conditii simple, dar civilizate. Gazdele trebuie sa dispuna de suficient timp pentru a se ocupa de oaspeti. Liniste, aer curat, cazare civilizata, preturi modeste - īn aceasta consta cheia succesului - spun organizatorii turismului rural din Germania.

Din analizele activitatilor desfasurate īn acest sector, īn tarile cu experienta īn turismul rural s-a remarcat faptul ca, prin turismul rural se exercita o influenta puternica asupra comertului si a micii industrii. O parte dintre tarani pot vinde mai mult lapte de vaca, mai scump decāt la laptarii si cantitati mai mari de produse agro-alimentare, pe cānd cealalta parte dintre tarani care au fost dispusi sa īnchirieze camere pentru turisti, pot face investitii pentru modernizarea gospodariilor lor. Alt exemplu este si dezvoltarea industriei artizanale, mestesugaresti, specifica zonelor: lemn, textile, metale, piele, ceramica, etc.

Atractivitatea turismului rural, presupune si investitii pentru agrementare, de exemplu: construirea de piscine īn zonele cu clima foarte calda (vara), instalatii de minigolf, terenuri de tenis, sali de lectura si altele.

Experienta tarilor care practica un turism eficient demonstreaza ca punerea īn valoare a potentialului turistic valoros de care se dispune nu se produce automat, ci depinde direct de capacitatea investitionala si manageriala a agentilor din acest sector, de strategia generala a statului īn domeniul turismului. Acest lucru este cu atāt mai necesar īn cazul turismului rural care cuprinde unitati mici si neexperimentate. Dezvoltarea initiala a turismului rural necesita adesea subventii publice si masuri fiscale de favorizare.

Este important ca administratiile publice locale, la nivelul comunelor sa preia initiativa evaluarii potentialului turistic rural si apoi, īn urma analizelor cu specialistii, sa promoveze viitorii antreprenori ai zonelor turistice.

Turismul rural poate si trebuie sa aduca o contributie substantiala. Specialistii īn domeniu considera ca turismul rural, agreat si solicitat īn prezent pe piata turistica, va constitui turismul viitorului si va avea un aport important la rezolvarea problemelor mai sus mentionate.

Deci dupa cum reiese din īntelepciunea populara "sa masuram de mai multe ori si sa taiem o singura data" sau īn termenii economiei de piata sa lucram eficient si profitabil.

BIBLIOGRAFIE:

1.Barbu, Gh., Turismul si calitatea vietii, Editura Politica,

Bucuresti, 1980.

Bran, F., Marin,

D., Simon, T., Economia turismului si mediulu

īnconjurator, Editura Economica, Bucuresti,

1998.

Bran, F., Manole, V., Specificul marketingului turistic, Tribuna

Economica, nr. 22/1997.

4. Bratucu, G., Dima, D.

(coord.) , Marketing īn turism, Editura

Psihomedia, Sibiu, 2002.

5. Bucur Sabo, M., Marketing turistic, Universitatea "Spiru

Haret", Bucuresti,

6. Cosmescu, L, Turismul, fenomen complex

contemporan,Editura Economica, Bucuresti.

1998.

7. Cristureanu, C., Economia si politica turismului international. Editura ABEONA, Bucuresti, 1992.

Draica, C., Ghid practic de turism intern si international, Editura AII Beck, Bucuresti, 1999.

Draica, C., Turism international. Practici de elaborare si de distributie a produselor turistice, AII Beck, Bucuresti, 2003.

10. Dumitrescu, L., Marketingul serviciilor, Editura Imago, Sibiu, 1998.

11. Erdeli, G., Istrate, L, Potentialul turistic al Romāniei, Editura Universitatii

din Bucuresti, 1996.

12. Gafencu Zait, A., Introducere īn marketingul serviciilor, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, 1996.

13. Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

14. Gurau, C., Bran, O., Strategii promotionale īn turism prin Internet, Marketing-Management, nr.6/1999.

15. Hapenciuc, C.V., Cercetarea statistica īn turism, Editura Didactic Pedagogica, Bucuresti, 2003.

16. Hunziker, W., Le tourisme - caracteristiques principales, Berne, 1972.

17. Ispas, A,, Petrache, D., Bratucu, G., Marketing turistic, Editura Infomarket Brasov, 1999.

18. Istrate, L, Bran, F., Rosu, A.G., Economia turismului, Editura Economica, Bucuresti, 1996.

Jahoda, M., Complexitatea pietei turistice, īn vol. "Turismul īn economia nationala", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981.

Krippendorf, J., Marketing et tourisme, Herbert Lang&Peter Lang, Bc 1971.

Kotler, Ph., Bowen, J., Makens, J., Marketing for Hospitality & Tourism,

PrenticeHall, 1996.

22. Lache, C., Marketing turistic, Editura TipoMoldova, Iasi, 2002.

23. Lupu, N., Hotelul. Economie si management, Editura AII, Bucuresti, 1999.

24. Minciu, R., Baron, P, Neacsu, N., Economia turismului, Universite Independenta "Dimitrie Cantemir", Bucuresti, 1991.

25. Naghi, M., Managementul unitatilor din turism si comert, vol.I, Edit George Baritiu, Cluj-Napoca, 1999.

26. Neacsu, N., Turismul si dezvoltarea durabila, Editura Expert, Bucure 2000.

27. Neagu, V., Managementul turistic si al serviciilor turistice, Editura S y Bucuresti, 2000.

28. Neagu, V., Servicii si turism, Editura Expert, Bucuresti, 2000.

29. Nedelea, Al., Publicitatea si programul promotional de marketing īn

turism, Simpozionul International de stiinte Economice si Informatica Economica, Suceava, 1995.

30. Nedelea, AL, Turismul romānesc. Starea actuala si sansele relansarii

Simpozionul International de stiinte Economice si

Informatica a Suceava, 1995.

Nedelea, AL, Strategii de dezvoltare a turismului, Tribuna Econom nr. 42, 43, 44/1997.

32. Nedelea, AL, Politici īn turism īn tarile īn curs de dezvoltare, Tribuna Economica, nr. 47, 48/1997.

33. Nedelea, AL, Politica de produs si piata turistica romāneasca, Tribuna Economica, nr. 51-52/1998.

34. Nedelea, AL, Ziua Mondiala a Turismului, Romānia pitoreasca, 9/1998.

35. Nedelea, AL, Turismul - fenomenul secolului, Ziua turistica, nr. 53, septembrie 1998.

36. Nedelea, AL, Hapenciuc, V., Studiu privind dezvoltarea turismului judetul Suceava, Simpozionul "Īnceput de mileniu III: economia romāneasca īn context european", Universitatea "stefan cel Mare", 1998, Suceava.

37. Nedelea, Al., Cibotariu, L, Turismul - provocarea mileniului III,

Simpozionul "Īnceput de mileniu III: economia romāneasca īn context european", Universitatea "stefan cel Mare", 1998, Suceava.

38. Nedelea, Al., Strategii de dezvoltare a turismului, Studii si cercetari economice, vol. XXIX, Universitatea "Babes- Bolyai" Cluj-Napoca, 1998.

39. Nedelea, Al., Analiza macromediului īntreprinderii turistice, Tribuna Economica, nr.38/1999.

40. Nedelea, AL, Distributia īn turism, Tribuna Economica, nr. 5/2000.

41. Nedelea, Al., Marketing direct prin Internet īn turism, Marketing-Management, voi. l-2/2000.



Bratucu, G., Dima, D. (coord.), Marketing īn turism, Editura Psihomedia, Sibiu, 2002., pag. 122.

Nistoreanu P. Ecoturism si turism rural, Ed. ASE Bucuresti, 1999, pag 110

Nistoreanu P. Ecoturism si turism rural, Ed. ASE Bucuresti, 1999, pag 135

Nistoreanu P. Ecoturism si turism rural, Ed. ASE Bucuresti, 1999, pag 176.

Nistoreanu P. Ecoturism si turism rural, Ed. ASE Bucuresti, 1999, pag 152.

Bratucu, G., Dima, D. (coord.), Marketing īn turism, Editura Psihomedia, Sibiu, 2002., pag. 114.

Sursa: Oferta ANTREC Gorj (2007)





Document Info


Accesari: 11909
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )