Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MUNTII ARGESULUI SI REGIUNEA CUMPANA

Turism












ALTE DOCUMENTE

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Moeciu
hotel santa lucia & le sabbie d'oro
HOTEL CONTESSA 3***
ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN MONDIAL
PROIECT DE ATESTAT - Ghid turistic zona de vest a Romaniei
Proiect - Selectia si recrutarea de Resurse Umane in turism
Strategii de amenajare turistica; obiective ^i principii
ROMANII DIN CAMPIA TISEI
MUNTII ARGESULUI SI REGIUNEA CUMPANA

MUNŢII ARGEsULUI sI REGIUNEA CUMPĂNA

  de CONST. CIUCEANU

Membru al T. C. R., Craiova



                Calatorul care coboara în gara Curtea de Arges nu are decât sa priveasca putin spre stânga. Îi va zari imediat, pe fondul albastru al cerului se suprapun doua decoruri. În fund, muntii Fagarasului cu pante domoale, fara vârfuri. Un contur întunecat de care norii cauta sa se agate în fuga lor neîntrerupta 323i87d . În fata, mai jos, o silueta svelta. E muntele Albina (1525 m.) iar lânga el, culmea puternica a Ghitului (1625 m.). În dreapta vederea se pierde în neclare amestecuri de ceata.

si dornic sa se apropie de munti, turistul nostru va cere informatii. Va afla ca trebue sa plece de la fabrica C. A. P. S. cu trenul industrial spre Cumpana (6 ore), la poalele Fagarasului. Plecarea de la fabrica este în jurul orei trei noaptea. Pentru cei veniti cu trenul de ora 22, îi sfatuim sa mai mearga câteva minute pâna la "Gara Mica" unde poate au norocul sa gaseasca un vagonet spre fabrica (3 km.). Daca nu, vor merge pe sosea, la stânga manastirii. La C. A. P. S. nu exista o gara propriu zisa, iar turistii si eventualii vizitatori stau ore întregi, uneori în plina ploaie, adapostiti poate de suba mitoasa a vreunui bustenar.

Înghesuit, ud si somnoros, turistul se urca în sfârsit în trenul ce se formeaza pe loc. Câteodata se adaoga si vagoane acoperite pentru personalul superior. Drumul începe în pufaitul scânteios al locomotivei care, casi personalul, lucreaza supranumerar. si trenul urca încet pe cursul Argesului peste poduri si prin sate, Albesti, de aci mai sunt 6 km. pâna la Corbeni. Masina se opreste din trei în trei km. si ia apa câte ˝ ora. Mai survine si câte o pana, totusi greutatile sunt învinse. Oesti, oprire o jumatate ora si în fine Corbeni.

Mecanicul, fochistii, conductorul trenului, brigadierii si în fine toata lumea se da jos si se grabeste sa urce treptele spre cârciuma lui Tudor. Aici o prima cinstire pe nemâncate...

Ne dam jos sa privim locurile si oamenii. În fata trei culmi: Magura Fruntii, Albina si Ghitu. Muntii Fagarasului nu se zaresc. În jurul Corbenilor se grupeaza satele: Poenari, Berindesti, Capatâneni si în fine satul model, creatie a d-lui arhitect Bordenache. În planul acestui sat figureaza si un han turistic a carui constructie este în plin lucru. Ar fi necesar ca societatile turistice care au lucrat în aceasta regiune marcaje, (ADMIR) distruse azi, sa se intereseze îndeaproape de aceasta impozanta lucrare turistica si la nevoe sa continue construirea lui.

Mai este un lucru caracteristic în aceasta regiune: cârciumi multe, biserici putine.

Corbenii se afla într'un fund de vale bine adapostit contra vânturilor prin dealuri înalte. Excursii frumoase se pot face pe culmea Ghitu. Acest munte, orientat dela W-E, nu are paduri decât pe versantele nordic si vestic; restul e complet descoperit asa ca poate fi urcat fara primejdie de ratacire. Urcusul este repede pe o panta continua de 45°. Din Corbeni aprox. 4 ore. De sus vederea se deschide larga spre lantul rosietic al Fagarasului, cu vârfuri numeroase, peste care barcile de vânt ale norilor se târasc alene. Mai jos imensul covor al padurilor, pâna departe spre peretele dintat al Pietrei Craiului. La Sud, pata alba a satului model, lânga firul argintiu al Argesului.

Dar iata trenul pleaca. Pe nesimtite ajungem în Capatâneni, sucursala nordica a Corbenilor. Gara exista, o baraca... si o cârciuma, adevarata gara, mare si frumoasa unde are loc o a doua cinstire.

Între timp s'a luminat. Cele trei culmi ale muntilor apar fiecare cu forma lui precisa, bine separate, prin vai adânci. Din Capatâneni trenul intra imediat în chei. Pereti drepti, cu reliefuri îndraznete obliga Argesul sa faca numeroase ocoluri. Pe o înaltime se gasesc ruinele cetatii construita de Vlad Ţepes (de Negru Voda dupa d. Giurescu). Pozitia excelenta din punct de vedere strategic, domina defileul pe aproape 2 km. Peretii abrupti se succed de o parte si de alta, culminând cu Vidrarul în dreapta râului. Linia intra apoi în tunel, destul de lung pentru un tren forestier[1]. Imediat halta Tunel.

La intrarea în tunel între Vidrarul si peretele opus urmeaza a se instala uriasul baraj al uzinei hidroelectrice ce se va construi mai în interiorul defileului. Acest baraj, dupa studiile d-lui prof. ing. Cristea Mateescu are 90 metri înaltime si va sprijini un lac urias ce se va întinde pâna la Cumpana, dând un debit constant, capabil sa produca în aceasta uzina 30.000 HP. Sa speram ca proiectele vor iesi cât mai curând din cartoane, pentru a fi realizate pe teren.

Din tunel, râul paraseste cheile. Valea se largeste si apar primele exploatari forestiere. Vagoanele ramân la haltele urmatoare: Valea cu Pesti, Zimbru, Buta. Vagonetele numai, urca pâna la Cumpana (1600 m.). Un pod stricat însa, nu permite locomotivei sa treaca, astfel ca restul drumului se face pe jos. Statiunea Cumpana este formata din câteva cabane si amplasamente ale C. A. P. S.-ului. Se gaseste si un restaurant bine aprovizionat. Statiunea nu prezinta decât interes pur turistic, fiind cea mai importanta rascruce a drumurilor din sudul Fagarasului. Clima umeda. Perspectiva nula. Cabana Vlad Ţepes (ADMIR) care ajunsese în cele din urma magazie de porumb, a fost închisa definitiv anul acesta. Prin urmare Cumpana nu are hotel alpin. O camera se poate totusi obtine de la C. A. P. S.




Cum am spus mai sus, Cumpana este cea mai importanta rascruce de drumuri din sudul Fagarasului. Datoreste aceasta importanta turistica conformatiei reliefului, care face ca toate vaile sa se întâlneasca aici.

Excursiile care se pot face spre toate culmile Fagarasului le vom împarti în doua grupe:

A) Spre Vestul masivului.

1) Negoiul. De la Cumpana cu caii (se procura greu) pe culmea dintre Topolog si Modrugazu. Se urca pe Clabucet - Muntele Florea - platforma neteda a Podeanului - se trece pârâul Podeanului si pe versantul de Sud al seii Negoiului se continua drumul spre adapostul Nicolaita Popescu (6 ore dela Cumpana). Acest canton nu este trecut pe harta turistica a masivului, El se afla putin mai jos de confluenta pârâului Caldarea Mieilor cu P. Caldarea Berbecilor si P. Lespezi. Negoiul poate fi urcat în cinci ore pe toate aceste vai. Se trece apoi în Transilvania la Cabana Robert Gutt (S. K. V.). Este de preferat traseul P. Caldarea Mieilor - Drumul lui Voda - Vârful serbotei - cabana R. Gutt (8 ore de la Casa N. P.) Cantonul poate fi ajuns si pe valea Topologului aproape tot în 6 ore de la Cumpana.

2) O regiune putin umblata este cea din vestul masivului. O poteca începe de la Cumpana - Muntele Stâna Mare, urca încet pe Muntele Fata lui Sf. Ilie (2021 m.) apoi pe plai, coteste la stânga si se apropie de Ciortea pe versantul de Sud, pentru a ajunge în fine la Budislavul - cabanele Bârcaciu (T. C. R.) sau Surul (T. C. R.).

B) Spre Estul masivului.

1) Lacul Bâlea. Cumpana - cantonul Braia (9,3 km.) apoi fie pe valea Caprei (dificil) fie pe Mândra - Muntele Lipitorile - Vf. Jorjea - versantul de Sud al Piscului Negru îsi se coboara spre adapostul Piscul Negru (6 ore de la Cumpana). Mai departe pe râul Capraresii la cantonul Ghica - Muntele Lipitoarea Ciocanului (nu Ciobanului cum este trecut în harta) - stâna Capra. De aici este necesara calauza peste marginile prapastioase ale Râiosului spre lacul Capra (12 ore de la Cumpana).

2) Podragul. Cumpana-Valea Buda-Cantonul Museteica-casele de la Isv. Mircea (21 km.); de aici spre stânga dupa sapte ore se ajunge la vârf prin stâna Buda - caldarea Buda - Portita Arpasului. La dreapta Isvorului Mircea se urca la uriasa caldare din Podul Giurgiului cu adapostul Ion Popa si înfine peste creasta la Podragelu.

3) Moldoveanul, La confluenta pârâului Podului Giurgiului cu Isvorul Moldoveanului, mergând pe acesta din urma, se ajunge în cea mai salbatica regiune a Fagarasului: Coltul Vistei Mari ( 14-16 ore din Cumpana). La sud pustietatile bogate în salbaticiuni si vânat ale muntelui Stânisoara.

Societatea A. D. M. I. R. îsi luase angajamentul si reusise în parte sa faca o retea de marcaje prin aceste locuri. Timpul si nepasarea au distrus însa de mult toate semnele. Mai mult, singura cabana turistica din aceasta regiune, Vlad Ţepes (ADMIR) a fost desfiintata, anul acesta expirând contractul cu Soc. CAPS. Regiunea a ramas astfel complet închisa turistilor care se îndreapta spre alte locuri mai primitoare, desi Cumpana prezinta enormul avantaj de a fi legata prin cale ferata cu un mare centru: Curtea de Arges. Un hotel alpin sau o serie de marcaje ar fi mai mult decât necesare. Aceasta pâna se vor construi uriasele uzine hidroelectrice.




[1] Linia construita aici de C. A. P. S. dupa inundatia catastrofala din 1941 (potopul cum e numita în regiune) este defectuoasa, cu ecartament variabil. Pe de alta parte conducatorii de vagonete alearga cu viteze nepermise (40-50 km. ora). Accidentele mortale se succed lunar. Se pare ca mai multe persoane au murit în aceasta regiune, accidentate de linia forestiera decât de boli, cu toate ca sifilisul si tuberculoza abunda.












Document Info


Accesari: 6305
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )