Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MUNTII STINISOAREI

Turism










ALTE DOCUMENTE

TUNISIA charter
TRASEE TURISTICE SPRE VARFUL OMUL
TRASEE TURISTICE DIN VALEA PRAHOVEI
TOUR - OPERATORII
STATIUNEA TURISTICA BAISOARA
MUNTII ARGESULUI SI REGIUNEA CUMPANA
Economia turismului
SATU MARE
Premisele dezvoltarii turismului in Romania
LUCRARE DE DIPLOMA - AGENTIA DE TURISM

 

MUNŢII STĪNIsOAREI

 

Īntregul sir de munti de medie īnaltime ce se ridica pe partea stīnga a vai Bistrita, ocupīnd o suprafata de aproape 1 500 kmp., apartin geografic de compartimentul muntilor Bistritei moldovene de mijloc si au primit numele de muntii (sau muncei Stīnisoarei). Īn sectorul nordic valea Moldovei cu afluentii ei (Suha - Brateasa) si zona depresionara Ostra-Stulpicani īi desparte de muntii Rarau-Giumalau. Limita vestica, sud-vestica si sudica este precis conturata de valea Bistritei, lacul Izvorul Muntelui si din nou valea Bistritei (sectorul inferior), peste care Stīnisoara se īnvecineaza cu mun 11411b112l 55;ii Bistritei, masivul Ceahlau, muntii Tarcaului si Gosmanului. Īn sectorul estic culmi prelungi, īmpadurite coboara unduindu-se domol facīnd trecerea la Subcarpatii Moldovei si zona depresionara a vaii Moldova. Īn sectorul inferior īntre aceste limite geografice se desfasoara culmea principala a muntilor Stīnisoarei, lunga de aproximativ 70 km, orientata pe axa nord-vest-sud-est culminīnd cu numai doua vīrfuri peste 1 500 m: vārful Bivolul (sau Halauca) 1 530 m si Bītca Comorii 1 513 m.



Reteaua hidrografica este captata de cele doua mari cursuri de apa. Bistrita si Moldova, vai ce īnconjoara īntregul sir de munti ai Stīnisoarei.

Structura geologica este dominata de gresii, marne, argile si nisipuri, structura similara sectorului de tranzitie īn zona subcarpatica a Moldovei Privind harta muntilor Stīnisoarei putem usor delimita cele patru sectoare montane ce se īnsiruie pe axa culmii principale, despartite īntre ele prin pasuri-trecatori; primul sector - grupa nordica - cuprinsa īntre vaile adiacente Holda si Brateasa (depresiunea Ostra) este limitata de pasul Puzdrea (Tarnita) 1 161 m si trecatoarea Stīnisoara (Halauca) 1 235 m; al doilea sector - grupa centrala - prezinta cele mai mari īnaltimi ale Stīnisoarei si este delimitat īntre trecatoarea si pasul Petru Voda (900 m); al treilea sector se īntinde īntre pasul Petru Voda si pasul Doamnei (sau Mitoc) 1 130 m; ultima grupa, extrema sudica a sirului de munti este cuprinsa īntre pasul Doamnei (deasupra vailor Hangu si izvoarele Cracaului Alb) si sectorul interior al vaii Bisnita - salba de lacuri Pīngarati, Vaduri si Bītca Doamnei. Cele patru pasuri-trecatori sīnt traversate de artere rutiere ce fac legatura īntre vaiile Bistrita, Moldova, Neamt (Ozana) si Cracau. Primul drum auto pleaca din Holda. DN 17B (valea Bistritei), traverseaza culmea

pincipala prin pasul Tarnita (Puzdrea) - 1 161 m altitudine - si coboara īn valea Brateasa, ajungīnd prin comunele Ostra si Stulpicani īn valea Moldovei, la Frasin, īn apropiere de Gura Humorului (DN 17).

Al doilea, cunoscut sub numele de "Drumul Vitoriei Lipan" porneste din comuna Sabasa de pe valea Bistritei, urca pe valea Sabasei īn trecatoarea Stīnisoarei coboara pe valea Suha Mare, la Malini, īn valea Moldovei. Al treilea - DN 15B porneste de la coada lacului Izvorul Muntelui, traverseaza creasta prin pasul Petru Voda (alt 900 m) si coboara valea Ozanei (Neamt), prin Pipirig, la Tīrgu Neamt Ultimul drum ce traverseaza culmea principala a muntilor Stīnisoarei prin pasul Doamnei (Mitoc alt. 1 130 m) porneste de pe malul lacului Izvorul Muntelui, din Hangu, si conduce pīna la izvoarele Cracaului Alb, apoi coboara pe valea Cracaului intrīnd īn DN 15C Tīrgu Neamt-Piatra Neamt.

Cele patru artere rutiere faciliteaza accesul spre principalele obiective turistice din muntii Stīnisoarei, sectorul montan propriu zis fiind lipsit de amenajari pentru cazare, cabane sau popasul  turistice. Hanuri sau popasuri turistice exista numai īn imediata apropiere a drumurilor auto, dupa cum urmeaza: popasul turistii Braniste este amplasat pe DN 158 (km 36) la 10 km de Tīrgu Neamt: capacitate de cazare 20 locuri īn casute: popasul turistic Poiana Teiului - DN 15 - este situat la coada lacului Izvorul Muntelui; capacitate de cazare 20 locuri īn casute: popasul turistic Bītca Doamnei este amplasat pe malul lacului Bītca Doamnei, īn zona de agrement a municipiului Piatra Neamt capacitate de cazare 68 locuri: popasul turistic Potoci este situat pe malul lacului Izvorul Muntelui, pe DN 15; capacitate de cazare 96 locuri, īn casute; popasul turistic Vitoria Lipan este situat īn comuna Sabasa la intrarea pe traseul "drumul Vitoriei Lipan"; 10 locuri de cazare; hanul Agapia este situat īn localitatea Agapia. īn apropierea manastirii la 12 km de Tīrgu Neamt (DN 15C - derivatie 8 km).

 

Principale trasee turistice

 




Traseul de creasta porneste din

saua Prislop prin vīrfurile: Vacaria 1 384 m, Bītca Oblīnc 1 474 m - pasul Tarnita (Puzdrea) 1 161 m - Baisescu 1 340 m - Muncelul 1 302 m - trecatoarea Stīnisoara (Halauca) 1 235 m - vīrful Bivol (Halauca) 1 530 m - muntele Halauca - Muntisoru 1 216 m - pasul Petru Voda 900 m (DN 15B)

Marcaj banda rosie;

 

Din pasul Petru Voda culmea principala īncepe sa coboare spre sud trecīnd prin vīrfurile:

Crainicul 1 192 m - Palanca 1 107 m - Buhalnita 1 231 m - Prislopasul 1 213 m - Vīrful Mare 1 033 m. pīna la culmea dealului Cozla, deasupra municipiului Piatra Neamt.

 

"Drumul lui Creanga" - traseul turistic ce conduce din valea Bistritei īn valea Ozanei (Neamt) la Pipirig, pe urmele lui Nica al Petrii, porneste din Farcasa si traverseaza culmea muntelui Halauca. marcat banda albastra, durata 5-6 ore (drum forestier pe valea Farcasa - 12 km).

 

Drumul Vitoriei Lipan porneste din Sabasa urmarind soseaua forestiera ce urca pe la Crucea Talienilor īn Trecatoarea Stīnisoara (1 235 m) si coboara īn valea Suha Mare. Din Gura Humorului peste Obcina Voronetului porneste traseul marcat cu cruce rosie ce atinge succesiv Manastirea Voronet. Mīnastrirea Slatina si Schitul Vovidenie, facīnd legatura cu zona Manastirii Neamtului.

Īn zona Agapia - Secu - Varatic marcajele: punct rosu si albastru leaga īn circuit obiectivele istorice din zona (Agapia, Sihastria, Secu, Sihla si Mitocul Balan).

 

Un ultim traseu marcat cu cruce rosie face legatura īntre Manastirea Bistrita si Horaita.

 

Harta prezentata la pagina 24 prezinta reteaua potecilor marcate conform listei oficiale aprobate de CNOP FRTA. Informatii suplimentare pentru aceasta zona se pot gasi la rubrica "Mica enciclopedie a drumetului" din urmatoarele numere ale revistei: R.p. nr. 12/1978 Judetul Neamt si nr. 10/1980 Valea Bistritei.













Document Info


Accesari: 3618
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )