Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MUNTII TIBLESULUI

Turism


 

MUNŢII ŢIBLEsULUI

 

Muntii Ţiblesului, zona montana apartinīnd grupei nordice a Carpatilor Rasariteni (Orientali) reprezinta sectorul cel mai īnalt al lantului eruptiv continental Oas-Gutii-Varatec-Ţibles. Īn arealul turistic al hartii masivului (vezi pagina 24) sīnt īnglobati si Muntii Lapusului (cunoscuti īn literatura geografico-turistica si sub numele de Muntii Varatecului, dupa principalul lor vīrf-Varatec - altitudine 1358 m), veriga de legatura īn drumetia pe creasta Gutīiului si Ţiblesului.



Geografic. Muntii Ţiblesului reprezi 10110p1513k nta o unitate montana bine conturata, ocupīnd o suprafata de circa 260 kmp., delimitata la nord de Depresiunea Maramuresului si la sud-vest de cea a Lapusului - "Ţara Lapusului"; limita estica a masivului este marcata ferm de defileul Salva-Viseu, īncepīnd din Pasul setref (817 m altitudine), pe Valea Salautei, iar cea vestica de izvoarele vailor Lapusului si a Botizei ce despart Ţiblesul de Muntii Lapusului; īn zona sudica Dealurile Nasaudului si "Ţara Nasaudului" fac trecerea spre culoarul depresionar al Somesului Mare.

Geologic. Constitutia petrografica a īntregului masiv se axeaza īn principal pe roci eruptive de tipul andezitelor piroxenice (de Arcer), andezite cu amfiboli (de Ţibles), diorite, tufuri vulcanice si aglomerari andezitice, frecvent aparute la zi; prezenta tufurilor vulcanice si a aglomerarilor andezitice, usor de recunoscut dupa aspectul lor poros-buretos (asemanator pietrei ponce), datorat expulzarii fortate a gazelor din magma incandescenta, ofera muntelui o nota coloristica particulara, prin nuantele rosietice si brun-caramizii.

Creasta principala a Ţiblesului, orientata de la NV la SE este constituita dintr-o īnlantuire de neck-uri vulcanice (zona finala a cosurilor eruptive) reprezentate prin vīrfurile: Hudinul (1611 m), Stregior (1473 m), Tomnatec (1483 m), Arcer (1828 m), culminīnd īn vīrfurile Ţibles (1839 m) si Bran (1840 m). Din sectorul īnalt Ţibles-Bran creasta principala se curbeaza spre est-nord-est īncepīnd sa coboare spre defileul Salautei, legatura cu muntii Rodnei facīndu-se prin Pasul setref (817 m); sectorul nord-vestic al crestei descreste īn īnaltime pīna īn Pasul Botiza (Cīrligatura) dincolo de care se īntinde culmea principala a Muntilor Lapusului, pīna īn Pasul Neteda (1039 m). Reteaua hidrografiei, īntregul versant vestic al Ţiblesului cīt si al Lapusului este drenat de valea Lapusului prin afluentii lui: Suciul, Baiut, Minghet si Bradul; īn sectorul estic si sudic, Valea Salautei (afluent al Somesului Mare) strīnge apele ce izvorasc din zona īnalta a masivului: Strīmba, Izvorul Ţiblesului, Bichigiu, Fiadtel. Fiad, s.a., iar īn nord, Iza dreneaza izvoarele versantului nord-vestic: Secu, Botiza, Ieud, Caliman, Arcer, Boicu, Idisor s.a.

Izvoarele minerale cu compozitii chimice specifice muntilor vulcanici (carbogazoase, sulfuroase, feruginoase) apar frecvent īn izbucuri naturale - "borcuturi" - fiind īntīlnite pe valea Fiadului, Arcerului, Izvorul Arinilor, Izvorul Rau si Izvorul Ţiblesului.

Localitati de acces. Principalele drumuri de acces din sectorul estic au ca punct de plecare localitatile Fiad si Dealul stefanitei, situate pe Valea Salautei, īn defileul Salva-Viseu (DN 17C); īn sectorul sudic si sud-vestic: Poienile Zagrei si Grosii Ţiblesului (pe Valea Bradului), iar īn cel nordic Botiza, Ieud si Dragomiresti (pe Valea Izei). Pornind din Botiza un drum auto traverseaza masivul prin Pasul Botiza (Cīrligatura) facīnd legatura īntre Valea Izei si Valea Lapusului.

Posibilitati de cazare. Atīt īn muntii Ţiblesului cīt si īn cei ai Lapusului nu exista nici o cabana turistica, aceste zone montane fiind, pentru moment, patrimoniul exclusiv al drumetului cu cortul īn spate; pe locul fostului refugiu Arcer (ars īn urma cu trei ani) exista o improvizatie de adapost, din crengi si plastice, cu o capacitate de 3-4 locuri. Cabanele forestiere si casele de vīnatoare ofera o posibilitate limitata de cazare, dar si acestea sīnt amplasate departe de creasta principala, la baza traseelor turistice. De asemenea, amplasate īn extremitatile masivului, mentionam popasul turistic Iza, situat īn apropierea comunei Salistea de Sus (la 2 km), cu o capacitate de cazare de 12 locuri si hotelul-restaurant "Lapusel" din orasul Tīrgu Lapus (capacitate de cazare 48 locuri),




 

Trei trasee turistice marcate (sau īn curs de marcare) conform listei aprobate CNOP-FRTA strabat masivul Ţibles:

 

-   Pasul setref (817 m) - vīrful stefanitei (1181 m) - vīrful Comarnicele (1065 m) - sub vīrful Pietrei (1074 m) - vīrful Ţibles (1839 m) - vīrful Arcer (1828 m) - vīrful Tomnatec (1483 m) - vīrful Stregior (1473 m) - vīrful Coveielor - vīrful Cīrligatura (1263 m) - Pasul Botiza - valea Mingetului - l. F. Minget

-   catunul Greble - valea Sudului - Grosii Ţiblesului - traseu de traversare al crestei principale (īn continuarea traseului de creasta din muntii Rodna); marcaj banda rosie; timp de mers: 25-30 ore, vara (nerecomandat iarna).

-   Fiad (DN 17C) - Valea Fiadului (drum forestier 16 km) - piciorul Muntelui Negru - vīrful Ţibles (1839 m) - marcaj triunghi rosu; timp de mers 7-8 ore; (varianta pe izvorul Arinilor), de la "Borcut" - vīrful Bran - vīrful Ţibles (marcaj vechi banda si triunghi rosu - partial distrus) - Grosii Ţiblesului - Greble (statie terminus pe linia de autobuz Tīrgul Lapus- Grosii Ţiblesului) - Valea Bradului (Ţibles) - casa silvica Valea Mare - cabana de vīnatoare Ţibles - exploatarea miniera (drum auto 14 km) - Piciorul Calului - fostul refugiu Arcer (1510 m)

-   vīrful Arcer (1828 m) - vīrful Ţibles (1839 m) - marcaj banda albastra (fost punct albastru); durata 6-7 ore; varianta pe valea Prelucelor.- vīrful Tomnatec (1483 m) - creasta principala; din locul refugiului Arcer spre vīrful Arcer punct albastru - timp de mers (vara 1-2 ore).

 

Mentionam ca marcajele turistice din muntii Ţiblesului nu sīnt īnca finalizate, aparīnd unele vechi (triunghi rosu din Suplai la vīrful Ţibles, banda rosie de la "Borcut", pe izvorul Arinilor, punct albastru pe valea Bradului) ce vor fi modificate conform listei oficiale CNOP-FRTA.

Informatii suplimentare asupra traseelor din muntii Ţiblesului, schite si descrieri, au fost prezentate īn revistele noastre nr. 9/1975 si 12/1983.

 













Document Info


Accesari: 5877
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )