Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Metode de masurare a circulatiei turistice:

Turism


1. Metode de masurare a circulatiei turistice:

Exista o serie de dificultati în masurarea circulatiei turistice, iar metodele de masurare sunt, asa cum see stie imperfecte. In general instrumentele specifice utilizatr în masurarea circulatiei turistice sunt recensamântul si sondajele. În general informatiile care sunt necesare de la turisti, fac referiore la: profilul socio-profesional, nivelului de satisfacere a turistilor, strutura cheltuielilor, a)metoda care solicita înregistrari  în sptiile de cazare



Orice persoana care se cazeaza, trebzue sa aiba înregistrat în unitatea de cazare anumite date minim obligatorii: nume, prenume, anul nasterii, cetatenie, domiciliu, act de id, ziua sosirii. Acesta metoda permite evaluarea numaarului de înnoptari., adica nr de nopti petrecute în cadrul unit de cazare. Dezavantaje: turistii în circuit sunt înreg de fiecare data când schimba hotelul, în al 2-lea rând, în unitatile mici, aceste înreg lipsesc, în al 3-lea rnd, persoanele aflate în gazduire la rude si prieteni(deci într-un spatiu neomologat) scapa de înreg. b)metoda de înreg la frontiera, Se înregistreaza toate pers care trec frontiera, indiferent de mijl de transp. Folosit. Met este adecvata doar pt evaluarea turistilor straini. Dezavantaje: sunt înreg. si persoanele care practica micul trafic de frontiera (GEN UDAR) si care în realitate sunt vizitatori de mai utin de o zi. În tarile UE, nu se mai fac acest gen de înreg. c)metoda anchetelor si sondajelor în rândul turistilor, Este folosita pentru cecetarea pe baza unor esantioane a aspectelor legate preferitele tur, calit serv, cuprinzând date de identificare a turistilor. d)metoda bugetelor familiei, Este o metoda care ofera informatii cu privire la cheltuielile pentru turism, pondera acestora în consumul si veniturile totale, periodicitatea calatoriilor, frecventa lor, destinatii, etc. În RO, INSSE împreuna cu Min turism, au elaborat Metodologia de urmarire statistica a activit de turism.

2. Indicatorii circulatiei turistice

Masurarea fenomenului turistic si a particularitatilor lui se realiz cu ajutorul unor indicatori ce cuprind:ind. Cererii tur. globale, ext si int/ind.ofertei turistice:hoteluri, alte unit de cazare, ag de voiaj,alte intrep din sect turistic/ind relatiei cerere oferta/ind.efectelor economice/ind.densitatii turistce/ind.potentialului turistic al pietelor/ind.ocuparii fortei de munca. a)Nr. turistilor (Nt)-este un ind cantitativ de cuantificare a persoanelor crae realiz activit turistice. b)Nr mediu zilnic al tur(Ntmed=Nt/Nz)-acest indicator exprima intensit act tur în anumite perioade. c)Durata medie a sejurului(Dsmed=Nzt/Nt)- este un ind calitativ cu privire la amploarea actv turistice si disponibilitatea tur de a ramâne o anumita perioada într-o anumita zona sau tara. d)Densitatea circulatiei turistice(Dt=Nt/Np)-este un raport între nr turistilor si nr populatiei rezidente sau între nr. de zile turist si nr pop rezidente (Nzt/Np).Acest indicator exprima legatura dintre fluxul turistilor  si pop rezidenta a unei zone sau # 18118p1522s 5;ari.  e)Preferintarelativa a uristilor: I. (nr turistilor din zona A sositi în zona B)/(nr pop rezidente a zon A), II. (Nr turistilor din zona A sositi în B)/(Nr turistilor in zona A)-acest indicat ofera info cu privire la orientarea geografica a fluxurilor turistice si conformarea politicii turistice în raport cu cererea. Alti indicatori: Turism intern: numarul de turisti la odihna si tratament si participanti la circuitele itinerante interne, nr de turisti în statiunile balneo climaterice, nr zile turist încasari din turismul intern, nr pers cazate si ak înnoptarilor, pe forme de cazare. Turism international: 1.Indicatori globali - nr tur straini sositi an tara, pe tari, puncte de frontiera, mijloace de transp/nr de tur români plecasi an strainptate. 2.Indicat miscari fluxului turistic an int tarii - nr de turistu detaliat pe tari de provenienta, z turistice, forme de cazare/ nr zile-turist, detaliat pe tari de provenienta, z tur si forme de cazare. 3.Ind ai încasarilor si platilor vslutsre: a)încas valutare si provenienta lor. b) plati valutare si densitatea lor c) plati valutare pentru actiuni promotionale si deplasari în strainatate în scop comercial d) încas valut în scop comercial e)încasari valutare rezultate din exportl intern de marfuri si valuta

3.Formele de turism

a) În functie de modalitatea de angajare a consumului turistc, circulatia turistica poate fi:

- norganizata sau pe cont prop (turisti au autonomie absoluta si nu se angajanya în prealabil prestatii turistice), - organizata (forma aparuta în sec XIX, prin care se angajaza prestatii anticipat si prezintp avantaje atât pt organizator cât si pt turist),- semiorganizata (unele prestatii se contracteza orealabil si o poarte pe cont prop), b) Dpdv al gradului de mobilitate al consumatorului, circ tur poate fi: - itineranta (turismul de circuit-circulatie, cu sederi scurte 1-2 zile sau turismul de croaziera) - de sejur ( turistul petrece un sejur într+o statiunr, poate fi scurt sau mediu - 12-15 zile) - rezidentiala sau de sejur lung (alimentata de turisuii care au o a 2 a resedinta într-o alta taral, iar sederea este m mare de 30 zile), c) dpdv al periodicitatii, exsta: -turism sezonier (legat de conditiile naturale si climaterice sau de existenta anumitor evenimente cultural sportive) -turism continuu (în statiuni balneoclimaterice), d)dpdv al acoperirii cheltuielilor turistice: -turism particular (pe cont propriu, adresat turistilor cu venituri mai mari si care îsi org singuri calatoria)â -turism social (adresat tinerilor, celor cu venituri mai mici etc), e)În functie de mijl de transport, avem: - pe cale teresta (automobilism, cicloturism, motociclism) -pe cale aeriana -pe cale navala -forme  mixte (cele de mai sus combinate în mai multe configuratii), f) dpdv al locului de consum circulatia turistica este: -nationala, care corespunde turismului intern -internationala, care corespunde turismului extern si international si este de 2 feluri: imitator si receptor, g) unul din cele mai importante criterii de clasificare este cel legat de motivatia calatoriei. Astfel OMT, clasifica din acest pc de vedere: loisir, recreere si vacante( turism de odihna) -vizite la rude si prieteni(turism sociologic) -afaceri si motive profesionale(turism de afaceri) -tratamente medicale(turism de tratament) -motive religioase si perelinaj(turism religios) -alte motive

h) JP Pasqualini si B jaquot propun urmat clasificare: turism balnear, turism ludic, turism cultural, turism stiintific si tehnic, turism de sanatate, turism sportiv, turism de afaceri, turism verde

4.Continutul si particularitatile pietei turistice

Piata turistica reprez ansamblu actelor de vzre-cumparare ale caror obiect îl reprez produsele turistice. Produsul turistic este rezultatul îmbinarii între bunuri materiale si servicii, res naturale si antropice, baza materiala  si resurse umane. Particularitatile produsului turistic: prod turistic este complex si multistructural, turistul cumpara o întreaga experienta, turistul este parte a procesului de prod în turism, experienta turistica este infl de fact externi. Particularitatile p turistice: 1.Piata turistica are o finalitate specifica, decurgând din faptul ca turistul nu achizitioneaza si nu consuma doar bunuri obisnuite, ci urmareste anumite satisfactii. 2.Piata tur este o piata fragmentata, ceea ce înseamna ca satisfactiile se individualizeaza ata pe plan obiectiv, prin oferta cât si pe plan subiectiv, prin cerere. 3.Caractwerul complex al acestei piete, rezulta din faptul ca perceperea ofertei turistice se realizeaza sub formaunei imagini în rândul fiecarui consumator potential, cu o încarcatura subiectiva accentuata. Decizia de consum turistic se adopta în raport cu imaginea ofertei si nu cu oferta însasi, ea urmaân sa fie cunoscuta ulterior. 4.Piata tur este multidimensionala, adica nu întotdeauna clientul singur alege produsul, la alegerea lui participând si pers care îi infl alegerea. 5.piata turistica este cu gra mare de risc, ofertantii confruntându-se de mai multe incertitudini decât în cazul pietei de bunuri.

5. Formele pietei turistice

Piata turistica are o varietate de forme: a)În functie de nivelul de abordare: piata nationala, piata internationala. b) În functie de segmentul de consumatori: Piata teoretica, Piata potentiala, Piata reala, consumatorii efectivi, c)În functie de forme, avem: Turismul de litoral, Turismul montan, Turismul balnear. Indicatorii de evaluare a p turistice: capacitatea pietei turistice: exprima nevoia pentru un produs turistic indiferent de pretul lui si de venitul consumat. Cpt=Nr. consumatorilor x Cap medie de consum; Potentialul p turistice: exprimaî cererea globala provenita din partea tuturor  consumatorilor , dar format în functie de venitul fiecaruia si de pretul produsului. Pot. Pietei= C1+C2+C3+...+Cn; Volumul pietei produsului turistic=totalitatea tranzactiilor individuale care privesc un anumit produs turistic, evudentiate cantitativ; Cota de piata a unui nprodus uristic, reprezita acea parte a pietei acoperita prin vânzarile realizate pentru respectivul produs.

6. Conceptul si particularitatile cererii turistice

Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care îsi manifesta intentia de a se deplasa periodic si temporar în afara resedintei proprii pentru motive de calatorie, altele decât munca platita. Pentru a exista cerere trebuie sa fie prezente conditiile:  dezirabilitatea (dorinta), solvabilitatea (putinta). Cererea tur are anumite particularitati: este o cerere concentrata, este o cerere xtrem de dinamica, are un caracter sezonier, periodic si rar, are un caracter ferm în privinta deciziei de petrecere a vacantei si un caracter spontan pentru alegerea anumitor destinatii. Determinantii cererii turistice. Exista 2 tipuri de factori determinanti si anume: factori care determina daca cineva va putea sau nu sa petreaca o vacanta; factori care determina tipul de calatorie, în cazul în care se poate permite petrecerea unei vacante. Tipul de calatorie  poate varia în functie de: destinataia calatoriei; momentul efectuarii ei; mijlocul de transport folosit; durata calatoriei; componenta grupului care calatoreste; tipul de cazare; activitatile relizate pe durata vacantei; bugetul calatoriei. Astfel ca putem face o disociere a factorilor, în: factori proprii turistului si factori externi turistului



7. Factorii economici si sociali

Preturile sau tarifele: sunt într-o rel inversa cu cererea turistica, cerere care în general este elastica în functie de pret. Venitul populatiei: coef elast al cererii fata de venit este mai mare decât 1 în tarile mai putin dezv (România 1,2-1,4) denta faptul ca prod turistice sunt bunuri superioare. Marimea timpului liber si dispunerea acestuia: t liber se manifesta în urmatoarele ipostaze:la sf fiecarei zile(nue relevant pt turism),la sf saptamânii(e relevant pt turism), aferent vacantelor si concediilor (relevant pt turism). Toate aceste ipostaze ale t liber sunt favorizate de fenopmenele caracteristice ultimelor decenii: reducerea duratei zilei de munca de la 12 la 8 ore, reducerea saptamanii de lucru de la 6 la 5 zile si cresterea duratei concediilor. Modele culturale, obiceiuri: Venitul; venitul este in mod evident un factor determinant in formarea cererii turistice. Totusi este greu sa determinam importanta relativa a venitului pt ca aceasta variabila este ascociata cu alte variabile socio economice. De regula un venit mai mare este asociat cu o educatie mai inalta, cu anumite locuri de munca si cu anumite grupe de varsta. Veniturile familiare au crescut odata cu integrarea femeilor in campul muncii. Venitul disponibil personal al unui individ este venitul ramas dupa achitarea taxelor. Pe masura ce creste nivelul venitului personal creste si marimea venitului disponibil. Pe langa venit si cheltuielile de recreere s-au facut studii asupra relatiei dintre rata de participare la anumite activitati recreative si venitul participantilor.

8. factorii demografici si pshiologici

Acestia sunt: numarul populatiei, structura pe varste a populatiei(in general tinerii si persoanele de varsta a III-a sunt cele mai inclinate spre turism datorita timpului liber de care dispun), structura socio-profesionala a populatiei(in general ponderea practicarii turismului este de 85% in randul persoanelor cu studii superioare si de doar 22% in randul agricultorilor), situatia familiala, urbanizarea(peste 50% din populatie locuieste in orase ceea ce inseamna o crestere a populatiei care realizaeaza activitati turistice)

Varsta: Legatura dintre turism si varsta are 2 componente: volumul de timp liber disponibil in functie de varsta si timpul de activitati intreprinse la diferite niveluri de varsta. In general rata participarii la majoritatea activitatilor de timp liber scade odata cu varsta.se pare ca exista cateva diferente intre tiparele de calatorie in functie de varsta desi tinerii tind sa aleaga de regula destinatii aventuroase, cei in varsta calatoresc de regula spre destinatii mai indepartate. Factorii psihologici: Nevoile individului, motivatiile sale, perceptia si atitudinile fata de anumite destinatii, la fel si experientele sale sunt dimensiunile psihologice care afecteaza comportamentul sau in viitor. O nevoie se exprima printr-un sentiment de lipsa. Acestea sunt de mai multe forme: necesitati fiziologice, acestea sunt necesitati primare, cum sunt cele de a bea, a manca a dormi, fiind legate de supravietuirea individului. Necesitatile de securitate, sunt cele de aparare impotriva pericolelor fizice. Necesitatile de apartenenta de stima si de recunoastere reprezinta necesitati sociale ale individului, dorinta de a fi acceptat de membrii familiei sale sau de alte grupuri, necesitatea de a avea un anumit prestigiu, in interiorul grupului. Necesitatea de autoperfectionare care corespunde dorintei individului de a-si asuma si utiliza la maximum prestigiul.

9. Consumul turistic

economia in ansamblul sau dar si fiecare categorie de agenti economici in parte, cauta sa obtina efectul maxim in urma unui efort depus cat mai mic. Obiectivele turistului sunt strans legate de urmatoarele aspecte: turistul cauta sa obtina utilitatea, sau satisfactia maxima pe care i-o poate aduce o calatorie turistica, intreprinderea care le furnizeaza produse turistice cauta sa obtina beneficiile si profitul maxim. O alta parte a procesului de utilizare se refera la obstacole care limiteaza indeplinirea obiectivelor de maximizare a efectelor de catre agentii economici implicati. Sezonalitatea cererii si consumului turistic

Cererea turistica este puternic influentata de sezonalitate, existand 2 perioade de sezon, vara si iarna, in functie de forma de turism dorita. Sezonalitatea poate fi evidentiata prin indicele de sezonalitate , calculat ca raport procentual intre nr minim de innoptari si nr maxim de innoptari inregistrate in celelalte luni ale anului. Dupa valorile acestui indice sezonalitatea poate fi: foarte accentuata, medie, si mica.

10.Continutul si particularitatile ofertei turistice

Of. Tur. reprez. Ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic. Of. Tur. cuprinde bunuri si servicii create in sectorul turismului si care urmeaza a fi puse la dispozitia turistilor. Componentele ofertei tristice sunt: patrimoniul turistic(totalitatea conditiilor naturale si a valorilor cultural-istorice), echipamentele turistice de cazare, alimentatie si agrement, serviciile turistice. Oferta turistica are o serie de particularitati: Eterogenitatea, care poate fi pusa in evidenta dpdv al patrimoniului turistic, dpdv al producatorului de servicii turistice; Rigiditatea ofertei turistice, care priveste mai multe aspecte cum ar fi: Imobilitatea ofertei si productiei turistice datorita amplasarii acesteia la sursa si care implica deplasarea consumatorului la locul ofertei; Caracterul nestocabil, adica imposibilitatea depozitarii ei pt vanzari ulterioare; Caracterul intangibil al produsului turistic, produs care este cunoscut de consumator abea in timpul si pe masura consumului turistic; Imponsibilitatea adaptarii ofertei la caracterul sezonier al cererii; Imposibilitatea standardizarii produsului turistic

11.Determinantii ofertei turistice

a. teritoriul, spatiul: dpdv turistic spatiul este atat suportul material al echipamentelor turistice cat si materia prima ce poate fi valorificata prin produsele turistice in care se regaseste. Teritoriul sau spatiul are o dubla determinare pt turism: cantitativa si calitativa

Capacitatea optima de primire:reprezinta numarul maxim de turisti care se pot localiza pe un anumit teritoriu simultan, cu conditia realizarii unei calitati satisfacatoare a activitatii turistice(C opt= (S x K)/N ). Activitatea unei zone sau valoarea sa turistica:tine cont de urmatoarele aspecte: frumusetea naturala a peisajului, configuratia geografica si relief, conditii meteo, valoare terapeutica a resurselor, flora si fauna, patrimoniu cultural si istoric. b. Sectorul tertiar: masura dezvoltaii sectorului serviciilor evidentiaza potentialul, structura si caracterul dezvoltarii economiei, aportul sectorului tertiar la PIB fiind in crestere. Turismul este influentat de existenta, de gradul de dezvolare si structura sectorului tertiar. Oferta turistica fiind un ansamblu de servicii. c. baza materiala, echipamentele uristice: acestea sunt atat un factor al ofertei, cat si o componenta a acestuia care trebuie sa raspunda la unele cerinte legate de corespondenta dintre baza materiala si resursele turistice.




12.Particularitatile preturilor si tarifelor in turism:

Preturile si tarifele in turism prezinta cateva particularitati ca urmare a modului turistic de manifestare a pietei turistice , intre care:  imperfectiunea concurentei pe piata turistica , astfel distingem cateva observatii: atomicitatea: atat in cazare cat si in alimentatia publica comerciala pentru turism , in sectorul distributiei, al transporturilor, piata este dominata de lanturile integrate, de marii jucatori. Fluiditatea: in ciuda acordurilor internationale penetrarea pietelor turistice europene este dificila in timp ce anumite tarimentin sistemul vizelor de intrare. Trnsparenta este dificil de realizat, ramanand slaba , in special fiind vorba de o activitate intrenationala. Comparatile sunt hazardate, criterile nefiind identice de la o tara la alta. Omogenitatea bunurilor: in privinta produsului turistic, pretul nu este nici pe departe singurul element al deciziei de cumparare, diferentierea produselor ducand la o forma de concurenta.

13. Strategii de pret în turism

În general marimea preturilor în turism se afla sub influenta a tei fact majori: structura costurilor;concurenta;preferintele consumatorilor pt anumite servicii. Pretul produsului turistic reprezinta un factor fundamental al deciziei consumatorului potential. El poate fi un factor de inhibare sau dimpotriva, stimulator. În general pretul produselor turistice cuprinde urmat elemente: cheltuiele Isau costurile ocazionate: acestea sunt genrate de producerea diverselor produse turistice. Cota aferenta de chelt generale, marja de siguranta,adica cota adaugata de ofertanti la prestatiile directe, cu scopul de a acoperi pierderile de dif tipuri. Marja de profit: difera în f de sezon, de intensitatea cererii, de tipul de produs etc. Comisionul:este perceput de ag de voiaj interne sau externe, fie de  etailisti sau en-grosisti. Principalele strategii de pret: Strategia tarifelor forfetare: aici intra serviciile al inclusive, astfel ca se ofera la pachet toate serviciile. Strategia tarifului ridicat:indicata pe pietele cu cerere inelastica la pret(turism de lux). Strategia tarifelor scazute(de lansare)utilizata când se încerca intrarea pe o piata noua. Strategia tarifelor diferentiate: în f de sezon, de amplasarea hotelului, a camerelor, de gama de servicii oferite etc.

14. RETEAUA DE CAZARE

Reteau de cazare este destinata satisfacerii nevoii de odihna a turistilor si cuprinde: hoteluri, moteluri, hanuri, vile sau case de odihna, cabane turistice, popasuri turistice, campinguri, tabere pt copii si tineret. Componenta principala a bazei materiale, cazarea turistica, prin nr de locuri si struct acestora, reprezinta suportul de baza pt activitatea turistica. In timp struct de primire turistica s-au diminuat datorita scoaterii din  circuitul turistic a unor unitati de cazare. Structura locurilor de cazare, pe tipuri de unitati, se prezinta astfel: Hotelul este o unitate formata dintr-o cladire sau ansamblu de cladiri care asigura cazarea, pos de servire a mesei, pos de agrement si o gama mai larga sau mai restransa de serv, Motelul este o unitate destinata automobilistilor, datorita capacitatii de cazre mai mica in medie 30 de cam amplasata de-al lungul soselelor. Alte unitati de cazare sunt: hanuri-unitati cu specific national cu cap de cazare mai mica; vile turistice-unitati cu cap mica de cazare, situate indeosebi in statiunile turistice; cabane-amplasate in deosebi la munte si care functioneaza permanent sau sezonier; camping-reprezinta o forma complementara de cazare constand in punerea la dispozitia turistilor a unui teren amplasat in apropierea unor cai rutiere; casute si bungalouri-constructii fixe care cuprind spatii pt cazare a 2-4 pers si dotate cu grupuri sanitare proprii si loc de prepararea hranei. In statiunile de pe litoral si in Delta Dunarii se gassesc cca 43,5% din locurile de cazare ale tarii, urmate de cele situate pe principalele trasee turistice si in centrele urbane, balneare si montane. Gradul de ocupare a cap de caz in functiune a fost in anul 2002 de 34%, in scadere de la an al an, datorita cresterii deosebite a tarifelor de cazare si reducerea calitatii serv turs

15. RETEAUA DE ALIMENTATIE PUBLICA COMERCIALA, RETEAUA MIJ DE AGREMENT, RETEAUA MIJ DE TRANSPORT

Reteaua de alim publica com asigura satisfacerea nev de hrana si divertisment, atat pt turisti cat si pt rezidenti. Alimentatia publ pt turism din tara noastra a cunoscut ritmuri inalte de crestere, in anul 98, spatiile de alimentatie din RO numarand peste 28000 unitati cu aproape 500 mii loc. Pentru nevoile turismului intl a fost dezvoltata o retea de unitati cu specific, care ofera preparate culinare traditionale intr-un cadru placut, ceea ce ofera alimentatie publice o mai mare atractivitate. Unitatile de alimentaie publica sunt destinate atat pop rezidente cat si turistilor aflati in vizita. Alime publ destinata special turismului concentreaza cca 10% din total si consta in principal in restaur cu specific, unitati cu circuit inchis de tip cantina si unitati ci circuit deschis. Reteaua mij de agrement si distractie. Aceasta asigura turistilor posibilitati variate de petrecere a timpului liber: parcuri turistice naturale si de distractie; terenuri de sport; mij de divertisment muzical. In RO agrementul este prestatia tur cea mai slab reprezentata, fiind insuficienta dpdv cantitativ, orientata spre un turism pasiv sau uzata moral. In RO exista cca 150 de parcuri de distractie, peste 500 de Sali de jocuri mecanice si electronice, 4500 terenuri de sport precum si alte mij de agrement distribuite in prop de 40% pe litoral, urmand Poiana Brasov, Sinaia si Predeal. Reteaua mij de transport. Aceasta asigura atat transportul turistilor si al marfurilor cat si transportul de agrement. Transp rutier este principala forma de trans, datorita marii sale mobilitati si flexibilitati, de unde si preponderenta mij auto in baza materiala de transport turistic. Pt transp turistic fluvial sau maritim, tara noastra dispune de o flota alc din nave de croaziera, hidrobuze, nave rapide, salupe, pontoane, remorchere, barci cu motor cu peste 1500 d loc concentrata in prop de 53% in Delta. Pt croaziere pe mare s-a construit moderna nava tip catamaram "Dierna", cu aproape 200 de loc. Transp turistic cu avionul si pe cale ferata este asigurat de comp aeriene interne sau externe si de "sncfr" calatori din ministerul de resort

16. UTILIZAREA RESURSELOR UMANE IN TURISM

Conform datelor Organizatiei Mondiale a Turismului, la nivelul anului 99 nr celor angajati direct in turism se situa la 192 mil, respectiv 8% din totalul pop ocupate. In Ro lucreaza in turism cca 2% din pop activa. Principalele meserii specifice de baza sunt: agent de turism/ghid de turism, contabil/planificator, receptioner hotel, bucatar, chelner, cofetar-patiser, muncitor de intretinere, lucrator hotelier, camerista. Potrivit unui studiu al Biroului Interl al Muncii, loc de munca din dom turismului se cuprind in urmatoarea grila: cadre de conducere-director de agentie, dir de oficiude turism, dir de hotel; tehnicieni superiori-sef de serviciu organizare voiaje, specialist in cercetare, planificare si valorificare; tehnicieni medii-responsabili de transferuri, promotor de vanzari, org de congrese; personal de baza-ghid regional, receptioner, telefonist. Turismul are un rol important in crearea de locuri de munca. Se considera ca exista 3 cat de locuri de munca: 1)loc de munca directe, in activitatile caracteristice tur: hoteluri, restaurante, agentii de turism, organisme de turism, 2)locuri de munca indirecte: transporturi, spectacole, constructii, alimentatie, confectii, 3)loc de munca induse, cele care rezulta din cresterea cererii indusa direct de veniturile obtinute in turism. Trasaturile principale ale fortei de munca si ale ocuparii in turism sunt: 1)cresterea continua, pe masura tertiarizarii economiei, 2)marea mobilitate si fluctuatie a sa, datorata sezonalitatii turismului, 3)caontactul direct intre turism si producator, ceea ce-i impune acestuia din urma un comportament corespunzator, 4)diversitatea nivelurilor de calificare, 5)feminizarea fortei de munca si preponderenta tinerilor, 6)ponderea mai mica a salariatilor, 7)utilizarea intregului timp de munca al unei zile. Rolul factorului uman in asigurarea calitatii serviciilor turistice este deosebit, personalul fiind cel care imbogateste sau strica experienta turistului. Personalul ocupat in turism tre sa: dispuna de o dotare corespunzatoare dpdv tehnic, sa aiba o atitudine pozitiva, sa conlucreze bine in echipa, sa fie constiinciosi si punctuali, sa rez prompt orice reclamatie. Unele studii au identificat trei aspecte ale calitatii muncii prestate de un agent de turism, dupa cum urmeaza: 1)elemente tangibile /palpabile, 2)clientul tre sa aiba certitudinea ca agentul este de incredere si competent in domeniu, 3)daca turistul nu a fost multumit de serv prestate este foarte putin prob ca acesta sa mai apeleze la serv acelei agentii. Mai tre avute in vedere cateva aspecte cum ar fi: situatiile neplacute ivite tre solutionate cat mai repede posibil, clientii tre sa poata lua leg cu personalul statiunii/hotelului fara a fi nevoiti sa-si petreaca ore intregi din timpul lor pretios cautandu-i pe cei care ar trebui sa fie acolo, asigurarea clientilor ca exista alternative, sau ca despagubirile sunt corecte



17. CARACTERISTICILE SERVICIILOR TURISTICE

Principalele caracteristici sunt: 1)caracterul nematerial al prestatiei, serviciile turistice existand in forma potentiala si concretizandu-se numai prin intalnirea cererii cu oferta; 2)caracterul nestocabil, produsul turistic se consuma pe masura producerii sale, are un caracter intangibil, neputand fi stocat pt valorificare; 3)coincidenta in timp si spatiu a productiei si consumului, consumul turistic presupune prezenta fizica la locul productiei, prestatiei turistice; 4)caracterul complex al prestatiei turistice, act turistica are un continut complex si variat de servicii, rezultat al contributiei unui nr mare de prestatori din diverse domenii; 5)dependenta si inseparabilitatea serviciilor turistice de persoana prestatorului, valorificarea efectiva a serv tur impune contactul direct intre prestatorul de servicii turistice si consumatorul turistic; 6)individualizarea serviciilor turistice la nivelul grupului sau persoanei, varietatea motivatiilor turistice determina o oferta de produse turistice adaptate dorintelor fiecarui individ, ceea ce nu exclude insa o componenta standard a unui prod turistic; 7)sezonalitatae serviciilor turistice, decurgand din sezon cererii turistice; 8)caracterul eterogen al serviciilor turistice datorita nr mare de prestatori de servicii implicati in producerea unui produs turistic; 9)derularea serviciilor intr-o ordine riguroasa, caracteristica valabila numai in cazul turismului organizat. Aceasta succesiune cuprinde: promovarea prod turistic, contractarea, transp spre loc de destinatie, cazare, alimentatie, agrement, transp spre loc de resedinta

18. TIPOLOGIA SERVICIILOR TURISTICE

Serviciile pot fi abordate si structurate dupa numeroase criterii, dintre care retinem: a)dupa continutul si cat de nevoi: 1)servicii legate de org voiajului; conceperea programului, publicitatea, rezervari de loc, org transportului; 2)servicii legate de sejurul turistilor: cazare, alimentatie; b)dupa importanta; 1)servicii de baza: transp, cazare, tratament; 2)servicii complemntare: imformare, organizare, divertisment sportiv; c)dupa modalitatea de plata: 1)servicii cu plata, a caror contravaloare se achiat inainte, in timpul sau dupa consumul prod turistic; 2)servicii gratuite, suportate din cheltuieli generale ale firmelor de turism; d)dupa natura serviciilor; 1)servicii specifice, oferite special turistilor, 2)serv nespecifice, oferite pop rezidente, dar de care por beneficia si turistii, e)dupa forma de prezentare, 1)servicii oferite sub forma de pachet global, 2)servicii oferite independent, f)dupa momentul solicitarii lor, 1)servicii turistice ferme, generate de solicitari formulate in locul de resedinta al turismului si cuprinse in aranjamentul turistic achizitionat, 2)servicii turistice spontane, generate de solicitari formulate in timpul calatoriei sau sejurului, odata cu contactul direct al turistului cu oferta concreta

19. ROLUL TRANSPORTURILOR IN ACTIVITATEA TURISTICA

Transporturile sunt cele care au rolul de a asigura accesul turistilor in zona de destinatie turistica si reprezinta prima forma de consum turistic, prestatie de altfel indispenasabila pentru desfasurarea unei activitati turistice. Perfectionarea si diversificarea de-a lungul timpului a mijloacelor de transport au dus la stimularea turismului. Alegerea unei forme de transport depinde de mai multi factori determinanti: distanta care tre parcursa, marimea grupului de turisti si disponibilitatile banesti ale acestora. La acestia se mai adauga alti factori care influenteaza decizia de alegere a mod de transport: disponibilitatea, frecventa si flexibilitatea fiecarui mijloc de transport, timpul necesar calatoriei, gradul de confort, rapiditatea, siguranta, caracteristicile itinerariilor, starea cailor de comunicatie, serviciile la sol, facilitatile din terminale. Viteza/timpul si orarul plecarea/sosirea ar putea fi cele mai importante variabile pt calatorul de afaceri, in timp ce costul/pretul ar putea fi primul criteriu pt turistul de placere. Sheth considera ca toti calatorii aleg modalitatea de trasport pe baza greutatii psihologice a 5 factori: cel functional, estetic/emotional, social/organizational, situational si utilitatii ale diferitelor alternative. Tururile cu autocare sau croazierele au fost catalogate ca fiind proprii pt persoanele aflate la varsta pensionarii. Acest fapt poate sa-i abata pe cei tineri de la a utiliza autocarul sau de la o croaziera. Utilitatile de curiozitate se refera la dorinta calatorului de a face ceva nou si diferit













Document Info


Accesari: 13316
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )