Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Muntii Cibinului sau Steiului

Turism


Prezentare geografica



Cunoscuti si īntīlniti pīna de curīnd pe hartile topografice si turistice aproape exclusiv sub denumirea de Muntii Cibinului sau Steiului, Muntii Cindrel ocupa sectorul din Masivul Parīng delimitat la sudvest de Valea Frumoasei, continuata la vest de Valea Sebesului, ior la sud-est de Valea Sadului. Īn sfīrsit, la nord-est sīnt marginiti de Podisul Transilvaniei.

Denumirea de Muntii Cindrel este mai potrivita, deoarece Valea Cibinului cu afluentii ei cuprinde doar cu putin mai mult de jumatate din suprafata īntregului spatiu montan considerat apartinīnd Muntilor Cindrel, restul fiind strabatut de numerosi afluenti ai Sebesului (unii destul de mari ca Frumoasa, Bistra, Dobra etc.), ai Sadului, precum si de alte rīuri marunte din no,rd. Considerīnd ca principiul vīrfului dominant este mai potrivit realitatii terenului, s-a adoptat propunerea geografului Em. de Martonne (1907), reluata de Acad. V. Mihailescu (1963), ca sa poarte numele de Muntii Cindrel, dupa vīrful care domina acesti munti.

Mentionam ca si pe hartile recente ale Atlasului Geografic National, īn curs de editare sub egida Academiei R. S. Romānia, se foloseste exclusiv denumirea de Muntii Cindrel, atlas care este alaturi de lucrarile de specialitate, principala opera de referire.

LIMITA MUNŢILOR CINDREL. Limita sudica este constituita din cele doua vai longitudinale Frumoasa si Sadu, care formeaza un culoar īnalt de 1 600-1 700 m si larg de circa 1-3 kilomeri, ce urca domol īn saua steflesti (1 725 m), catre obīrsia rīurilor. Adīncimea foarte accentuata a celor doua vai opuse, precum si largimea relativ mare a acestora, justifica pe deplin trasarea limitei aici fata de Muntii steflesti (sau Lotru) din sud.

La rīndul ei, Valea Sebesului, cīnd foarte larga cum este la Oasa, la Tau sau la sugag, cīnd foarte īngusta, sub forma de defileu taiat adīnc īn stīnca, separa Muntii Cindrel de Muntii sureanu la vest. Contactul cu Podisul Transilvaniei, respectiv limita nord-vestica a Muntilor Cindrel cu dealurile Secasului si depresiunile Apoldului, Salistei si Sibiului, este marcat de īnlantuirea localitatilor Capīlna-Deal-Cārpinis - Tilisca - Saliste - Vale - Sibiel - Fīntīnele - Orlat - Gura Rīului - Poplaca - Rasinari - Cisnadioara si Sadu. Aceasta linie separa foarte clar spatiul montan, constituit peste tot din roci dure (sisturi cristaline), cu un relief mai accidentat, strabatui de vai cu versanti puternic īnclinati de depresiunile si dealurile dezvoltate pe depozite sedimentare moi, īn care apele si-au sapat vai largi.

Fig 01

RELIEFUL. Muntii Cindrel au o suprafata de circa 900 km2, altitudinea maxima de 2244 m (Vīrful Cindrel), caracterizīndu-se prin masivitate si relief domol, produs al unei structuri geologice uniforme, constituita exclusiv din sisturi cristaline. Īn ansamblu, ei sīnt asimetrici, fiind formati dintr-o culme īnalta īn extremitatea sud-vestica, care se ramifica īn trei directii principale: spre vest, culmea serbota - Gun-gurezu - Oasa Mare, spre nord, culmea Gaujoara -Foltea - Stīmba Mare si spre est, culmea Niculesti -Rozdesti - Batrīna - Oncesti - Ghihan - Derjani -Magura Cisnadiei. Din acestea se desprind trepte din ce īn ce mai joase, avīnd o larga dezvoltare spre margine (900-1 300 m altitudine). Īn functie de situarea fata de Vīrful Cindrel, ele sīnt scurte spre Valea Sebesului si prelungi de 15-20 km spre Depresiunea Transilvaniei.

Specifica este, de asemenea, succesiunea de la sud spre nord a celor trei suprafete de netezire apartinīnd nivelului superior Borascu (2244-1700 m), nivelului mijlociu Rīu ses (1 650-1 350 m) si celui inferior Gornovita (1 200-900 m), fragmentate intens si separate īntre ele de vai adīnci si strīmte cu versanti puternic īnclinati, atingīnd pe alocuri diferente de nivel de 400-600 m. Fata de alte masive, cum ar fi fatada sudica a Muntilor Parīng, īn Muntii Cindrel ele nu sīnt despartite prin abrupturi sau de denivelari atīt de evidente. Avem astfel impresia, pe atacuri, a existentei unei singure platforme, care coboara domol de la 2 200 m la mai putin de 900 m.

Fig 02

Īn jurul vīrfului Cindrel, la altitudini cuprinse īntre 2 000-2 200 m se īntīlnesc, astfel, īntinse platouri, extrem de plane, care confirma ca suprafata cea mai veche din Carpatii Meridionali - Borascu -este bine pastrata si aici. Īntreaga creasta principala a Muntilor Cindrel, cuprinsa īntre vīrfurile Oasa Mare si Batrīna, este un rest din aceasta platforma, care coboara īn mod gradat spre Sebes si spre Olt pīna la 1 700 m. Īn continuarea ei, la circa 300-400 m mai jos fata de platoul serbota-Frumoasa-Cindrel, se desfasoara, mult mai extinse, resturile relativ plane sau slab īnclinate ale platformei mijlocii Rīu ses. Ea ocupa cea mai mare parte din Muntii Cindrel, prezentīnd o panta usoara si constanta, ce coboara spre nord, īncepīnd de la 1 650 m pīna la 1 350 m, fara a fi delimitata de un abrupt pronuntat la marginea ei exterioara.

Coborīnd īn continuare de-a lungul crestelor principale, se poate observa detasarea si prelungirea spre nord si est a nivelului inferior Gomovita, cuprins īntre 1 200 si 900 m.

Īn decursul perioadelor geologice, parcurgīnd cīteva etape de netezire, crestele au devenit din ce īn ce mai plane. Sub influenta miscarilor verticale, eroziunea a actionat puternic ulterior. Natura rocilor a favorizat pastrarea formelor rotunjite si cupolare, pe alocuri cu largi culoare de comunicatie.

Suprafata platformelor este ocupata īn mare parte de pajisti, contrastīnd cu versantii īmpaduriti. Plaiurile si culmile ofera conditii de circulatie si asezare mai favorabile decīt pe fundul vailor. S-a ajuns astfel la o inversiune īn utilizarea terenurilor, conditionata īnainte de toate de particularitatile reliefului. De asemenea, desfasurarea mai larga a platformei inferioare (900-1 200 m), īntre Valea Cibinului si Valea Bistrei, a oferit posibilitatea unei transformari ceva mai pronuntate a peisajului initial acoperit cu paduri, decīt īntre Valea Cibinului si Valea Sadului, Astfel, īn zona marilor sate marginene (Saliste, Tilisca, Poiana Sibiului si Jina), pasunile si fīnetele, presarate cu o puzderie de case si stīne, ocupa mari īntinderi.

Formele glaciare. Īn Muntii Cindrel, conditiile locale de relief si de altitudine au fost mai putin favorabile aparitiei si dezvoltarii fenomenelor glaciare, de felul urmelor lasate de ghetarii cuaternari īn Muntii Fagaras, Parīng si Retezat Numai pe versantul nordic si estic al culmii serbota-Frumoasa-Cindrel, apartinīnd platformei superioare, au fost sculptate patru circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare si lujbea Rasinarului, specifice muntilor situati īntre Olt si Jiu.

Circul glaciar Gropata, orientat spre nord-vest, are un profil asimetric, datorita structurii geologice. Partea inferioara coboara pīna la 1 700-1 710 m altitudine, unde s-a format o morena frontala.

Iezerul Mic este un circ mai complex, deoarece pe marginile lui apar cīteva caldari mai mici si mai putin evoluate. La altitudinea de 1 950 m, un prag glaciar marcheaza marginea exterioara a circului, īn spatele careia se īntinde lacul, care da numele īntregului sistem.

Iezerul Mare, situat la nord de Vīrful Cindrel, este cel mai profund dintre circurile glaciare ale acestor munti. El prezinta doua trepte separate de un prag de 50 m. Daca treapta inferioara, care ajunge pīna la 1 700 m, a fost īn buna masura distrusa prin eroziunea postglaciara, īn schimb, cea superioara este pastrata foarte bine, avīnd un complex de morene, īntre care se gaseste si lacul Iezerul Mare.

Circul Iujbea Rasinarului, situat la est de Vīrful Cindrel, se īntinde pe o distanta de 1,5 km, coborīnd pīna la altitudinea de 1 750 m. Se īntīlnesc de asemenea, si aici, sub forma de ondulatii slabe, resturile morenei de fund si ale celei laterale.

Priviti īn totalitatea lor, Muntii Cindrel se caracterizeaza prin culmile domoale si prelungi, acoperite cu pasuni īn cea mai mare parte, ceea ce a favorizat pastoritul - ocupatie principala a marginenilor. Aerul ozonat, padurile de conifere, ce īncep la peste 1 200 metri, lacurile glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic, privelistile īncīntatoare, linistea desavīrsita atrag turistii iubitori de tot ceea ce le ofera acesti munti.

            SCURTĂ CARACTERIZARE GEOLOGICĂ. Constitutia geologica si respectiv litologica a Muntilor Cindrel nu difera de masivele īnconjuratoare, datorita apartenentei la aceeasi unitate structurala. Astfel, ei sīnt constituiti din sisturile cristaline ale pīnzei getice (micasisturi, gnaise micacee, amfibolite, paragnaise, cuartite etc.), aceleasi care se gasesc si īn Muntii sureanu si steflesti, īncalecīnd formatiunile mai putin metamorfozate ale grupei I, autohtone, īncepīnd cu sariajul mezocretacic (faza austrica). Absenta īn acesti munti a formatiunilor sedimentare explica si lipsa unei diferentieri petrografice a reliefului.

Fara a fi strabatuti de linii tectonice de mare mobilitate īn timpul neogenului, Muntii Cindrel au suportat īn mod uniform miscarile de ridicare, care i-au afectat. Aceasta este cauza ca nu s-au īntīlnit nicaieri compartimente sau portiuni evoluate īn mod diferit īn consecinta se poate considera ca evolutia geomorfologica a acestor munti .s-a desfasurat īn mod egal si unitar pe toata īntinderea lor; īn acelasi timp, suprafetele de netezire - dovada certa a vechii lor modelari si transformari - se gasesc la altitudini care coboara peste tot īn trepte uriase spre marginea de nord a acestei zone montane.

Īn extremitatea nord-vestica, īntre vaile Sebesului si Gīrbovei, respectiv la sud-est de Capīlna si la sud-vest de Carpinis, apare la zi, din masa sisturilor cristaline, un strat calcaros īngust, ce culmineaza īn Vīrful Piatra Varului (947 m). Īn functie de dispozitia acestui strat calcaros, morfologia īmbraca forma unei creste ascutie si zimtate.

CLIMA. Datorita marii lor īntinderi (circa 900 km2) si a īnaltimii ce atinge 2 244 m, Muntii Cindrel au o clima variata, temperatura, precipitatiile si celelalte elemente meteorologice schimbīndu-se odata cu cresterea altitudinii. Cum este si firesc, ei pastreaza caracteristicile generale ale Carpatilor Meridionali din oare fac parte, beneficiind de o puternica influenta oceanica din nord-vestul continentului, care provoaca uneori ploi lente si de durata. Īn cadrul lor se disting mai multe etaje climatice: etajul montan inferior, etajul montan superior, etajul subalpin si alpin.

1. Pornind de la contactul cu Podisul Transilvaniei si pīna la 1 000 m, deci īn zona padurilor de foioase, īntīlnim etajul montan inferior, caracterizat printr-o clima mai blīnda din cauza altitudinii joase si a invaziei maselor de aer cald si mai umed dinspre vest, prezentīnd diferente mici de temperatura diurna si anuala. Aici temperatura medie anuala are valori cuprinse īntre 7 si 10°C, temperatura medie a lunii iulie e īntre 17 si 22°C, iar a lunii ianuarie īntre -2 si -4°C. Precipitatiile sub forma de ploi si zapezi sīnt reduse si ele, media anuala oscilīnd īntre 600 si 1 000 mm. Vīntul dominant bate dinspre nord-vest dinspre valea Muresului, local cunoscut si sub numele de "Morosanul". Dinspre sud bate "Vīntul Mare" mai puternic primavara, cīrtd topeste zapada, iar īn timpul verii, din cīnd īn cīnd, se dezlantuie sub forma unei mari vijelii. Dinspre est bote iarna "Crivatul", moderat si rece, iar vara bate un vīnt cald si placut, numit de ciobani "Oltetul" fiindca vine dinspre Olt si, īn fine, dinspre sud-vest sufla "Austrul", cald si uscat.

2. Etajul montan superior se īntinde īntre 1 000 si 1 800 m si ocupa cea mai mare suprafata din Muntii Cindrel, cuprinzīnd zona padurilor de amestec si de rasinoase. Acest etaj se caracterizeaza printr-o clima mai umeda si mai racoroasa tot anul; temperatura medie anuala este cuprinsa īntre 4-6°C, temperatura medie a lunii iulie īntre 12-14°C, rar a lunii ianuarie īntre -5 si -7°C. La Paltinis unde este amplasata o statie meteorologica, lunile cele mai calde sīnt iulie si august, cīnd media lunara este de 13,3°C, iar lunile cele mai reci sīnt ianuarie si februarie, cīnd media este de -4,7°C. Pentru o orientare generala, dam evolutia lunara a temperaturilor medii, maxime si minime īnregistrate la Paltinis si calculate pe perioada 1896-1960 de D. Stoica si colaboratorii (1972).

Lunile

Temperatura medie

Media max. zilnice

Media min. zilnice

I

-4,9

-2,1

-8,5

II

-4,5

-0,5

-8,0

III

-1,2

2,6

-4,9

IV

3,0

7,5

-0,2

V

7,6

12,8

4,4

VI

11,2

15,6

7,7

VII

13,1

18,4

9,5

VIII

13,5

18,2

9,4

IX

9,5

14,2

6,3

X

5,7

9,9

2,4

XI

0,8

5,0

-1,6

XII

-2,3

0,9

-5,3

Anual              4,3

8,6

-0,9

Data medie a primului īnghet este 19 septembrie, iar a ultimului īnghet 15 mai, perioada fara īnghet fiind de 127 zile. Iarna, din cauza ca aerul rece coboara īn depresiunile de la poalele muntilor, se produc anual īn medie 100 de cazuri de inversiuni termice, ceea ce determina īn munti un timp frumos si un climat placut.

Precipitatiile se īncadreaza īn timpul ploilor de vara, caracterizat printr-un maxim distinct īn luna iunie. Media anuala oscileaza īntre 800 si 1400 mm, cu un maxim īn luna iunie (138 mm) si cu un minim īn luna decembrie (35 mm). De asemenea, repartitia lunara a cantitatilor medii de precipitatii nu este uniforma, la Paltinis prezentīnd urmatoarea variatie:

Lunile

Cantitatea precipitatii  [mm]

Cantitatea maximi īn 24 ore [mm]

Anul producerii

I

42,8

33,8

1955

II

35,7

23,2

1935

IlI

55,4

40,1

1949

IV

89,2

110,4

1933

V

104,8

64,5

1930

VI

138,2

88.3

1948

VII

111,2

68,1

1960

VIII

97,7

78,4

1953

IX

65,0

52,7

1936

X

48,9

42,3

1952

XI

41,3

32,3

1960

XII

33,2

32,2

1960

Anual

863,5

110,4

1933

Prima ninsoare se semnaleaza īn medie īn 14 octombrie, iar ultima ninsoare īn 17 aprilie, astfel ca numarul mediu al zilelor īn care solul este acoperit cu un strat de zapada, este de 186. Grosimea medie a stratului de zapada este cuprinsa īntre 51 si 63 cm.

Numarul anual al zilelor senine esle īn medie de 84, al zilelor noroase de 130, iar al zilelor acoperite de 151. Iarna predomina zilele acoperite (47%), iar vara cele noroase (43%). Numarul zilelor senina este aproape egal atīt vara, cīt si iarna. Īn functii directa de nebulozitate este ceata. Atunci cīnd norii se afla la īnaltimi mici, vīrfurile masivului sīnt īn ceata, iar marginea muntilor si culmile mai joase au cerul acoperit Se observa deci o crestere a frecventei ceturilor odata cu altitudinea. Numarul 252j917c anual -al zilelor cu ceata oscileaza intre 68 si 126, fiind īn medie 78. Luna cu cele mai multe zile cu ceata este ianuarie (8 zile), iar luna cu cele mai putine zile cu ceata este iulie (4 zile).

Vīnturile sīnt influentate de masele de aer care patrund īn tara noastra, precum si de dispozitia culmilor si a vailor, īn functie de care s-a facut asezarea cabanelor. Asa, de exemplu, statiunea Paltinis este ferita de vīnturile reci de est si de nord-est, datorita pozitiei adapostite, predominīnd vīnturile calde de vest, sud-est si nord-vest. Tot aici, viteza medie anuala a vīntului este de 1,3 m/sec., predominīnd īn general calmul (57% din cazuri). Pe culmile mai īnalte viteza vīntului este mai mare, iar procentajul de calm este mai redus. De asemenea, directia vīntului pe culmi este cea data de circulatia generala, respectiv dinspre nord si nord-vest.

Īn concluzie, acest etaj are un climat temperat moderat, cu vīnturi potrivite, precipitatii medii, care favorizeaza activitatile turistice, sporturile de iarna si cura de factori naturali.

3. Īn fine, etajul alpin si subalpin, care include culmile cele mai īnalte si platforma superioara Cindrel-Fumoasa-serbota, cuprinse īntre 1 800 si 2 244 m, are o clima rece si umeda īn cea mai mare parte a anului, aici iarna durīmd aproximativ sase luni. Temperatura medie anuala are valori cuprinse īntre -2 si 2°C, temperatura medie a lunii iulie īntre 8 si 12°C, iar a lunii ianuarie īntre -6 si -8°C. Precipitatiile medii anuale depasesc 1 400 mm, cazīnd īn mare parte sub forma de zapada, care persista uneori īn vaile mai adapostite de sub vīrful Cindrel pīna īn luna august. Vara este anotimpul cel mai linistit din tot anul, dominīnd vīnturile potrivite si brizele usoare, īn schimb iarna, acestea sīnt puternice, reci si īn rafale. De asemenea, averse locale survin mai ales deasupra culmilor īnalte serbota, Cindrel, Foltea, Niculesti, Rozdesti, Surdu si Batrīna, cīnd se produc violente descarcari electrice, furtuni, precum si viscole de scurta durata, pīna vara. Este de remarcat si faptul ca temperatura depaseste 10°C doar patru luni pe an (iunie-septembrie), cīt dureaza de fapt aici sezonul turistic si pastoral.

Aceasta este imaginea generala a climei Muntilor Cindrel, care permite turistilor sa faca excursii īn cea mai mare parte a anului si sa practice sporturi de iarna. Bineīnteles īnsa ca survin o serie de exceptii, care nu pot fi prevazute cu exactitate, atīt īn privinta duratei ploilor, cīt si a timpului senin. Astfel, īn unele toamne timpul frumos cu zile placute si calduroase dureaza pīna la mijlocul lui octombrie, favorizīnd excursiile de lunga sau scurta durata etc.

REŢEAUA HIDROGRAFICĂ. Existenta rocilor cristaline a permis dezvoltarea unei retele hidrografice extrem de bogate īn Muntii Cindrel. Pīraiele si izvoarele apar la tot pasul īnregistrīnd o maxima abundenta din etajul montan superior pīna īn zona alpina. Daca īn luna iunie ramīi impresionat de frecventa pīraielor provenite din topirea zapezii, este lesne de remarcat ca la sfīrsitul lunii iulie si īn august, majoritatea acestora a secat.

Oltul si Muresul reprezinta cei doi colectori ai tuturor apelor din Muntii Cindrel. Oltul primeste Cibinu unit cu Sadu, īn timp ce Muresul strīnge apele Sebesului si ale numerosilor sai afluenti.

Primul afluent imiportarrt al Oltului este Cibinu, care se formeaza īn urma confluentei Rīului Mare cu Rīu Mic īn dreptul locului numit La Pisc.

Rīu Mare īsi culege apele din lacurile Iezerul Mare si Iezerul Mic, precum si din pīraiele circurilor glaciare cu acelasi nume, aflate sub Vīrfurile Cindrel si Frumoasa.

Īn drumul sau prin munti, Rīu Mare si-a sapat o vale īngusta si frumoasa, cunoscuta pe portiunea dintre punctul Cheia si La Pisc sub numele de Cheile Cibinului. Un important drum forestier utilizabil si īn scopuri turistice merge paralel cu valea. Rīu Mare primeste afluenti mai mari mai ales pe dreapta. Dintre acestia citam Pīrīul Niculesti, ce porneste de sub Vīrful Niculesti si pe care urca o ramificatie a drumului forestier precedent, pīrīurile Craciuneasa si Surdu de sub Vīrful Surdu (Besineu) si Daneasa, care curge īn apropierea statiunii turistice Paltinis. Pe Valea Danesii se construieste o sosea, care īn viitor va face legatura cu cabanele si barajul de la Gītu Berbecului, pe Valea Sadului.

Rīu Mic īsi are izvoarele sub Culmea Foitei si se formeaza din unirea Pīrīului Foltea cu Pīrīul Rudarilor.

Dat fiind marele potential hidroenergetic al acestor rīuri, este prevazuta construirea unor baraje si lacuri de acumulare la Craciuneasa, La Pisc, la confluenta Pīrīului Foltea cu Valea Rudarilor si la nord de comuna Gura Rīului.

Cibinul, format astfel, īsi īndreapta apele mai īntīi spre est si, dupa 28 km de la izvoarele Rīului Mare, īn comuna Gura Rīului, īsi face intrarea īn Depresiunea Sibiului printr-o vale larga cu multe terase. Aici, Cibinul primeste ca afluenti, de la vest spre est: Pīrīul Negru, ce izvoraste din dreptul comunei Jina, unit apoi cu Drojdia, Tilisca si Tiliscuta ce pornesc de sub Guga Mare si Valea Muierii care-si culege apele de sub culmea Fīntīna Marului. Urmeaza apoi Sibielu, cu izvoarele īn apropiere de Crint si Orlatu, avīnd obīrsiile mai sus de cabana Fīntīnele, sub dealul Curmatura.

Cibinul trece prin localitatile Cristian si Sibiu. Īn apropiere de selimbar primeste Pīrīul Se vi s, oi carui tributari importanti sīnt: steaza, ce trece prin comuna Rasinari si izvoraste de sub Vīrful Oncesti de līnga Paltinis si Sibiselu cu sursa sub Dealul Bīrnelor. Trecīnd pe līnga selimbar, Cibinul mai colecteaza pīraiele Cisnadie, Tocilele si Sarata.

Unul din cei mai īnsemnati afluenti ai Cibinului, care-si strīnge apele din Muntii Cindrel si steflesti (Muntii Lotrului), este Sadu, care se varsa īn Cibin īn dreptul localitatii Talmaciu. Izvoarele sale se afla īn Curmatura steflesti situata īntre acesti munti. Pornind de la vest spre est el este alimentat de urmatoarele pīraie: Iujbea, care-si are izvoarele īn circul glaciar Iujbea, sub Vīrful Cindrel; serbanei, ce-si culege apele de sub Culmea Niculesti si dealurile serbanei; Rozdesti si Dusa, care vin de sub Culmea Rozdesti; Besineu, ce porneste de sub Vīrful Surdu, denumit si Besineu; Batrīna ce vine de sub Vīrful Batrīna; Reghlna, care-si are sursa sub Vīrful Oncesti si se varsa īn Sadu īn dreptul localitatii Fundul Rīului; Valea Vīrjoghii cu izvoarele sub Culmea Ghihan; Valea Ciuparilor, ce-si strīnge apele de sub Culmea Fata Cretului si Dealul Derjani si care se varsa īn Sadu īn dreptul satului Ciupari.

Pe Valea Sadului, paralel cu rīul, s-a construit īnca din secolul trecut un drum, prelungit īn ultimii ani pentru a face legatura peste saua steflesti cu soseaua de pe Valea Frumoasei si Sebesului. Prin intermediu) acesteia din urma se poate ajunge īn soseaua nationala Sebes-Novaci (D N 67 c).

Cursul vijelios prin munte al Sadului a fost folosit īn scopuri hidroenergetice īnca din secolul al XIX-lea. Īn dreptul cabanelor Gītu Berbecului s-a construit īn anii regimului nostru un baraj pentru lacul de acumulare Negovanu, situat īn amonte. Un al doilea lac de acumulare, mult mai mic este Sadu II, situat la confluenta Sadului cu pīrīul Valea Cīrligelor, aproape de iesirea rīului din munti. Hidrocentrala cea mai importanta, Sadu V, se afla īn punctul Sadurel, celelalte doua hidrocentrale mai mici sīnt īn aval. Cea numita Sadu l are o Importanta mai mult istorica, fiind prima pusa īn functiune īn Romānia (1896).

Lacul Negovanu poate fi vazut īn special de pe traseul turistic, ce coboara de la vīrful Batrīna spre Gītu Berbecului.

Triunghiul Muntilor Cindrel este īnchis la vest si la sud-vest de Valea Sebesului, numita Frumoasa pīna la confluenta cu Pīrīul Tartarau. Aceasta īsi are principalele izvoare sub Vīrful Frumoasa, īn apropiere de Curmatura steflesti, pe partea opusa Sadului. Sebesul īsi dobīndeste cei mai importanti afluenti din Muntii Cindrel. Acestia se dispun īn ordine de la sud spre nord: Curpatu cu cele doua izvoare, Curpatu Mare si Curpatu Mic, care vin de sub Vīrful serbota Mare si respectiv de sub Dealul Domnilor. Pe Valea Curpatului s-a construit o sosea forestiera ale carei bifurcatii merg pīna aproape de stīna Oasa si respectiv sub serbota Mare. Un alt afluent este Cibanu, care provine din unirea a doua pīraie importante: Marginea lui Manu unit cu Gropata, a caror izvoare vin din caldarea glaciara Gropata si de sub Culmea Foltea, si Pīrīu Ciuciula, care-si culege apele de sub culmile Foltea si Strīmba Mare. Pe Ciban, pe Gropata si pe Marginea lui Manu s-a construit un drum forestier, ce usureaza accesul pīna la vīrfurile Gungureru si serbota Mare. Cibanul se varsa īn Sebes, īn aval de Oasa Mare.

La nord se afla importantul afluent al Sebesului, Bistra, cu izvoarele tocmai sub vīrfurile Rudarilor si Strīmba Mare. Acesta se varsa īn Sebes īn dreptul catunului Tau Bistra. Īn cursul superior, Bistra si-a sculptat niste chei micute, dar frumoase prin salbaticia lor. Paralel cu valea, urcīnd spre culmi pīna aproape de izvoare, este o sosea forestiera, care se bifurca si pe Pīrīu Tortura, afluent al Bistrei.

O importanta cantitate de apa o aduce Sebesului si rīul Dobra, care vine de sub vīrfurile Rudarilor si Picioarele Cailor. Dobra primeste ca afluenti mai īnsemnati pe stīnga Pogoane, ce vine de sub culmea Paltineiu, Valea Dusilor si Pīrīu Comenzii, ce pornesc de sub Muncelul Mic si, īn sfīrsit, sugagu cu sursa tot sub Paltineiu. Dobra se varsa īn Sebes īn dreptul satului cu acelasi ruime, dependent de comuna sugag. si pe acest rīu s-a construit īn ultimii ani pīna catre izvoare un drum forestier.

Dinspre comunele Jina, Carpinis si Poiana Sibiului, Sebesul primeste pe Nedeiu, Valea Varului si Gīrbova.



Este interesant de remarcat ca, Sebesul īn cursul superior, īn dreptul cabanelor Oasa, si-a sculptat un bazinet de eroziune foarte larg, īn care apa meandreaza lenes, pentru ca apoi, īntre localitatile Oasa Mare si sugag, apa sa sculpteze un defileu de aproape 40 km īntre Muntii Cindrel si sureanu. Numeroase forme de eroziune, martori siguri ai luptei date de fortele naturii, se īnsiruie īn defileu. Stīnca "Masa Jidovului" (Masa Uriasului), datorita formei ei curioase si solitare, ramīne vie īn amintirea tuturor celor ce strabat acest drum.

Avīnd īn vedere potentialul hidroenergetic ridicat al Sebesului, din anul 1973 s-au īnceput lucrarile constructiei unor lacuri de acumulare pe Sebes la: Tartarau, Oasa Mare, Tau Bistra si la confluenta Nedeiului cu Sebesul.

VEGETAŢIA sI SOLURILE. De la poalele Muntilor Cindrel (600 m) pīna la 1 000 m īnaltime īntīlnim raspīndite padurile de foioase, dominate mai īntīi de gorunete (Quercus petraea) si apoi de fagete (Fagus silvatica), alaturi de care apar: scorusul (Sorbus aucuparia), mesteacanul (Betula verucosa), paltinul (Acer pseudoplatanus), frasinul (Fraxinus excelsior), pinul silvestru (Pinus silvestris), alunul, paducelul etc.

Īntre 1 000-1 400 m altitudine se desfasoara brīul relativ īngust al padurilor de amestec al foioaselor cu rasinoasele, respectiv fagul cu molidul (Picea abies), bradul (Abies alba) si laricele (Larix decidua). Īn parterul luminos al acestor paduri se dezvolta o flora ierbacee bogat colorata, constituita din vinarita (Asperula adorata), coltisor (Dentaria bulbifera), naprasnic (Ceranium robertianum), rusulita (Hieracium aurantiacum), turta (Carlina acaulis), lumīnarica pamīntului (Gentiana asclepiadea) si altele.

Pasunile si fīnetele extinse aici, ca urmare a īntinsei si secularei activitati pastorole, sīnt alcatuite mai ales din graminee ca: paius rosu (Festuca rubra), paius (Agrostis tenuis), firuta de livezi (Poo praten-sis), ovaz auriu (Trisetum flavescens) si trifoliene (Tritolium pratense, T. repens) etc. Ele ocupa mori suprafete atīt īn raza comunelor Jina, Poiana Sibiului, Tilisca, Saliste, Gura Rīului, Rasinari, Rīu Sadului, cīt si pe hotarele lor din munte.

Soiurile din regiunea amintita sīnt brune acide de padure, brune podzolite si podzoluri, īn cadrul acestora aparīnd frecvent litosoluri, moi ales pe versantii puternic īnclinati ai vailor.

Īntre 1 400 si 1 800 m se afla etajul padurilor de rasinoase - molid si brad -, care au o larga raspīndire īn Muntii Cindrel. Flora ierbacee īnsotitoare, nevoita sa creasca la umbra deasa a acestor codri, este saraca, ea fiind dominata de tīrsa mica (Deschampsa flexuosa), horisti (Luiula luzuloides), rotunjioara (Homogyne alpina), macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), clopotei (Campanula abietina), degetarut (Soldanella montana), brīndusa de munte (Crocus heuftelianus) si altele, care prin culorile lor alb-albastrui aduc o nuanta de veselie pe fondul verde īnchis si cenusiu al padurii. Catre limita superioara se ivesc tufarisuri de afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinium vitis-idaea) si ienupar (Juniperus sibirica).

Poienile de natura antropica ivite ca urmare a defrisarii recente a molidisurilor au o flora bine diversificata, printre care remarcam violaceul florilor de zburatoare (Chamaenerion angustifolium), galbenul sunatorii (Hypericum quadrangulatum) sau al bulbucilor (Trolius europaeus), tufarisurile de zmeura (Rubus ideus), mure (R. hirtus), fragi (Fragaria vesca), afinisurile si coacazul (Bruckenthalia spiculitolia). Fructele comestibile ale arbustilor sīnt colectate anual īnca de la sfīrsitul lunii iulie, spre a fi utilizate la fabricarea dulceturilor, compoturilor sau bauturilor.

Īn fīnete, apar numeroase graminee - paiusul rosu, paiusul, teposica sau parul porcului (Nardus stricta), tīrsa (Deschampsia caespitosa) - care formeaza asociatii compacte, folosite de localnici la recoltatul fīnului si pasunatul vitelor. Īn zona predomina solurile brune podzolite si podrolurile puternic acide.

Suprafetele cuprinse īntre 1800 si 2000 m īnaltime sīnt acoperite de tufarisuri si pajisti subalpine, cantonate pe soluri podzolice brune, podzoluri, soluri podzolice scheletice si litosoluri. Vegetatia arbustiva este compusa din jneapan (Pinus montana ssp. mugoj, mai ales pe fetele nordice ale muntelui, ienupar (Juniperus sibirica), bujor de munte (Rhododendron kotschyi) pe clinele N si NV, azalee (Loiseleuria pro-cumbens) pe locurile intens vīntuite, afinisuri, merisor si coacaz pe versantii sudici mai luminosi si adapostiti. Flora ierboasa este dominata de graminee ca: parusca (Festuca supina), iarba stīncilor (Agrostis rupestris), paiusul rosu, tīrsa, tīrsa mica, Oreochloa disticha, malaiul cucului (Sesleria coerulans), dar si de rugina de stīnca (Juncus triudus) īn locurile erodate. Florile galbene ale sclipetilor de munte (Potentilla Iernata), martisorului (Geum montanum) si vulturicii (Hieracium alpinum) alterneaza cu cele albe ale sisineilor de munte (Pulsatilla alba), rozalii ale brioalei (Ligusticum mutellina) sau albastru-viorii ale clopoteilor (Campanula napuligera), carbunilor (Phyteuma nanum), degetarutilor (Soldanella montana, S. pusilla) si unghiei pasarii (Viola declinata).

Din padurile de rasinoase au mai urcat aici florile albe de bumbacarita (Eriophorum vaginatum), ce acopera micile mlastini de īnaltime, aninul verde (Alnus viridis), vizibil mai ales īn jurul izvoarelor din circurile glaciare, florile galbene de spalacioasa (Senecio fuchsii) si cujda (Doronicum austriacum, D. co-lumnae).         

Pe locurile de stationare a oilor, īn apropierea raristei de molid, se dezvolta plante ca: steregoaia (Veratrum album), cu frunze late si inflorescenta alba, oimeagul (Acanitum tauricum, A. calybotrion), cu frunze sectate si inflorescenta albastru īnchisa, urzica (Urtica dioica), stevia stīnelor (Rumex alpinus) si hirusorul (Poa annua).

Cele mai īnalte suprafete (2000-2244 m) sīnt acoperite de pajistile alpine ale gramineelor: parusca, mai ales pe platouri, teposica, īntīlnita de predilectie pe fetele sudice, iarba stīncilor, rogoz (Carex curvula) īn amestec cu lichenii (Cetraria islandica, C. nivalis, Alectoria ochroleuca, Thamnolia vermicu-laris), Pe versantii sudici ai culmilor Frumoasa si Cindrel, īn locuri adapostite unde se acumuleaza zapada, pīna la 2150 m, mai pot fi īntilnite tufarisurile bujorului de munte.

Aspectul monoton al acestor pajisti este diminuat de succedarea īn timpul verii a plantelor viu colorate. Astfel, īn iunie apar sisineii albi de munte, sclipetii, degetarutii si ochiul gainii (Primula minima), de predilectie īn locurile mai stīncoase. Īn iulie o parte din ele dispar si sīnt īnilocuite de florile albastre ale carbunilor, pentru ca īn august sa domine florile galbene de vulturica, cu rare exemplare din ochiul gainii sau din sclipeti.

Vegetatia acestei regiuni s-a format aproape exclusiv pe podzoluri, precum si pe soluri podzolice scheletice extrem de acide.

Īn seile putin drenate ale zonei alpine si la baza unor versanti, īn jurul izvoarelor apar tinoave, īnierbate cu bumbacarita, rogoz (Carex canescens), muschi (Polytricum juniperinum), (Sphagnum sp.), calcea calului (Caltha laeta) etc. Vegetatia de aninisuri, salcete si catinisuri a vailor ce brazdeaza masivul īnfrumuseteaza peisajul, permitīnd turistului ostenit o odihna placuta.

Trebuie amintit ca sezonul vegetal īn zona alpina este foarte scurt, din iunie pīna īn august, farmecul deosebit al culmilor dīndu-i covoarele de bujor de munte, ce īnfloresc īn iunie si iulie. Facem un apel la toti turistii care strabat acesti munti, numai sa admire, fara sa rupa frumoasele flori ale bujorului de munte, īntrucīt o data rupte, crengile se distrug si planta, cu timpul, se usuca.

FAUNA. Larga desfasurare a tuturor etajelor de vegetatie a permis existenta unei faune bogate, dintre care cea de importanta cinegetica ocupa un loc īnsemnat.

Padurile de foioase si de conifere au un numar apreciabil de mamifere ca: mistretul (Sus scrofa), cerbul (Cervus elaphus) capriorul (Capreolus capreolus), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rīsul (Lynx lynx), pisica salbatica (Felis silvestris), jderul (Martes martes), dihorul, viezurele si veverita. Numeroase pasari strabat īntunecimea codrilor; dintre acestea, cel mai spectaculos este gotcanul sau cocosul de munte (Tetrao urogallus), care are vestite locuri de bataie[1] mai ales pe versantii īmpaduriti ce dau spre Valea Sebesului. Urmeaza apoi: ierunca (fetrasfes bonasia), gasita de munte (Nucifraga caryocatactes), forfecuta (Loxa curvirostra), pantarusul, pitigoiul, cucuveaua, sturzul, mierla, cinteza, auselul, ciocanitoarele, corbii si multe altele.

Apele repezi de munte sīnt populate de pastravi indigeni (Salmo trutta fario) si mrene (Barbus barbus); pastravul curcubeu (Salmo irideus) este īntīlnit īn iezerele de sub Cindrel provenind din populari. Pe cursul lor, īn zboruri sacadate, zboara codobaturile cenusii (Motacilla dnerea) si galbene (Motacilla flava).

Dintre mamifere ajung īn zona alpina mai ales ursii si lupii, atrasi de numarul mare al turmelor de oi ce vin vara, apoi mai rar cerbii si rīsii. Īn caldarea Iezerului Mic se gaseste o colonie de capre negre (Rupicapra rupicapra) - 11 exemplare - care provin din Muntii steflesti. Turma ierneaza la Iezerul Mare. Avifauna zonei alpine este reprezentata prin 31 de speciii. dintre care, legate direct de mediul de īnalta altitudine, este prundarasul alpin (Eudromias morinellus), cere cuibareste pe platoul Frumoasa, unde am remarcat 15 exemplare īn vara anului 1973. Specia este un relict glaciar, endemic peisajului alpin, a carui continuitate a fost remarcata anual īncepīnd cu descoperirea ei īn 1850 de catre naturalistul E. A. Bielz. De asemenea, aici pot fi īntīlnite ciocīrlia urechiata balcanica (Eremophila alpestris balcanica), ca si pasarea omatului (Plectrophenax nivalis), raritate arctica de pasaj. Pe līnga acestea mai cuibaresc īn numar mare: fīsa de munte (Anthus spinoletta), codrosul de munte (Phoenicurus ochruros), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumarita (Prunella collaris), brumarita de padure (P. modularis), mierla de piatra, mierla gulerata. Celelalte pasari observabile aici - corbul, silvia, codobatura, cinteza, ochiul boului, vinderelul, soimul etc. - provin din etajele inferioare de vegetatie. Īn dreptul iezerelor si izvoarelor din caldariile glaciare se pot zari: broasca rosie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra), tritonul (Triturus alpestris).

La marginea superioara a padurii de molid apare sopīrla cunoscuta sub numele de sarpele de sticla (Anguis fragilis), iar īn pajisti, īn zilele īnsorite, sopīrla de munte (Lacerta vivipara), cea de cīmp (L agilis) si vipera (Vipera berus). Vipera, sub forma ei cunoscuta īn mod obisnuit sau varietatea ei neagra, poate fi īntīlnita, este drept rar, din fundul vailor pīna īn vīrful muntelui.

O frumusete aparte o dau muntilor si insectele.

REZERVAŢIA NATURALA A IEZERELOR DIN MUNŢII CINDREL. Pentru a proteja peisajul circurilor glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic s-a creat aici, īn urrrra cu cītiva ani, o rezervatie a Academiei R. S. Romānia. Īn spatiul acesteia se pot observa urmele lasate de glaciatiunea cuaternara - lacuri, morene, grohotisuri- o serie de elemente floristice si faunistice tipic alpine, ce traiesc doar īn locuri putin accesibile omului.

Cele doua circuri glaciare sīnt īn buna masura acoperite de jnepenis (Pinus montana ssp. mugo), printre care apar exemplarele relictului glaciar zīmbrul (Pinus cembra), mai numeroase īn caldarea Iezerului Mic. Tot aici se pot vedea si peticele de vegetatie mai deschise La culoare ale aninului verde (Alnus viridis). Bujorul de munte sau smirdarul (Rhododendron kotschyi) si afinisurile se dezvolta pe versantii mai slab īnclinati. Lor li se asociaza iuniperetele, degetarutul, sclipetii de murute, sisineii, gentianele, brīndusele, ochiul gainii si o multime de graminee, care acopera brīnele īnierbate. Litosolurile povīrnisurilor de grohotis sīnt īn buna masura fixate cu degetarut (Soldanella pusilla), dar mai ales cu ochiul gainii (Primula minima). Florile galbene ale urechelnitei (Sempervivum montanum) se arata doar īn circul Iujba Rasinarului. Pe locurile umede apar ochii soricelului (Saxifraga stellaris, S. cymosa, S. opposi-tifolia), iarba grasa (Sedum roseum), salcia pitica (Salix retusa, S. herbacea); bradisorul (Lycopodium alpinum, L. selago f. appressum), precum si muschiul relict - Aulacomium turgidum. Īn cadrul rezen atiei traieste dupa cum aratam mai sus si capra neagra (Rupicapra rupicapra).

Deoarece rezervatia constituie o importanta bogatie nationala si īn acelasi timp un obiectiv turistic deosebit pentru admiratorii peisajelor montane sīntem obligati mai mult ca oriunde sa nu aducem prejudicii naturii prin taierea si incendierea vegetatiei lemnoase, culegerea abuziva a florilor, vīnarea speciilor rare. Natura trebuie ocrotita de noi, pentru noi cei de azi si pentru urmasii nostri.

CĂI DE ACCES

Cai ferate. Pentru majoritatea turistilor, cel mai important mijloc de transport la principalele centre de pornire spre Muntii Cindrel īl constituie fara īndoiala trenul.

Alaturi de marile gari, cum sīnt SIBIU, si SEBEs, trenurile personale mai opresc īn TĂLMACIU, ORLAT, SIBIEL, SĂLIsTE si TILIsCA, de unde se poate pleca cu alte mijloace de transport, sau pe jos. Din ultimele doua halte, accesul spre munti se lungeste īn comparatie cu statiile de autobuz I.T.A.

sosele. Regiunea de la poalele Muntilor Cindrel dispune de o retea foarte deasa de sosele si de drumuri, dintre care o parte urca pīna īn interiorul muntilor. Astfel, prin localitatile Talmaciu, Sibiu, Cristian, Stiliste, Miercurea si Sebes trece drumul national numarul 1 si 7, ce leaga Valea Oltului cu Valea Muresului, īn iSibiu īncrucisīndu-se vechile drumuri comerciale dintre Transilvania fi Ţara Romāneasca.

Alaturi de aceasta mare artera (DN 1-7), de importanta internationala, exista o sosea nationala pe Valea Sebesului, care leaga orasul Sebes de Novaci (DN 67 c) si trece prin Oasa si Obīrsia Lotrului. Actualmente se lucreaza la asfaltarea ei pe portiunea dintre Sasciori si sugag.

O serie de sosele modernizate leaga Sibiul de comuna Rasinari si de statiunea Paltinis, Sibiul cu Cisnadie si Cisnadioara, Talmaciu cu Sadu, precum si Sibiul cu Orlat si Gura Rīului.

soselele nemodernizate sīnt mult mai numeroase si ele unesc toate localitatile de la marginea Muntilor Cindrel, fiind strabatute dealtfel si de curse l.TA, cu plecari regulate din Sibiu si din Sebes. Astfel de sosele trec prin sirul de sate marginene: Orlat - Fīntīnele - Sibiel - Vale - Saliste - Gales - Tilisca - Rod - Poiana Sibiului si lina, ajungīnd pīna īn Dobra si sugag pe Valea Sebesului.

Īn ultimul timp s-au construit importante drumuri forestiere pe cele mai multe vai cum sīnt steaza, Cibin, Rīu Mare, Rīu Mic, Daneasa, Niculesti, Dobra, Bistra, Cibanu, Curpatu etc., iar pe vaile Sadului si Frumoasei s-a realizat jonctiunea peste saua steflesti, astfel ca se poate trece fara nici o greutate cu masina de la Sadu si Gītu Berbecului pīna la Tartarau, Oasa si Obīrsia Lotrului.

LOCALITĂŢI DE PORNIRE. Īn functie directa de caile de acces si de telul propus, exista mai multe localitati de pornire spre interiorul Muntilor Cindrel, majoritatea aflīndu-se la marginea nord-estica a masivului, respectiv la contactul cu Podisul Transilvaniei.

Unul din tinuturile deosebit de pitoresti a!e tarii noastre si īn acelasi timp cu o veche traditie istorica si culturala īl constituie fara īndoiala siragul de sate situate īn depresiunea de la contactul Muntilor Cindrel cu Podisul Transilvaniei cuprinzīnd si treapta inferioara a muntilor, cunoscute sub numele de "Marginimea Sibiului". Īn decursul timpurilor, aceasta denumire a avut mai mult un sens economic, īntelegīndu-se prin ea exclusiv satele din jurul Salistei, ori cele cuprinse īntre Boita-Rasinari-Saliste si Jina, ai caror locuitori aveau ca ocupatie principala pastoritul.

Fig 03. Regiunea ocupata de satele "Marginimii Sibiului"

MUNICIPIUL SIBIU (420 m) constituie principalul punct de plecare spre cele mai multe localitati de acces catre masiv. Astfel, turistul venit cu trenul sau masina la Sibiu are posibilitatea de a merge īn continuare pe numeroasele trasee I.T.A. (autogara fiind situata chiar līnga gara), pe care dealtfel le poate urma orice autoturism. Acesta īl duc spre Sadu pīna la cabanele Gītu Berbecului, pīna īn Cisnadie si Cisnadioara, catre Rasinari (cu care este legat si printr-o linie de tramvai), pīna la Paltinis, precum si īn toate satele marginene: Poplaca, Gura Rīului, Orlat, Fīntīnele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Continuīnd calatoria cu trenul se poate ajunge la Orlat si Sibiel pentru a urca apoi la cabana Fīntīnele sau la Saliste, pentru a sui la complexul de cabane Crint.

TĂLMACIU (380 m). Localitatea se afla la confluenta Cibinului cu Sadu, la 18 km sud de Sibiu, fiind strabatuta de soseaua nationala nr. 1-7 care merge pe valea Oltului spre Rīmnicu Vīlcea. O alta posibilitate de a ajunge aici este trenul, care circula pe liniile Piatra Olt-Sibiu si Brasov-Sibiu. Dispunīnd de cīteva magazine alimentare, aprovizionarea se poate face cu usurinta. Pornind din Talmaciu se poate merge de-a lungul Vaii Sadului pe soseaua asfaltata pīna īn comuna Sadu, iar de acolo se urmareste traseul nr. 4 spre cabanele Valea Sadului si Gītu Berbecului.

SADU (450 m). Comuna este situata la iesirea Rīului Sadu din munti, la o distanta de 8 km de Talmaciu. Pentru a ajunge la Sadu se pot lua autobuzele de la Sibiu, care trec fie prin Talmaciu si sīnt mai frecvente, fie prin Cisnadie, dar acestea sīnt mai rare. De aici īncepe traseul nr. 4 care duce la cabanele Valea Sadului si Gītu Berbecului. Localitatea Sadu este un important punct de plecare spre Muntii Cindrel, steflesti, sureanu si Parīng, datorita soselei pietruite si bine īntretinute, precum si cabanelor īntīlnite īn drum, cum sīnt: Valea Sadului, Gītu Berbecului, ultima fiind situata pe malul Lacului Negovanu. Demna de vizitat este biserca ortodoxa, monument istoric, construita īn 1755, avīnd o pictura exterioara īn partea superioara. Īn Sadu s-a nascut Episcopul Ioan Inocentiu Micu-Klein.

CISNĂDIE (455 m). Cunoscut datorita industriei sale de covoare, orasul este asezat pe Valea Cisnadiei, fiind legat de Sibiu printr-o sosea asfaltata (14 km) si printr-o sosea pietruita (7 km) de comuna Sadu. Din Cisnadie va trebui sa mergem spre Sadu pentru a intra īn traseul nr. 4 sau catre Cisnadioara, unde se poate vizita renumita biserica-cetate din secolul al XIII-lea. Īn Cisnadie si Cisnadioara sīnt specifice bisericile-cetati, construite īn stil romanic si gotic, īnconjurate cu puternice ziduri de aparare, ridicate īmpotriva pericolului turcesc. Cea mai veche, pastrata īn conditii exceptionale pīna astazi, pe vīrful unui deal īmpadurit, avīnd īn trecut o pozitie strategica iar azi doar pitoreasca, este biserica īn stil romanic de la Cisnadioara (1223). Biserica-cetate din centrul Cisnadiei a fost construita īntre anii 1400-1500, adaugīndu-i-se trei ziduri concentrice de aparare. Īn Cisnadie, declarat de curīnd oras, un viu interes īl stīrneste īnsa, alaturi de muzeu, tesatoria de covoare renumita peste hotare īnca din evul mediu.

RĂsINARI (575 m). Cea mai mare comuna margineana, situata la īntīlnirea Vaii steaza cu Pīrīul Sibisel. Este legata de orasul Sibiu (12 km) printr-o linie de tramvai ce porneste din parcul "Sub Arini" sau din Padurea Dumbrava. Tot din Sibiu pleaca soseaua asfaltata, care strabate Rasinarii si suie la Paltinis. Din Rasinari īncepe traseul nr. 1 cu cele patru variante spre statiunea Paltinis. Acest traseu se bifurca la iesirea din sat, mergīnd fie peste saua Dadīrlat, fie urmīnd soseaua pīna la cabana Curmatura stezii, de unde se bifurca diin nou o varianta, care urca pe Dealul Calugarului si pe Culmea Valare si trece pe līnga Dealul Poplaca. Celelalte variante urmeaza drumul forestier de pe Valea stezii trecīnd prin Santa sau pe la schit. Comuna Rasinari ofera multe si interesante obiective turistice. Astfel, una din cele trei biserici ortodoxe - Sfīnta Paraschiva - care este si cea mai veche, se crede ca a fost zidita īn 1383 de catre Radu, tatal lui Mircea cel Batrīn. Mult mai vechi decīt aceasta sīnt ruinele unei cetati medievale de granita, ridicata probabil īn sec. XIII, situate pe dealul Cetatuia (700 m) din partea de nord a localitatii. Īn comuna se mai afla un mare si interesant muzeu etnografic al oieritului, casa īn care s-a nascut poetul Octavian Goga (1881-1938), mormīntul Mitropolitului Andrei saguna, casa exploratorului si naturalistului colonel medic Ilarie Mitrea, Bisericile Sf. Treime (1811) si Sf. Ilie (1838).

GURA RĪULUI (530 m). Asa cum īi spune numele, comuna se afla la iesirea Cibinului din munti. Aici se ajunge pe soseaua asfaltata de la Sibiu, putīndu-se merge īn continuare pe drumul forestier bine īntretinut pīna La Pisc, unde intersectam traseul nr. 9 Paltinis - Cheile Cibinului - La Pisc - Runcuri -Cabana Fīntīnele. De La Pisc se poate lua drumul din stīnga ce urmareste valea īngusta a Rīului Mare si intra īn Cheile Cibinului, iar de acolo la Paltinis, sau, drumul din dreapta, pe Valea Rīului Mic, ce duce prin Poienita Gurii Rīului la cabana Fīntīnele. Īn localitatea Gura Rīului, binecunoscuta datorita corului ei, cīstigator al multor concursuri, se afla un interesant muzeu etnografic, instalat īntr-o frumoasa casa taraneasca.

ORLAT (480 m). Localitatea se gaseste la varsarea Orlatelului īn Cibin. Pentru a ajunge īn Orlat se poate merge cu trenul pe linia ferata Sibiu-Sebes, precum si cu autobuzele I.T.A. pe soseaua locala, care se desprinde la Cristian din soseaua nationala nr. 1-7 spre Saliste. De aici se poate ajunge īn comuna Gura Rīului, iar de acolo la Cheile Cibinului, unde se intersecteaza traseul .nr. 9 sau īn satul Fīntīnele, unde īntīlnim traseul nr. 2 spre cabana Fīntīnele.

De la Orlat spre vest exista o sosea pietruita, care trece prin defilelul Vaii Saliste, unde pe o īnaltime semnificativ denumita ,,Dealul Zidul" (612 m) se afla ruinele unei cetati medievale atestata documentar sub numele de Castrum Salgo (1322). Urmarind marginea muntilor, soseaua trece pe līnga halta Sibiel, de unde se ramifica spre satul cu acelasi nume.

FĪNTĪNELE (580 m). Satul dependent de comuna Saliste se afla īntre Orlat si Sibiel, pe o ramificatie a soselei ce leaga aceste doua localitati. De asemenea, are legatura cu trenul prin halta Sibiel (3 km) situata pe linia Sibiu-Sebes. Din sat īncepe traseul nr. 2, care merge peste Dealul Lapusel si ajunge la cabana Fīntīnele, de unde se continua cu traseul nr. 10 spre complexul de cabane Crint.

SIBIEL (560 m). Satul are o pozitie frumoasa la iesirea din munti a pīrīului cu acelasi nume īn aval de confluenta cu Valea Cetatii. Din Sibiel se poate urca la cabana Fīntīnele pe o poteca nemarcata, ce trece pe līnga Dealul Cetatea sau pe recentul drum forestier de pe Valea Sibielului. Īn sat se afla Biserica Siīnta Treime (1765) monument istoric, ca si o foarte bogata colectie de icoane pe sticla. La circa 2 km spre sud-vest, pe Dealul Cetatea (1097 m) se af'a ruinele unei cetati voievodale romānesti, zidita īn sec. al XIV-lea.

SĂLIsTE (540 m). Renumita prin frumosul ei port popular, comuna este situata pe Valea Salistei, care la izvoare se numeste Pīrīu Negru. Prin Saliste trece soseaua locala .ce duce spre Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Aceasta deriva din soseaua nationala nr. 1-7 Sibiu-Sebes la bifurcatia unde se afla bufetul "Popasul Marginimii".

De asemenea, īn apropiere trece linia ferata Sibiu-Sebes, īnsa gara, fiind mai departe de comuna fata de soseaua care trece prin centrul acesteia, este mai putin folosita ca punct de plecare īn traseele turistice. Din localitate īncepe traseul nr. 3 spre complexul de cabane Crint peste Poiana Santa si Culmea Fīntīna Marului. La circa 2,5 km nord-vest de comuna, pe soseaua nationala Sibiu-Sebes, se afla cabana Saliste, un placut popas turistic.

Īn Saliste sīnt trei biserici ortodoxe, cea mai veche, Biserica din Grui, a fost īntemeiata de fratii Cīndesti īn anul 1742, iar celelalte, mai recente, sīnt zidite īn anii 1784 si 1881; ultima, Biserica din Brata, fiind construita partial īn stil gotic. Īn apropiere, pe versantul nordic al Cuhnii Foltesti, īn mijlocul padurii de fag si brad, este situat un vechi schit. Punctul principal de atractie īl constituie fara īndoiala muzeul etnografic din Gales īn care sīnt adunate obiecte vechi si unelte, precum si minunate costume populare ale tipicului "port marginenesc" originar din Saliste.

TILIsCA (580 m). Comuna este situata pe soseaua locala la 4 km de Saliste, acolo unde conflueaza Pīrīu Negru cu Tilisca. Din Tilisca se poate urca pe Dealul Catanas (712 m) la ruinele cetatii dacice sau pe Dealul Cetatii (710 m) la ruinele cetatii medievale, ambele fiind īn marginea de nord a comunei. Tot de aici se poate sui pe Valea Tiliscutei spre complexul de cabane Crint, urmīnd un drum de care, nemarcat.

Trecīnd prin mica localitate Rod ajungem īn Poiana Sibiului, unul din cele mai puternice si specifice centre ale pastoritului din Marginime. Aici se afla o veche biserica de lemn, construita īn 1766, declarata monument istoric, care adaposteste multe icoane pe sticla, precum si un muzeu etnografic. Īn acest muzeu, pe līnga obiecte legate direct de pastorit, sīnt si exponate care se refera la practicarea agriculturii īn terase, a diferitelor mestesuguri īn legatura cu lemnul, pielaritul, portul national etc.

Ultimul mare centru din Marginime este comuna Jina, situata la 950 m altitudine (una din cele mai īnalte localitati din tara), īntr-un cadru natural deosebit de ospitalier, avīnd īntinse plaiuri, ocupate cu pasuni si fīnete.

ORAsUL SEBEs (250 m). Reprezinta al doilea mare punct de plecare spre Muntii Cindrel. Pentru turistul sosit cu trenul īn Sebes, obiectivul principal īl constituie Valea Sebesului, īntrucīt exista autobuze I.T.A., care circula zilnic pīna la cabana Oasa Mica cu opriri īn fiecare localitate sau catun de pe traseu: Capīlna, sugag, Dobra, Tau-Bistra si Oasa Mare. Din Sebes se poate ajunge tot cu autobuzul prin Gīrbova si Dobīrca pīna la Poiana Sibiului si Jina.

CĂPĪLNA (370 m). Sat dependent de comuna Sasciori. Este situat īntr-o largire a Vaii Sebesului, īnainte ca acesta sa iasa din munte, la circa 15 km de orasul Sebes. Din Capīlna se poate urca la ruinele cetatii dacice de pe Dealul Cetatii (660 m) pe poteca nemarcata, ce porneste de la Podul Cetatii pe Valea Gargalaului. Tot pe o poteca nemarcata peste Culmea Piatra Varului (947 m) se ajunge la Jina.

sUGAG (450 m). Asezata pe malul stīng al Sebesului, īn aval de confluenta cu Bistra, la 27 km sud de orasul Sebes, comuna este strabatuta de soseaua nationala Sebes-Novaci (DN 67 c). soseaua este modernizata partial īntre Sebes si sugag. Prin sugag trece traseul nr. 5, ce urmareste Valea Sebesului spre Tau-Bistra si cabana Oasa Mica. Din acest traseu se bifurca traseul nr. 13 de la Tau-Bistra spre Colonia Bistra - vīrful Rudarilor - vīrful Frumoasa, iar de la cabana Oasa Mica are legatura cu traseul nr. 14, care trece peste vīrful Oasa Mare si serbota spre vīrful Frumoasa, cu traseul nr. 15, care merge pe la cantonul Tartarau la cabana Obīrsia Lotrului si cu alte doua trasee, ce se īndreapta spre cabanele sureanu si Voievodu din Muntii sureanu.

Fig 04

            CABANE sI ADĂPOSTURI. Muntii Cindrel, datorita intensei si timpuriei lor umanizari, favorizata de posibilitatile usoare de acces pe culme, sīnt prevazuta cu 36 cabane si numeroase cantoane silvice, pastorale, case de vīnatoare si stīne, unde drumetii pot gasi gazduire. Īn afara de acestea exista si doua cabane limitrofe - una la Oasa pe Valea Frumoasei si alta, Valea Sadului, pe rīul Sadu, ce permit accesul spre muntii apropiati sureanu si respectiv steflesti, si a caror descriere o vom face tot aici.

Unsprezece cabane se afla la altitudini de peste 1 100 m, totalizīnd 436 locuri.

Īn tabelul de mai jos este sintetizat felul cabanelor, altitudinea, numarul de locuri si dotarea.

Denumirea cabanei

Altitudinea [m]

Nr. de cabane

Nr. de

locuri

Dotarea

Paltinis

1420-1435

3

144

Restaurant, lumina electrica, apa

Casa Turistilor

1400

1

91

Trecatoare Cerbilor

1410

2

36

Restaurant, lumina electrica, apa

Santa *

1330

9

67

Restaurant, lumina electrica, apa

Crint*

1250-1230

15

133

Restaurant, lumina electrica, apa

Fīntīnele

1257

1

68

Bufet, izvor

Gītu Berbecului

1175

2

57

Restaurant, lumina electrica, apa

Valea Sadului

550

1

19

Restaurant, lumina electrica, apa

Curmatura stezii

680

1

10

Restaurant, lumina electrica, apa

10 casute

20

Restaurant, lumina electrica, izvor

Valea Aurie

460

1

20

Restaurant, lumina electrica, apa

20 casute

40

Restaurant

Saliste

600

28 casute

56

Restaurant, lumina electrica, apa

Oasa Mica

1207

2+ corturi

40+corturi

Restaurant, bufet, izvor

* Cu regim special.

Cabana Valea Aurie (460 m) prin pozitia ei īn Dumbrava Sibiului este o cabana de tip preorasenesc, reprezentīnd un popas placut pentru turistii ce viziteaza Sibiul si īmprejurimile.

Cabana Curmatura stezii (680 m). Īn fata ei drumul se bifurca catre Paltinis, peste Dealul Val a re pe o sosea modernizata si spre Santa, urmīnd cursul Vaii steaza pe soseaua forestiera.

Santa (1 300 m). La complexul de cabane Santa se ajunge īnsotind Pīrīul stezii si apoi afluentul acestuia. Aici a fost ridicata īn secolul trecut (1870-1880) prima cabana, ce servea drept casa de vīnatoare putīnd oferi totodata si adapost drumetilor. Īn prezent datorita legaturilor sale directe cu Sibiul si apropierii de Paltinis, facilitata de soseaua forestiera, statiunea cunoaste o noua dezvoltare.

Fig 05

Paltinis (1 400-1 450 m). Statiunea climaterica si cele cinci cabane turistice sīnt asezate pe versantul nord-vestic al Dealului Paltinis (1 450 m), īntre Culmea Poplaca si baza Muntelui Oncesti (1 713 m). Īn fata statiunii, despartiti prin Valea Danesei, afluenta a Rīului Mare, se desfasoara versantii īmpaduriti al Muntelui Batrīna, cu exceptia poienii si stīnei Gaujoara, si Surdu.

Īntre 1884-1886 au fost construite primele cabane si drumul de acces de la Rasinari. Īn afara capacitatii locative destinate turismului (271 locuri) o capacitate de doua ori mai mare este la dispozitia celor veniti la odihna, sau practicarea sporturilor de iarna. Astfel, vara sīnt afectate 600 de locuri pentru cei veniti īn statiune, iarna doar 450 de locuri din cauza posibilitatilor de īncalzire. Aici functioneaza cīteva piste de schi, un telescaun, un club, biblioteca. Statiunea mai este dotata cu un magazin alimentar, un oficiu P.T.T.R. si un punct sanitar. Pe vīrful dealului Paltinis functioneaza o statie meteorologica. Sub vīrful Oncesti, unde este capatul telescaunului se va construi o noua cabana cu 30 de locuri si un restaurant, tn viitor la Paltinis va fi pus īn functiune un nou hotel cu 300 locuri si un restaurant aferent. Exista propunerea ca pīna īn 1980 sa se construiasca unul similar. Statiunea are o tot mai pregnanta īncadrare īn circuitul turistic international, dezvoltīndu-se pe mai multe planuri (constructii hoteliere, un nou teleferic). soseaua modernizata dintre Sibiu si Paltinis permite accesul turistilor dornici sa cunoasca Muntii Cindrel.

Mai jos de Paltinis (1 300 m), īntr-un cadru pitoresc, pe Dealul Poplaca se afla un schit cu o frumoasa colectie de icoane.

Din Paltinis, se pot face urmatoarele excursii:

-         la Rasinari si Sibiu peste Dealul Valare sau pe la Santa, pe Valea stezii;

-         catre Vīrful Cindrel prin Poiana Gaujoara trecīnd apoi peste vīrfurile Batrīna - Rozdesti - serbanei - Niculesti - Cīnaia (5-6 ore) (traseul nr. 6), sau peste Culmile serbanei la refugiul Cīnaia (fost canton pastoral) (4-5 ore) (traseul nr. 17); o excursie de agrement de scurta durata (1 ora), preferata de majoritatea turistilor sau celor veniti la odihna, se face pīna la stīna Gaujoara;

-         spre cabanele Gītu Berbecului, prin Oncesti - Poiana Muncel (3 ore) (traseul nr. 7);

-         spre cabana Valea Sadului, prin Oncesti -Dealul Nanu - Dealul Caprei - localitatile Fundu Rīului - Draganeasa - Rīu Sadului - Ciupari (5 ore) (traseul nr. 8);

-         spre cabana Fīntīnele, pe Calea Studentilor -Cheile Cibinului - La Pisc - Rīu Mic - Dealul Curmatura (5 ore) (traseul nr. 9);

-         peste Vīrful Cindrel - saua steflesti la cabana Obīrsia Lotrului (12-14 ore).

Cabanele Gītu Berbecului (1 175 m) se compun dintr-un grup de trei cabane amplasate pe malul lacului de acumulare Negovanu. Aici se ajunge pe urmatoarele trasee:

-         din Talmaciu, pe Valea Sadului pe soseaua carosabila (40 km);

-         din Paltinis prin Oncesti - stīna din Batrīna Mica (3 ore);

-         de la casa de vīnatoare Dobrun (Muntii steflesti) peste Plesa si Negovanu Mare.




Complexul de cabane Crint (15 cabane) (1 250-1 280 m) plasat pe Dealul Piciorul Crintului se īntinde de-a lungul soselei ce patrunde pe versantii nordici, domoli ai Cindrelului. Padurile din jur au fost aproape complet īnlocuite de pajisti si fīnete, printre care se ridica colibele de vara si stīnele marginenilor (Guga Mica, Guga Mare etc.). Iarna pīrtiile din jurul cabanei ofera conditii prielnice pentru schiorii īncepatori.

Accesul se poate face de la Saliste (traseul nr. 3) pe drumul carosabil (20 km) peste Dealul Fīntīna Marului. Totodata, de aici se poate ajunge la: cabana Fīntīnele, peste Pripoane (traseul nr. 11) sau pe Valea Saroaia (traseul nr. 10); Vīrful Cindrel, pe la casa La Dusi, Padina Rudarilor, urmīnd apoi Drumul Pietros (traseul nr. 12).

Cabana Fīntīnele (1 257 m) se afla pe o pajiste a Dealului Piciorul Fīntīnelelor, īn vecinatatea Vaii Orlatelului si a afluentului Sibielului, Pīrīul Cetatii. Apreciat loc de odihna, datorita īmbinarii armonioase īn peisaj a padurii de foioase cu finetele, cabana constituie unul din locurile de atractie din Muntii Cindrel si īn timpul iernii, cīnd īncepatorii pot schia īn īmprejurimi.

De la cabana Fīntīnele pornesc trasee spre:

-         Paltinis prin locul numit La Pisc - Cheile Cibinului - Calea Studentilor (traseul nr. 9);

-         localitatea Fīntīnele peste Culmea Lapusel (Frīnturile) (traseul nr. 2);

-         cabanele Crint prin Valea Saroaia sau Pripoane (traseele nr. 10, 11) si apoi catre Vīrful Cindrel pe La Dusi si Drumul Pietros (traseul nr. 12) (14-16 ore).

Cabana Saliste (600 m) se gaseste la marginea nordica a Muntilor Cindrel, pe o īnseuare dintre bazinele hidrografice ale Secasului si Cibinului. Asezarea ei pe soseaua national Sibiu - Sebes (nr. 1-7), (la 26 km de Sibiu), ca si dotarea moderna, atrage un numar tot mai mare de vizitatori.

Refugiul Cīnaia (fost canton pastoral) (1 800 m), situat pe versantul sudic al Culmii Cīnaia, cu o vedere deosebit de atragatoare catre caldarile glaciare ale steflestilor si spre drumul Vaii Sadului. Pīna la canton exista un drum vechi de care, ce trece peste vīrfurile serbanei si pe sub Culmea Niculesti. Prelungirea acestuia prin circul Iujbea Rasinarului pīna īn saua steflesti, ca si alte poteci de munte, permit accesul spre Valea Sadului si spre cea a Rīului Mare.

De la refugiu pleaca poteci spre:

-    Paltinis fie prin Gaujoara (3½  -4 ore), fie prin Oncesti (5-6 ore);

-    Vīrful Cindrel si iezerele sale (30'-1 ora) (traseul nr. 17);

-    Vīrful Frumoasa (1½ ora) si de aici la cabanele Fīntīnele, Crint, Obīrsia Lotrului, Oasa.

-    Cabana Gītu Berbecului (2 ore) (traseul P).

Refugiul dispune de doua camere cu 2-3 paturi si prici (15 locuri).

Cele doua cabane de la Oasa Mica (1 207 m) se afla la confluenta Pīrīului Salanele cu Valea Sebesului. soseaua modernizata de la Sebes, cīt si legatura nemijlocita cu continuarea acesteia spre Novaci, reprezinta premisa unui sustinut trafic turistic.

Vecinatatea locurilor unde a trait M. Sadoveanu si tovarasul sau de vīnatoare scriitorul Ionel Pop, bisericuta de lemn īn stilul bisericilor de lemn maramuresene, cadrul natural odihnitor cheama anual un numar tot mai mare de vizitatori.

            De aici se poate ajunge la:

-    vīrful Cindrel si Paltinis, trecīnd peste vīrfurile Oasa Mare, serbota Mare si Frumoasa (traseul nr. 14);

-    cabana sureanu din Muntii sureanu;

-    cabana Obīrsia Lotrului pe la cantonul Tartarau (traseul nr. 15) si, de aici, la cabanele Voievodu si casa de vīnatoare Auselu din Muntii sureanu;

-    spre Sebes, pe Valea Sebesului;

-    spre Sibiu, pe Vaile Frumoasei si Sadului si prin localitatea Talmaciu.

Bufetul Ciupari (571 m) se afla īn punctul cu acelasi nume de pe Valea Sadului. El reprezinta, aidoma cabanelor Oasa, Gītu Berbecului si Valea Sadului, un punct de tranzit spre alt masiv muntos (Muntii steflesti). Totodata este un loc unde se fac excursiile de odihna saptamīnale ale locuitorilor din Cisnadie, Sadu, Talmaciu, Sibiu.

De la Ciupari se poate ajunge la:

-    cabanele Paltinis, prin Fundu Rīului - Dealul Nanu si Oncesti (traseul nr. 8);

-    cabanele Gītu Berbecului urmīnd cursul Sadului īn amonte;

-    cabana Valea Sadului;

-    comuna Rasinari pe poteca nemarcata (traseul A) peste Dealul scheiului si Prislop.

Cabana Valea Sadului (550 m), situata pe malul drept al Sadului, de unde se face accesul la cabana Prejba din Muntii steflesti.

Capacitatea de cazare a cantoanelor silvice din Muntii Cindrel este urmatoarea:

-    Oasa Mare (10 locuri).

-    Oasa Mica (10 locuri). Ambele se afla pe Valea Sebesului, fiind abordabile pe drumul national Sebes-Novaci (DN 67 c).

-    Tartarau (5 locuri). Se afla la confluenta Vaii Frumoasa cu Pīrīul Tartarau la sud de Oasa Mica.

-    La Dusi (2 locuri). Accesul se face pe traseul turistic nr. 12, ce duce de la cabanele Fīntīnele si Crint la vīrful Frumoasa. Este situat pe culmea dintre vaile Dusilor si Rudarilor.

-    Colonia Bistra (16 locuri). Accesibila pe soseaua forestiera de pe Valea Bistrei pīna sub Culmea Mijlocia.

-    Ciban (2 locuri). Accesibila pe drumul forestier de pe Pīrīul Cibanului, afluent al Sebesului la nord de Oasa Mare.

-    Cazile (3 locuri). Accesul se face pe acelasi drum pīna sub Dealul Cazile.

-    Poienita Gurii Rīului (5 locuri). Situata pe culmea dintre Valea Rīului Mic si Valea Orlatelului, līnga Dealul Curmatura. Accesul pe drumul forestier de pe Valea Cibinului si a Rīului Mic.

-    La Pisc (5 locuri). Se gaseste la confluenta Rīului Mare cu Rīu Mic.

-    Crint (3 locuri). Se afla īn apropierea cabanelor Crint. Acces pe drumul din Saliste la Crint, peste Dealul Fīntīna Marului (traseul nr. 3); din Paltinis pe la Cheile Cibinului - La Pisc - Pripoanele (traseele nr. 9, 11); de la Vīrful Cindrel - Vīrful Frumoasa - Drumul Pietros - La Dusi (traseul nr. 12).

-    Niculesti (3 locuri). Este asezata pe Valea rīului Niculesti afluent al Rīului Mare. Aici se ajunge pe drumul forestier, ce vine pe Cibin, din comuna Gura Rīului prin Cheile Cibinului.

Turistii ce viziteaza Muntii Cindrel pot fi de asemenea adapostiti la case de vīnatoare:

-    Tortura (3 locuri), situata pe afluentul Bistrei, Tortura, la rīndul ei, tributara Sebesului.

-    Ciuciula (2 locuri), asezata pe Valea Ciuciulei ce se varsa īn Ciban, un alt afluent al Sebesului.

-    Oasa Mica (4 locuri), plasata īn Valea Sebesului īn apropiere de cabanele cu acelasi nume.

-    Rozdesti (10 locuri) se afla īn amonte de Lacul Negovanu, aproape de Pīrīul Rozdesti, ce se varsa īn Sadu. Acces pe aceasta vale.

-    Paltinis (12 locuri) se gaseste līnga statiunea Paltinis.

-    Santa (3 locuri), īn apropierea complexului Santa.


Trasee turistice

A. Trasee de patrundere īn masiv

1. RĂsINARI - PALTINIs

VARIANTA 1: RĂsINARI - CABANA CURMĂTURA sTEZII -DEALUL VĂLARE - DEALUL POPLACA - SCHIT - PĂLTINIs

Durata: 4½-5 ore; cu autobuzul 1 ora. Marcaj: banda rosie. Traseu accesibil si iarna. sosea modernizata.

Acest traseu, ce īnsumeaza 20 km, este cel mai vechi itinerar turistic care leaga Sibiul cu statiunea Paltinis trecīnd prin comuna Rasinari. Īn mod obisnuit el se parcurge cu autobuzele I.T.A. de la autogara din Sibiu (mai exact din fata bisericutei), situata līnga gara C.F.R. Iesind din comuna Rasinari, soseaua urmareste pe 3,5 km Valea steaza pīna la cabana Curmatura stezii. Īn acest punct drumul se ramifica īn doua directii. Varianta 1 urca panta puternic īnclinata, īn serpentine dese, pe Dealul Calugarului. Serpentinele se raresc treptat, trecīnd apoi prin dreptul Dealului Blidarei (1 220 m) si pe līnga coama larga a Dealului Valare (1 348 m). soseaua suie īn continuare pe versantul vestic al Dealului Poplaca (1 384 m), trece prin saua īn apropierea careia se gaseste schitul, de unde mai sīnt 2 km pīna la statiunea Paltinis.

VARIANTA 2: RĂsINARI - VALEA STRĪMBA - sAUA DĂDĪRLAT - VALEA sTEAZA - SCHIT - PALTINIs

Durata: 5 ore. Marcaj: banda rosie. Traseu neindicat iarna.

Acest traseu se poate face pe jos, numai īn sezonul cald al anului, iarna fiind pericol de īnzapezire. Īn acest scop se pleaca din Sibiu cu tramvaiul pīna la Rasinari. Cu aceasta ocazie se poate vizita si renumita comuna a marginenilor, care a facut obiectul celei mai vaste monografii scrise la īnceputul secolului nostru de V. Pacala (1915). Alaturi de obiectivele turistice este interesant de remarcat de asemenea si ceea ce a mai ramas din vechea arhitectura a satului - case de lemn acoperite cu sindrila, avīnd stīlpii si portile maiestrit lucrate, troite frumos pictate etc.

Din apropierea muzeului etnografic se urmareste firul stezii pīna la iesirea din Rasinari. Dupa ce am iesit din comuna, privirile sīnt atrase de padurea de pini de pe abrupturile Dealului Ganta (920 m) aflat īn dreapta vaii. ln stīnga se īnalta Dealul Fraga (1 031 m) acoperit cu paduri tinere de foioase. Urmīnd valea īn amonte ajungem la ultimul grup de case, iar līnga podul de beton din apropiere, pe stīlpul cu marcaje indicatoare, se poate citi ca pīna la Paltinis, trecīnd pe la Curmatura stezii, sīnt 18 km de mers pe sosea, iar pīna la Sibiu 14 km. O alta sageata, avīnd marcajul banda rosie, indica poteca peste saua Dadīrlat si Valea stezii pīna la Paltinis. Īn fata noastra se afla valea larga si despadurita a Pīrīului Strīmba, afluent al stezii. Din Rasinari si pīna aici, drumul dureaza o ora.

Lasam īn dreapta soseaua si urmarim firul Vaii Strīmba pe vechiul drum de carute. Dupa putin timp īl abandonam si ne angajam pe poteca ce intra īn padure, paralel cu pīrīiasul al carui curs prezinta mici cascade. Dupa putin timp, poteca urca pe versantul din dreapta, serpuind īn serpentine strīnse pīna īntr-un luminis marginit de fagi. Aici este saua Dadīrlat (876 m) situata īntre Dealul Lungului (998 m) si Dealul Burului (1 176 m), dupa 1¼ ora de urcus. Trecem culmea si coborīm din nou pe soseaua ce urmareste Valea stezii. Panta devine mai usoara, iar drumul forestier ce merge printre versantii īmpaduriti trece pe la cantonul silvic Santa. Īn dreapta se iveste plaiul acoperit de pajisti al Dealului Poplaca.

Īn continuare folosim poteca ce suie panta prin poiana de curīnd aparuta īn urma taieturii. Brazii din marginea padurii poarta din nou īnsemnele marcajului turistic. Foarte curīnd īn rariste se iveste schitul si constructiile aferente lui. Daca vrem sa renuntam la poteca, putem merge pe soseaua asfaltata pīna la Paltinis, unde ajungem īntr-o jumatate de ora. La o curba a acesteia este cabana turistica "Trecatoarea cerbilor" (1 410 m), iar īn continuare, īnainte de a intra īn Paltinis, se desprinde īn dreapta "Calea studentilor", ce coboara spre Cheile Cibinului, pe stīnga aflīndu-se casa de vīnatoare Paltinis.

De asemenea, marcajul de pe stīlpul indicator, aflat pe sosea īn apropierea schitului, indica si posibilitatea de a ajunge la Paltinis pe "Calea Hotilor" (½ ora), care, urcīnd pe versantul estic al Dealului Paltinis (1 470 m), ne duce deasupra statiunii. Din centrul statiunii folosim soseaua ce urca spre Santa si īn mai putin de ¼  ora ajungem la cabana "Paltinis" (Vila nr. 1) de la poalele Muntelui Oncesti (1 713 m). Īn fata cabanei se afla marcaje ce indica accesul spre Vīrful Cindrel, prin Poiana Gaujoara, spre Cheile Cibinului si cabana Fīntīnele, spre cabana Gītu Berbecului pe la stīna din Batrīna Mica sī īn Ciupari peste Dealul Nanu si pe Valea Sadului. Cei care doresc sa mearga cu bicicleta sau motocicleta pot folosi ambele drumuri pentru a ajunge la Paltinis.

VARIANTA 3: CABANA CURMĂTURA sTEZII - VALEA sTEAZA - SCHIT - PALTINIs

Durata: 3½ ore. Marcaj: banda rosie. Traseu accesibil si iarna.

Aceasta varianta urmareste soseaua forestiera, ce porneste de la cabana Curmatura stezii si urca de-a lungul Vaii steaza pīna la cantonul silvic "Santa". De aici se continua cu traseul variantei precedente pīna la schit si īn continuare pīna la Paltinis.

VARIANTA 4: VALEA sTEAZA - SANTA - PALTINIs

Durata: 4 ore, cu masina 1 ora. Marcaj: banda rosie. Traseu accesibil si iarna.

Īn caz ca urmarim soseaua forestiera si dupa ce trecem de cantonul silvic Santa, urcam serpentinele pīna īn Poiana Santa, unde sīnt trei cabane, iar de aici drumul duce foarte usor pīna la Paltinis (4 km).

2. HALTA SIBIEL - LOCALITATEA FĪNTĪNELE - DEALUL LĂPUsEL - CABANA FĪNTĪNELE

Durata: 3-3½ ore. Marcaj: cruce albastra. Traseu accesibil si iarna.

Dupa ce coborīm din tren lo halta Sibiel, ne orientam dupa stīlpul cu indicator: spre cabana Fīntīnele 3 ½ ore. Mergīnd mai departe pe soseaua locala, care leaga localitatea Orlat cu Sibielul, dupa 1 km ajungem la o bifurcatie, unde līnga un podet se afla un stīlp cu doua table indicatoare: una spre Sibiel (2 km), alta spre Orlat (3 km). De aici pīna īn satul Fīntīnele sīnt aproximativ 1,5 km.

Pe de alta parte, mult mai simplu se poate veni cu autobuzele I.T.A., care merg pe ruta Sibiu - Orlat - Sibiel - Vale - Saliste si opresc tot īn acest punct. Dupa ce trecem podul, apucam pe drumul de care la stīnga, printre livezile sotului Fīntīnele si intram īn localitatea situata la circa 600 m altitudine.

Mergīnd īn continuare prin sat ajungem la un izvor cu jgheab betonat, unde o sageata arata directia spre cabana. Abandonam strada principafa si, ducīndu-ne pe un drum din dreapta, traversam podul, dupa care īntīlnim un stīlp de marcaj cu sageti indicatoare, spre cabana Fīntīnele 3 ore si spre statia C.F.R. Sibiel 2 km. De aici, ne angajam pe drumul de care prin Valea Zavoaie, ce suie culmea īmpadurita din dreapta.

Īn curīnd ajungem īntr-o poienita, la un izvor, de unde vom urma drumul larg de care fara a ne abate pe poteci. La scurta vreme padurea se termina si ne apare īn fata, dincolo de valea adīnca si īmpadurita din dreapta drumului, Vīrful Cetatea, numit asa dupa ruinele unei cetati medievale de pe culme. Acest vīrf este complet īmpadurit. La dreapta se afla Valea Utīi, peste care vedem Vīrfurile Boitelor si Scarijei.         

Panta scade si, traversīnd Pīrīul lui Toderas, ajungem pe o culme larga numita de localnici Lapuselul sau Īntre Plaiuri. Īn dreapta ei se vede Valea Cetatii, afluenta a Sibielului. De aici, privelistea este īncīntatoare, īn fundal profilīndu-se culmea muntoasa cuprinsa īntre vīrfurile Cindrel si Paltinis. Īn jur, cīt vezi cu ochii, se īntind livezile si fīnetele, printre care se īnalta casele de vara ale localnicilor īn care ne putem adaposti la nevoie.

La stīnga, īn vale, curge Orlatelu, marginit pe dreapta de muntele īmpadurit Dosu Orlatului. De  aici pīna la cabana Fīntīnele parcurgem un drum de culme usor fara diferente mari de nivel, ale carui marcaje se afla pe pietre sau pe stīlpi. La aproximativ 3½ ore de la plecarea din statia C.F.R. Sibiel sau 3 ore de la coborīrea din autobuz, sosim īntr-o poiana, unde poteca pe care am venit se īncruciseaza cu cea care duce la Vīrful Frumoasa (traseul nr. 12); de asemenea ea are o portiune comuna cu cea care pleaca spre Crint (traseul nr. 11), precum si cu traseul nr. 9 catre Paltinis prin Cheile Cibinului. De aici coborīm spre dreapta īntr-o vīlcea si intram īn poiana de pe Dealul Piciorul Fīntīnelelor, unde se afla cabana Fīntīnele (1 257 m). Aerul ozonat fortifica sanatatea, iar linistea ne deconecteaza de zgomotul oraselor. Īn timpul iernii se poate schia pe pantele domoale ale acestor plaiuri, accesibile īncepatorilor.

3. SĂLIsTE - DEALUL FĪNTĪNA MĂRULUI - CABANELE CRINŢ

Durata: 4-5 ore. Marcaj: triunghi rosu. Traseul pe sosea: 14 km. Traseu accesibil si iarna.

Acest traseu patrunde prin partea nordica īn Muntii Cindrel si este foarte cautat de turisti datorita drumului carosabil, ce permite o buna legatura cu complexul de cabane Crint.

Drumul īncepe din dreptul liceului din Saliste, unde apare marcajul cu triunghi rosu. De aici mergem tot la dreapta, trecem podul de beton si urcam serpentinele pe Dealul Satului (860 m), care este neīmpadurit. Poteca paraseste pentru un timp soseaua si intra īn padurea de fag. Dupa o jumatate de ora iesim īntr-un mestecanis de pe plaiul Gruiul Plopului, unde, līnga o troita, reīntīlnim soseaua. Urmarind scurtaturile potecii sau drumul carosabil ajungem pe culmea ocupata de īntinsa Poiana Santa, īnconjurata de mesteceni si brazi, avīnd pe dreapta Valea Muierii, iar pe stīnga Valea Sibielului.

Mergīnd mai departe pe plai, spre vest, sosim la izvorul betonat Fīntīna Marului (sipotul Mosului) (1 050 m). Dupa cīteva minute de mers drumul se bifurca. soseaua o ia pe versantul superior al Vaii Tiliscutei, iar poteca de picior urca pe culmea Dealului Piciorului Crintului (1 279 m).

Peisajul minunat, cu poieni si brazi īnalti, aerul īnmiresmat si linistea desavīrsita merita oboseala turistului. Poteca noastra īntīlneste aici traseul nr. 10 (triunghi albastru), ce vine de la cabana Fīntīnele, traversīnd Valea Sibielului si Valea Saroaia. Dupa ce poteca s-a unit cu soseaua, mai mergem putin si apar cabanele Complexului Crint. Trecem pe līnga ele pe sosea si īntr-un sfert de ora ajungem pe o platforma la cabana centrala (1 280 m).

Complexul de cabane Crint, situat īntr-o zona de pajisti si fīnete, pe culmi domoale, īnconjurate de paduri de brad si molid, are un climat linistit si binefacator. Drumul carosabil, care īl leaga de Saliste (14 km), usureaza accesul la aceste cabane. Iarna, pe pantele nordice, se poate practica schiul. Toate aceste caracteristici constituie premisele dezvoltarii sale viitoare īn sensul unei statiuni climaterice de altitudine de tipul Paltinisului.

4. SADU - CABANA VALEA SADULUI - BUFETUL CIUPARI - CABANELE GĪTU BERBECULUI

Durata: 1½- 2 ore cu masina. Traseu pe sosea: 32 km.

Drumul cel mai scurt spre aceste cabane este din statia C.F.R. Talmaciu aflata la 8 km de comuna Sadu. Se poate pleca īnsa si din orasul Sibiu, dar atunci distanta este mult mai mare, totalizīnd 62 km. Ţinīnd totusi seama de mijloacele de transport auto si de cursele de I.T.A., care unesc zilnic Sibiul de comuna Rīul Sadului, precum si de cabanele Gītu Berbecului, drumul nu va fi atīt de greu.

Traseul merge pe soseaua pietruita, pīna la cabana, prelungindu-se ulterior pīna la obīrsia Sadului, pe unde se face legatura cu Valea Frumoasei. Acest traseu se poate parcurge si pe jos, avīnd pentru cazare cabana Valea Sadului si punct de popas la bufetul Ciupari. Farmecul muntilor, al satelor prin care trecem, dar mai ales al rīului, care si-a sapat un adevarat defileu, fac drumul placut si recreativ. Acest traseu este accesibil de asemenea autoturismelor si ciclistilor, dar este mai greu īn ultima parte.

Daca plecam din comuna Sadu pe sosea, urmarim valea rīului cu acelasi nume, īncadrata de pantele abrupte ale Dealurilor Sorbu Mic (753 m) si Chicioara (1 015 m), situate la nord-vest si cele ale Prislopului (765 m) si Plesei (1 148 m), aflat la sud-est. Īn stīnga ramīn Vaile Priboiului, Varului si Mesteacanului afluenti ai Sadului din Muntii steflesti. La 4 km de comuna ajungem la "Masa Verde" (540 m), un mic ses īnierbat, care permite un popas agreabil. Mai departe pe stīnga soselei, un stīlp de marcaj indica: 3 km pīna la cabana Valea Sadului, 7 km pīna la bufetul Ciupari si 26 km pīna la cabana Gītu Berbecului. Tot din acest loc īncepe traseul spre cabana Prejba.

Mergem īnainte pe valea care s-a īngustat lasīnd īn dreapta, peste rīu, pantele abrupte ale "Fetii Rīului", iar pe stīnga Valea Juvertului, si, dupa putin timp, ajungem īntr-o lunca larga, unde Sadu primeste Pīrīul Plaiului cu izvoarele īn Muntii steflesti. Īn amonte, valea se strīmteaza si ajungem la cabana Valea Sadului situata līnga sosea, la confluenta Pīrīului Lacului cu Sadu. La stīnga avem Vīrful Prislopul, iar īn dreapta versantul sudic al Magurii Cisnadiei (1 304 m).

Valea strajuita de paduri se largeste treptat spre bufetul Ciupari, unde se poate face un popas īn bune conditii, iar īn apropiere e statia de autobuz I.T.A. La intrarea īn Ciupari, pe un stīlp, este semnalata poteca nemarcata, care urca peste Vīrful Plaiului, īn directia Rasinari (traseul B) si la Cisnadioara (traseul C), iar la iesirea din comuna īntīlnim marcajul cruce rosie catre cabana Prejba.

Mergīnd mai departe pe sosea ajungem īn satele Rīul Sadului (630 m), Draganeasa si Fundu Rīului marginite de paduri si fīnete. Īn acest sector īntīlnim ca afluenti mai importanti ai Sadului Valea Prejbei, Valea lui Roman si Pīrīul lui Ivan, cu obīrsiile īn Muntii steflesti, Valea Vīrjoghii si Valea Pinului, care vin din Muntii Cindrel.

La iesirea din satul Fundu Rīului, acolo unde Pīrīul Pinului se varsa īn Sadu, vom vedea marcajul cu cruce rosie indicīnd traseul nr. 8 (Paltinis - Muntele Oncesti - Dealul Nanu - Dealul Capra). Dupa 2 km intram īn Sadurel, unde valea se strīmteaza din nou īntre versantii abrupti ai Dealului Capra (1 194 m) la nord si Porcovita (1 385 m) la sud. La iesirea din catun se deschide īn stīnga gura Vaii Sadurel.

Īn continuare soseaua merge paralel cu Sadu pe la poalele Dealurilor Nanu (1 223 m) si Grosu (1 515 m), lasīnd pe dreapta Pīraiele Grosu si Batrīna. Īn scurt timp serpentinele ne vor conduce pe malul lacului de acumulare Negovanu, la cabanele de la Gītu Berbecului (1 175 m).

Īn aceste locuri, unde omul a supus natura, scotīnd lumina din apele Sadului, frumusetea si linistea peisajului rasplatesc din plin turistul obosit. Aici este punctul de īntīlnire a mai multor trasee turistice, favorizate īn traversarea vaii adīnci si prapastioasa a Sadului de barajul Lacului Negovanu, peste care se face dealtfel legatura īntre Muntii Cindrel si steflesti. Astfel, dinspre sud (Muntii steflesti) īntīlnim poteca marcata cu triunghi rosu, care duce spre casa de vīnatoare Dobrun, peste Vīrfurile Plesa si Negovanu, iar mai īn amonte, catre dreapta, este poteca cu acelasi marcaj care pleaca la Paltinis pe līnga stīna din Batrīna Mica si Poiana Muncel (traseul nr. 7).

Urmīnd drumul forestier īn amonte pe Valea Sadului urcam īn saua steflesti, care formeaza cumpana apelor īntre bazinul Sadului si a:l Sebesului. Acolo, īn dreptul unei stīne īntīlnim poteca marcata cu banda rosie, ce face legatura īntre Muntii Cindrel si Muntii steflesti īndreptīndu-se spre cabana Obīrsia Lotrului. Putem continua drumul coborīnd pe Valea Frumoasei pīna la Tartarau si de acolo pe Valea Sebesului la cabana Oasa Mica.

5. CĂPĪLNA - sUGAG - TĂU BISTRA - CABANA OAsA

Durata 3½-4 ore. Traseu pe sosea 53 km.

Acest traseu se identifica cu frumoasa sosea nationala Sebes - Novaci (D.N. 67 c, 144 km), care leaga Transilvania cu Oltenia. Pīna la cantonul Tartarau, soseaua urmareste cursul Sebesului, care separa Muntii Cindrel la est de Muntii sureanu la vest. Ea strabate apoi spre sud Muntii steflesti pīna la Obīrsia Lotrului, iar de acolo Muntii Parīng.

Cursele zilnice de autobuze īntre Sebes - sugag - Tau Bistra si Oasa Mica, precum si intensul trafic, datorat exploatarilor forestiere, īnlesnesc vizitarea obiectivelor turistice de pe Valea Sebesului.

Primul obiectiv turistic īl constituie, fara īndoiala, ruinele cetatii dacice de la Capīlna, care īntrece cu mult toate asteptarile, fiind īn acelasi timp unul din cele mai incontestabile "documente nescrise" ale poporului romān. Vizitatorul ramīne impresionat īn fata frumusetii acestui "cuib de vulturi" situat pe vīrful unei īnaltimi relativ izolate si aparata din trei parti de pante abrupte.

Fig 06

Pentru a ajunge la ea, putem coborī din autobuz īn centrul sartului Capīlna (400 m), de unde va trebui sa mai mergem circa 3 km pe sosea īnspre sugag, pīna la "Podul Cetatii", primul pod ce traverseaza Sebesul. De la "Podul Cetatii" urcam pe Valea Gargalaului, dupa ce trecem pe līnga o mica cariera de piatra de pe dreapta vaii. Poteca urmareste firul apei, este nemarcata, dar larga si bine īntretinuta avīnd chiar banci pentru odihna. Din cauza ca dealurile din jur sīnt intens locuite, trebuie sa fim atenti spre a nu intra pe una din nenumaratele carari, care se bifurca din poteca principala. Dupa circa ½ ora de urcus usor, poteca se abate spre stīnga si iesim din padurea de fag. Īn continuare suim pantele domoale ale Dealului Cetatii (660 m) īn vīrful caruia se afla temelia din blocuri mari de calcar a cetatii dacice si a zidului circular care o īnconjoara. Asa cum arata M. Macrea si I. Bereiu (1966) cetatea a fost construita īn secolul I ī.e.n., si a durat pīna īn timpul celui de al doilea razboi daco-roman īn vara anului 106, cīnd romanii cucereau Dacia, inclusiv capitala statului dac - Sarmizegetusa.

Partea cea mai importanta a acestui traseu īncepe īn comuna sugag, de unde se poate face legatura cu o serie de poteci marcate si drumuri forestiere de acces, atīt catre Muntii Cindrel, cīt si spre Muntii sureanu. Aproape de sugag este satul Dobra, despartite fiind doar de rīul Sebes.

Prin satul Dobra trece un drum, ce coboara īn serpentine de la lina, facīndu-se altfel jonctiunea cu Sibiul prin intermediul satelor marginene. Tot de aici urca un drum forestier, paralel cu Valea Dobrei, care se bifurca la confluenta cu Pīrīul Pogoana. Īn stīnga se continua pe Valea Dobrei si apoi pe Valea Dusilor, ajungīnd sub culmea pe care este cantonul silvic "La Dusi". Daca urcam putin mai sus īntīlnim marcajul triunghi rosu al traseului nr. 12 (Crint - Vīrful Rudarilor - Vīrful Strīmba Mare -Vīrful Frumoasa). Īn dreapta, drumul forestier urmareste Valea Pogoana pīna īn apropiere de cantonul silvic Muncelul Mic si intersecteaza, daca urcam pe culme, marcajul banda albastra al traseului nr. 13 (Colonia Bistra - Vīrfu'l Rudarilor).

Pīna la catunul Tau Bistra, Valea Sebesului se strīmteaza progresiv, avīnd aspect de defileu. Īn dreapta noastra se afla Culmile Cucuiu (1 238 m) si Ivanusu (1 398 m), iar la stīnga Culmile Fīntīnele (1 261 m) - Runcu (1 355 m) - Porumbelu (1 250 m), īntre care apele rīului formeaza cataracte, numite de localnici "La Ţurloaie". Dupa ce iesim din zona acestor praguri, trecem pe līnga stīncile "La Grumaji", iar la o cotitura admiram īn stīnga "Masa Jidovului", o stīnca izolata foarte īnalta si subtire, care are pe vīrf o mica platforma sub forma de masa.

Īnainte de a ajunge īn catunul Tau Bistra, care actualmente s-a dezvoltat foarte mult, construindu-se numeroase case si blocuri pentru muncitori, vedem tot pe versantul stīng imensa galerie de fuga a lacului de acumulare la care se lucreaza si care se va īntinde īn amonte. Aici valea se largeste foarte mult, datorita īn primul rīnd confluentei cu Pīrīul Bistra, unul din cei mai mari afluenti ai Sebesului. Paralel cu Bistra urca o sosea forestiera, care se continua pīna aproape de izvoarele ei, iar de la cabana de vīnatoare Tortura se bifurca, urmarind Valea Tortura pīna sub Vīrful Strīmba Mare. Daca mergem de la Tau Bistra pe acest drum forestier ne putem opri la statia I.F.-ului Bistra, unde este si un magazin alimentar si de unde putem urca pe poteca cu marcaj banda albastra spre cantonul silvic Bistra, iar de acolo la Colonia Bistre, spre a urmari traseul nr. 13 spre Vīrful Cindrel. Īn caz ca avem posibilitatea si dorim sa mergem pīna la cabana de vīnatoare Tortura, urmam drumul forestier pīna la confluenta Pīrīului Tortura cu Bistra. Mergīnd īn continuare pe drumul forestier de pe Valea Bistrei si a Torturei pīna la punctele terminus putem sa urcam pe culme, unde īntīlnim acelasi traseu cu marcaj banda albastra spre vīrful Cindrel.

soseaua nationala (D.N. 67 c) urmareste īnsa Valea Sebesului, care pastreaza si īn amonte aspect de defileu, despartind Culmile Tomnaticu (1 280 m) la est si Mirasu (1 550 m) la vest si ajungem īn catunul Mijlocia, de la poalele Muntelui Mijlocia (1 557 m). Īn continuare, Sebesul īsi croieste acelasi drum strīmt si īn amonte, printre Dealurile Groscioara (1 402 m) la vest si Cazile (1 486 m) la est, pe culmea ultimului fiind si o casa de vīnatoare. De asemenea mai primeste doi afluenti mari, Prigoana la vest si Cibanul la est, pe a caror vai urca drumuri forestiere pīna spre obīrsii.

Urcīnd drumul forestier de pe Valea Cibanului, la circa 2 km ajungem la un mic lac pe malul caruia se afla casa de vīnatoare Cibanul, de līnga care suie, dealtfel, si o poteca nemarcata de culme, ce intersecteaza traseul nr. 14 cu marcaj cruce rosie (Oasa Mica - Vīrful Cindrel). Tot din apropierea lacului se poate urca pe o poteca nemarcata īn stīnga, la casa de vīnatoare Cazile. Daca dispunem de o ocazie putem merge īn contimuare pe drumul forestier pīna la casa de vīnatoare Ciuciula, situata pe valea cu acelasi nume, afluenta pe dreapta a Cibanului sau pe cel care urca pe Pīrīul Marginea lui Manu ajungīnd sub Vīrful Foltea, unde intersectam traseul nr. 13, marcaj banda albastra, spre Vīrful Cindrel.

Revenind la traseul nostru de pe Valea Sebesului, dupa ce trecem printre Dealurile Fata (1 507 m) la vest si Rastoaca Hurdubelului (1 353 m) la est si traversam Pīrīul Hurdubelului, ajungem īn catunul Oasa Mare, asezat līnga stavilarul unui fost lac. Īn aval se construieste actualmente barajul viitorului lac de acumulare. De la Oasa Mare, unde este si un canton silvic, valea īncepe sa se largeasca foarte mult sub forma unui bazinet. Tot aici soseaua traverseaza Sebesul pe malul stīng, mergīnd pe sub Dealul Fetita (1 696 m). Pe dreapta soselei apare marcajul cruce rosie care duce spre vest la cabana sureanu.

Dupa ce trecem pīrīul Vailea Mare, ce vine de sub Vīrful lui Patru (2130 m), īntīlnim o bifurcatie. Pentru a sosi la cabana Oasa Mica alegem drumul din dreapta, ce strabate o padurice si se continua cu o alee, pe marginea careia este o bisericuta de lemn īn stil maramuresean. Curīnd iesim īntr-o mica poiana īn care se gasesc mai multe vile, o casa de vīnatoare, cantonul silvic si īn fine cabanele de la Oasa Mica (1 207 m).

soseaua nationala continua īnsa pe malul drept aJ Sebesului, īntīlnind la scurt timp poteca cu marcajul cruce rosie, respectiv traseul nr. 14, ce vine din Vīrful Cindrel. Mai departe, soseaua traverseaza Sebesul si, mergīnd spre Tartarau, ajungem la catunul Oasa Mica, capatul cursei de autobuze. Tot aici este un magazin alimentar si o brutarie, putīndu-se face cumparaturi. Spre a ajunge la cabanele Oasa Mica, situate pe Valea Salanelor, no īntoarcem pe sosea circa 500 m pīna la o bifurcatie, de unde mergem pe drumul din stīnga, urmīnd marcajul cu triunghi albastru.

B. Trasee turistice ce pornesc de la cabane

6: PALTINIs - POIANA GĂUJOARA - sAUA BĂTRĪNA - SURDU (BEsINEU) - VĪRFUL ROZDEsTI - VĪRFUL NICULEsTI - VĪRFUL CĪNAIA - VĪRFUL CINDREL

Durata: 5½-6 ore  Marcaj: banda rosie.  Accesibil iarna din Paltinis la Vīrful Batrīna.

Poteca porneste din dreptul cabanei "Casa Turistilor", avīnd pe circa 200 m traseu comun cu soseaua, astfel ca trebuie sa fim foarte atenti la marcajul aflat pe arborii din dreapta. Coborīm cītiva metri si ajungem īntr-o frumoasa alee pe pantele inferioare ale Muntelui Oncesti, deasupra careia se boltesc brazii, iar din loc īn loc se afla banci pentru repaus. Īn vale, pe dreapta, curge Pīrīul Danesii pe care īl traversam la un moment dat si urcam treptat pīna īn poiana unde se afla stīna Gaujoara. De la marginea īntinsei Poieni Gaujoara, drumul suie timp de 15 minute panta destul de īnclinata, lasīnd stīna pe partea stīnga. Din Paltinis pīna aici a trecut o ora. Dupa ce strabatem poiana, panta devine din nou usoara, poteca pietroasa trecīnd printre doborīturile de molizi. Drumul, cu marcaje evidente pe pietre si arbori, o coteste la stīnga pe sub Vīrful Batrīna, prin raristea de molizi cu tufe de afini si iuniper. Pe partea dreaipta se afla valea īngusta a Pīrīului Cotoresti, care unit cu Pīrīul Surdu, de care este despartit prin Culmea Cotoresti, se varsa īn Rīu Mare.

La 30 de minute, dupa ce am parasit Poiana Gaujoara, ne aflam īn pajistea subalpina, situata īn saua dintre Culmile Batrīna si Surdu (Besineu) la circa 1 800 m altitudine. De aici se deschid trei largi perspective: una spre Depresiunea Sibiului la nord; alta catre culmile domoale cu vegetatie subalpina si alpina ole Muntilor Cindrel, īnsiruite dupa cum urmeaza: Rozdesti - serbanei - Niculesti - Cīnaia - Cindrel, cu abruptul dinspre circul glaciar Iujbea Rasinarului; o a treia perspectiva spre sud, catre vīrfurile oarecum asemanatoare ale Muntilor steflesti (toate peste 2000 m), aliniate astfel de la dreapta spre stīnga - Cristesti - steflesti - Balindru Mic - Contu Mare -Nedeia Contului - Balindru Mare - Negovanu Mare-Clabucetu - Buceciu - Voineagu Catanesii. Īn voie, la sud, serpuieste Sadu, īnsotit īndeaproape de sosea. Pe cer senin, īn est, se vad Muntii Fagaras.

Stīlipii indicatori marcheaza poteca spre dreapta īntretaind vechiul drum de care, ce vine din directia Vīrfului Oncesti. Cele cīteva izvoare de pe versantul sudic al Culmii Surdu (Besineu) (l 962 m), ce traverseaza poteca, permit un popas placut īn aceste locuri.

Coborīm usor īn saua Surdu-Rozdesti īn jurul careia apar din nou arborii - drapel ai padurii de limita, pentru ca apoi sa urcam pieptis Culmea Rozdesti. Aproape de vīrf, īn dreapta noastra se gasesc tufarisurile bujorului de munte, care raspīndesc un miros placut la īnceputul lunii iunie. De pe Vīrful Rozdesti (1 952 m), catre sud-est, īn fundul Vaii Sadului, observam oglinda lacului de acumulare Negovanu, iar la dreapta, spre nord, Valea Niculestilor, īntovarasita de soseaua forestiera.

Cu forte reīmprospatate dupa urcusul greu coborīm Culmea Rozdesti si trecem pe nesimtite pe līnga vīrfurile micute si rotunjite ale serbaneilor (1 861 m), unde īntīlnim ultimii reprezentanti ai molidisurilor. Īn fata, dupa o mica īnseuare se ridica culmea piramidala a Vīrfului Niculesti (2036 m), iar īn fundal, spre dreapta, despartite prin Rīul Mare si Rīul Mic, culmea tesita Foltea (1 963 m) si ultima ramificatie din Strīmba Mare (1 830 m). Din poteca marcata se desprinde un drum de care marcat (traseul nr. 17, punct albastru), pe care am putea ajunge īntr-o ora la refugiul (fost canton pastoral) si stīna Cīnaia, ce se gasesc pe versantul sudic al muntelui. Acolo ne putem adaposti īn caz de timp nefavorabili.

Poteca urca pe versantul sudic al Vīrfului Niculesti si ocoleste cele doua vīrfuri de la Cinaia (2045 m si 2057 m). Odinioara, ea trecea pīna aproape de Vīrful Cindrel, prin desisul jnepenilor. Din pacate acestia au fost taiati si arsi īn mare parte pe ambii versanti, astfel ca sīntem martorii unor īntinse acumulari de tulpini, al caror aspect dauneaza frumusetii peisajului.

Culmile prelungi si domoale, ce depasesc 2 000- 2 050 m, se īncadreaza de acum īnainte peisajului alpin de ierburi scunde, maturate de vīnturi puternice, dar smaltuite de numeroase flori, a caror gama variata de culori se succede din iunie pīna īn august. Īn stīnga se desfasoara peretele stīncos al circului Iujbea Rasinarului, de sub Vīrful Cindrel. Abatīndu-ne putin de la poteca, catre abruptul circului, īncercam doua sentimente contrare: unul de īncīntare īn fata bogatului covor de bujori de munte, ce īnfloresc aici la mijlocul lui iunie, continuat de jnepenisuri, printre care se ridica zīmbrul (Pinus cembra) si aninul de munte (Alnus viridis); dar si un sentiment de tristete cauzat de īntinsele suprafete de jnepenis taiat si incendiat cu decenii īn urma pīna la jumatatea inferioara a caldarii glaciare. Rīpele īnalte ale lujbei Rasinarului pastreaza zapada si īn luna august Cararea urca putin pieptis panta estica a Cindrelului conducīndu-ne dupa scurt timp īn saua larga deasupra circului glaciar Iezerul Mare. Īn 10 minute putem coborī la lac pentru a admira īncīntatorul peisaj de origine glaciara, cu trene de grohotis, abrupturi, morene frontale si laterale. Īn afara Iezerului Mare, mai sīnt īnca doua lacuri mai mici, laterale, cuibarite īn jnepenis. Fundul plat al circului, protejat de vīnturi, calmul din jur, bujorii de pe versanti, īnfloriti pīna la īnceputul lui iulie, dezvoltarea intensa a jnepenisului, precum si tentatia pescuitului atrag numerosi turisti, dintre care multi īsi īntind corturile pentru popas. Este bine sa se evite baile īn iezer, din cauza temperaturii foarte scazute a apei. De asemenea, atragem atentia ca ne aflam pe teritoriul unei rezervatii naturale a Academiei R.S.R. si mediul trebuie ocrotit.

Urcam acum pe peretele circului si reluam drumul pe marcaj deasupra circului glaciar Iujbea Rasinarului si, dupa 10 minute, ne apropiem de Vīrful Cindrel (2244 m).

Pe platoul relativ īngust al Vīrfului Cindrel, protejat de cīteva grupuri de stīnci, turistul obosit īsi poate permite o pauza si īn acelasi timp sa īmbratiseze cu privirea vastul peisaj din jur. Īn spatele sau, spre est, se īnsiruie culmiile domoaile pe care a venit; īn fata, respectiv spre vest, se desfasoara platoul īntins aidoma unui aerodrom natural, dintre Vīrful Cindrel si Vīrful Frumoasa. Din punct de vedere geografic acesta se numeste "platforma de eroziune Borascu", iar pentru localnici "Platoul Diavolului", din cauza vīnturilor puternice care īl matura. Īn fundalul lui se profileaza, dupa Vīrful serbota Mare (2007 m), Vīrful lui Patru (2130 m) din Muntii sureanu continuati īn stīnga cu Muntii Parīng. Spre sud culmile coboara repede īn Curmatura steflesti, pe unde se face legatura cu Muntii steflesti. Pe partea dreapta se īntind versantii domolii, īn mare masura īmpaduriti, ce cad īn trepte spre valea Rīului Mare. Cel mai īnalt din ei este alcatuit din culmile Foltea si Strīmba Mare.

Pe Vīrful Cindrel se īntretaie mai multe trasee turistice īn urmatoarele directii:

-    Vīrful steflesti - marcajul banda rosie - coboara prin jnepenisuri catre sud, trece prin dreapta unui mamelon stīncos (2117 m) si, unindu-se cu un vechi drum de care, ajunge īn saua steflesti .El continua prin pajisti si jnepenis pīna la nord-vest de Vīrful steflesti. Merge apoi spre sud-vest, prin Vīrfurile Cristesti - Piatra Alba - Preaja, pīna la cabana Obīrsia Lotrului;

-    cabana Oasa Mica - marcaj cruce rosie (traseul nr. 14). Traseul porneste īn realitate de pe Vīrful Frumoasa (2168 m). Distanta īntre cele doua vīrfuri este de o jumatate de ora de mers pe platoul larg ondulat. Pe partea stīnga, mai jos de culme, se īntinde o suprafata mare ocupata cu bujori de munte (īnfloresc īn iulie) īn vreme ce, pe partea dreapta, se largeste circul de la Iezerul Mic. Din desisul de jnepeni se iveste oglinda Iezerului Mic. Aici se pot constata aceleasi forme de relief ca la Iezerul Mare, cu deosebire ca, ele au o mai larga desfasurare si circul este mai mare. Īn apropierea deschiderii circului, din jnepenis, se īnalta un numar considerabil de zīmbri, ca si petele verzui ale aninului de munte. Īn 15 minute se poate atinge fundul circului;

-    cabana Fīntīnele - marcaj banda albastra-triunghi rosu-cruce albastra (traseele 13, 12 si 11). De la Vīrful Frumoasa abia schitat mergīnd spre dreapta, prin locul numit Coada din Frumoaisa, si apoi pe Drumul Pietros dintre circurile Iezerului Mic si Gropata, se poate ajunge la cabana Fīntīnele (12-14 ore de mers de la Vīrful Cindrel);

-    cabana Crint - traseu īn cea mai mare parte identic ca cel pentru cabana Fīntīnele. Marcaj banda albastra -triunghi rosu (traseul nr. 12).

7.  PALTINIs - POIANA MUNCEL - STĪNA DIN BĂTRĪNA MICA - CABANELE GĪTU BERBECULUI

Durata: 2½ ore. Marcaj: triunghi rosu. Traseu accesibil si iarna.

De la cabana Casa Turistilor pornesc doua marcaje: crucea rosie merge la bufetul Ciupari peste Muntele Oncesti (traseul nr. 8), īn timp ce triunghiul rosu duce la Gītu Berbecului. Urmarindu-le, traversam poiana din fata si intram īn molidis pe o alee lairga, care se uneste curīnd cu un drum de care. Dupa o jumatate de ora, sub poala Muntelui Oncesti, īntr-o poiana, cele doua marcaje se despart. Traversam Valea Danesii si, mergīnd prin padurea īntunecata de molid, suim pe culme īn Poiana Muncel (1 657 m) la o ora de la plecare.

Existenta telescaunului, pīna sub Vīrful Oncesti, permite accesul la Poiana Muncel; trecīnd peste acest vīrf, coborīm īn Poiana Oncesti. īn continuare urmam vechiul drum de care ce merge pe culme spre Muntele Batrīna (catre vest). Parcursul este frumos si foarte usor, padurea si raristea alternīnd armonios. Daca urmam prima varianta, poteca spre Gītu Berbecului intersecteaza drumul de care, ce vine de la Oncesti, abia īn Poiana Muncel.

Traseul nostru se identifica o portiune cu acest drum de care. La scurt timp īnsa īl abandoneaza si urca prin padure pantele sudice ale Culmea Batrīna.

Īntr-o alta poiana, un stīlp indicator mentioneaza despartirea drumului spre Paltinis de cel catre Gītu Berbecului (1½ ora). Poteca coboara acum īncet panta din stīnga si intra īntr-o taietura de padure, unde avem īn fata, peste Valea Sadului, perspectiva Muntilor steflesti.

Itinerarul urmareste īn buna parte marginea padurii si ajunge īn poiana stīnei din Batrīna Mica. De aici se zareste spre sud Muntele Plesul (1 587 m) (Muntii steflesti), la poalele caruia se afla barajul si cabanele. Mergem pe līnga stīna si patrundem din nou īn raristea de molid.

Īn apropierea Pīrīului Batrīna ne angajam pe un drum de culme adīncit de ape īn Dealul Sacarea. Acesta se afla la linia de contact a vechii paduri cu o plantatie. Cararea urmareste pamta domoala si trecīnd prin Poiana La Pahar suie īncet clina vestica a dealului cu acelasi nume. Coborīm pantele sudice despadurite si puternic īnclinate apropiiindu-ne tot mai mult de lacul de acumulare Negovanu, avīnd īn dreapta Pīrīul Besineului. La putina vreme iesim īn soseaua din lungul Vaii Sadului. Mergīnd spre stīnga ajungem imediat la cabanele de la Gītu Berbecului, aflate pe malul lacului (1 175 m).

8. PĂLTINIs - POIANA ONCEsTI - DEALUL NANU - DEALUL CAPRA - FUNDU RĪULUI - BUFETUL CIUPARI - CABANA VALEA SADULUI

Durata: 5½-6 ore. Marcaj: cruce rosie. Traseu accesibil si iarna.

Mai sus de cabana Casa Turistilor, pe panta defrisata a Munteluil Oncesti, urmīnd pe o portiune acelasi drum cu traseul nr. 7 (triunghi rosu) merge si poteca ce duce la Ciupari si la cabana Valea Sadului. O luam spre dreapta si patrundem pe aleea lata din padure. Pe clina sudica a Muntelui Oncesti intersectam vechiul drum de care. Dupa aproape ½ ora, intram īntr-o poiana, unde se gaseste stīlpul cu marcaje ce arata despartirea celor doua trasee. Indicatorul cu triunghi rosu (traseul nr. 7) coboara pe pantele sudice ale Muntelui Batrīna la Gītu Berbecului, īn timp ce marcajul cruce rosie o ia spre stīnga, ajungīnd īntr-o sa, unde se deschide larga Poiana Oncesti (1 615 m).

Īn Poiana Oncesti se poate ajunge azi folosind telescaunul pīna sub Vīrful Oncesti si, apoi, coborīnd de la vīrf printr-o taietura īngusta. Drumul pīna aici este folosit pentru scurte excursii de majoritatea celor sositi īn statiune. Īn poiana, īntīlnim drumul de care, ce merge spre vest la Vīrful Batrīna (1 911 m) prin Poiana Muncel. Intram apoi īn padure pe cararea ce urmareste culmea Dealului Nanu, traversīnd numeroase luminisuri. Treptat, componenta padurii se schimba īn padure amestecata de rasinoase cu foioase, si apoi, īn padure de fag. Ajungem īntr-o sa, unde se gaseste o stīna si coborīm pe ponta estica abrupta a Dealului Capra (1 201 m), pīna ajungem īn valea Pīrīului Sasa, pe firul careia mergem la vale. Sīntem īntr-o regiune intens populata, unde omul a creat numeroase fīnete si livezi, printre care se ridica colibele de vara ale locuitorilor din Fundu Rīului. Īn curīnd, dupa un mic urcus, la poalele plaiului apare asezarea marginita la est de Dealul Pinului si traversata de afluentul cu acelasi nume al Sadului. Urmarind vreme de 20 de minute Valea Pinului si trecīnd de o pastravarie, intram īn soseaua paralela cu Rīul Sadului. Pīna la marcajul de līnga pod s-au scurs 4 ore de drum (tot aici se afla un marcaj mai vechi - triunghiul albastru, ce indica drumul prin Ciupari - Poiana Bucsa, peste Tomnatic, la Oncesti, unul din cele mai frumoase itinerare din zona Paltinis - traseul A).

Ne aflam la 660 m si pentru a ajunge la Ciupari mergem circa 7 km īn jos pe Valea Sadului. Traversam Pīrīul Vīrjogbii si, apoi,  localitatile Draganeasa si Rīul Sadului. Īnainte de a ajunge la Ciupari (6 km) un pod traverseaza Sadu, indicīnd poteca spre cabana Prejba din Muntii steflesti. Dupa o jumatate de ora sosim la bufetul Ciupari. Īn apropiere este statia de autobuz, care face legatura cu Sibiul, prin Sadfu - Talmaciu - Vestem - selimbar. Este doar o cursa pe zi, dimineata. La 4 km mai jos, pe rīu se afla cabana Valea Sadului (1½ ora), mult mai confortabila si care a preluat afluxul de vizitatori din regiune, īn urma desfiintarii cabanei Ciupari.

9. PALTINIs - CHEILE CIBINULUI - LA PISC - DEALUL RUNCURI - CABANA FĪNTĪNELE

Durata: 5½-6 ore. Marcaj: punct rosu. Traseu accesibil si iarna.

Traseul porneste din statiunea Paltinis mergīnd o portiune pe soseaua care trece peste Dealul Valare. Dupa un sfert de ora, de la plecarea din centrul statiunii, la o curba, īn fata cantonului silvic, pe un stīlp din stīnga soselei, o sageata indica accesul pe "Calea Studentilor", la Cheiile Cibinului. Coborīm pe poteca din padure circa 1,5 km īn vecinatatea unei plantatii de conifere, zarind din cīnd īn cīnd dealul despadurit al Runcului, īn curīnd urcam pe serpentine Culmea Porcului (1 154 m), intersectam un drum utilizat penitru tīrīrea bustenilor si coborīm dealul printre stīnci, īntīlnim Pīrīul Paltinisului si, īnaintīnd o portiune de drum de-a lungul lui, ajungem īn soseaua forestiera din Cheile Cibinului (834 m). Coborīrea a durat aproape o ora si jumatate, dar urcusul este de doua ore, dupa cum gasim scris pe tablita indicatoare.

Īn Cheile Cibinului[2], formate de Rīu Mare, ce izvoraste din cele doua lacuri glaciare ale Cindrelului, mergem pe sosea pīna La Pisc (662 m), unde lunca se largeste la confluenta Rīului Mare cu Rīu Mic. De la Paltinis pīna la cantonul silvic La Pisc am mers 2½ ore. Tot din acest punct putem pleca cu masini de ocazie, prin comunele Gura Rīului sī Cristian, la Sibiu.

Ca sa ajungem la cabana Fīntīnele traversam Rīul Mare si pornim pe drumul forestier īn amonte, paralel cu Rīul Mic. Dupa aproape 30 de minute intram īntr-o regiune cu numeroase fīnete si colibe instalate pe locul padurii de fag defrisate. Aici parasim valea, traversam linia unui trenulet forestier si īncepem sa suim cararea ce serpuieste prirvtre fīnetele Dealului Runcuri din dreapta. Trecem prin vecinatatea unei vīlcele rīpoase, pe līnga o coliba si sosim īn Curmatura Runcuri (1 267 m). Ne aflam la doua ore distanta de punctul La Pisc, īntr-un luminis dintr-o sa micuta. Poteca coboara pe versantul Dealului Runcuri spre izvoarele Orlatelului, trecīnd de drumul de care ce tine culmea. Abordam apoi panta defrisata a Dealului Halmagiu pe cealalta parte a Vaii Orlatelului si ajungem īntr-o poiana, unde un stīlp de marcaj indica trei directii: marcajul punct rosu pīna la Paltinis (traseul nr. 9- 5 ore), cruce albastra pīna īn comuna Fīntīnele (traseul nr. 2 - 2 ore); triunghi rosu, cruce albastra si banda albastra la Vīrful Frumoasa (traseele nr. 11, 12 si 13 - 6 ore).

Depasim o vīlcea si patrundem īn Poiana Piciorul Fīntīnelelor, unde se afla cabana (1 257 m).

10. CABANA FĪNTĪNELE - VALEA SIBIELULUI - VĪRFUL SIBELAs - VALEA SAROAIA - CABANELE CRINŢ

Durata: 1¾-2 ore. Marcaj: triunghi albastru. Traseu accesibil si iarna.

Īntre cabana Fīntīnele si complexul Crint exista doua trasee marcate nr. 10 si 11, care pot fi folosite alternativ de cei ce doresc sa cunoasca frumoasele plaiuri marginene. Īn caz ca dorim sa mergem la Vīrful Cindrel prin Vīrful Frumoasa, alegem traseul nr. 11, continuat apoi de la Pripoame cu nr. 12, care trece pe la cantonul La Dusi.



Drumul nostru porneste din dreapta cabanei afundīndu-se īn padure. Coborīm īn valea despadurita a Sibelasului, trecem apa si drumul forestier si suim versantul defrisat din dreapta, pe poteca nemarcata. Īn aceasta directie gasim cui miile īmpadurite Sibelas (1 344 m) si Tomnatic (1 283 m). Īntr-o jumatate de ora am ajuns īntr-o curmatura a Dealului Halmagiu din vecinatatea Vīrfului Sibelas. Īntretaiem apoi drumul de care, numit "Cartea Hotilor", care iese de pe culme īn Valea Sibielului ajungīnd īn comuna cu acelasi nume (traseul E). Pe clina vestica, din fata, merg la vale stīlpii unui funicular, pe care putem citi directiile de urmat la Fīntīnele si Crint.

Coborīm pe cararea din dreapta, potrivit marcajului si intram īn Poiana Gresilor, dupa care patrundem īn padure, pe stīnga, si, trecīnd pe sub funicular, suim versantul nordic al Culmii Saroaia. Dupa ce depasim Valea Saroaia si Valea Ardeiului, urcam Dealul Crint prin padure si la scurt timp intram īn Poiana Piciorul Crintului, unde īntīlnim indicatorul triunghi rosu, ce vine de la Saliste (traseul nr. 3). Īn curīnd ajungem īn soseaua care duce la Complexul Crint si sosim la cabana centrala (1 280 m).

11. CABANELE CRINŢ - DEALUL PRIPOANE - CABANA FĪNTĪNELE

Durata: 1½-2 ore. Marcaj: triunghi rosu si cruce albastra. Traseu accesibil si iarna.

Stīlpul de marcaj din fata cabanei centrale a Complexului Crint arata ca triunghiul rosu este comun pe o portiune pentru traseele ce merg la Fīntīnele (2 ore) (traseul nr. 11), spre Bistra (traseele nr. 12 si 13) (6 ore) si spre Vīrful Cindrel (6 ore) (traseul nr. 12 si 13).

Mergem pe drumul de care din stīnga si la zece minute, dupa ce am lasat īn urma Complexul Crint, poposim līnga o troita din īnseuarea aflata deasupra Coastei Porumbelului. Plaiurile cu pajisti si fīnete din fata, care coboara catre Vadea Dobrei, se continua vizavi cu altele similare sau cu paduri de conifere si esente amestecate pe Culmile Pogoana (1 424 m), Paltinei (1 588 m) si Porumbelul (1 366 m). Spre dreapta, īn directia nord-vest, porneste un drum la Jina, odinioara marcat cu punct rosu (traseul L). Poteca duce catre sud-est pe sub Culmea Scorusetu si, trecīnd printr-o regiune despadurita, ajungem dupa o jumatate ae ora la Pripoane (1 400 m), unde drumurile se despart, unul īndreptīndu-se tot spre sud, la Vīrful Frumoasa, prin Padina Rudarilor avīnd marcaj triunghi rosu (traseul nr. 12), iar altul, al nostru, cu indicatorul cruce albastra, duce la Fīntīnele (1 ora). Ajungem pe clina defrisata Balta Rosie si mergīnd pe liziera padurii, mereu spre stīnga, ajungem la soseaua forestiera. Suim versantul estic al Dealului Halmagiu si ne abatem la dreapta pe sub Vīrful Zavoiu (1 422 m). Spre sud, īn zare, se profileaza Vīrful Cindrel.

Depasim o rariste si coborīm pe cumpana de ape dintre izvoarele Comenziil si Orlatelului, īn Poiana Fīntīna Neagra (1 410 m). Lasam īn dreapta Valea Orlatelului, marginita spre est de Culmea Runcuri, si ne īncrucisam cu marcajul punot rosu (traseul nr. 9), ce vine de la Paltinis, prin Gherle Cibinului si peste Dealul Runcuri, la Fīntīnele. Īn cīteva minute de mers lejer ajungem deasupra cabanei Fīntīnele.

12. CABANELE CRINŢ - CANTONUL LA DUsI - PADINA RUDARILOR -VĪRFUL STRĪMBA MARE - VĪRFUL FOLTEA -VĪRFUL FRUMOASA - VĪRFUL CINDREL

Durata: 6-7 ore. Marcaj: triunghi rosu si banda albastra. Traseu accesibil iarna doar pīna la Padina Rudarilor.

Itinerarul porneste din fata cabanei centrale a Complexului Crint, fiind o prelungire a traseului nr. 3, care vine din Saliste (triunghi rosu). Suim panta domoala a Crintului si dupa 10 minute se ajunge līnga o troita īn īnseuarea de deasupra Coastei Porumbelului. La vest de ea se īnsiruie spre Valea Sebesului culmile cu īntinse pasunii si fīnete - Guga Mica (1 390 m), Guga Mare (1 388 m), Captan (1 299 m) si Coasta Vīrtoapelor (1004 m). Ele constituie versantul drept al rīului Dobra, afluent al Sebesului. Drumul continua pe ploii īnvecinīndu-se īn dreapta cu Jgheabul Vīlcelelor, unde Dobra īsi īngusteaza valea sub Dealul Pogoana (1 424 m). Īn fata, catre sud, se īntinde Poiana La Dusi si Culmile Strīmba Mare, Foltea si Cindrel. Dupa aproape o ora de la plecarea din Crint ajungem la locul numit Pripoane (1 400 m), unde drumurile se despart: la stīnga se merge la cabana Fīntīnele pe marcajul cruce albastra (traseul nr. 11), iar la dreapta continua marcajul triunghi rosu, pe drumul larg. Dupa o scurta coborīre prin padure, pe serpentine, sosim īn Poiana Pripoane, iar dupa jumatate de ora poposim īntr-o mica sa la cantonul silvic Sub Dusi. Curīnd, īntr-o alta poiana, drumul se bifurca. Trecem prin dreptul unor case si urmarim continuu poteca din stīnga, care urca īn padure. Depasim o plantatie de brazi si ajungem īn larga poiana de culme La Dusi. Aici se īnalta un alt canton silvic, unde se poate si īnnopta. Īn stīnga acestuia se afla Valea Rudarilor, iar īn dreapta cea a Dusilor. Parasim poiana si intram dupa marcaj īn molidis, urmarind mereu poteca pietroasa. Panta este lina si alterneaza cu suprafete plane. Unul din numeroasele luminisuri, ce se ivesc īn padure, are līnga izvor o cruce. Este locul cunoscut sub numele de Crucea Baitii (1 470 m). La o jumatate de ora de mers īntīlnim, sub Vīrful Rudarilor (1 648 m), o alta poiana mai mare; este cunoscuta Padina a Rudarilor (1 550 m) din apropierea careia izvoraste valea cu acelasi nume. Īn fata ei se īnalta culmea Strīmba Mare. Intre Crint si Padina Rudarilor s-au scurs 3½-4 ore de mers. Aici marcajul triunghi rosu īncruciseaza un alt indicator - banda albastra (traseul nr. 13), ce vine de la Colonia Bistra, mergīnd la Vīrful Cindrel. Urmam itinerarul pe noul marcaj. Lasam īn urma pe dreapta cele doua sosele de pe Valea Bistrei si a afluentului ei Tortura. Traseul nostru urca pe versantul vestic al Culmii Strīmba Mare (1 830 m) pe poteca larga, bolovanoasa, cunoscuta din vechime sub numele de "Drumul Pietros". Aceasta este marginita de īntinse tufarisuri de afini, ienuperi si jnepeni. Spre stīnga se īnsiruie culmile maisive ale Cindrelului, Niculestilor si Surdului, despartite de apele Rīului Mare si ale afluentilor sai.

Lasam īn stīnga Valea Foitei si Coasta Mioarelor si suim prin raristea de molid pe versantul vestic al Vīrfului Foltea (1 962 m). Trecīnd pe līnga o serie de izvoare ajungem īntr-o sa, de unde Drumul Pietros, marginit de jnepenisuri dese, urca Culmea Gaujoara (2071 m), care desparte abrupturile stīncoase ale circurilor Gropata, īn dreapta, de Iezerul Mic, īn stīnga. Culmea Gaujoara se continua prin portiunea numita Coada din Frumoasa, cu vīrful Frumoasa, unde se īncruciseaza trei trasee turistice: marcajul cruce rosie, ce merge la Oasa Mare spre vest si la Vīrful Cindrel spre est (traseul nr. 14), banda albastra (traseul nr. 12), ce vine de la Colonia Bistra, īnglobīnd sub Vīrful Rudarilor marcajele de la Fīntīnele si Crint si triunghiul albastru, ce conduce la casa de vīnatoare Piatra Alba din Muntii steflesti, la Tartarau si Oasa Mica (traseul nr. 16).

O frumoasa perspectiva se desfasoara din acest loc spre vest; din Muntii sureanu se ivesc Vīrful lui Patru (2130 m) si Vīrful sureanu (2060 m), catre sud este Valea Frumoasei, spre nord, culmea Foltea, iar spre est, Vīrful Cindrel.

Poteca urmareste traseul larg valurit al Platoului Frumoasa-Cindrel, numit dupa cum aratam cu alta ocazie si "Platoul Diavolului" din cauza vīnturilor puternice, frecventei negurilor si a averselor puternice din vara, īnsotite de descarcari electrice. Panta usoara se ridica pe nesimtite īnca 70 m pīna la Vīrful Cindrel (2244 m).

13. VALEA BISTRA - COLONIA BISTRA - DEALUL PICIOARELE CAILOR -PADINA RUDARILOR - VĪRFUL STRĪMBA MARE - VĪRFUL FOLTEA - VĪRFUL FRUMOASA - VĪRFUL CINDREL

Durata: 7-8 ore.  Marcaj: banda albastra.  Traseu accesibil iarna doar pīna la Padina Rudarilor.

Venind de la Sebes prin comuna sugag ajungem la Tau Bistra. De aici un drum forestier paralel cu Valea Bistrei ne conduce pīna la magazinul alimentar (7 km), de unde urcam la Colonia Bistra, la care se poate īnnopta. De la Colonia Bistra porneste si traseul nostru spre Vīrful Cindrel. Indicatorull banda albastra se afla pe o stīnca din stīnga cabanelor forestiere.

Putin timp marcajul merge pe drumul forestier de pe Valea Bistrei pīna īntr-o rariste, unde se afla niste magazii, apoi din sosea se desprinde o poteca, ce suie repede coasta prin padure din spatele caselor. Panta scade treptat si dupa aproape o jumatate de ora de urcus ajungem la Colonia Bistra, alcatuita din cīteva cabane, o parte nelocuite īn prezent. Marcajul de pe case indica doua directii: spre Vīrful Cindrel si la exploatarea forestiera Bistra. Regasim padurea, īn curīnd, trecīnd printr-o poiana si pe un versant defrisat, drumul se bifurca. Mergem pe cararea din dreapta, care ne scoate sub Vīrful Paltineiu (1 588 m). Marcajul ne poarta mereu spre dreapta pīna īn marea poiana de la Picioarele Cailor (1 571 m), pe care o traversam afundīndu-ne din nou īn padure. S-au scurs 2½-3 ore de la plecare.

Īn fata noastra se īntinde o rariste de padure, pe dreapta careia curge Bistra, īntovarasita īndeaproape de soseaua forestiera. Urcam Culmea Rudarilor (1 648 m) al carei vīrf īl lasam īn stīnga si īn scurt timp intram īn frumoasa pajiste a Padinei Rudarilor. Īn susul poienii marcajul nostru īntīlneste triunghiul rosu, reper al drumului spre Crint (traseul nr. 12).

Pentru a sosi la Padina Rudarilor, de la magazinul Bistra putem urmari si drumul forestier de pe Valea Bistrei, care ajunge pīna sub Vīrful Rudarilor. Aici suim pe o poteca versantul despadurit si intram īn poiana respectiva. Desi cīstigam o ora, fata de traseul celalalt, pitorescul itinerarului nu este acelasi.

Din Padina Rudarilor intram pe "Drumul Pietros", ce duce la Vīrful Cindrel. Īnsotindu-l prin vestul Culmii Strīmba Mare (1 830 m), intram īntr-o regiune acoperita de tufarisuri subalpine alcatuite din ienuperi si jnepeni, printre care se īnalta grupuri de stīncarii. Trecem versantul vestic al Culmii Foltea, prin padurea de limita, unde īntīlnim numeroase izvoare.

Din saua Foltea pīna la vīrful Gaujoara drumul este marginit de stīncarii si jnepenis. Depasim muchia īngusta ce desparte circul glaciar Iezerul Mic (īn stīnga) de circul Gropata si, urcīnd Coada din Frumoasa, ajungem pe Platoul Frumoasa, unde se schiteaza si vīrful cu acelasi nume (2168 m), īntr-o jumatate de ora de mers pe platoul usor īnclinat Frumoasa-Cindrel (Platoul Diavolului) sosim la Vīrful Gndrel. Ne aflam la patru ore distanta de Padina Rudarilor. Traseul anterior descrie portiunea dintre Padina Rudarilor si Vīrful Cindrel.

14. CABANA OAsA MICA -VĪRFUL OAsA MARE - VĪRFUL sERBOTA MARE - VĪRFUL FRUMOASA - VĪRFUL CINDREL

Durata: 6½-7 ore. Marcaj: cruce rosie. Traseu neindicat iarna.

Cabana Oasa Mica (1 207 m) se gaseste pe malul īnalt din stīnga Pīrīului Salane aproape de confluenta sa cu rīul Sebes. Sebesul formeaza aici un īntins bazinet de eroziune. Situarea la limita dintre Muntii Cindrel si Muntii sureanu asigura cabanei Oasa Mica un aflux turistic important tot anul.

Marcajul - crucea rosie - din curtea cabanei indica un parcurs de 14-16 ore la Paltinis, peste Vīrful Cindrel. Drumul porneste din curtea cabanei Oasa Mica, traverseaza Salanele si Frumoasa, merge 10 minute de-a lungul soselei catre Sebes si apoi, intersectīnd un drum forestier, se afunda īn padurea de molid. Urcusul alterneaza cu portiuni de panta lina, dar īn generari este dificil din cauza diferentei de nivel de 500 de metri īntre fundul vaii si Vīrful Oasa Mare (1 732 m). Catre culme portiunea grea este depasita. Padurea se rareste si apar poieni cu brazi seculari si afinisuri. Īn curīnd, pe stīnga, trecem peste panta usoara a Vīrfului Oasa Mare si, īn fata, ni se deschide perspectiva larga a pajistilor stīnei de la Oasa Mare, īnconjurate de padure. Īn fundal, dupa un brīu de molizi, se zaresc īntinse pajisti subalpine, la baza carora este instalata Stīna Domnilor. Culmea īnalta din dreapta Stīnei Dommilor este cea a serbotei Mari (2007 m).

Pīna la stīna din Oasa Mare se poate ajunge venind pe drumul forestier al Curpatului Mic, afluentul Sebesului, la sud de cabanele de la Oasa Mica. De la capatul drumului forestier se urca printr-o taietura de padure si apoi printr-o fīsie īngusta de molidis. Sosim astfel aproape īn fata stīnei. Este o cale mult mai usoara si se face cu o economie de timp de cel putin o ora, daca venim cu masina.

Īntinsa poiana de la Oasa Mare o strabatem usor īn 20 minute, traversam un brīu de padure si, dupa un timp similar, ne gasim īn dreptul Stīnei Domnilor, care ramīne īn dreapta. Urcam un plai usor, numit "Drumul Turistilor", si īn curīnd, ne aflam pe mamelonul serbotei Mari. La aproape 400 de metri de poteca, pe stīnga, spre Izvorul Marginea lui Manu, se profileaza stīna Gungurezul. Īn acest loc se poate ajunge si mergīnd pe soseaua forestiera de pe Valea Cibanului si Izvorul Gropata. De la terminarea drumului carosabil se merge pe cararea nemarcata prin taietura de padure si imediat (20 minute) ajungem pe culme, sub serbota Mare. Ori de unde am veni, poteca duce acum pe culme si trece printr-un scurt cordon de jnepenis. Strabatem un plai larg la altitudini de 2 000 m cu diferente de nivel de maximum 100 de metri, care nu mai implica o solicitare musculara serioasa, īn dreapta se deschide Volea Frumoasei, care desparte Cindrelul de Muntii steflesti, ale caror vīrfuri par abia schitate din īntinsa platforma muntoasa. Sīnt Vīrfurile Piatra Alba, Cristesti, steflesti, Balindru Mic, Contu Mare.

Īn partea stīnga, dupa ce am depasit Vīrful serbota (2136 m), apar pontele line ale circului Gropata, despartite prin Coada din Frumoasa de circul Iezerul Mic. Este bine sa urmarim fara abatere numai culmea pentru a nu rataci drumul pe ceata sau eventual pe ploaie saiu viscolele din iunie.

La Vīrful Frumoasa se īntalnesc marcajele ce vin de la cabanele Fīntīnele (traseul nr. 11), Crint (traseul nr. 12), Bistra (traseul nr. 13), Piatra Alba (traseul nr. 16) si este indicata directia spre est catre Vīrful Cindrel. Dupa cum aratam si la descrierea traseelor nr. 12 si nr. 13, īn 30 de minute, pe un drum usor īn panta, ajungem la Vīrful Cindrel (2244 m)

15. CABANA OAsA MICA - GURA CURPĂTULUI - CANTONUL TĂRTĂRĂU - sAUA TĂRTĂRĂU - CABANA OBĪRsIA LOTRULUI

Durata: 6-7 ore. Marcaj: triunghi albastru. Traseu accesibil si iarna.

Tot drumul (25 km) se parcurge pe sosea (DN 67 c). Se porneste spre sud de la cabanele Oasa Mica, dupa marcajul triunghi albastru, mergīnd pe sosea de-a lungul rīului Sebes.

Pīna la Tartarau drumul national Sebes-Novaci parcurge o regiune larg poienita, īn care despaduririle alterneaza cu portiuni unde molidisul se alatura soselei. De la cabana Oasa trecem prin dreptul cītorva case, una fiind un magazin mixt de aprovizionare a muncitorilor forestieri. Aici este capatui liniei de autobuze, ce face legatura īntre Sebes si Oasa. soseaua carosabila duce pe malul drept al Sebesului, pe cursul caruia, din loc īn loc, apar bīrne ce servesc la īncetinirea cursului apei. Depasim gura Curpanului, afluent oi Sebesului si mergem printr-o regiune īmpadurita avīnd pe dreapta mereu Dealul Slimoiu (l 509 m), iar pe stīnga Dealul Podele. Dupa o ora sosim la cantonul silvic Tartarau (1 320 m), situat la confluenta Pīrīului Tartarau cu Frumoasa. Aici exista posibilitati de cazare chiar si pe un timp moi īndelungat.

De la cantonul Tartarau drumul se bifurca. Ramificatia din stīnga se alatura cursului Vaii Frumoasa īn amonte, cu posibilitatea de a merge la cantonul silvic Piatra Alba - Vīrful Frumoasa - Vīrful Cindrel (traseul nr. 16). O varianta a acestui drum urmareste īn continuare Valea Frumoasei si, trecīnd peste saua steflesti, intra pe Valea Sadull ui, permitīnd accesul la cabanele Gītu Berbecului si mai departe prin localitatea Sadu la Sibiu. Mentionam ca, drumul carosabil intersecteaza īn saua steflesti poteca marcata banda rosie, care urca īn stīnga la Vīrful Cindrel, iar īn dreapta la Vīrful steflesti. Cealalta ramificatie, ce pleaca de la Tartarau, respectiv traseul nr. 15, suie pe drumul national (DN 67 c) Sebes - Novaci pīna la saua Tartarau (1 630 m), situata īn dreptul Culmii Tartarau (1 777 m).

Singura parte dificila este ca urcam o diferenta de nivel de aproape 400 de metri, dar cum soseaua avanseaza īn curbe largi, acest lucru nu este obositor. Īn general strabatem un drum īmpadurit. Cu toate acestea poienile si raristile nu lipsesc, iar pe culmi se īntind platouri acoperite de pajisti.

Sīntem īn vecinatatea unui nod orohidrografic, de unde se despart Muntii Cindrelului la nord-est, Muntii steflesti la sud-est, Muntii sureanului la nord-vest si Muntii Parīng spre sud-vest. Din acest nod īsi trag īn buna masura izvoarele afluentii Frumoasei si Lotrului. Pīna la saua Tartarau am mers trei ore, iar de aici īncolo urmeaza sa coborīm aproape aceeasi diferenta de nivel. soseaua lasa la vest Muntele Tartarau, iar la o curba īntīlneste drumul forestier, ce merge īn Muntii sureanu la Poiana Muierii, pe unde se face accesul spre cabana sureanu (banda albastra) si Voievodu (triunghi rosu).

Coborīm de-a lungul Pīrīului Pravat, afluent al Lotrului, avīnd pe stīnga Dealul Tīmpa. Īn curīnd traversam pīrīul si la confluenta acestuia cu Lotrul, īn lunca larga a Vaii Lotrului, se gasesc asezarile de la Obīrsia Lotrului. Dincolo de Pravat, īntre brazi, pe stīnga soselei se īnalta cabana Obīrsia Lotrului.

16. CANTONUL TĂRTĂRĂU -VALEA FRUMOASEI - CASA PIATRA ALBĂ -VALEA FRUMOASEI - VĪRFUL FRUMOASA - VĪRFUL CINDREL

Durata: 5½ ore. Marcaj: triunghi albastru. Traseu accesibil iarna doar pīna la casa Piatra Alba.

Pīna la cantonul Tartarau (1 320 m) venind de la cabanele Oasa Mica (1 ora), traseul coincide cu cel anterior (traseul nr. 15). Dupa ce am lasat īn urma cantonul silvic, trecem podul peste rīul Frumoasa si mergīnd pe soseaua carosabila, ocolim poalele versantilor sudici si sud-estici ai Dealului Podelele (1 670 m) din Muntii Cindrel. Mergem acum printr-o vale larga, īn regiunea de vasta īnmlastinire a Frumoasei, unde aceasta primeste numerosii afluenti mici, mai ales din Muntii Cindrel. Cu toate acestea, dinspre Muntii steflesti sosesc tributarii cei mai importanti, care spre amonte sīnt urmatorii: Pīrīul Stīnii, Pīrīul Granitei, Izvorul Prajei si Urliesul. Īn dreptul confluentei cu Rīul Praja s-a format īn spatele unui stavilar un lac artificial pentru pastravi. Traversam barajul lacului si ne continuam drumul pe malul stīng al Frumoasei printr-o regiune despadurita de pe pantele Dealului Tīrnii (1 541 m). Depasim doua podete si un izvor, iar apoi, parasind cursul Frumoasei, urcam treptat. Ne croim drum printr-o padure tīnara de molid, trecem Vadea Urliesului si ne angajam pe vīlceaua afluenta lui, a Pīrīului Cantonului. Īnaintam pe la poalele Culmii Tīrnii prin plantatia de molid si ajungem la cantonul silvic si magazinul alimentar din Piatra Alba, unde putem fi cazati. De la cantonul Tartarau si pīna aici am parcurs 3½ ore.

Coborīm pe poteca spre nord si īntīlnind iar Valea Frumoasei (1 485 m), o traversam si - suind prin poienile din fata - intram īn padure pe pantele sudice ale culmii serbota din Muntii Cindrel. Līnga liziera padurii lasam īn stīnga stīna serbotei Mici. Īn fata se īntinde domeniul larg al pajistilor alpine, precedate de un brīu īngust de iuniperet. Cararea se īndreapta spre nord-est ocolind la stīnga Vīrful serbota Mare (2007 m). La doua ore dupa ce am trecut de Valea Frumoasei ne aflam pe Vīrful Frumoasa (2168 m). Aici se afla stīlpul cu sageti indicatoare catre Vīrful Cindrel (30 minute), spre Fīntīnele, Crint si Oasa.

17.  sAUA sERBĂNEI - REFUGIUL CINAIA - sAUA CINDREL

Durata: 1½-2 ore. Marcaj: punct albastru. Traseu neindicat iama.

Din drumul turistic de la Paltinis, marcat cu banda rosie, ce trece prin Poiana Graujoara sau prin Oncesti, marcat cu triunghi rosu, ce duce spre Vīrful Cindrel, se desprinde o poteca, īn acelasi timp si drum de care, īncepīnd de sub culmile scunde ale Vīrfului serbanei (1 861 m), situate īn fata Culmii Niculesti (2036 m) peste care trece marcajul īn continuare. Se paraseste marcajul coborīnd pe drumul din stīnga, pe sub Virful Niculesti, peste Valea serbaneilor pīna spre izvoarele Pīrīuliui Gnaia, care īsi are obīrsia sub vīrful cu acelasi nume (2 057 m), unde se gaseste refugiul Cīnaia si la nevoie se poate īnnopta. De aici drumul se desparte īn doua directii: unul spre nord pīna īn saua Iezerului Mare (1 ora) si aici intersecteaza marcajul turistic Paltinis - Cindrel; altul spre vest trecīnd prin circul glaciar Iujbea Rasinarului si continuīnd spre sud pīna īn saua steflesti (l 725 m), de unde se poate merge ori catre Gītu Berbecului pe Vailea Sadului, ori spre Tartarau si Oasia Mica, pe Valea Frumoasei folosindu-se drumuri forestiere carosabile. Din saua steflesti se poate ajunge - urmarind acelasi marcaj - pe Vīrfurile Cristesti si Piatra Alba la cabana Obīrsia Lotrului. Din aceeasi sa se poate merge peste Vīrfurile steflesti si Balindru, fie la casele Dobrun, fie la cele din Balindru. Totodata, prin Cīnaia - Iezerul Mare - valea Rīului Mare, de-a lungul pitorestilor Chei ale Cibinului, pe drumul forestier, se face legatura cu comuna Gura Rīului si de aici spre Sibiu.

C. Trasee nemarcate

Datorita faptului ca Muntii Cindrel au fost intens utilizati de catre populatia satelor marginene, suprafata lor este strabatuta de o multime de poteci si de drumuri de carute, care se īncruciseaza cu toate traseele marcate. Cunoasterea aprofundata a lor vine īn sprijinul miscarii turistice prin masiv.

A. RĂsINARI - GHIHAN -POIANA TOMNATICU

VARIANTA 1: SANTA - PALTINIs

VARIANTA 2: POIANA ONCEsTI - PALTINIs

VARIANTA 3: POIANA BUCsA - CIUPARI

Marcaj vechi: triunghi albastru.

Desi nemarcat din nou, acesta este unul din cele mai frumoase trasee, ce leaga comuna Rasinari cu statiunea Paltinis si cu Valea Sadului. Prima portiune coincide cu traseul nr. 1, varianta 1. respectiv din Rasinari se merge pe Valea Stezii pīna la confluenta cu Valea Strīmba, de unde se urca īn saua Dadirlat. Aici se afla o rascruce de carari, noi luam poteca din stīnga īn directia sudica, care continua sa urce usor pe versantul vestic al Dealului Buru, mergīnd aproape de creasta prin padurea de fag.

Īn calea noastra vom īntīlni o serie de poieni mai mici sau mai mari, īn care sīnt rasfirate o multime de case si gospodarii izolate, adesea linga izvoare, case care pot servi īn caz de ploaie ca exceptional adapost. Dupa ce parcurgem culmea rotunjita, acoperita cu fīnete, a Dealului Buru (1 247 m), ajungem aproape de poalele Vīrfului Ghihan (1 410 m), de unde poteca se ramifica din nou.

Varianta 1: Luīnd poteca din dreapla urcam usor spre Poiana Tomnaticu (1 300 m), unde poteca se bifurca si de unde vom coborī pe cararea din dreapta, ce duce la complexul de cabane Santa. De aici putem merge pe drumul carosabil (circa 4 km) pīna la Paltinis.

Varianta 2: Tot din Poiana Tomnaticu, mergīnd pe cararea din stīnga, ce urca pe culme, prin padurea de molid, trecem pe līnga crucea din Poenita Nanu-Icoana si ajungem īn Poiana Oncesti. Aici poteca intersecteaza marcajul turistic (traseul nr. 8), pe care urmarindu-i īn dreapta coborīm īn Paltinis.

Varianta 3: īn fine, din Poiana Tomnaticu, se mai poate lua poteca din stīnga ce coboara īn spre Valea Sadului, trecīnd prin Poiana Bucsa, ajungīnd īn Valea Reghina. De aici poteca coboara īn continuare pe Valea Pinului, pīna la catunul Fundu Rīului, iar de aici pe Sadu, īn jos, pīna la Ciupari.

B. RĂsINARI - VALEA SIBIsEL -CIUPARI

Acest traseu face legatura mai direct īntre versantii nordici si sudici ai Culmii Ghihan (1 410 m) -Magura Cisnadiei (1 304 m), respectiv īntre bazinul Vaii steaza īn nord si al Vaii Sadului la sud. Din Rasinari se poate urma atīt drumul de oare de pe Valea Caselor, cīt si poteca ce urca pe Dealul scheiului (959 m), acoperit cu tufarisuri si paduri tinere de foioase.

Se continua apoi pe Valea Sibisel pīna la o confluenta, de unde poteca urca īn serpentine mici, mergīnd tot pe culme pe līnga o serie de gospodarii izolate, care pot servi ca adapost la nevoie. Ajungem īn fine la poala estica a Dealului Derjani (1 195 m), cumpana apelor celor doua bazine hidrografice. Trecem pe līnga cīteva izvoare situate īn poienile create de om īn locul podurilor de fag, care sīnt presarate cu numeroase case.

Poteca coboara mergīnd tot pe culme, intra din nou īn padure, dar dupa putin timp iese īntr-o poiana si coboara pīna la Ciupari.

C. CISNĂDIOARA - MĂGURA CISNĂDIEI - CIUPARI

Dupa ce am vizitat biserica-cetate din Cisnadioara, situata pe un deal izolat la 585 m, si dorim sa trecem īn valea Sadului, putem urca pe la Magura Cisnadiei (1 304 m). Pentru aceasta coborīm din centrul localitatii spre Valea Argintului, pe care o traversam si urcam pe poteca bine īntretinuta ce face o serie de serpentine, īn dreapta si īn stīnga culmii. Poteca se continua tot pe creasta īmpadurita cu stejar si fag pīna īn apropierea Izvorului Hihoala, aflat la circa 1 000 m, unde versantii din stīnga potecii au īnceput sa fie defrisati īn īntregime, pentru a fi apoi reīmpaduiriti. Daca dorim sa ajungem la izvor, trebuie sa coborīm putin pe o carare secundara, izvorul fiind bine marcat de un grup de fagi mari, singurii ramasi īnca īn picioare.

De la Izvorul Hihoala, continuam sa suim pe poteca care urmareste creasta, pe alocuri abatīndu-se putin si pe versanti, spre a usura urcusul, care asa ar fi prea dificil. Din loc īn loc, pe creasta, se observa mici movile de pietre facute de oameni pentru a desemna probabil limita proprietatilor sau pentru a marca vechiul drum.

Padurea de fag este rara si linistita, iar īnspre culme apar cīteva poieni care se largesc īn jurul Vīrfului Magura Cisnadiei, unde se īntind plaiuri domoale acoperite de pasuni. De aici avem o priveliste foarte ampla asupra Vaii Sadului si a Muntilor steflesti, din care vīrful Prejba (1 744 m) ne apare drept īn fata, īn directie sudica. Īn apropiere, coborīnd spre stīnga, īntīlnim o sa larga, denumita si "Curmatura Magurii", sub care, tot īn stīnga potecii, se afla o casa si un izvor, unde ne putem adaposti.

De pe Vīrful Magura va trebui īnsa sa coborīm pe poteca din dreapta, care trece pe līnga cīteva izvoare si o stīna. Trecem apoi peste culmea de sub care īsi au obīrsia Valea Cīrligelor, ce curge spre sud si Valea Argintului, care curge spre nord, si urcam īn continuare īn alta poiana. De aici o luam pe poteca din stīnga si coborīm la Ciupari, dupa ce strabatem din nou o frumoasa padure de fagi si mesteceni

D. GURA RĪULUI - CHEILE CIBINULUI - PĂLTINIs

Acest traseu urmareste vechiul drum forestier, foarte bine īntretinut, care urca domal pe Valea Cibinului pīna La Pisc, de unde se bifurca si se continua īn stīnga pe Rīu Mare, care strabate Cheile Cibinului. Īnainte de a iesi din chei, Rīul Mare primeste pe dreapta Valea Danesii, de-a lungul careia s-a construit recent un drum forestier, ce urca la Paltinis, iar de acolo spre Poiana Oncesti. Actualmente se lucreaza la continuarea lui spre Valea Sadului, facīnd īn viitor legatura cu cabanele de la Gītu Berbecului, precum si cu Valea Sebesului peste saua steflesti.

E. SIBIEL - CABANA FĪNTĪNELE

Īntrucīt localitatea Sibiel dispune de mai multe obiective turistice decīt satul Fīntīnele, iar traseele care pornesc de aici sīnt mai scurte, necesitīnd doar 3½-4 ore, consideram ca turistul va fi mai cīstigat daca porneste din Sibiel, chiar daca potecile nu sīnt marcate, aceasta dīnd chiar o nuanta originala drumetiei.

Varianta 1: Pentru a ajunge la cabana Fīntīnele, se poate merge pe drumul forestier, ce pleaca din Sibiel si suie pe Valea Sibielului, scurtīndu-se astfel foarte mult timpul de mers. De la capatul vestic al comunei, se parcurg circa 5 km pīna la o bifurcatie, de unde se va urma ramura stīnga, pe firul pīrīului Sibelas. Dupa 3 km drumul forestier se termina, aici putīndu-se parca dealtfel si masina. Drumul continua pe jos pe drumul de carute si dupa 1-1½ ora se ajunge la cabana Fīntīnele (1 257 m).

Varianta 2: Tot din Sibiel se mai poate merge si pe poteca ce se desprinde din drumul forestier de pe Valea Sibielului, la 200 m de la marginea satului. Traversam pe o punte īngusta Valea Sibielului, putin īn amonte de confluenta cu Valea Cetatii si urcam īn stīnga pe un vechi drum de care, ce strabate padurea de fag, trecīnd pe sub Dealul Cetatea (1 097 m). Pe acest vīrf se afla ruinele unei cetati voievodale romānesti din secolul al XIV-lea. Actualmente vīrful este complet īmpadurit. De aici urmam drumul de culme ce trece prin fīnetele satului Sibiel, presarate cu o multime de case si gospodarii izolate, locuite īn timpul verii.

F. TILIsCA - DEALUL CĂŢĂNAs -DEALUL CETĂŢII

Constituie un mic traseu pe parcursul caruia sīnt cantonate cīteva obiective importante de interes etnografic si istoric. Pornind din centrul localitatii, pe drumul ce duce spre Apoldu de Sus, iar de la marginea comunei, luīnd-o pe poteca din dreapta, ajungem pe Dealul Catanas (712 m), unde s-au descoperit recent ruinele cetatii dacice, din care au mai ramas doar blocurile de calcare dreptunghiulare, ce constituiau temelia turnurilor de aparare, aduse tocmai de pe Dealul Magura din nordul Muntilor sureanu, unde era cariera de piatra a dacilor.

Pe Dealul Cetatii (710 m), situat īn stīnga drumului, se gasesc ruinele unei cetati medievale, construita probabil īn secolul al XIV-lea. Din aceasta a mai ramas īn picioare o portiune dintr-un zid, care se vede dealtfel si din sat, restul fiind acoperit de pamīnt si de iarba. Īn ultimul timp īnsa o mare parte din perimetrul cetatii a fost scos la zi de catre arheologi, observīndu-se bine turnurile de aparare si zidurile exterioare ce īnconjurau cetatea.

G. TILIsCA - VALEA TILIsCUŢEI - CRINŢ

Tot din centrul comunei Tilisca, plecīnd spre sud, de-a lungul Vaii Tiliscutei, putem ajunge la complexul de cabana Crint. Traseul este relativ usor, mai ales ca urmareste un drum vechi de care, ce urca pe Dealul Negoiu (1 040 m), la pasunile si fīnetele de pe culmile domoale ale platformei inferioare. Pe īntreg parcursul acestui drum se īntīlnesc o puzderie de case si gospodarii izolate, precum si cīteva stīne.

Drumul merge mai mult pe culme, trecīnd pe līnga Dealul Valenilor (1 136 m) si Dealul lui Banciu (1 267 m), de unde, ocolind izvoarele Pīrīului Tiliscuta, ajunge la Crint.

H. ROD - DEALUL SATULUI -CRINŢ

Ca si precedentul, acest traseu urmareste tot vechi drumuri de care, ce fac legatura īntre sat si fīnete. De la marginea de sud a localitatii Rod se coboara īn valea Pīrīului Negru, pīna la o moara de apa, de unde drumul urca domol, trecīnd pe līnga Dealul lui Mihai (l 127 m), Dealul Satului (1 114 m) si Guga Mica (1 390 m). si aici peisajul este foarte linistitor, culmile fiind despadurite si presarate cu gospodarii izolate si stīne.

I. POIANA SIBIULUI - DEALUL PETRICEAUA - DEALUL CIUHA - PĪRĪUL NEGRU - DEALUL DROJDIEI - CRINŢ

            Din centrul comunei Poiana Sibiului se merge prin Parcul Ghilghiu, apoi pe līnga Dealul Petriceaua (947 m), situat la sud, de unde se poate avea o privire de ansamblu asupra localitatii. Īn continuare drumul trece pe līnga Vīrful Ciuha (1 063 m), coboara īn valea Pīrīului Negru, ca apoi sa urce pe Dealul Drojdiei (1 109 m), īn jurul caruia sīnt doua stīne. Poteca traverseaza Valea Drojdiei, ajunge pe Dealul Satului (1114 m) si continua pe līnga Guga Mica (1 390 m) pīna la Crint.

J. POIANA SIBIULUI - PĂDUREA PIŢIGAIA - DEALUL sPEŢ - GĪRBOVA

De la marginea vestica a comunei Poiana Sibiului se merge circa 1 km pe soseaua spre Jinu, de unde se coboara pe un drum de culme, ce strabate padurea Pitigaia, īntīlnind pe alocuri mici poieni. Complet īmpadurit este si Dealul spet (685 m), pe culmea caruia la circa 600 m se afla ruinele unei alte cetati medievale, construita īn secolul al XIV-lea. Drumul coboara apoi īn Valea Gīrbovei ducīnd īn comuna cu acelasi nume, unde se poate vedea biserica-cetate din secolul al XIV-lea.

K. JINA - DEALUL RĂDĂCINA -DEALUL MARGA - PIATRĂ VĂRULUI - CĂPĪLNĂ - DEAL - CĂRPINIs

Aflīndu-ne īn Jina, putem coborī īn Valea Sebesului, sau spre satele din Podisul Secaselor, trecīnd pe la Piatra Varului (947 m), interesanta datorita unui microrelief sub forma unei creste zimtate si vegetatiei calcicole. Pentru aceasta urmam drumul de carute ce trece pe līnga Dealurile Radacina (878 m) si Marga (800 m), iar de la Piatra Varului exista o serie de poteci ce duc atīt la Capīlna, cīt si īn localitatiile Deal si Carpinis. Traseul se poate face si pornind din aceste sate spre Jina.

L. JINA - DEALUL CĂPTAN - VĪRFUL GUGA MĂRE - VĪRFUL GUGA MICĂ -COMPLEXUL CRINŢ

Dupa cum aratam cu alta ocazie, acest traseu a fost initial marcat cu un punct rosu, dar care iesind temporar din circuitul turistic nu a mai fost refacut. Totusi, datorita legaturii directe si usoare īntre Jina si Crint, constituie o excursie placuta. Traseul urmareste drumul de care, ce merge pe culmea acoperita cu fīnete dintre Valea Dobrel de la sud si Valea Pīrīului Negru de la nord, trecīnd pe līnga Dealul Captanul Mic (1 153 m), Captanul Mare (1 229 m), Vīrful Guga -Mare (1 388 m), Vīrful Guga Mica (1 390 m) pīna la Crint.

M. sUGAG - DOBRA - DEALUL FĪNTĪNELE - DEALUL PORUMBELUL - COLONIA BISTRA

De pe Valea Sebesului, respectiv din sugag sau din Dobra, se poate urca pe īntinsele plaiuri ale platformei inferioare, acoperite cu pasuni si fīnete, precum si cu foarte multe case si gospodarii izolate. Traseul trece pe līnga Dealul Fīntīnele (1 261 m), strabate Culmea Magura Jinarilor (1 280 m) si Dealul Porumbelul (1 366 m), ajungīnd la Colonia Bistra.

N. OAsA MARE - CASA DE VĪNĂTOARE CIBAN - CASA DE VĪNĂTOARE CĂZILE - CANTONUL MIJLOCIA - COLONIA BISTRA

Spre deosebire de traseele precedente, acesta strabate cu precadere padurile de molid si brad, avīnd un pronuntat caracter cinegetic. De la Oasa Mare sau de la gura Cibanului se merge pe drumul forestier pīna la un mic lac de acumulare, īn apropierea caruia se afla casa de vīnatoare Ciban. Tot de aici, urcīnd pe versantul drept al Cibanului, ajungem la casa de vīnatoare Cazile, iar apoi pe poteca de culme la cantonul silvic Mijlocia, de unde putem cobori la Colonia Bistra.

O. sAUA BĂTRĪNA - VĪRFUL SURDU - VĪRFUL ARMĂSARULUI - RĪU MARE -CANTONUL POIENIŢA

Din traseul nr. 6, de la saua Batrīna, putem urca platoul īngust din jurul Vīrfului Surdu (1 962 m), iar de aici sa coborīm pe līnga Vīrful Armasarului (1 816 m) pīna īn valea Rīului Mare, la confluenta acestuia cu Valea Niculesti. De aici se poate sui fie spre cantonul silvic Poienita Gurii Rīului, fie coborī pe valea Rīului Mare prin Cheile Cibinului pīna la Pisc sau la Gura Rīului.

P. CABANA GĪTU BERBECULUI - REFUGIUL CĪNAIA

Pornind de la cabana Gītu Berbecului pe drumul forestier ce urmareste Valea Sadului īn amonte, dupa aproximativ 5 km ajungem la confluenta cu Pīrīul serbanei, ce vine de pe dreapta si cu Pīrīul Contul, ce vine din stīnga. Parasim drumul forestier, traversīnd Valea Sadului īn amonte de confluenta cu Pīrīul serbanei si urcam pe poteca ce strabate relativ pieptis o padure tīnara de molid. Dupa circa 1 ora ajungem pe o culme īngusta, acoperita cu pasune, de unde putem intra din nou īntr-o padure rara, īn spatele careia, īn dreapta, se īntinde o poiana cu o stīna. Ne continuam drumul tot pe culme, trecīnd pe līnga o stīna parasita, pīna ajungem īn poteca ce coboara din saua serbanei, sī apoi la Cantonul Cīnaio, care se afla īn stīnga noastra, la circa 100 de metri.

DRUMURILE FORESTIERE

Īn īncheiere descriem si recentele drumuri forestiere cele mai multe foarte bine īntretinute, care pot fi folosite atīt cu masina, cīt si mergīnd pe jos, multe din ele ajungīnd la unele cabane sau īn traseele turistice.

I. Cabana Curmatura stezii - Valea stezii -Santa (circa 9 km) facīnd legatura cu traseele nr. 1, 6, 7 si 8;

II. Cura Rīului - Valea Cibinului - La Pisc cu ramificatii spre:

-         Rīu Mare - Cheile Cibinului - Pīrīul Niculesti (circa 25 km), facīnd legatura cu traseele nr. 6, 9 si D.

-         Rīu Mic - Pīrīul Foltea (circa 20 km) si Izvorul Comenzii (circa 15 km), facīnd legatura cu traseele nr. 9, 11, 12, 13 si L;

III. Sibiel - Pīrīul Sibielului - Pīrīul Sibelas (circa 8 km), facīnd legatura cu traseele nr. 2, 3, 10 si 11;

IV. Dobra - Valea Dobrei - confluenta cu sugagul cu ramificatii spre:

-         Valea Dobrei - Valea Dusilor si Valea Pogoana (circa 20 km), facīnd legatura cu traseul nr. 13,

-         Valea sugagului (circa 12 km), facīnd legatura cu traseele nr. 13 si M;

V. Tau Bistra - Valea Bistrei (circa 15 km) - Valea Tortura (circa 17 km), facīnd legatura cu traseele nr. 12, 13 si N;

VI. Gura Cibanului - Valea Cibanului - Pīrīul Marginea lui Manu (circa 12 km), facīnd legatura cu tiaseeJe nr. 12, 13 si N si - Pīrīul Gropata (circa 10 km), facīnd legatura cu traseul nr. 14;

VII. Gura Curpatului - Pīrīul Curpatul Mic - izvorul Domnilor (circa 7 km) si Pīrīul Curpatul Mare (circa 8 km), facīnd legatura cu traseul nr. 14;

VIII. Cantonul Tartarau - Valea Frumoasei - saua steflesti - Valea Sadului - cabana Gītu Berbecului (circa 30 km), facīnd legatura cu traseele nr. 15, 16, R, 7 si 4;

IX. Cheile Cibinului - Valea Danesii - Paltinis -Poiana Oncesti - Valea Sadului - cabana Gītu Berbecului (circa 20 km), reprezinta o importanta sosea de legatura īntre Valea Cibinului si Valea Sadului. Pīna īn prezent este terminata portiunea dintre Cheile Cibinului si Poiana Oncesti (circa 8 km), facīnd legatura cu traseele nr. 6, 7 si 8.

Nota autorilor

Din initiativa Consiliului National al Organizatiei Pionierilor din R.S. Romānia, īn sezonul estival al anului 1975 vor fi marcate sau remarcate circa 10.700 km trasee turistice. Printre acestea O.J.T. Sibiu si Comandamentul Judetean al Organizatiei Pionierilor, īn cadrul actiunii "Asaltul Carpatilor", a indicat si itinerare situate īn Muntii Cindrel.

Intrucīt lucrarea de fata se afla īntr-o faza foarte avansata īn momentul cīnd autorii au fost informati de aceasta laudabila initiativa, traseele nu au mai putut suferi modificari īn ce priveste semnul marcajului.

Pentru a veni īn ajutorul excursionistilor redam mai jos semnele si culoarea marcajelor pe itinerarele care au suferit modificari. Datele ne-au fost puse la dispozitie de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor din R.S. Romānia, Sectia Sport-Turism. Este posibil ca lucrarile de marcare propuse sa nu fie terminate pīna la finele anului 1975, īntrucīt montarea stīlpilor de directie, a sagetilor indicatoare etc. comporta o munca de durata, ce depaseste puterile pionierilor, urmīnd sa fie executata si de tineret, echipe salvamont sau oameni salariati. De aceea autorii lucrarii recomanda turistilor ca īnainte de plecarea la drum sa se informeze la O.J.T. Sibiu, cu sediul īn Sibiu sau la cabanierii din cuprinsul Muntilor Cindrel pentru a afla stadiul lucrarilor de marcare pe traseele mai jos mentionate:

TRASEUL 1: sAUA CINDREL - STīNA DIN CINDREL - CABANA I. F. NICULEsTI

Poteca este indicata pe harta. Triunghi albastru. Durata 2-3 ore. Inaccesibil iarna.

TRASEUL 2: CABANA GĪTU BERBECULUI -VALEA SADULUI - CASCADA sERBĂNEI -REFUGIUL CĪNAIA

Traseul figureaza īn locul traseului nemarcat P. Punct rosu. Durata 1 ora de mers. Inaccesibil iarna.

TRASEUL 3: sAUA sTEFLEsTI - CIRCUL GLACIAR IUJBEA - REFUGIUL CĪNAIA

Poteca este figurata pe harta. Triunghi albastru. Durata 1½- 2 ore de mers.

            TRASEUL 4: RĂsINARI - VALEA STRĪMBA -VĪRFUL GHIHAN - SANTA

Triunghi albastru īn locul traseului nemarcat A, varianta 1.

TRASEUL 5: CISNĂDIOARA - MĂGURA CISNĂDIEI - CIUPARI

Cruce albastra īn locul traseului nemarcat C.


Cuprinsul

Prezentarea geografica

Limita Muntilor Cindrel

Relieful

Scurta caracterizare geologica

Clima

Reteaua hidrografica

Vegetatia si solurile

Fauna

Rezervatia naturala a Iezerelor din muntii Cindrel

Cai de acces

Cai ferate

sosele

Localitati de pornire

Cabane si adaposturi

Trasee turistice

A. Trasee de patrundere īn masiv

TRASEUL Nr. 1: Rasinari - Paltinis

Varianta 1: Rasinari - Cabana Curmatura stezii - Dealul Valare - Dealul Poplaca - Schit - Paltinis

Varianta 2: Rasinari - Valea Strīmba -saua Dadīrlat - Valea steaza - Schit -Paltinis

Varianta 3: Cabana Curmatura stezii -Valea steaza - Schit - Paltinis

Varianta 4: Valea steaza - Santa -Paltinis

2: Halta Sibiel - localitatea Fīntīnele - Dealul Lapusel - Cabana Fīntīnele

3: Saliste - Dealul Fīntīna Marului - Cabanele Crint

4: Sadu - Cabana Valea Sadului-Bufetul Ciupari - Cabanele Gītu Berbecului

5: Capīlna - sugag - Tau Bistra - Cabana Oasa Mica

B. Trasee turistice ce pornesc de la cabane

6: Paltinis - Poiana Gaujoara -saua Batrīna - Surdu (Besineu) - Vīrful Rozdesti - Vīrful Niculesti - Vīrful Cīnaia - Vīrful Cindrel

7: Paltinis - Poiana Muncel -Stīna din Batrīna Mica - Cabanele Gītu Berbecului

8: Paltinis - Poiana Oncesti -Dealul Nanu - Dealul Capra - Fundu Rīului - Bufetul Ciupari - Cabana Valea Sadului

9: Paltinis - Cheile Cibinului - La Pisc - Dealul Runcuri - Cabana Fīntīnele

10: Cabana Fīntīnele - Valea Sibielului - Vīrful Sibelus - Valea Saroaia - Cabanele Crint

11: Cabanele Crint - Dealul Pripoane - Dealul Runcuri - Cabana Fīntīnele

12: Cabanele Crint - Cantonul La Dusi - Padina Rudarilor - Vīrful Strīmba Mare - Vīrful Foltea - Vīrful Frumoasa - Vīrful Cindrel

13: Valea Bistra - Colonia Bistra -Dealul Picioarele Cailor - Padina Rudarilor - Vīrful Strīmba Mare - Vīrful Foltea - Vīrful Frumoasa - Vīrful Cindrel

14: Cabana Oasa Mica - Vīrful Oasa Mare - Vīrful serbota Mare -Vīrful Frumoasa - Vīrful Cindrel

15: Cabana Oasa Mica - Cantonul Tartarau - saua Tartarau - Cabana Obīrsia Lotrului

16: Cantonul Tartarau - Valea Frumoasei - Casa Piatra Alba - Valea Frumoasei - Vīrful Frumoasa - Vīrful Cindrel

17: saua serbanei - Refugiul Cīnaia - Vīrful Cindrel

C. Trasee nemarcate

TRASEUL A: Rasinari - Ghihan - Poiana Tomnatic

Varianta 1: Santa - Paltinis

Varianta 2: Poiana Oncesti - Paltinis

Varianta 3: Poiana Bucsa - Ciupari

TRASEUL B: Rasinari - Valea Sibisel - Ciupari

TRASEUL C: Cisnadioara - Magura Cisnadiei -Ciupari

TRASEUL D: Gura Rīului - Cheile Cibinului -Paltini

TRASEUL E: Sibiel -Cabana Fīntīnele

TRASEUL F: Tilisca - Dealul Catanas - Dealul Cetatii

TRASEUL G: Tilisca - Valea Tiliscutii - Crint . TRASEUL H: Rod - Dealul Satului - Crint

TRASEUL l: Poiana Sibiului - Dealul Pietriceaua - Dealul Ciuha - Pīrīul Negru -Dealul Drojdiei - Crint

TRASEUL J: Poiana Sibiului - Padurea Pitigaia - Dealul spet - Gīrbova

TRASEUL K: Jina - Dealul Radacina - Dealul Marga - Piatra Varului - Capīlna -Deal - Carpinis

TRASEUL L: Jina - Dealul Captan - Vīrful Guga Mare - Vīrful Guga Mica - Complexul Crint

TRASEUL M: sugag - Dobra - Dealul Fīntīnele - Dealul Porumbelul - Colonia Bistra

TRASEUL N: Oasa Mare - Casa de vīnatoare Ciban - Casa de vīnatoare Cazile - Cantonul Mijlocia - Colonia Bistra

TRASEUL O: saua Batrīna - Vīrful Surdu -Vīrful Armasarului - Rīu Mare - Cantonul Poienita

TRASEUL P: Cabana Gītu Berbecului - Refugiul Cinaia

DRUMURILE FORESTIERE



[1] Bataia cocosului de munte - manifestare biologica - care are loc primavara (aprilie-mai) īnainte de īmperechere, īn scopul īndepartarii concurentilor masculi.

[2] Din punct de vedere geomorfologic "Cheile Cibinului" reprezinta un defileu, nu o cheie propriu-zisa.













Document Info


Accesari: 4943
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )