Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































NEAMT

Turism












ALTE DOCUMENTE

Preturi si tarife- Hotel Regal
AGENTIA DE TURISM
Aspecte ale dezvoltarii turismului international in lume
Aspecte generale privind turismul montan
BAZILICA BUNEI VESTIRI
POVESTEA INCEPE IN VENETIA!
PREZENTAREA COMUNEI RODNA VECHE
TIMIS
MURES
GORJ

NEAMŢ

RESURSE NATURALE



MUNŢI

1.  MASIVUL MUNTICELU sI CHEILE sUGĂULUI (Neamt)

Rezervatie naturala (geologie, peisagistica). Înaltime maxima 1387 m. Constituita din calcare masive alb-cenusii. Masivul Munticelu prezinta câteva formatiuni carstice remarcabile: Cheile sugaului - lungimea 350 m, fante salbatice, largime de 3-4 m, cu pereti sculptati pâna la o înaltime de 30 m; - Pestera Munticelu - foarte decorata cu stalactite si stalagmite, suprafata de 90 m, situata la intrarea în Chei; - Pestera Piatra Glodului - foarte frumos decorata cu stalactite si stalagmite.

2.  MUNŢII BISTRIŢA (Neamt)

Muntii Bistritei, si 717m1222h stem de masive muntoase în N Carpatilor Orientali, limitat de valea superioara a Moldovei, în N, valea Bistricioarei, la S, Muntii Stânisoarei, la E si Muntii Calimani si Depresiunea Dornelor, la V, sunt strapunsi în partea lor nordica de valea Bistritei.

3.  MUNŢII CEAHLĂU (Neamt)

Masiv muntos situat în partea centrala a Carpatilor Orientali. Sunt alcatuiti din roci variate (marno-calcare, sisturi argiloase, argile, gresii si mai ales conglomerate calcaroase). Altitudinea maxima: 1907 (vf. Ocolasu Mare).

4.  MUNŢII GOsMANU (Neamt)

Masiv muntos situat în partea central-estica a Carpatilor Orientali, având forma unei culmi prelungi, cu directia NV, SE. Altitudinea maxima: 1474 m (vf. Geamana). Important nod hidrografic (de aici izvorasc râurile: Oantu, Secu, Vaduri, Calu, Iapa, Nechitu s.a.).

5.  MUNŢII HĂsMAs (Neamt)

Masiv muntos situat în partea centrala a Carpatilor Orientali si este alcatuit din sisturi cristaline si calcare jurasice. Altitudinea maxima: 1792 m (vf. Hasmasu Mare). Este afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei).

6.  MUNŢII STÂNIsOAREI (Neamt)

Masiv montan situat la N de Bistrita, alcatuit din gresii, conglomerate, ce dau vârfuri si culmi înalte, argile, marne, sisturi, pe care s-au dezvoltat culmi joase, mici depresiuni si sectoare de vale largite si umanizate (Pipirig, Hangu, Secu, Nemtisor).

7.  MUNŢII TARCĂU (Neamt)

Masiv muntos situat în partea centrala a Carpatilor Orientali. Au aspectul unor munti josi, cu altitudini medii de 1100-1300 m, care fac trecerea de la zona interna la cea externa a flisului.

LACURI

 

LACUL DE ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI (Neamt»Bicaz)


Lac de acumulare. Lac construit în 1960 pe Valea Bistritei la poalele muntelui Ceahlau si ale muntelui Stânisoarei, 505 m altitudine, 325 kmp suprafata. A fost amenajat în scop hidroenergetic si turistic. Alimenteaza printr-un tunel pe sub munte hidrocentrala Stejaru.

RÂURI

1.  BÂRLAD (Neamt)

Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Liesti (judetul Galati). Are 207 km si o suprafata a bazinului de 7220 kmp. Izvoraste din Dealul Bour (Podisul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judetul Neamt).

2.  BISTRIŢA (Neamt)

Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacau. Are 283 km lungime si o suprafata a bazinului de 7039 kmp. Izvoraste de pe versantul de N al Muntilor Rodna prin doua pâraie (Bistricioara si Putreda) de la 1930 m altitudine, strabate apoi diferite formatiuni geologice în care formeaza bazinete mai largi (sesuri, Cârlibaba, Ciocanesti etc.), în alternanta cu chei si îngustari pitoresti (Zugreni, Toance, Crucea etc.).

3.  MOLDOVA (Neamt)

Râu, afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. Are o lungime de 216 km si o suprafata a bazinului de 4326 kmp. Izvoraste din NE Obcinei Mestecanis, de sub vf. Lucina, de la 1250 m altitudine, strabate mai întâi formatiunile de flis ale unui culoar larg, pe directie N-S, ce separa Obcina Mestecanis (din V) de Obcina Feredeu (din E), iar în aval de comuna Fundu Moldovei face o cotitura spre E, traversând perpendicular flisul paleogen, pâna la Gura Humorului.

4.  SIRET (Neamt)

Râu în partea de E a României, cu directie generala de curgere NNV-SSE, afluent al Dunarii. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din tara, care ocupa 18,8% din suprafata României).

CASCADE

CASCADA DURUITOAREA (Neamt»Durau)

Este situata in Masivul Ceahlau, (la 1.021 m altitudine), formata pe Paraul Rupturii, cu o cadere de 25 m, ce isi anunta prezenta cu mult înainte de a fi vazuta, printr-un vuiet care înfioara.

PEsTERI

PEsTERA TOSOROG (Neamt»Bicaz Chei)

Pestera Tosorog, singura pestera cunoscuta pe teritoriul judetului Neamt este localizata pe clina ENE a muntelui Tosorog (Cheile Bicazului) la o altitudine de 965 m , cu 7 compartimente; din punct de vedere hidrologic este inactiva, facand parte din categoria peserilor fosile.

CHEI

1.  CHEILE BICAZULUI (Neamt»Bicaz Chei)

Rezervatie naturala complexa - (peisagistica, floristica, faunistica). Chei formate de cursul superior al râului Bicaz modelate în calcarele masivilor Hasmas între comuna Bicaz chei si Statiunea Lacu Rosu, pe o lungime de 8 km. Pereti abrupti cu înaltimi de peste 200 m.

2.  DEFILEUL BISTRIŢEI AURII (Neamt»Farcasa)

Defileul Bistritei Aurii este taiat în rocile dure ale Muntilor Bistritei, apele sale navalnice linistindu-se abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE




1.  PIATRA TEIULUI (REZERVAŢIE NATURALĂ) (Neamt»Poiana Teiului / Largului)

Rezervatie naturala (geologica). Reprezinta un martor de eroziune alcatuit din calcare recifale compacte de vârsta cretacica. Calcarele au o înaltime de 23 m si sunt situate pe terasa de 5-8 m a Bistritei. Are 100 m.p.

2.  PUNCTELE FOSILIFERE COZLA, PIETRICICA, CERNEGURA (Neamt»Piatra Neamt)

Rezervatie naturala (paleontologica). Fauna de pesti fosili din Oligocen în coloniile Cozla, Petricica, Cernegura ce înconjoara Piatra Neamt. Se identifica 38 specii de pesti fosili etc.

3.  STÂNCA MĂGURA sERBEsTI (REZERVAŢIE NATURALĂ) (Neamt»Cârligi)

Rezervatie naturala (geologica). Este constituita din bancuri de gresii dure redresate pâna aproape de verticala, de vârsta sarmatiana, la contactul Podisului Moldovei cu Subcarpatii.

REZERVAŢII  NATURALE

1.  CHEILE BICAZULUI (Neamt»Bicaz Chei)

Rezervatie naturala complexa - (peisagistica, floristica, faunistica). Chei formate de cursul superior al râului Bicaz modelate în calcarele masivilor Hasmas între comuna Bicaz chei si Statiunea Lacu Rosu, pe o lungime de 8 km. Pereti abrupti cu înaltimi de peste 200 m.

2.  PĂDUREA DE ARAMĂ sI DE ARGINT (Neamt»Varatec)

Rezervatie naturala (forestiera). - Padurea de argint - suprafata de 1,3 ha alcatuita din mesteceni; - Codrii de arama - suprafata de 9,4 ha cu arbori seculari de gorun.

3.  PĂDUREA DE STEJAR (de la MĂNĂSTIREA NEAMŢ) (Neamt»Manastirea Neamt)

Rezervatie naturala (forestiera). Padurea în suprafata de 55 ha - Codru secular de stejar pedunculat (98%). Vârsta stejarilor este de 150-275 ani.

4.  PĂDUREA GOsMAN (Neamt»Tarcau)

Rezervatie naturala (forestiera). Rezervatie forestiera în Muntii Gosman, cu arborete secular de fag, brad si molid. Suprafata de 171 ha.

5.  PĂDUREA PÂNGĂRAŢI (Neamt»Pângarati)

Rezervatie naturala (forestiera). Paduri alcatuite din arbori de tisa în amestec cu pin, brad, molid, fag, carpen.

6.  PIATRA TEIULUI (REZERVAŢIE NATURALĂ) (Neamt»Poiana Teiului / Largului)

Rezervatie naturala (geologica). Reprezinta un martor de eroziune alcatuit din calcare recifale compacte de vârsta cretacica. Calcarele au o înaltime de 23 m si sunt situate pe terasa de 5-8 m a Bistritei. Are 100 m.p.

7.  REZERVAŢIA DE ZIMBRI (de la MĂNĂSTIREA NEAMŢ) (Neamt»Manastirea Neamt)

Rezervatie naturala (zoologica). Sector de padure în care au fost civilizati zimbrii adusi din Polonia. În padure se afla si un loc cu ichtiofauna

8.  STÂNCA MĂGURA sERBEsTI (REZERVAŢIE NATURALĂ) (Neamt»Cârligi)

Rezervatie naturala (geologica). Este constituita din bancuri de gresii dure redresate pâna aproape de verticala, de vârsta sarmatiana, la contactul Podisului Moldovei cu Subcarpatii.

RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  BISERICA Sf. Arhangheli Mihail si Gavril (din RĂZBOIENI) (Neamt»Razboieni)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în 1495-1496 de stefan cel Mare, pe locul în care au fost îngropati ostasii moldoveni cazuti la Razboieni în 1476. Este de dimensiuni mari, pictata în interior în sec. XIX si restaurata în 1973-1974.

2.  CETATEA NEAMŢ (Neamt»Târgu Neamt)

Monument istoric. Cetatea a fost ridicata în timpul lui Petru I (1374-1394) pe locul unei cetati dacice sau romano-slava. A fost refacuta de stefan cel Mare în 1475-1476 si de Vasile Lupu în 1645-1646. Datorita fortificatiilor sale cetatea nu a putut fi cucerita niciodata.

3.  CETATEA NOUĂ A ROMANULUI (Neamt»Gâdinti)

Monument istoric. Cetate construita în întregime de stefan cel Mare între 1466-1483 pe care a numit-o Cetatea Noua a Romanului ea având rol de avanpost al Cetatii Suceava.

4.  COMPLEXUL MONUMENTAL FEUDAL DIN TIMPUL LUI sTEFAN CEL MARE (Neamt»Piatra Neamt)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ruinele Curtii Domnesti: Ctitorie realizata de stefan cel Mare, în care uneori a locuit. Se pot vedea fragmente din zidurile cu metereze si o pivnita cu bolti si arcade.

5.  LOC ISTORIC - RĂZBOIENI (Neamt»Razboieni)

Loc istoric. Pe teritoriul actual al comunei Razboieni, în 1476, a avut loc batalia de la Valea Alba în care oastea condusa de stefan cel Mare si fiul sau Alexandru a fost înfrânta de armata otomana condusa de Mahomed II.

6.  MĂNĂSTIREA AGAPIA (Neamt»Agapia)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea este situata într-o padure de fagi si brazi. În componenta sa se afla: - Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril - zidita 1642-1647 din initiativa fratelui domnitorului Vasile Lupu.

7.  MĂNĂSTIREA BISERICANI (Neamt»Bisericani)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A luat fiinta în 1498. Manastirea cuprinde: - Biserica Buna Vestire - construita în 1498 de calugarii de la manastirea Bistrita. A fost terminata în 1521 de stefanita Voda si înfrumusetata de Petru Rares.




8.  MĂNĂSTIREA BISTRIŢA (Neamt»Bistrita)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost înfiintata în 1402 de Alexandru cel Bun. Ea cuprinde: - Biserica Adormirea Maicii Domnului ctitorita de Alexandru cel Bun în 1402. stefan cel Mare si Petru Rares au înnoit si împodobit biserica în 1494 si respectiv în 1546. 

9.  MĂNĂSTIREA NEAMŢ (Neamt»Manastirea Neamt)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Întemeiata în sec. XIV de Petru I Musat. A fost refacuta de stefan cel Mare în 1467 si 1497 (dupa victoria de la Codrul Cosminului).

10.          MĂNĂSTIREA PÂNGĂRAŢI (Neamt»Pângarati)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost întemeiata în 1461 la initiativa lui stefan cel Mare. Ea cuprinde: - Biserica Sf. Dumitru - incendiata în 1476 si refacuta în 1560 de Al. Lapusneanu în stil arhitectural religios din Moldova.

11.          MĂNĂSTIREA SECU (Neamt»Leghin)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost înfiintata în 1564 de vistiernicul Zosim si cuprinde: - Biserica Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul - construita în 1602 de Nestor Ureche. În sec. XVIII, bisericii i s-a adaugat un pridvor. În 1821 a fost incendiata si refacuta.

12.          MĂNĂSTIREA VĂRATEC (Neamt»Varatec)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost întemeiata în 1785 de calugarita Olimpiada. Ea cuprinde: - Biserica noua Adormirea Maicii Domnului. Construita în 1808-1812, pictata în interior în 1841 si repictata în 1882.

13.          PALATUL CNEJILOR (Neamt»Durau)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este o biserica de zid construita în 1639 de fratele lui Vasile Lupu. În 1676, ginerele acestuia a împrejmuit-o cu ziduri de aparare înalte de 8 m.

CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri, canale, pasaje, tunele, constructii hidrotehnice etc.)

 

LACUL DE ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI (Neamt»Bicaz)


Lac de acumulare. Lac construit în 1960 pe Valea Bistritei la poalele muntelui Ceahlau si ale muntelui Stânisoarei, 505 m altitudine, 325 kmp suprafata. A fost amenajat în scop hidroenergetic si turistic. Alimenteaza printr-un tunel pe sub munte hidrocentrala Stejaru.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  AGAPIA (Neamt»Agapia)

Arta populara. Prelucrare artistica a pielii, tesaturi, oua încondeiate, prelucrare artistica a lemnului. Sat cu larga circulatie turistica.

2.  CENTRU FOLCLORIC (în TÂRPEsTI) (Neamt»Târpesti)

Creatie populara. Obiceiuri populare traditionale. Teatru folcloric (Haiducii). Obiceiuri traditionale calendaristice (sarbatori de iarna, jocul ursarilor, jocuri cu masti).

3.  COLECŢIE MUZEALĂ (în CEAHLĂU) (Neamt»Durau)

Muzeu satesc. Colectii de obiecte de arta populara si port popular din zona.

LOCALITĂŢI TURISTICE 

SATE TURISTICE 

1.  AGAPIA (Neamt»Agapia)

Arta populara. Prelucrare artistica a pielii, tesaturi, oua încondeiate, prelucrare artistica a lemnului. Sat cu larga circulatie turistica.

2.  BISTRIŢA (Neamt»Bistrita)

Sat cu larga circulatie turistica.

3.  VĂRATEC (Neamt»Varatec)

Localitate cu larga circulatie turisica. Arta populara. - Ţesaturi (covoare, scoarte, stergare în culori); - Prelucrare artistica a lemnului.

  STAŢIUNI MONTANE

DURĂU (Neamt»Durau)


Statiune montana si climatica de interes general, cu activitate permanenta. Este situata la 800 m altitudine. Cadrul natural, climatul si bioclimatul o indica pentru odihna precum si pentru tratarea nevrozelor, starilor de debilitate, surmenaj, anemii.

  STAŢIUNI BALNEARE

BĂLŢĂTEsTI (Neamt»Baltatesti)


Statiune balneara de interes general cu activitate permanenta. Cadrul natural, climatul si bioclimatul, apele minerale cunoscute în aceasta zona, recomanda aceasta statiune în tratarea afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, endocrine, dermatologice.

  ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE

OGLINZI (Neamt»Oglinzi)


Statiune balneara. Existenta izvoarelor de apa minerala sarata au creat conditiile formarii unei statiuni balneare de interes general. Aici se pot trata diverse forme de reumatism.












Document Info


Accesari: 3417
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )