Obiective si politici de protectie a mediului în industria turismului si ospitalitatii
Obiectivele de principiu ale turismului ecologic se adreseaza oamenilor în sensul de a întelege de ce o serie de lanturi hoteliere, lanturi de restaurante, companii de evaluare de profil etc. vin în întâmpinarea operatorilor industriei cu studii, analize, standarde de operare ecologica si de calitate, cât si cu recomandari care sa ofere solutii de operare "prietenoasa" a unitatilor hoteliere, restaurantelor si altor structuri de primire sau pregatire si servire a meselor, în context ecologic si profitabil. De asemenea, de a sti pentru ce politica de protectie a mediului urmata de un hotel trebuie urmarita în permanenta alaturi de realizarea indicatorilor de încasari sau gradul de ocupare, de a constientiza cum politicile de protectie ecologica pot aduce hotelierilor, restauratorilor si celorlalti actori ai industriei ospitalitatii, avantaje multiple. Astfel se creaza posibilitatea de a avea solutia asigurarii existentei pe termen lung a industriei turistice în concordanta cu rolul pe care îl joaca în protejarea mediului pentru generatiile viitoare. Un alt obiectiv este de a afla ca operarea ecologica trebuie introdusa printr-un program de îmbunatatire continua a unitatii si, nu în ultimul rând. de a cunoaste în ce consta importanta designului si localizarii unitatilor hoteliere.
Industria turismului si ospitalitatii reprezinta sistemul complex în care se regasesc o multitudine de obiective, politici si strategii pentru toate tipurile si formele de turism descrise de literatura de specialitate (tabelul 12 si 13), sistem care, sub o forma sau alta, are un anume impact asupra mediului natural înconjurator.
tipuri de turism
Tabelul 12
|
Nr. crt |
Modul de 20420r176u clasificare |
Denumire |
Caracteristici |
|
Tipuri principale de turism |
Turismul de agrement |
este un foarte raspândit tip de turism; rezulta ca raspuns al organismului uman la solicitarile fizice si psihice ale vietii cotidiene; se manifesta prin cele mai diverse forme; valorifica, în primul rând, potentialul estetic al arealului geografic; se asociaza usor cu toate celelalte tipuri de turism; este specific tuturor vârstelor. |
|
|
Turismul balnear |
este cel mai vechi tip de turism; valorifica resursele terapeutice ale unei regiuni geografice; se poate practica tot timpul anului; nu depinde de conditiile climaterice; necesita o infrastructura specializata; este specific persoanelor de vârsta a doua si a treia. |
||
|
Turismul cultural |
vizeaza acele obiective turistice care apartin patrimoniului cultural; se întrepatrunde cu turismul de agrement; este specific oraselor mari, bogate în obiective culturale. |
||
|
Turismul polivalent |
este cel mai raspândit tip de turism, el îmbinând practic mai multe tipuri de turism; este practicat de marea majoritate a turistilor; combina si tipurile secundare de turism. |
||
|
Tipuri secundare de turism |
Turismul educational |
se adreseaza în general tinerilor, a caror formare educationala este în curs; este tangent majoritatii tipurilor de turism; este organizat si desfasurat de scoli, institute de învatamânt superior sau alte organisme de formare. |
|
|
Turismul de afaceri (profesional) |
este practicat ocazional si intermitent de catre persoane antrenate în activitati economice, stiintifice sau sociale. |
||
|
Turismul social |
stratifica serviciile turistice în functie de nivelul social al unor categorii de turisti; creeaza posibilitatea practicarii turismului de catre categorii sociale cu venituri mici; depinde de prosperitatea economica a tarii; a aparut dupa dezvoltarea turismului de masa. |
||
|
Turismul religios |
se adreseaza atât credinciosilor practicanti, cât si altor categorii de persoane; valorifica potentialul religios al unor zone geografice; se desfasoara, preponderent, în perioada unor sarbatori religioase. |
||
|
Turismul gastronomic |
se desfasoara în regiuni cu specific gastronomic pronuntat; este legat adeseori de expozitii, festivaluri sau sarbatori locale; constituie o componenta importanta în cadrul agroturismului. |
||
|
Turismul pentru cumparaturi |
specific regiunilor transfrontaliere sau tarilor cu facilitati fiscale; practicat atât de categoriile sociale cu venituri mici (pe distante scurte) cât si de categoriile sociale cu venituri mari (pe distante mari). |
forme de turism
Tabelul 13
|
Nr. crt |
Modul de 20420r176u clasificare |
Denumire |
Caracteristici |
|
Dupa zona de desfasurare |
Turismul urban |
este una din cele mai vechi forme de turism, datorita prezentei în marile orase a numeroase puncte de atractie turistica; existenta infrastructurii complete determina dezvoltarea activitatilor turistice. |
|
|
Turismul rural |
se
desfasoara în spatiul rural si are drept
tinta populatia are, în general, specific recreativ sau gastronomic. |
||
|
Turismul în statiuni |
este întretinut de traditia în domeniu a unor statiuni turistice; are, în general, specific recreativ sau curativ. |
||
|
Turismul în zone naturale |
se desfasoara în zone partial sau total izolate (munte, mare, delta); poate avea si forme « de aventura » este destinat, în special turistilor tineri sau maturi. |
||
|
Dupa specificul activitatii |
Turismul clasic |
are istoria cea mai bogata, desfasurându-se în spatii turistice diverse; este un turism polivalent, incluzând toate tipurile cunoscute; este practicat de numarul cel mai mare de turisti. |
|
|
Agroturismul (agriturismul) |
valorifica potentialul natural si productiv al fermelor rurale, prin dezvoltarea unor produse si servicii de alimentatie publica si de gazduire, în scopull; are un rol important în cresterea profitabilitatii sectorului agricol si în dezvoltarea durabila a spatiului rural; are un rol pozitiv în reorientarea populatiei catre natura, catre produse sanogene, respectiv spre o viata sanatoasa. |
||
|
Ecoturismul (turismul ecologic) |
se desfasoara cât mai aproape de natura necontaminata si nemodificata de actiunea omului, în special în ariile protejate; contribuie atât la conservarea naturii cât si la dezvoltarea durabila locala. infrastructura se dezvolta tinând seama de valorile traditionale si de principiile ecologiei. |
||
|
Dupa distanta parcursa de turisti |
Turismul de distanta mica |
are specific recreativ; se practica mai ales în week-end, dar si în oricare zi a saptamânii; este influentat de factorii climatici. |
|
|
Turismul de distanta mare |
este specific turismului national (uneori si international, în cazul tarilor mici); are ca tinta obiective turistice renumite sau tipuri de spatii geo-climatice distincte. |
||
|
Turismul de distanta foarte mare |
este specific turismului international (uneori si national, în cazul tarilor mari); are ca tinta resurse si infrastructuri turistice de marca. |
||
|
Dupa durata calatoriei |
Turismul de scurta durata |
se desfasoara pe parcursul a 1 - 3 zile; se practica mai ales în week-end, dar si în timpul concediului; este specific populatiei urbane care, la sfârsit de saptamâna se îndreapta catre zonele periurbane. |
|
|
Turismul de durata medie |
se desfasoara pe parcursul a 1 - 3 saptamâni; se practica în timpul concediului sau vacantelor; concentreaza toate tipurile de turism |
||
|
Turismul de lunga durata |
se desfasoara pe o perioada de o luna sau mai mult; este practicat în special de elevi, studenti, liber profesionisti sau pensionari. |
||
|
Dupa tipul de transport utilizat |
Turismul pedestru |
cel mai vechi tip de turism; se desfasoara, în general, în zonele periurbane sau la munte; este un turism de cele mai multe ori recreativ, asociindu-se cu sporturi precum alpinismul, vânatoarea sau pescuitul. |
|
|
Turismul rutier |
numarul celor care practica aceasta forma de turism este în continua crestere; confera activitatii turistice dinamism, independenta si inedit; |
||
|
Turismul feroviar |
este utilizat atât pentru distante mici sau medii, dar mai ales pentru distante mari; agreat cu preponderenta de tineri si persoane în vârsta; confera viteza, siguranta si confort. |
||
|
Turismul aerian |
a explodat în ultimul timp, odata cu scaderea costurilor biletelor; utilizat pentru distante mari sau pentru agrement (plimbari cu elicopterul, balonul, zeppelinul, etc.). |
||
|
Turismul naval |
fluvial, lacustru sau maritim, turismul naval este utilizat pentru accederea în zone izolate de ape sau în croaziere. |
||
|
Turismul cu transport combinat |
presupune deplasari lungi, în zone cu profil diferit; cele mai des întâlnite combinatii sunt: feroviar sau rutier - pedestru, aerian - feroviar sau rutier, etc. |
||
|
Dupa gradul de organizare |
Turismul neorganizat |
se efectueaza individual sau în grupuri mici; solicita locuri de cazare si masa pe perioade scurte, neplanificat. |
|
|
Turismul semi - organizat |
se efectueaza individual sau în grupuri mici, ce apeleaza la serviciile unei firme specializate care sa rezolve partial serviciile turistice; se fac rezervari prin Internet |
||
|
Turismul organizat |
cuprinde turistii sau grupurile ce apeleaza la serviciile unei agentii specializate care asigura pachetul complet de servicii; confera siguranta si comoditate turistilor, precum si eficienta în ocuparea spatiilor de cazare. |
||
|
Dupa frecventa de desfasurare |
Turismul continuu |
se refera la utilizarea non - stop a infrastructurii; se practica mai ales în marile orase, în principalele noduri de transport sau de-a lungul arterelor circulate. |
|
|
Turismul sezonier |
este dependent de factorul climatic sau de perioada concediilor si vacantelor; cele mai importante forme: de vara si de iarna. |
||
|
Turismul de circumstanta |
se desfasoara pe o perioada scurta, fiind determinat de anumite manifestari: competitii sportive, concerte, târguri, expozitii, etc. |
||
|
Dupa aria de provenienta a turistilor |
Turismul intern (national) |
este ramura de baza a acestei forme de turism (acopera aproximativ 80% din total); venitul calculat pe turist este mai mic, dar asigura continuitate în exploatarea statiunilor turistice. contribuie la mentinerea gradului de sanatate si la ridicarea gradului de cultura si instruire al populatiei. |
|
|
Turismul international |
este în crestere, ca pondere, datorita ridicarii standardului de viata, precum si globalizarii; presupune investitii mai mari, precum si o imagine turistica apreciata. |
||
|
Dupa numarul turistilor |
Turismul individual |
se efectueaza, în general, pe cont propriu, de persoane singure sau însotite de familie sau de un numar restrâns de prieteni. |
|
|
Turismul de grup |
este organizat de agentiile de turism; marimea grupului depinde de capacitatea mijlocului de transport; |
||
|
Turismul de masa |
este caracterizat de participarea unei mari parti ale populatiei la o activitate turistica; este practicat în zone de mare interes: litoral, delta, munte, etc. |
||
|
Dupa vârsta turistilor |
Turismul grupei tinere |
este practicat de tineri (elevi, studenti sau persoane sub 30 ani) si are caracter preponderent recreativ, cultural sau de aventura. |
|
|
Turismul grupei mature |
este practicat de persoane mature (30 - 60 ani) si are caracter polivalent. |
||
|
Turismul grupei vârstnice |
este practicat de persoane de vârsta a treia si are caracter preponderent curativ. |
Tipurile de turism reprezinta categoriile principale si secundare de turism, bine diferentiate între ele sub aspect conceptual. Formele de turism reprezinta modalitati operationale de turism, având la baza o multitudine de concepte si de criterii geografice, demografice si sociale în diferite combinatii.
|
