Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































OLT

Turism












ALTE DOCUMENTE

Vila Diana - 3***
Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Moeciu
Statiunea Balaton
Siguranta si Securitatea turistilor
Amenajarea in scopuri turistice a zonei MUNTELE ROSU (CHEIA)
Singur pe acoperisul lumii
EXCURSIE POIANA BRASOV
Turism rural cu ANTREC
BIHOR

OLT

RESURSE NATURALE



LACURI

1.  LACUL DRĂGĂNEsTI (Olt»Draganesti Olt)

Lac antropic, cu o suprafata de 1080 ha si un vol 23323g67x um de 76,0 mil. mc.

2.  LACUL FRUNZARU (Olt»Sprâncenata)

Lac antropic, cu o suprafata de 1280 ha si un vol 23323g67x um de 96,0 mil. mc.

3.  LACUL IPOTEsTI (Olt»Milcov)

Lac antropic, cu o suprafata de 1692 ha si un volum de 110,0 mil. mc.

4.  LACUL IZBICENI (Olt»Izbiceni)

Lac antropic, cu o suprafata de 1095 ha si un volum de 74,0 mil. mc.

5.  LACUL STREJEsTI (Olt»Strejesti)

Lac antropic realizat în scop hidroenergetic (1975-1978), cu o suprafata de 2204 ha si un volum de 202,7 mil. mc.

RÂURI

1.  DUNĂREA (Olt)

Dunarea este al doilea fluviu în Europa ca lungime si debit, dupa Volga. Are 2860 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. Izvoraste din E Muntilor Schwarzwald (Padurea Neagra) din Germania, prin pâraiele Breg si Brigach.

2.  OLT (Olt)

Râu în partea centrala si de S a României, cu directie predominanta de curgere N-S, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). De la izvor si pâna la varsare, de-a lungul celor 615 km (al patrulea râu al tarii, ca lungime, dupa Dunare, Mures si Prut), Oltul strabate 7 judete.

3.  OLTEŢ (Olt)

Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km lungime si o suprafata a bazinului de 2460 kmp. Izvoraste de sub curmatura Oltetului, aflata între vf. Bou (1908 m) si vf. Igoiu-Micaia, de la 1600 m altitudine.

4.  VEDEA (Olt)

Râu în partea de S a României, afluent al Dunarii pe teritoiul comunei Pietrosani (judetul Teleorman). Are o lungime de 215 km si o suprafata a bazinului de 5450 kmp.

REZERVAŢII  NATURALE

1.  PĂDUREA CĂLUGĂREASCĂ (Olt»Craciunei)

Rezervatie naturala. Are o suprafata de 40 ha.

2.  REZERVAŢIA DE ARBORETE DE GÂRNIŢĂ (Olt»Poboru)

Rezervatie naturala. Are o suprafata de 121 ha.

3.  REZERVAŢIA DE BUJORI A ACADEMIEI (Olt»Stoicanesti)

Rezervatie naturala. Are o suprafata de 54,90 ha.

RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  BISERICA DIN ZID Toti Sfintii (din CARACAL) (Olt»Caracal)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. În pisania scrisa deasupra usii se confirma ca an al construirii 1818, monumentul fiind însa cu cel putin doua secole mai vechi. Este în forma de cruce. La exterior, biserica are elemente decorative formate din brâuri, ocnite si picturi murale. 

2.  BISERICA Sf. Parascheva (din IANCU JIANU) (Olt»Iancu Jianu)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1529 a familiei Buzescu, cu fragmente de picturi murale în fresca realizate la începutul sec. XVIII de zugravul Statie din Craiova.




3.  MĂNĂSTIREA BRÂNCOVENI (Olt»Brâncoveni)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în anul 1494, refacuta si fortificata de catre Matei Basarab în 1634-1640 (când i s-a adaugat turnul clopotnita) si apoi de catre Constantin Brâncoveanu, în 1669 când a refacut integral Biserica Mare cu hramul "Adormirea Maicii Domnului.

4.  MĂNĂSTIREA CĂLUI (Olt»Calui)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Întemeiata în 1516-1521, în timpul domniei lui Nicolae Basarab (1512-1521) de catre banul Vlad si fratii sai Dumitru si Balica, refacuta de boierii Craiovesti si terminata si înfrumusetata între 20 aprilie si 8 iunie 1588 de fratii Buzesti.

5.  MĂNĂSTIREA HOTĂRANI (Olt»Hotarani)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1588 a vornicului Mitrea si a jupânitei Neaga, a carei biserica având hramul "Sf. Voievozi, pastreaza unul dintre cele mai vechi pridvoare de zid din Ţara Româneasca, adaugat în anii 1707-1708, odata cu repararea bisericii.

6.  MĂNĂSTIREA SEACA-MUsETEsTI (Olt»Seaca(Poboru))

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anii 1515-1518 a marelui clucer Manea Perisanu, cuprinde biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului, având plan triconic, cu pridvor deschis si picturi murale interioare 1854.

7.  RUINELE CURŢII DOMNEsTI (din BRÂNCOVENI) (Olt»Brâncoveni)

Monument istoric. Adaposteau Curtea Domneasca a lui Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu (sec. XVII-XVIII), cu zid de incinta (1634) si biserica paraclis "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil construita în 1634 si renovata în 1881; mormântul tatalui lui Constantin Brâncoveanu.

8.  SCHITUL STREHAREŢ (Olt»Slatina)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Schitul (amintit în documentele anilor 1478, 1531, 1578, 1607, 1620, 1665), cu biserica având hramul Adormirea Maicii Domnului a carei înfatisare actuala dateaza din anii 1668-1671, este ctitoria episcopului Serafim al Râmnicului.

9.  TURNUL MEDIEVAL (din HOTĂRANI) (Olt»Hotarani)

Monument istoric. Se afla în apropierea manastirii Hotarani (construita în anul 1588) si se presupune ca dateaza din aceeasi perioada, construit probabil de calugari. De la înaltimea turnului se puteau supraveghea drumurile, servind totodata si de clopotnita.

10.          VESTIGIILE CETĂŢII SUCIDAVA (Olt»Corabia)

Cetatea, datând din a doua jumatate a epocii fierului, era cunoscuta sub numele de Sucidava.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  CENTRU FOLCLORIC (în CORABIA) (Olt»Corabia)

Manifestari populare tarditionale. Festivalul folcloric "Corabia de Aur, Festivalul folcloric "De la Draganesti la Vale.

2.  CENTRU FOLCLORIC (în CRĂCIUNEI) (Olt»Craciunei)

Manifestare populara traditionala. "Sarbatoarea bujorului.

3.  MANIFESTARE TRADIŢIONALĂ (în SLATINA) (Olt»Slatina)

Anual, la sfârsitul lunii august (în ultima sâmbata si duminica), are loc Festivalul folcloric Calusul.

4.  MUZEU SĂTESC (în SLĂVENI) (Olt»Slaveni)

Muzeu comunal. Profil: arheologie, numismatica, provenind din sapaturile de la castrul Slaveni.

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

1.  CENTRU ETNOGRAFIC (în OBOGA) (Olt»Oboga)

Creatie populara. Centru de ceramica, ce se caracterizeaza prin folosirea de motive fito si zoomorfe, stilizate geometric si cu o cromatica cu tonuri vii.

2.  CENTRU ETNOGRAFIC (în SCORNICEsTI) (Olt»Scornicesti)

Arhitectura si arta populara. Case cu doua, trei camere, prispa sau pridvor orientate cu latura îngusta spre strada si cu fata catre curte, interior traditional, tesaturi, cusaturi.












Document Info


Accesari: 2582
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )