Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















Oferta si circulatia turistica balneara in Romania

Turism



loading...








ALTE DOCUMENTE

Concurenta Hotelului Rin Grand Bucuresti
AGENTIA DE TURISM ROMARIS
AGENTIA DE TURISM
Servicii de agrement
Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica si capacitatea de cazare turistica, pe tipuri de structuri
CALARASI
DAMBOVITA
COVASNA
Directii de impulsionare a turismului rural in Romania
LUCRARE DE DIPLOMA - AGENTIA DE TURISM


Oferta si circulatia turistica balneara in Romania

            Capitolul va prezenta principalele elemente ce formeaza oferta acestei forme de turism. Astfel primul element analizat este potentialul turistic balnear format din resursele naturale si factorii terapeutici, care reprezinta principalele puncte de atractii pentru persoanele care practica Turismul de tratament.

            In subpunctul referitor la analiza echipamentelor, sunt prezentate date culese din Anuarul statistic al Romaniei precum si din Anuarul turistic, reprezentand Anuarul unitatilor de cazare, structura acestora pe categorii de confort, evolutia acestora, cu scurte comentarii si aprecieri asupra dinamicii lor.

2.1. Potentialul balnear turistic al Romaniei

Turismul balnear este in legatura cu statiunile balneoclimaterice si prin acestea cu factorii terapeutici,  raspanditi cu generozitate in toate regiunile geografice din tara noastra.

Principalii factori naturali de cura care contribue la dezvoltarea turismului balnear sunt : apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.

Apele minerale reprezinta o bogatie inepuizabila pentru tara noastra. Prin calitatile lor terapeutice si conditiile climatice, statiunile balneoclimaterice din Romania contribue din plin la ameliorarea starii de sanatate, la refacerea puterii de munca, rivalizand astfel cu statiuni balneare straine renumite.

            Apele minerale din Romania datorita valorii terapeutice si a calitatii lor fizico­chimice sunt asemanatoare sau chiar superioare apelor minerale din cele mai vestite statiuni balneare vest-europene.

Apele minerale de la noi din tara au o valorificare complexa: cura interna, cura externa, inhalatii, aerosoli, bazine pentru kinetoterapie, hidrotermoterapie, piscine si solarii, extragerea de saruri sau gaze etc.

Pentru imbuteliere ca ape de masa sunt folosite zacamintele de la: Bai, Bodoc, Borsec, Baile Tusnad, Caciulata etc.

Principalele tipuri de ape minerale terapeutice sunt:

     ape minerale alcaline - contin peste 1g / Kg de apa substante solide dizolvate, intre care predomina bicarbonatii de sodiu si potasiu.

Mod de administrare - cura interna .

Efecte principale: reduc secretia, aciditatea si motilitatea stomacului; fluidifica bila, favorizeaza depunerile de glicogen in ficat, scad colesterolul, alcalinizeaza urina, fluidifica secretiile mucoasei cailor respiratorii.

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice: Bodoc, Malnas, Slanic Moldova.

      apele minerale alcaline, calcice, magneziene - au un caracter mixt continand CO2 liber, ioni de Fe2+, C 1- sau SO42-, cationii importanti fiind insa cei de Ca2+ si Mg2

Mod de administrare : cura interna si inhalata.

Efecte principale : desensibilizant,  neuromuscular

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice : Borsec, Covasna, Sangeorz,Valcele.

      ape minerale arsenicale : contin 0,7 mg % arsen Mod de administrare : cura interna

Efecte principale : reducerea proceselor metabolice oxidative in favoarea celor asimilative

Localitati : Sarul Dornei - 3 izvoare, din care unul se imbuteliaza

      ape minerale carbogazoase : contin min. 1g / Kg apa CO2 ;

Efecte : au actiune hipermianta si trofica asupra mucoasei cailor respiratorii: efect antiinflamator asupra mucoasei vaginale: scad vascozitatea secretiilor cailor respiratorii. In cura externa (bai) influenteaza in sens stimulator circulatia cutanata, prin intermediul unor mediatori chimici; influenteaza reactivitatea neurovegetala. Statiuni si localitati balneoclimaterice sunt foarte numeroase: - pentru cura interna: Sangeorz Bai, Slanic Moldova etc.

      pentru cura externa: incepand cu apa Marii negre si terminand cu apa unor lacuri

sarate sau unele ape de sonda care depasesc 250 - 300 mg ‰

     ape minerale feruginoase : contin cel putin 10 mg / Kg apa ion fer;

Mod de administrate : cura interna:

Efecte principale: influentarea favorabila a proceselor metabolico-enzimatice; Statiuni si localitati balneoclmaterice: Baile Tusnad, Buzias, Lipova etc.

      ape minerale iodurate: contin 1 mg / Kg apa iod; Mod de administrare: inhalatii, injectii, cura externa (bai). Efecte principale: actiune hiperemianta la nivelul mucoaselor si efect trofic local; influenteaza metabolismul grasimilor in sens favorabil; tropism pentru glanda tiroida;

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice: Bazna, Baile Govora, Baile Olanesti, Baltatesti, Cahmanesti-Caciulata, Sarata-Monteoru, Vulcana etc.

     ape minerale oligominerale: contin sub 1 g substante minerale la Kg apa Mod de administrare: cura interna, cura externa (bai)

Efecte principale: cele reci cresc diureza favorizand eliminarea sarurilor si a acidului uric, impiedicand ascensionarea florei microbiene spre rinichi; cele calde au efect antispastic, antiinflamator sedativ, relaxant muscular;

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice: Olanesti, Calimanesti, Baile Felix, Baile 1 Mai, Sangeorz, Moneasa etc.

      ape minerale radioactive: contin cantitati variabile de elemente radioactive.

Mod de administrate: cura externa

Efecte principale: afinitati pentru tesutul gras, tecile nervilor, tesutul endocrin Statiuni balneoclimaterice: Baile Felix, Baile 1 Mai .

     ape minerale sulfatate: contin cel putin 1 g / Kg apa substante solide dizolvate

Mod de administrate: cura interna sub supraveghere medicala

Efecte principale: coleretic (stimuleaza secretia hepatica la bila); colecistokinetic (favorizeaza eliminarea de bila din vezica si caile biliare); cresc peristaltismul peretului intestinal favorizand evacuarea intestinului (efect purgativ)

Statiuni si localitati balneoclimate 14114f520o rice: Amara, Baltatesti, Sarata-Monteoru. - ape minerale sulfuroase.

     Mofetele - sunt emanatii naturale de CO2 intalnite in zonele vulcanice. Efecte principale: vasodilatatia pe circulatia arteriala (predominant cutanata); efect hipotensor; efect trofic pe plagile atone.

Indicatii: boli ale inimii si vaselor periferice, ulcer varicos, boli

cardiovasculare, boli ale tubului digestiv, boli hepato-biliare, boli de nutritie, afectiuni respiratorii.

Statii balneoclimaterice: Buzias, Borsec, Covasna, Tusnad etc.

Lacurile sarate.

Dintre lacurile mineralizate din tara noastra, importanta terapeutica cea mai mare revine, incontestabil, lacurilor cu ape sarate, care se gasesc in numar apreciabil.

In cadrul tratamentelor balneoclimaterice, un rol important revine in modificarea reactivitatii nu numai factorului balnear si climatic, ci si aspectului peisajului, al localitatii, care influenteaza activitatea bolnavilor, dispozitia lor. Ori, tocmai repartizarea lacurilor sarate terapeutice in zone cu altitudine si  in conditii climatice foarte diferite, in zone de relief si de vegetatie caracteristice, ne ofera largi posibilitati de individualizare a tratamentelor balneoclimatice.

In conditiile organizarii ocrotirii sanatatii, astazi, in tara noastra, lacurile sarate sunt folosite tot mai mult in scop profilactic si curativ. Latura folosirii profilactice a lacurilor sarate din diverse zone climatice ale tarii este o realizare deosebit de importanta.

Paralel cu extinderea accesibilatii balneatiunii s-au marit si posibilitatile practicarii balneatiunii calde, in instalatiile amenajate in apropierea lacurilor sarate.

Valoarea profilactica a lacurilor sarate se manifesta in cresterea capacitatii de aparare si a rezistentei organismului; valoarea lor curativa se concretizeaza in modificarea reactivitatii celor bolnavi, prin care se ajunge la influentarea unor procese inflamatorii cronice, la normalizarea sistemului neuroendocrin, la ameliorarea unor tulburari trofice si metabolice, intretinute de anumite boli cu evolutie cronica.

1. Lacurile sarate de pe litoralul Marii Negre:

      Lacul Techirghiol - statiunile din jurul lacului Techirghiol s-au dezvoltat atat pentru tratament cat si pentru odihna - Eforie Nord, Eforie Sud; Lacul Agigea, Lacul Costinesti, Lacul Agighiol, Lacul Nuntasi.

2.    Lacurile sarate din Campia Romana:

     Lacul Amara, Lacu Sarat, Balta Alba,  Caineni, Movila Miresii,  Fundata.

            3. Lacurile sarate din Subcarpati si Transilvania:

     lacuri, si izvoare minerale din regiunea subcarpatica: lacul antropic de la Ocnele Mari, lacurile de la Slanic Prahova, lacurile de la Telega, Tintea etc.

      namoluri terapeutice - contribuie la cresterea competitivitatii ofertei turistice balneare romanesti. Dupa originea si calitatile lor fizico-chimice namolurile terapeutice se impart in: sapropelice,  negre, sulfuroase prin procesele chimice de putrefactie in lipsa oxigenului. Aceste tipuri de namoluri le intalnim la Amara, Lacul Sarat, Techirghiol, Ocna Sibiului, Ocnele Mari si in Marea Neagra (situat la adancime); namoluri minerale de izvor intalnite la Sangeorz Bai, Baile Felix, Someseni si sedimente argilomamoase, turbe descompuse chimic si resturi vegetale.

Terapeutic, sunt utilizate in aceleasi afectiuni ca si apele lacurilor sarate, administrandu-se sub forma de impachetari cu namol, onctiuni  , infuzii cu turba uscata etc.

Salinele - factor principal de cura in terapia afectiunilor respiratorii cronice, iar baze de tratament se afla la Targu Ocna, Slanic si Praid, acestea fiind solicitate si de turistii din strainatate.

Plantele medicinale -  raspandite la noi in tara sunt din ce in ce mai folosite in turismul balnear, in cura externa, ca bai de plante, dar si la realizarea unor medicamente.

Climatoterapia - ca urmare a cercetarilor efectuate asupra factorilor climatici de cura au fost descoperite mai multe categorii (bioclimate cu calitati terapeutice):

     bioclimat de litoral si de campie - excitant care se asociaza cu apele minerale clorosodice sau sulfuroase sau cu namoluri din zona;

      bioclimat de stepa - are calitati terapeutice in intervalul de timp cuprins intre lunile mai si septembrie;

      bioclimat de litoral cu efect terapeutic si in sezonul rece, datorita cantitatii mari de aerosoli salini;

      bioclimatul sedativ  existand in Campia de Vest si in dealuri si podisuri pana la 600 - 700 metri. Acesta cuprinde cele mai multe statiuni balneare din tara si, alaturi de factorul balnear principal, are un rol deosebit de important in efectul terapeutic;

     bioclimatul tonico-stimulent, caracteristic zonelor de altitudine mare (800 - 2.000 m)  coordoneaza aclimatizarea organismului la mediul extern si solicita functiile neurovegetative si endocrine.

Cura de munte este foarte des folosita de turistii care vin in statiunile balneare pentru tratament, deoarece are efecte pozitive asupra organismului uman (efect stimulator, tonifiant) precum si in ameliorarea unor stari de boala - anemii, convalescenta, rahitism etc.

            Aeroionizarea

Cercetarile efectuate de catre specialisti au demonstrat influenta benefica a climatului aeroelectric asupra organismului uman. Astfel o aeroionizare naturala bogata, negativa, are efecte de sedare in cadrul diferitelor afectiuni (hipertensiune arteriale, nevroze, astmul bronsic) fapt care conduce la sporirea valorii balneare si medicale a unei statiuni. Valorile aeroionizarii sunt mult mai ridicate la altitudini mari. In majoritatea statiunilor balneoclimaterice din Romania aeroionizarea prezinta valori moderate care nu depasesc 700 - 1.000 ioni / cm3, dar sunt si situatii peste aceasta medie: Sangeorz Bai, Baile Felix, Moneasa, Borsa etc.

Statiunile balneoclimaterice

Exista peste 160 de statiuni balneare in Romania dintre care mai putin de 20 sunt considerate ca avand potential pentru turismul international. Majoritatea

statiunilor deservesc exclusiv piata interna, unele avand cerere internationala limitata desi in anii 1970 si la inceputul anilor 1980 aceasta era considerabil mai mare.

Ele reprezinta resurse importante si constitue o parte semnificativa a sectorului de turism din Romania. Marea varietate de resurse naturale in cadrul unei zone geografice limitate a facut ca Romania sa devina cunoscuta in lume datorita tratamentelor naturale pentru o gama larga de boli si afectiuni.

2.2. Analiza echipamentelor destinate turismului  balnear

Dezvoltarea extensiva a acestui segment pana in anul 1989 a fost realizata atat in vederea practicarii unui turism de masa de tip social pe plan intern, cat si pentru accesul international. Aceasta formula de abordare a facut ca in statiunile turistice balneare sa se construiasca importante unitati de cazare cu acest profil, din care multe complexe "mamut" realizandu-se un numar de 47.550 de locuri reprezentand 16,47 % din totalul locurilor de cazare din turismul romanesc, dintre care 29.248 de locuri in hoteluri, reprezentand 17,8 % din totalul pe plan national.

In statiunile balneare, cazarea este in general oferita in hoteluri, vile, campinguri si casute. Investitiile realizate in anii 1960 si 1970 an dus la construirea unor mari unitati hoteliere dintre care multe sunt pe punctul de a-si incheia ciclul de folosinta, fiind depasite in comparatie cu vilele mici, mult mai atragatoare, sau cu cladirile istorice ce se pot vedea in multe statiuni balneare.

Aceste spatii de cazare se afla in proprietatea si in exploatarea multor organizatii diferite: societati comerciale, Ministerul Muncii, Ministerul Sanatatii, sindicate, cooperative si intreprinzatori particulari.

In momentul de fata numai 69 % din totalul de paturi sunt in stare de functionare. Se poate aprecia ca structurile existente sunt suficiente din punct de vedere cantitativ, mai ales data tinem seama ca turismul balnear nu este afectat de sezonalitate. Totusi gradul de ocupare care in 2004 se situeaza in jur de 30 % este mult mai redus comparativ cu anul 1989 cand gradul de ocupare era in jur de 74 %.

Dezvoltarea statiunilor balneare a cuprins nu numai structurile de primire si alimentatie pentru acest segment de turism, dar si multiple structuri de tratament, incadrate cu un numar mare de personal medico-sanitar, posibila ca urmare a descoperirii, captarii si exploatarii rationale de noi resurse minerale de cura.

Evolutia unitatilor de cazare in perioada 1999 – 2003

                            Tabel 2.1.                                                                                                                %

Anii

Nr. unitati

Indici de dinamica (%)

1999

484

100

2000

535

110

2001

510

105

2002

504

104

2003

500

103

                                Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003

            Analizand evolutia unitatilor de cazare din statiunile balneare in perioada 1999- 2003 observam ca ritmul mediu de crestere este relativ mic (0,81 %).

Structura unitatilor de cazare pe categorii de confort

Tabel. 2.2.                                                                                                                                                              %

Anii

Nr. unitati

5

St.

I.d.

%

4

St.

I.d.

%

3

St.

Ld.

%

2

St.

I.d.

%

1

St.

I.d.

%

Necla-

sificat

I.d.

1999

484

-

-

1

100

14

100

94

100

185

100

190

100

2000

532

-

-

3

300

11

78

100

106

171

92

247

130

2001

510

-

-

3

300

9

64

100

106

168

91

230

121

2002

504

-

-

2

200

8

57

100

106

157

85

237

125

2003

500

-

-

2

200

7

50

100

106

150

81

241

127

Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003

4 stele R = 18,9%

3stele R = -15,9%
2 stele R = 1,56%
1 stea R = -5,11%
Neclasificate R = 6,12%

Analizand evolutia unitatilor de cazare pe categorii de confort din statiunile balneoclimaterice observam ca nu au existat si nu exista nici in prezent unitati de cazare de 5 stele deoarece in Romania nu exista interes atat din partea statului cat si a agentilor economici pentru dezvoltarea unui turism balnear de lux . In cazul unitatilor de 4 stele numarul acestora a crescut in prezent de doua ori fata de anul 1999. La  unitatile de cazare de 3 stele observam o scadere in trepte , ajungand in 2003 la 50 % fata de 1999. Ritmul mediu de crestere a fost de 15,9 % Numarul unitatilor tip 2 stele a crescut cu 6 procente, si se mentine  constant pana in 2003. Ritmul mediu de crestere a fost de 1,56 %. Unitatile de cazare de 1 stea sunt cele mai numeroase dupa cele neclasificate, totusi numarul acestora a scazut constant comparativ cu anul 1999, ajungand in 2003 la o pondere de 81 % unitati de cazare.  Ritmul mediu de crestere al acestora a fost de 6,12 %. In ceea ce priveste numarul unitatilor de cazare neclasificate observam ca a crescut de la an la an . In 2003 comparativ cu 1999  cresterea a fost de 27 % . Situatia se datoreaza faptului ca multe unitati de cazare nu au indeplinit .normele si conditiile de clasificare impuse de Ministerul Turismului si au fost declasificate, dar au aparut si altele noi.

Urmarind cu atentie situatia unitatilor de cazare pe categorii de confort observam ca cele mai multe unitati de cazare din turismul balnear sunt neclasificate, de 1 stea si 2 stele, fapt datorat  si exigentelor scazute privind confortul turistilor sositi in statiunile balneoclimaterice.

            Evolutia numarului de locuri din unitatile de cazare

    Tabel 2.3.                                                                                                                                          %

Anii

Nr. de locuri

Indici de dinamica ( % )

1999

46.652

100

2000

50.484

108,2

2001

48.432

103,8

2002

47.972

102,8

2003

47.550

101,9

Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003

            In perioada anilor 1999  - 2003 evolutia locurilor de cazare a fost in principal descendenta incepand cu anul 2001 ,ritmul mediu de crestere este pozitiv , dar nesemnificativ (0,48 %).

Principalele instalatii de tratament de care dispun statiunile balneare sunt: Instalatii pentru bai cu ape minerale termale sulfuroase si ape minerale termale clorurosodice in vane si piscine;

Instalatii de tratament pentru bai calde cu ape carbogazoase ;

Instalatii de tratament pentru bai calde in vane si bazine cu apa minerala sarata;

•           Instalatii de tratament pentru bai calde cu ape minerale iodurate;

•           Instalatii pentru aplicari de bai calde;

•           Instalatii pentru aplicatii cu namol cald;

•           Buvete pentru cura interna cu ape minerale;

•           Instalatii pentru mofete;

•           Instalatii pentru aerosol si inhalatii;

•           Instalatii pentru electro si hidroterapie;

•           Bazine pentru kinetoterapie;

•           Instalatii si amenajari pentru aerohelioterapie si bai in aer liber;

•           Instalatii pentru tratamente ginecologice;

•           Sali pentru gimnastica medicala;

•           Instalatii pentru mecanoterapie;

•           Cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital si Pell Amar;

•           Stranduri termale si piscine in aer liber;

•           Sanatorii pentru copii, spitaluri, dispensare;

•           Instalatii pentru terapie respiratorie;

•           Cabinete de nutritie cosmetica, masaj;

•           Alte instalatii de tratament.

            Desi statiunile balneare ale Romaniei se bucura de un renume international incontestabil in tratarea unor largi game de boli si afectiuni, multe dintre amenajarile de tratament se afla intr-o stare proasta. Ele au suferit de pe urma lipsei de investitii din ultimii 15 ani.

2.3. Analiza circulatiei turistice balneare

            Subcapitolul va analiza principalele tendinte inregistrate in turismul balnear, legate de circulatia turistica in cadrul acestui segment de turism cu ajutorul unor indicatori specifici (numar de turisti, numar innoptari, durata medie a sejurului)  pe categorii de turisti (romani si straini).

            Va fi evidentiat locul turismului balnear in totalul circulatiei turistice, comparand principalii indicatori calculati la subpunctele anterioare cu indicatorii inregistrati in activitatea turistica la nivelul intregii tari.

 Dinamica circulatiei turistice

Turisti cazati

            Tabel 2.4.                                                                                                  %

Anii

Nr. turisti (mii)

Indice dinamica (%)

1999

704

100

2000

750

106

2001

719

102

2002

693

98

2003

612

86

                Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2003

            Analizand datele din tabel observam ca in perioada supusa studiului (1999-2003) numarul turistilor din statiunile balneare a inregistrat mici fluctuatii de la an la an. Astfel cel mai mare numar de turisti in perioada analizata s-a inregistrat in anul 2000 - o crestere cu 6 procente fata de anul 1999, urmand sa scada incontinuu pana in anul 2003 - 86 % turisti cazati comparativ cu anul 1999.  Ritmul mediu de crestere este de - 3,4 %

            Numar innoptari

               Tabel 2.5.                                                                                                                           %

Anii

Nr. innoptari (mii)

Indici de dinamica (%)

1999

5.436

100

2000

5.809

107

2001

6.016

110

2002

4.933

90

2003

4.874

89

                   Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

In cazul numarului de innoptari,  situatia este aproape identica cu cea a turistilor cazati. Astfel cel mai mare numar de innoptari s-a inregistrat in anul 2001 (o crestere cu 10 % fata de 1999) urmand sa scada continuu pana in anul 2003 - 89 % fata de anul 1999.

Ritmul mediu de crestere este de - 2,7 %.

Durata medie a sejurului

                  Tabel 2.6.                                                                                                      %

Anii

Durata medie a sejurului

zile

Indici de dinamica

1999

7,7

100

2000

7,7

100

2001

8,4

109

2002

7,1

92

2003

6,9

89,6

                   Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

In perioada 1999 – 2003 situatia duratei medii a sejurului a evoluat astfel:

      in anul 2000 stagnare

     in anul 2001 durata sejurului a crescut la valoarea de 8,4 zile (singura perioada in care a crescut) – o crestere de 9 % ;

        in anii 2002 si 2003 durata medic a sejurului a scazut , ajungand in 2003 la 6,9 zile ceea ce reprezinta 89,6 % din durata medie a sejurului din 1999.

2.4.           Locul turismului balnear in totalul circulatiei turistice

Innoptari                                                                                                                        

Tabel 2.7.                                                                                                                                                               %

Anii

1999

2000

2001

2002

2003

U.M.

Niv.  abs

Pondere (%)

Niv.  abs

Pondere (%)

Niv.  abs

Pondere (%)

Niv.  abs

Pondere (%)

Niv.  abs

Pondere (%)

Innoptari (total)

24

100

23

100

24

100

22

100

20

100

Innoptari(balnear)

5,4

21,94

5,8

24,93

6

24,95

4,9

22,59

4,8

23,48

Din care:str.total

2,7

100

2,7

100

2,3

100

2,2

100

1,7

100

Straini(balnear)

0,2

8,93

0,3

11,27

0,2

11,67

0,2

11,97

0,2

14,9

Romani(total)

22

100

20

100

21

100

19

100

19

100

Romani(balnear)

5,1

23,57

5,5

26,77

5,7

26,4

4,6

23,83

4,6

24,2

Sursa: I.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei 2004

Din analiza datelor observam ca ponderea innoptarilor din turismul balnear a inregistrat o cota maxima in 2001 (24,9 %) urmand sa scada in anul 2002 la 22,6 %,iar in 2003 sa creasca usor la 23,5 %.

            In cazul strainilor sositi in statiunile balneare observam ca ponderea innoptarilor a crescut de la an la an de la 8,93 % in 1999  la 14,9 % in 2003.

Pentru turistii romani sositi in statiunile balneare ponderea cea mai mare a innoptarilor s-a inregistrat in anul 2000 (26,7 %) urmand sa scada ajungand in 2003 la     24,27 %.

Din analiza datelor observam ca in turismul balnear, ponderea turistilor cazati in unitatile hoteliere a crescut de la an la an, din 1999  (9,3 %) pana in 2002 (10,5 % urmand sa scada           in 2003 la 9,37 %.

In cazul turistilor romani, ponderea cea mai mare s-a inregistrat in, 2000 (11,32 %) urmand sa scada in 2001 (10,7 %), sa creasca usor in 2002 si sa scada iarasi in 2003 pana la 9,88 %.

Pentru turistii straini situatia este asemanatoare, ponderea cea mai mare situandu-se in 2000 la valoarea de 6,3 %, ajungand la 5,6 % in 2002 si la 5,37 % in 2003.

Analizand evolutia principalilor indicatori din cadrul circulatiei turistice balneare, observam ca in ansamblu acestia au inregistrat descresteri uneori semnificative de la un an la altul. Astfel numarul de turisti, atat cei romani cat si cei straini, a scazut in ultimii ani. Situatia se datoreaza faptului ca nivelul de trai in Romania a scazut in ultima perioada de timp, dar si a diminuarii interesului turistilor pentru practicarea acestei forme de turism, aceasta tendinta descrescatoare fiind manifestata si datorita starii proaste in care se afla majoritatea echipamentelor de cazare si tratament din statiunile balneare. In ultimii ani nu au mai fost facute nici un fel de investitii de modernizare a instalatiilor de tratament, a spatiilor de cazare si alimentatie. Cei mai sensibili la aceasta stare de fapt sunt turistii straini care sunt obisnuiti cu anumite standarde referitoare la conditiile de cazare si tratament. Astfel multi turisti straini, mai ales occidentali, au abandonat practicarea turismului balnear in Romania in favoarea altor tari est-europene cum ar fi: Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, care ofera conditii mult mai bune de cazare si tratament.

In concluzie, trebuiesc luate de urgenta masuri pentru relansarea turismului balnear, pentru dezvoltarea si modernizarea produsului turistic oferit, astfel ca acesta sa ajunga in viitor la standardele cerute de piata internationala, iar circulatia turistica sa inceapa sa urmeze un curs ascendent.


Document Info


Accesari: 4545
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )