Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






PESTERILE DIN ROMANIA DESCOPERITE LA PESTE 2000 DE METRI ALTITUDINE - COMPLETARE ESENTIALA A IMAGINII CARSTULUI DIN TARA NOASTRA

Turism











ALTE DOCUMENTE

hotel santa lucia & le sabbie d oro
Tehnician in turism - JUDETUL BACAU - Valorificarea turistica a judetului Bacau
Cateva evolutii ale turismului in perioada 1950-2004
Premisele dezvoltarii turismului in Romania
Agroturismul in tarile europene si in Romania
Muntii Persani
Castelul Peles
Pestera-Omul-Strunga-Pestera
Predeal-Clabucet-Forban-Predeal
Implementarea managementului calitatii in cadrul proiectului ,, Dezvoltarea infrastructuuri pentru turism in zona Tulnici - Lepsa - Gresu - Soveja


PEsTERILE DIN ROMĀNIA DESCOPERITE LA PESTE 2000 DE METRI ALTITUDINE - COMPLETARE ESENŢIALĂ A IMAGINII CARSTULUI DIN ŢARA NOASTRĂ

Pīna īn 1976 se cunostea īn tara noastra o singura pestera situata la peste 2000 de metri altitudine; Emilian Cristea si Vasile Sencu descoperisera si explorasera (partial) p. de pe valea Pietrelor (m. Bucegi) indicīnd pentru deschiderea ei cota de 2136 metri.

Descoperirile facute de clubul "Emil Racovita" Bucuresti īncepīnd din 1976 īn m. Fagaras si din 1979 īn m. Bucegi vor stabili īn 13 ani un inventar de 45 de pesteri situate mai sus de cota 2000.

Recordul de altitudine al pesterilor a fost urcat īn perioada 1977-1987 pe crestele Bucegilor (de doua ori) si Fagarasului (de cinci ori) pīna foarte aproape de cota maxima a tarii.

si chiar daca aveam sa constatam īn 1981 cīnd am reluat explorarea pesterii din valea Pietrelor (m.Bucegi) ca intrarea ei se afla cu 216 m mai sus de cota anuntata, deci la 2352 m, chiar si asa, recordul de pestera aflata la cea mai mare altitudine a fost urcat de clubul "Emil Racovita" Bucuresti de 6 ori.

Din cele 45 de pesteri descoperite la peste 2000 de metri īnaltime 33 (73,3%) se gasesc īn m. Fagaras, 8 (17,7%) īn Bucegi si cīte 2 (4,4%) īn m. Lotrului si īn Retezat. Numai aceste ultime patru pesteri nu sīnt descoperite de speologii de la C.S.E.R. Bucuresti ci respectiv de cei de la Niphargus Rm.Vīlcea si Focul Viu Bucuresti.

Pesteri din Romānia descoperite la peste 2000 de metri altitudine

anul

Pestera

masivul

altitudine (m)

roca

1987

1

p.3 de pe vf.Lespezi

Fagaras

2517

S

1986

2

p.2 -//-

-//-

2516,5

S

1987

3

p.5 -//-

-//-

2513

S

1987

4

p.4 -//-

-//-

*25o6

S

1988

5

p.6 -//-

-//-

2498

S

1988

6

p.7 -//-

-//-

2490

S

1989

7

p.M 3 - R 2

-//-

. 2441

C

1980

8

p.Mare din Ciortea

-//-

2424

S

1980

9

p.5 din Ciortea

-//-

2419

S

1980

10

p.3 din Ciortea

-//-

2417

S

1982

11

p.de pe valea Pietrelor

Bucegi

2408

CO

1981

12

p.2 din Capu Gemenilor

Fagaras

2393

S

1981

13

p.l -//-

-//-

2385

S

1982

14

p.3 -//-

-//-

2385

S

1984

15

p.4 -//-

-//-

2382

S

1979

16

p.din capul vaii Obīrsia

Bucegi

2375

CO

1980

17

p.2 din Ciortea

Fagaras

2360

S

1985

18

p.din Museteecu

-//-

2360

S

1979

19

p.din muntele Obīrsia

Bucegi

2359

CO

1977

20

p.l din Ciortea

Fagaras

2288

C

1983

21

p.l din Ţiganesti

Bucegi

2275

CO

1983

22

p.2 din Ţiganesti

-//-

2275

CO

1979

23

p.din Mecetul Turoeso

Bucegi

2267

CO

1989

24

p.R 1 din valea Rīiosu

Fagaras,

2265

C

1978

25

p.de sub Negoiu

-//-

2240

S

1978

26

p.de la lacul Capra

-//-

2236

S

1977

27

p.l din Custura Saratii

-//-

2220

S

1984

28

p.2 din caldarea de la SE de vf serbota

2213

S

1984

29

p.3 -//-

-//-

2209

S

1984

3o

p.l -//-

-//-

2205

8

1984

31

p.4 -//-

-//-

2196

S

1978

32

p.2 din Custura Saratii

-//-

2185

S

1987

33

p.din circul superior al vaii Doamnele

-//-

' 2124

S

-//-

34

p.cu Put

Lotrului

2100

C

1988

35

p.M 1 din valea Museteica

Fagaras

2100

C

1989

36

p.M 2 din Valea Museteica

-//-

2090

S

1976

37.

p.de la lacul Budislavu

-//-

2075

C

38

p.Gauri

Lotrului

2050

C

1988

39

av.din Doamnele

Fagaras

2050

C

1987

40

p.5 din caldarea de la SE de vf.serbota

-//-

2035

S

1982

41

p.de pe piciorul Babelor

Bucegi

2030

CO si gresie

1987

42

p.6 din caldarea de la SE de vf.serbota

Fagaras

2028

S

1980

43

av. de sub Babele

Bucegi

2020

CO

1981

44

av. 1 din Piule

Retezat

2000

C

1981

45

av. 2 din Piule

2000

C

S - sisturi /O - calcare / CO - conglomerate

Din cele 45 de pesteri 27 sīnt formate īn sisturi (60%), 11 īn calcar sau calcar cristalin (24,4% si 7 (15,5%) īn conglomerat. Pe masive situatia este urmatoarea : m.Fagaras - pesteri īn sisturi 27% īn calcare; 6 m. Bucegi - pesteri īn calcare 1, īn conglomerate; 7 m.Lotrului si Retezat - cīte 2 pesteri īn calcare.

Repartitia numarului de pesteri pe benzi de altitudine este urmatoarea :

sisturi

Calcare

Conglomerate

2400- 2500 m

9

1

1

2300 - 2400 m

6

-

2

2200 - 2300 m

6

2

2100 - 2200 m

3

2

-

2000 - 2100 m

3

5

2

Iata alte cīteva date īn legatura cu tabelul ce enumera cavitatile :

a)      1, 2, 8, 10, 16, 19, 20 - pesteri care au reprezentat noi recorduri de altitudine

b)      3 - cea mai lunga pestera īn sisturi din tara si a doua din lume

c)      33, 40, 42 - primele pesteri de morena gasite īn Romānia.

In cele ce urmeaza vom prezenta cīteva caracteristici comune unora dintre aceste cavitati ceea ce ne va ajuta sa ne apropiem mai bine de particularitatile caretului alpin din Fagaras si Bucegi.

pesteri de tractiune gravitationala

p.l din vf. Lespezi

2519 m alt.

S

P.3 -//-

2517

S

P.2 -//-

2516,5

S

P.5 -//-

2513

S

p.4 -//-

2506

S

p.6 -//-

2498

S

P.7 -//-

2490

S

p.l din Custura Saratii

2220

8

p.2 din Custura Saratii

2185

S

pesteri de tractiune tectonica

p.2 din Capu Gemenilor

2393

S

p.l -//-

2385

S

p.4 -//-

2382

S

p. de sub Negoiu

2240

S

p.l din caldarea de la SE de vf .serbota

2205

S

           

Referitor la cavitatile dezvoltate īn sisturi a caror geneza este tractiunea gravitationala sau tectonica  iata īn cele ce urmeaza un tablou al evolutiei cavernamentului.

Distingem asadar patru procese care contribuie la stabilirea cavernamentului:

Fig 19

pesteri dezvoltate pe fisuri

p. din capul vaii Obīrsia

2375

CO

p. din Musetescu

2360

S

p. din muntele Obīrsia

2359

CO

p. din Mecetul Turcesc

2267

C

p. de la lacul Capra

2236

S

pesteri de morena

p. din circul superior al vaii Doamnele

2124

S

p.5 din caldarea de la SE de vf. serbota

2035

S

p.6 din caldarea de la SE de vf.

2028

S

Un nou tip de cavitate pentru teritoriul romānesc. Ele s-au format īn morenele de fund ale ghetarilor din cea mai recenta glaciatiune. Spatiile dintre blocuri, ocupate odinioara de gheata si sol au ramas libere si cu contururi stabile dupa retragerea masei de apa solida.

pesteri sapate īn regim inundat p. M 3 - R 2

2441

C

p. de pe valea Pietrelor

2408

C0

p. R 1 din valea Rīiosu

2265

C

p. M 1 din valea Museteica

2100

C cristalin

p. de la lacul Budislavu

2075

C

av. din Doamnele

2050

C

Toate cavitatile de mai sus au fost apoi remodelate īn regiune vados.

pesteri care au functionat ca ponor

p. M 3 - R 2

2441

0

p. 1 din Ţiganesti

2275

00

p. R 1 din valea Rīiosu

2265

0

p. M1 din valea Museteica

2100

0

pesteri active

p. M 3 - R 2

2441

C

p, de pe valea Pietrelor

2408

C0

p, Rl din valea Rīiosu

2265

C

P. M 1 din valea Museteica

2100

C

p. 5 din caldarea de la SE de vf. serbota

2035

S

p. 6 -//-

2028

S

pesteri cu gheata

p. 4 de pe vf. Lespezi

2506

S

tractiune gravitationala

p. 6 -//-

2498

S

-//-

P.7 -//-

2490

S

-//-

p. de sub Negoiu

2240

S

Tractiune tectonica

p. din circul superior al vaii Doamnele

2124

6

p. de morena

av. Din Doamnele

2050

C

p. sapata īn regim inundat

Toate sīnt localizate pe versantul nordic al Fagarasului. Prezenta ghetii nu este determinata de modul de formare a pesterii.

Masuratorile de temperatura realizate la sfīrsitul lunii august sau īnceputul lui septembrie sīnt prezentate mai jos.

p. 1 de pe vf. Lespezi

2519 m

S

p. 2 de pe vf. Lespezi

2516,5

S

6° afara/ 4°

p. 5 de pe vf. Lespezi

2513

S

p. de pe valea Pietrelor

2408

CO

0° (Iulie)

p. E 1 din valea Rīiosu

2265

2,5°

p. de sub Negoiu

2240

S

9° afara/5,50

p. 1 din custura Saratii

2220

S

p. 1 din caldarea de la SE de vf.serbota

2205

S

16° afara/110

p. 2 din custura Saratii

2185

S

17° afara/80

t p. M 1 din valea Museteica

2100

cristalin

3° la -31

p. M 2 din valea Museteica

2090

S

7° aer/1,5° apa

La pesterile marcate cu x masuratorile sīnt facute la distanta mare fata de intrare, deci le putem atribui meroclimatului de stabilitate. Valorile lor sīnt mai mici cu 4 - 6 grade fata de media externa multianuala a lunii august.

Pestera de pe valea Pietrelor (m.Bucegi) cu 0° C īnregistrate īn iulie este una din cele mai reci cavitati din tara.

Din cele 41 de pesteri descoperite (de clubul "Emil Racovita" Bucuresti) īn Fagaras si Bucegi doar 7 prezinta formatiuni.

P.M3. -R2

2441

C

Abundente

P de pe valea Pietrelor

2408

CO

Putine

p. nr 1 din valea Rīiosu

2265

C

Izolate

P M1 din valea Museteica

2100

cristalin

Putine

P de la lacul Budislavu

2075

0

Putine

Av. din Doamnele

2050

0

Putine

p. de pe piciorul Babelor

2030

CO si gresie

Izolate

Dupa cum se observa prezenta carbonatului de calciu īn cantitate mare īn roca gazda permite geneza speleotemelor. Cele doua cavitati formate īn conglomerate trec printr-o mabrice cu elemente masive de calcar.

Fig 20

Aprecieri privind vīrsta pesterilor

Sa reamintim descrierea sintetica si destul de clara privind evolutia carsturilor si a pesterilor din Carpati facuta de Marcian Bleahu īn volumul intitulat Relieful carstic.

Carpatii au suferit, īncepīnd de la constituirea arealul montan ca forma de relief (adica īn decursul erei tertiare) trei perioade de nivelare, separate, de faze de īnaltare a īntregii catene. Astfel au luat nastere trei platforme de eroziune (peneplene sau aproape peneplene) care se afla īntre 400 - 600 m, 1000 - 1300 m si 1900 - 2400 m altitudine.

Ce a īnsemnat aceasta pentru endocarst ? Masivele calcaroase, prinse īntre celelalte roci ce constituie osatura Carpatilor, au suferit solidar cu ele toate vicisitudinile geologice. [..]

In figura 1a este netezita la suprafata prima platforma īn timp ce apele sapa sub ea, epifreatic, un sistem suborizontal de galerii de pestera. Aceasta se īntīmpla acum circa 50 de milioane de ani. A intervenit prima ridicare si al doilea nivel īncepe sa fie netezit. Sub el ia nastere o alta retea subterana suborizontala, tot īn conditii epifreatice; īn portiunile īnaltate ale primului ciclu se formeaza si pesteri vadoase si avene (fig» 1 b). Al doilea ciclu a avut loc īn intervalul 20-7 milioane de ani. A urmat a doua īnaltare, cu formarea epifreatica a celui de al treilea nivel de pesteri si formarea īn conditii vadoase a unor pesteri īn nivelele ciclurilor I si II. Īn prezent, sub nivelul rīurilor actuale are loc saparea unei noi generatii de pesteri, īn conditii de īnecare, scapīnd īn general observatiei noastre.

In schema teoretica generala ce trebui sa-si gaseasca locul toate cavitatile cunoscute la noi īn tara. Dar nu exista īnca suficiente studii nici asupra zonelor carstice si nici chiar asupra pesterilor. Pesteri epifreatioe, corespunzīnd primului ciclu, nu se cunosc; probabil ca ele au fost colmatate sau au fost transformate īn forme exocarstice.

Īncheiem aici redarea afirmatiilor facute īn Relieful carstic pentru a reveni la pesterile descoperite de clubul "Emil Racovita" Bucuresti īn muntii Fagaras si Bucegi.

Identificarea pīna īn prezent a 6 cavitati situate īntre 2050 si 2441 m altitudine, toate avīnd urme de curgere sub presiune, arata ca acestea sīnt cele mai vechi pesteri din tara noastra; ele s-au format epifreatic īn paleogen si sīnt contemporane primei peneplonizari a Carpatilor. Īn muntii Bucegi resturile carstoplenei Borascu se mai pot regasi pe platoul din vīrful Scara īn timp ce īn Fagaras acest nivel a fost redus practic la creste īnguste din cauza glaciatiunilor. Fata de considerentele facute mai sus asupra vīrstei pesterilor din Romānia, cavitatile sapate īn regim inundat aflate la cea mai mare altitudine de la noi probeaza saparea endocarstului cu 30 - 40 milioane de ani mai mult decīt se dovedise pīna acum īnspre īnceputurile erei tertiare.

Pesterile de morena sīnt formate īn timpul ultimei glaciatiuni. O data cu īncalzirea climei morenele de fund nu au mai fost afectate esential.

Fig 21

Este interesant ca urmele de sapare sub presiune, gasite la cea mai mare altitudine se manifesta atīt īn calcar (m. Fagaras) cīt si īn conglomerat (m. Bucegi). Explorarea pe mai departe a carstului din zona Rīiosu - Museteica- Piscu Negru (m.Fagaras) poate aduce īnca detalii interesante privind evolutia īn timp a celor mai vechi pesteri din Romānia.

octombrie 1989

BIBLIOGRAFIE

Marcian Bleahu - Relieful carstic - ed,Albatros, 1982

Marcian Bleahu, Vasile Decu, stefan Negrea, Cornel Plese., Ioan

Povara, Iosif Viehmann - Pesteri din Romānia - ed.stiintifica si Enciclopedica, 1976

Claude Chabert si altii - Les grandes cavites mondialee en roche non-calcaires - Uniunea Internationala de Speologie, Xe Congres International de spe1eologie, Budapest, 1989

Ica Giurgiu - Recorduri de duminica īn muntii Bucegi - Almanah turistic, 1986, pag.102-103

Ica Giurgiu - Pseudocarst īn Romānia - buletin Montana Onesti, 3, 1988, pag. III-X

Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu - Cea mai lunga pestera īn sisturi cristaline din Romānia - buletin Montana Onesti, nr.2, 1987 pag.11-111

Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu - Fagarasul inedit - Almanah BTT, martie 1989, pag.54-55

Cristian Goran- Catalogul sistematic al pesterilor din Romānia -CNEFS, 1982

Nicolae Jasan - Relieful īn continua transformare - ed.Sport-Turism, 1986

Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz - Relieful Romāniei -ed. stiintifica, 1974

Gheorghe Racovita - Olimatologia subterana - Bucuresti., 1985

Alexandru Rosu - Geografia fizica a Romāniei - ed.Didactica si Pedagogica, 1980

Gabriel Silvasanu - Un traseu speologic īn muntii Fagaras - buletin CCSS, 6, 1982, pag.127-131

Mircea Vladulescu, Ica Giurgiu, Costel Roman - Doua cavitati pe Piciorul Babelor (m.Bucegi) - buletin speologic FRTA - CCSS 11, 1987, pag.175-184

x x x - Geografia Romāniei - ed.Academiei, vol.l, 1965


Document Info


Accesari: 1331
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )