Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































PESTERILE DIN ROMANIA DESCOPERITE LA PESTE 2000 DE METRI ALTITUDINE - COMPLETARE ESENTIALA A IMAGINII CARSTULUI DIN TARA NOASTRA

Turism












ALTE DOCUMENTE

hotel santa lucia & le sabbie d oro
Tehnician in turism - JUDETUL BACAU - Valorificarea turistica a judetului Bacau
Cateva evolutii ale turismului in perioada 1950-2004
Premisele dezvoltarii turismului in Romania
Agroturismul in tarile europene si in Romania
Muntii Persani
Castelul Peles
Pestera-Omul-Strunga-Pestera
Predeal-Clabucet-Forban-Predeal
Implementarea managementului calitatii in cadrul proiectului ,, Dezvoltarea infrastructuuri pentru turism in zona Tulnici - Lepsa - Gresu - Soveja

PEsTERILE DIN ROMĀNIA DESCOPERITE LA PESTE 2000 DE METRI ALTITUDINE - COMPLETARE ESENŢIALĂ A IMAGINII CARSTULUI DIN ŢARA NOASTRĂ




Pīna īn 1976 se cunostea īn tara noastra o singura pestera situata la peste 2000 de metri altitudine; Emilian Cristea si Vasile Sencu descoperisera si explorasera (partial) p. de pe valea Pietrelor (m. Bucegi) indicīnd pentru deschiderea ei cota de 2136 metri.

Descoperirile facute de clubul "Emil Racovita" Bucuresti īncepīnd din 1976 īn m. Fagaras si din 1979 īn m. Bucegi vor stabili īn 13 ani un inventar de 45 de pesteri situate mai sus de cota 2000.

Recordul de altitudine al pesterilor a fost urcat īn perioada 1977-1987 pe crestele Bucegilor (de doua ori) si Fagarasului (de cinci ori) pīna foarte aproape de cota maxima a tarii.

si chiar daca aveam sa constatam īn 1981 cīnd am reluat explorarea pesterii din valea Pietrelor (m.Bucegi) ca intrarea ei se afla cu 216 m mai sus de cota anuntata, deci la 2352 m, chiar si asa, recordul de pestera aflata la cea mai mare altitudine a fost urcat de clubul "Emil Racovita" Bucuresti de 6 ori.

Din cele 45 de pesteri descoperite la peste 2000 de metri īnaltime 33 (73,3%) se gasesc īn m. Fagaras, 8 (17,7%) īn Bucegi si cīte 2 (4,4%) īn m. Lotrului si īn Retezat. Numai aceste ultime patru pesteri nu sīnt descoperite de speologii de la C.S.E.R. Bucuresti ci respectiv de cei de la Niphargus Rm.Vīlcea si Focul Viu Bucuresti.

Pesteri din Romānia descoperite la peste 2000 de metri altitudine

anul

Pestera

masivul

altitudine (m)

roca

p.3 de pe vf.Lespezi

Fagaras

S

p.2 -//-

S

p.5 -//-

S

p.4 -//-

*25o6

S

p.6 -//-

S

p.7 -//-

S

p.M 3 - R 2

C

p.Mare din Ciortea

S

p.5 din Ciortea

S

p.3 din Ciortea

S

p.de pe valea Pietrelor

Bucegi

CO

p.2 din Capu Gemenilor

Fagaras

S

p.l -//-

S

p.3 -//-

S

p.4 -//-

S

p.din capul vaii Obīrsia

Bucegi

CO

p.2 din Ciortea

Fagaras

S

p.din Museteecu

S

p.din muntele Obīrsia

Bucegi

CO

p.l din Ciortea

Fagaras

C

p.l din Ţiganesti

Bucegi

CO

p.2 din Ţiganesti



CO

p.din Mecetul Turoeso

Bucegi

CO

p.R 1 din valea Rīiosu

Fagaras,

C

p.de sub Negoiu

S

p.de la lacul Capra

S

p.l din Custura Saratii

S

p.2 din caldarea de la SE de vf serbota

S

p.3 -//-

S

3o

p.l -//-

p.4 -//-

S

p.2 din Custura Saratii

S

p.din circul superior al vaii Doamnele

S

p.cu Put

Lotrului

C

p.M 1 din valea Museteica

Fagaras

C

p.M 2 din Valea Museteica

S

p.de la lacul Budislavu

C

p.Gauri

Lotrului

C

av.din Doamnele

Fagaras

C

p.5 din caldarea de la SE de vf.serbota

S

p.de pe piciorul Babelor

Bucegi

CO si gresie

p.6 din caldarea de la SE de vf.serbota

Fagaras

S

av. de sub Babele

Bucegi

CO

av. 1 din Piule

Retezat

C

av. 2 din Piule

C

S - sisturi /O - calcare / CO - conglomerate

Din cele 45 de pesteri 27 sīnt formate īn sisturi (60%), 11 īn calcar sau calcar cristalin (24,4% si 7 (15,5%) īn conglomerat. Pe masive situatia este urmatoarea : m.Fagaras - pesteri īn sisturi 27% īn calcare; 6 m. Bucegi - pesteri īn calcare 1, īn conglomerate; 7 m.Lotrului si Retezat - cīte 2 pesteri īn calcare.




Repartitia numarului de pesteri pe benzi de altitudine este urmatoarea :

sisturi

Calcare

Conglomerate

2400- 2500 m

2300 - 2400 m

2200 - 2300 m

2100 - 2200 m

2000 - 2100 m

Iata alte cīteva date īn legatura cu tabelul ce enumera cavitatile :

a)      1, 2, 8, 10, 16, 19, 20 - pesteri care au reprezentat noi recorduri de altitudine

b)      3 - cea mai lunga pestera īn sisturi din tara si a doua din lume

c)      33, 40, 42 - primele pesteri de morena gasite īn Romānia.

In cele ce urmeaza vom prezenta cīteva caracteristici comune unora dintre aceste cavitati ceea ce ne va ajuta sa ne apropiem mai bine de particularitatile caretului alpin din Fagaras si Bucegi.

pesteri de tractiune gravitationala

p.l din vf. Lespezi

2519 m alt.

S

P.3 -//-

S

P.2 -//-

S

P.5 -//-

S

p.4 -//-

S

p.6 -//-

S

P.7

S

p.l din Custura Saratii

p.2 din Custura Saratii

S

pesteri de tractiune tectonica

p.2 din Capu Gemenilor

S

p.l -//-

S

p.4 -//-

S

p. de sub Negoiu

S

p.l din caldarea de la SE de vf .serbota

S

Referitor la cavitatile dezvoltate īn sisturi a caror geneza este tractiunea gravitationala sau tectonica  iata īn cele ce urmeaza un tablou al evolutiei cavernamentului.

Distingem asadar patru procese care contribuie la stabilirea cavernamentului:

Fig 19

pesteri dezvoltate pe fisuri

p. din capul vaii Obīrsia

CO

p. din Musetescu

S

p. din muntele Obīrsia

CO

p. din Mecetul Turcesc

C

p. de la lacul Capra

S

pesteri de morena

p. din circul superior al vaii Doamnele

S

p.5 din caldarea de la SE de vf. serbota

S

p.6 din caldarea de la SE de vf.

S

Un nou tip de cavitate pentru teritoriul romānesc. Ele s-au format īn morenele de fund ale ghetarilor din cea mai recenta glaciatiune. Spatiile dintre blocuri, ocupate odinioara de gheata si sol au ramas libere si cu contururi stabile dupa retragerea masei de apa solida.

pesteri sapate īn regim inundat p. M 3 - R 2

C

p. de pe valea Pietrelor

C0

p. R 1 din valea Rīiosu

C

p. M 1 din valea Museteica

C cristalin

p. de la lacul Budislavu

C

av. din Doamnele

C

Toate cavitatile de mai sus au fost apoi remodelate īn regiune vados.

pesteri care au functionat ca ponor

p. M 3 - R 2

p. 1 din Ţiganesti

p. R 1 din valea Rīiosu

p. M1 din valea Museteica

pesteri active

p. M 3 - R 2

C



p, de pe valea Pietrelor

C0

p, Rl din valea Rīiosu

C

P. M 1 din valea Museteica

C

p. 5 din caldarea de la SE de vf. serbota

S

p. 6 -//-

S

pesteri cu gheata

p. 4 de pe vf. Lespezi

S

tractiune gravitationala

p. 6 -//-

S

P.7 -//-

S

p. de sub Negoiu

S

Tractiune tectonica

p. din circul superior al vaii Doamnele

p. de morena

av. Din Doamnele

C

p. sapata īn regim inundat

Toate sīnt localizate pe versantul nordic al Fagarasului. Prezenta ghetii nu este determinata de modul de formare a pesterii.

Masuratorile de temperatura realizate la sfīrsitul lunii august sau īnceputul lui septembrie sīnt prezentate mai jos.

p. 1 de pe vf. Lespezi

2519 m

S

p. 2 de pe vf. Lespezi

S

6° afara/ 4°

p. 5 de pe vf. Lespezi

S

p. de pe valea Pietrelor

CO

0° (Iulie)

p. E 1 din valea Rīiosu

p. de sub Negoiu

S

9° afara/5,50

p. 1 din custura Saratii

S

p. 1 din caldarea de la SE de vf.serbota

S

16° afara/110

p. 2 din custura Saratii

S

17° afara/80

t p. M 1 din valea Museteica

cristalin

3° la -31

p. M 2 din valea Museteica

S

7° aer/1,5° apa

La pesterile marcate cu x masuratorile sīnt facute la distanta mare fata de intrare, deci le putem atribui meroclimatului de stabilitate. Valorile lor sīnt mai mici cu 4 - 6 grade fata de media externa multianuala a lunii august.

Pestera de pe valea Pietrelor (m.Bucegi) cu 0° C īnregistrate īn iulie este una din cele mai reci cavitati din tara.

Din cele 41 de pesteri descoperite (de clubul "Emil Racovita" Bucuresti) īn Fagaras si Bucegi doar 7 prezinta formatiuni.

P.M3. -R2

C

Abundente

P de pe valea Pietrelor

CO

Putine

p. nr 1 din valea Rīiosu

C

Izolate

P M1 din valea Museteica

cristalin

Putine

P de la lacul Budislavu

Putine

Av. din Doamnele

Putine

p. de pe piciorul Babelor

CO si gresie

Izolate

Dupa cum se observa prezenta carbonatului de calciu īn cantitate mare īn roca gazda permite geneza speleotemelor. Cele doua cavitati formate īn conglomerate trec printr-o mabrice cu elemente masive de calcar.

Fig 20

Aprecieri privind vīrsta pesterilor

Sa reamintim descrierea sintetica si destul de clara privind evolutia carsturilor si a pesterilor din Carpati facuta de Marcian Bleahu īn volumul intitulat Relieful carstic.

Carpatii au suferit, īncepīnd de la constituirea arealul montan ca forma de relief (adica īn decursul erei tertiare) trei perioade de nivelare, separate, de faze de īnaltare a īntregii catene. Astfel au luat nastere trei platforme de eroziune (peneplene sau aproape peneplene) care se afla īntre 400 - 600 m, 1000 - 1300 m si 1900 - 2400 m altitudine.

Ce a īnsemnat aceasta pentru endocarst ? Masivele calcaroase, prinse īntre celelalte roci ce constituie osatura Carpatilor, au suferit solidar cu ele toate vicisitudinile geologice. [..]

In figura 1a este netezita la suprafata prima platforma īn timp ce apele sapa sub ea, epifreatic, un sistem suborizontal de galerii de pestera. Aceasta se īntīmpla acum circa 50 de milioane de ani. A intervenit prima ridicare si al doilea nivel īncepe sa fie netezit. Sub el ia nastere o alta retea subterana suborizontala, tot īn conditii epifreatice; īn portiunile īnaltate ale primului ciclu se formeaza si pesteri vadoase si avene (fig» 1 b). Al doilea ciclu a avut loc īn intervalul 20-7 milioane de ani. A urmat a doua īnaltare, cu formarea epifreatica a celui de al treilea nivel de pesteri si formarea īn conditii vadoase a unor pesteri īn nivelele ciclurilor I si II. Īn prezent, sub nivelul rīurilor actuale are loc saparea unei noi generatii de pesteri, īn conditii de īnecare, scapīnd īn general observatiei noastre.

In schema teoretica generala ce trebui sa-si gaseasca locul toate cavitatile cunoscute la noi īn tara. Dar nu exista īnca suficiente studii nici asupra zonelor carstice si nici chiar asupra pesterilor. Pesteri epifreatioe, corespunzīnd primului ciclu, nu se cunosc; probabil ca ele au fost colmatate sau au fost transformate īn forme exocarstice.

Īncheiem aici redarea afirmatiilor facute īn Relieful carstic pentru a reveni la pesterile descoperite de clubul "Emil Racovita" Bucuresti īn muntii Fagaras si Bucegi.

Identificarea pīna īn prezent a 6 cavitati situate īntre 2050 si 2441 m altitudine, toate avīnd urme de curgere sub presiune, arata ca acestea sīnt cele mai vechi pesteri din tara noastra; ele s-au format epifreatic īn paleogen si sīnt contemporane primei peneplonizari a Carpatilor. Īn muntii Bucegi resturile carstoplenei Borascu se mai pot regasi pe platoul din vīrful Scara īn timp ce īn Fagaras acest nivel a fost redus practic la creste īnguste din cauza glaciatiunilor. Fata de considerentele facute mai sus asupra vīrstei pesterilor din Romānia, cavitatile sapate īn regim inundat aflate la cea mai mare altitudine de la noi probeaza saparea endocarstului cu 30 - 40 milioane de ani mai mult decīt se dovedise pīna acum īnspre īnceputurile erei tertiare.

Pesterile de morena sīnt formate īn timpul ultimei glaciatiuni. O data cu īncalzirea climei morenele de fund nu au mai fost afectate esential.

Fig 21

Este interesant ca urmele de sapare sub presiune, gasite la cea mai mare altitudine se manifesta atīt īn calcar (m. Fagaras) cīt si īn conglomerat (m. Bucegi). Explorarea pe mai departe a carstului din zona Rīiosu - Museteica- Piscu Negru (m.Fagaras) poate aduce īnca detalii interesante privind evolutia īn timp a celor mai vechi pesteri din Romānia.

octombrie 1989

BIBLIOGRAFIE

Marcian Bleahu - Relieful carstic - ed,Albatros, 1982

Marcian Bleahu, Vasile Decu, stefan Negrea, Cornel Plese., Ioan

Povara, Iosif Viehmann - Pesteri din Romānia - ed.stiintifica si Enciclopedica, 1976

Claude Chabert si altii - Les grandes cavites mondialee en roche non-calcaires - Uniunea Internationala de Speologie, Xe Congres International de spe1eologie, Budapest, 1989

Ica Giurgiu - Recorduri de duminica īn muntii Bucegi - Almanah turistic, 1986, pag.102-103

Ica Giurgiu - Pseudocarst īn Romānia - buletin Montana Onesti, 3, 1988, pag. III-X

Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu - Cea mai lunga pestera īn sisturi cristaline din Romānia - buletin Montana Onesti, nr.2, 1987 pag.11-111

Ica Giurgiu, Gabriel Silvasanu - Fagarasul inedit - Almanah BTT, martie 1989, pag.54-55

Cristian Goran- Catalogul sistematic al pesterilor din Romānia -CNEFS, 1982

Nicolae Jasan - Relieful īn continua transformare - ed.Sport-Turism, 1986

Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz - Relieful Romāniei -ed. stiintifica, 1974

Gheorghe Racovita - Olimatologia subterana - Bucuresti., 1985

Alexandru Rosu - Geografia fizica a Romāniei - ed.Didactica si Pedagogica, 1980

Gabriel Silvasanu - Un traseu speologic īn muntii Fagaras - buletin CCSS, 6, 1982, pag.127-131

Mircea Vladulescu, Ica Giurgiu, Costel Roman - Doua cavitati pe Piciorul Babelor (m.Bucegi) - buletin speologic FRTA - CCSS 11, 1987, pag.175-184

x x x - Geografia Romāniei - ed.Academiei, vol.l, 1965



loading...











Document Info


Accesari: 2090
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )