Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Posibilitati si directii de valorlficare a obiectivelor medievale din municipiul sibiu

Turism












ALTE DOCUMENTE

Statiunea Lacu Rosu
PERSPECTIVELE DEZVOLTARII ACTIVITATILOR TURISTICE IN SARATA MONTEORU
Cadru de dezvoltare a turismului rural si agroturismului
PIETROSUL BISTRITEI
Muntii Fagarasului
Masivul Piatra Mare
STATIUNEA VOINEASA - HOTEL LOTRU**/ HOTEL VIDRUTA*
Busteni-Diham-Bucsoiul-Omul
MODELE DE ORGANIZARE SI CONDUCERE A FIRMELOR DE TURISM
Pestera Meziad

POSIBILITATI SI DIRECTII DE VALORlFICARE A OBIECTIVELOR MEDIEVALE DIN MUNICIPIUL SIBIU

1. Starea actuala a obiectivelor



Dupa decenii de neglijare, centrul istoric a inceput sa-si recapete insemnatatea;

importanta mostenirii istorice a fost recunoscuta de catre factorii politici si de catre

public, prin repunerea orasului vechi in valoare, atat din punct de vedere al spatiului

locativ cat si ca centru comercial si productie mestesugareasca.

Centrul istoric al Sibiului presupune ample lucrari de consolidare, reabilitare si

chiar modernizare atat in ceea ce priveste spatiul locativ cat si in ceea ce priveste spatial public si traficul din zona.

Starea actuala a spatiului locativ din centrul istoric este precara datorita neglijentei proprietarilor si lipsei fondurilor banesti necesare intretinerii acestora. Astfel, starea constructiva proasta a multor cladiri se remarca in mod special la acoperisurile defecte, peretii cu igrasie, instalatiile sanitare insuficiente. La acestea se adauga suprapopularea locuintelor (IOm2/loc.)si modificarile, extinderile sau schimbarile neadecvate care pun in primejdie constructiile vechi si care duc la degradarea elementelor de constructie si configuratie specifice orasului istoric, cum ar fi porti, ferestre, etc.

Masurile care se iau pentru repunerea in valoare a obiectivelor din centrul istoric sunt proiectele initiate de Primaria Municipiului Sibiu in colaborare cu parteneri din Gennania, in cadrul proiectului G.T.Z. de reabilitare a centrului istoric. Acesta urmareste renovarea principalelor obiective medievale (ex: Turnul Sfatului, Turnul Scarilor, Casa Artelor, Casa Albastra, Primaria Veche, Casa Haller, etc.), precum si a unor elemente specifice arhitecturii medievale: porti, ferestre, acoperisuri, turnuri-locuinta, etc. Se are in vedere reparatia locuintelor pentru care s-a alocat de la primarie un buget total de cca.184 000 Euro, ritmul reparatiilor ridicandu-se la cca. 40-45 locuinte/an. Exista in curs de derulare si un proiect demonstrativ de reabilitare a fatadelor cu mortare traditionale de var.

In ceea ce priveste inftastructura tehnica a centrului istoric lucrurile stau foarte

rau. Umiditatea produsa de conductele de apa si canalizare defecte contribuie la

deteriorarea constructiilor iar subdimensionarea retelei de alimentare cu apa conduce la o presiune scazuta a apei. O mare parte a conductelor de gaz si electricitate este invechita si necesita innoire.

In privinta spatiilor publice, si acestea sunt incluse in programul de reabilitare.

Actualmente cele mai importante piete publice care confera imaginea orasului istoric

prezinta o calitate scazuta a confortului specific. Parti insemnate din Piata Mare sunt

puternic estompate (cu suprafete de asfalt) si folosite mai ales ca parcari; Piata Mare

urmeaza sa fie reamenajata13.

Cu privire la zidurile si scarile orasului, patru domenii partiale din zidul cetatii

(cca. 50 m lungime totala), precum si domenii partiale din zidul de sprijin sunt in pericol de surpare. Majoritatea scarilor prezinta avarii de constructie datorate canalizarii defecte si a drenarii insuficiente a apei pluviale (ex. Scara Turnului, scara si zidurile din Piata Aurarilor, Pasajul Scarilor).

2. Obiective turistice medievale nevalorificate

In general toate obiectivele din Sibiu, inclusiv cele medievale, sunt bine

valorificate din punct de vedere turistic. Diferenta consta in gradul de valorificare al

obiectivelor, cele intens mediatizate fiind si cel mai mult valorificate. S-a pus astfel foarte mult accent pe monumentele Orasului de Sus in detrimentul celor din Orasul de Jos.

Amploarea fenomenului turistic a scazut fapt care se repercuteaza asupra

valorificarii turistice a obiectivelor medievale. Forma turismului de scurta durata nu

permite vizitarea tuturor monumentelor, cele mai vizitate devenind astfel cele din centrul orasului, respectiv din cele trei piete, Huet, Mica si Mare, acestea fiind totodata si cele mai accesibile. S-a pus accent mai mult pe renovarea acestor obiective, celelalte fiind 'uitate' si lasate in paragina. Starea precara in care se afla (spre exemplu turnul si scara care face legatura intre Piata Mica si Piata Aurarilor) are o influenta negativa asupra valorificarii turistice.

In ceea ce priveste monumentele Orasului de Jos, desi mai putine ca si numar, dar totusi la fel de importante, nu pot fi puse in valoare datorita accesibilitatii mai reduse precum si a lipsei de informare a turistilor. Amenajarea lor pentru a servi altor scopuri decat cel de obiectiv medieval (ex: bastionul Soldisch este acum transformat in casa de copii, ceea ce reduce posibilitatea vizitarii acestuia de catre turisti si deci la scaderea valorificarii turistice) are drept consecinta nevalorificarea lor asa cum ar fi firesc. Proasta intretinere a zidurilor de aparare de pe strada Manejului a dus la scoaterea din circuit a acestei portiuni, bine valorificata fiind portiunea de pe strada Cetatii, cu cele trei turnuri. Un alt exemplu elocvent il reprezinta cele doua turnuri din Orasul de Jos, respectiv Turnul cu Pulbere si Turnul Pielarilor care nefiind amplasate in apropierea centrului sau mediatizate, isi pierd din valoare.

Accesul limitat in incinta unor obiective medievale duce la scaderea interesului

turistilor pentru ele, precum si integrarea acestora in spatiile private (construirea unor

case in incinta zidurilor cetatii).

Principala cauza a nevalorificarii obiectivelor medievale la adevarata lor valoare este lipsa informarii turistilor asupra valentelor turistice pe care acestea le au, precum si proasta lor intretinere. Lipsa unui circuit turistic al orasului duce la neevalorificarea unor monumente a caror valoare este mai putin cunoscuta de catre turisti. Astfel de circuite exista insa ele se organizeaza numai la cererea turistilor.

3. Directii majore in dezvoltarea activitatii turistice

Datorita multitudinilor de posibilitati de petrecere a timpului liber atat in

municipiul Sibiu cat si in imprejurimi, se poate spune ca dezvoltarea activitatii turistice este un lucru imperios necesar pentru valorificarea intregului potential turistic natural sau antropic.

Principalii factori care favorizeaza dezvoltarea turismului sunt:

1. Nivelul veniturilor: datorita perioadei de tranzitie de la economia centralizata la economia de piata, datorita inflatiei si instabilitatii economice, veniturile tuturor

categoriilor populatiei au scazut. Acest lucru se resimte in mod defavorabil asupra

dezvoltarii turismului. Veniturile reprezinta suportul material al cererii efective din

partea populatiei autohtone pentru serviciile turistice.

2. Timpul liber impreuna cu nivelul veniturilor reprezinta factorii cei mai favorizanti ai dezvoltarii turismului. Prin trecerea de la saptamana de lucru de cinci zile s-a marit durata timpului liber, cu efecte favorabile vizibile in special asupra

turismului la sfarsit de saptamana.

3. Motivatiile in turism, foarte diverse pot deveni factori favorizanti pentru

practicarea turismului sub diverse tipuri si forme. Principalele motivatii sunt:

odihna, recreerea; vizitarea obiectivelor turistice; tratamentul medical; distractie,

agrement, sport; afaceri; vizitarea rudelor sau prietenilor. Acesti factori concura la

cresterea circulatiei turistice si la cresterea gradului de ocupare a bazelor de

cazare, avand o influenta pozitiva asupra dezvoltarii activitatii turistice cu tot ceea

ce implica aceasta.

4. Transportul este un alt factor care are un rol important in dezvoltarea activitatii turistice si se manifesta prin gradul de accesibilitate la diversele cai si mijloace de transport, precum si prin infrastructura rutiera modernizata si existenta unor baze de cazare de-a lungul principalelor sosele de legatura. Sibiul dispune din acest punct de vedere al transporturilor, o infrastructura destul de bine pusa la punct.

Este un important nod feroviar, prin el facandu-se legatura cu capitala tarii si cu

alte orase importante, dispune de un aeroport cu legaturi directe spre Bucuresti si

Mtinchen, iar reteaua rutiera face legatura cu toate colturile tarii.

Principalele directii de dezvoltare a turismului sibian sunt:

1. Turismul de circulatie - este favorizat de existenta unui numar mare de atractii turistice precum si de numeroase trasee montane marcate pentru drumeti. Pana in prezent, aceasta forma de turism are ponderea cea mai mare, avand ca subforme:

   -turismul de tranzit practicat de numeroase grupuri de turisti romani si straini aflati in excursii in circuit sau de numai 2-3 zile;

     -turismul automobilistic creste ca cerere si vizeaza inclusiv cabanele ce pot fi

atinse cu acest mijloc de transport. Implica construirea si dezvoltarea popasurilor

turistice cu dotari moderne dar si intretinerea si modernizarea unor drumuri de larg

interes turistic. La ceasta forma de turism si-a adus si aduce un deosebit aport

ACR-ul, prin organizarea, in masura posibilitatilor, de excursii pentru membrii sai . .

si nu numai.

     -turismul la sfarsit de saptamana este forma cea mai dinamica in ultimii 3-4 ani si implica dezvoltarea si diversificarea intregii activitati de turism. Fenomenul

impune dezvoltarea zonelor de agrement si a bazei de cazare si alimentatie publica

si antreneaza un numar mare de mijloace de transport.

     -drumetia are o amploare deosebita si continua sa capete proportii.

   -turismul cu elevi, ca subforma specifica a turismului de circulatie, in Sibiu detine o pondere foarte mare in numarul de turisti in ultimii ani (cca. 40%).

2. Turismul de sejur se practica in statiunile si cabanele din judet. Minivacantele au luat in mare parte locul sejururilor mai indelungate.

   -turismul de tratament medical se desfasoara pe o perioada de timp mai mare, cu preponderenta pentru afectiuni reumatice si este efectuat in prezent in statiunule

Bazna, Ocna Sibiului si fosta statiune Miercurea Sibiului.

     -turismul de odihna se practica pe perioada 5-20 zile. Frecventa acestui subtip a

scazut datorita imposibilitatii financiare.

     -turismul pentru sporturi de iarna care constituie o alta directie a dezvoltarii

turismului sibian. Cea mai importanta statiune pentru practicarea sporturilor de

iarna este Paltinisul. Aceasta implica dezvoltarea bazei materiale specifice,

continuarea amenajarii de noi partii, dotarea acestora cu mijloace de urcare

corespunzatoare.

3.1. Programul urban de actiune al Primariei Sibiului

aplicat pentru Centrul Istoric al orasului

Planul Urban de Actiune Sibiu 2001-2004 descrie toate masurile importante si

proiectele de dezvoltare urbana din urmatorii ani. Diferentierea se face intre masuri pe

termen scurt, pe termen mediu si pe termen lung, precum si propuneri de proiect din

domeniile: locuire, infrastructura tehnica, spatii publice, trafic, turism, comert si prestari servicii, mestesuguri si intreprinderi mici.

Masurile si conceptele realizate concret sunt:

* 'Carta Reabilitarii Centrului Istoric Sibiu - Hermannstadt' elaborata in

primavara anului 2000 de catre Comitetul Sibiu 2000; cuprinde cele mai importante

obiective in vederea pastrarii mostenirii culturale ale orasului.

* Infiintarea unui Centru de Informare pentru cetateni si a unui serviciu 'Urmarire si Planificare Oras Istoric. Monumente'.

* Proiecte (care vor fi aplicate sau sunt in curs de desfasurare): constructia centurii ocolitoare a orasului, dezvoltarea centrelor de productie mestesugareasca, constructia de locuinte, imbunatatirea ofertei turistice a Sibiului.

Pentru viitor se prevad noi masuri pentru amenajarea spatiului public (piete, strazi, parcuri, intretinerea cladirilor publice reprezentative, etc.), imbunatatirea retelei de trafic interregionale si europene (cu importanta deosebita asupra turismului de tranzit), continuarea reducerii traficului in centrul istoric si imbunatatirea ofertei de transport in comun, dezvoltarea si imbunatatirea ofertei turistice si a prezentarii orasului si chiar a intregii regiuni transilvane pentru a-i spori posibilitatile de concurare cu orase sau regiuni turistice asemanatoare din Europa, precum si promovarea mestesugurilor si a micilor intreprinderi in scopul crearii de noi locuri de munca si impiedicarii pierderii mestesugurilor traditionale.

Strategie integrata pentru Centrul Istoric al Sibiului

Esenta Planului Urban de actiune consta in masuri si procedee pe care trebuie sa se sprijine procesul de reinnoire si reabilitare a Centrului Istoric.

* Promovarea constructiei de noi locuinte, a reamenajarii celor existente si

reducerea deficitului spatiului locativ in intregul oras pot face posibila reducerea

densitatii populatiei in centrul istoric si odata cu aceasta sa contribuie la degrevarea

substantei constructive istorice.

* Investitiile in reabilitarea si modernizarea locuintelor in centrul istoric pot creste atractivitatea acestuia si astfel poate fi sprijinita dezvoltarea economica a intregului oras.

* Masuri pentru reparatia si innoirea infrastructurii tehnice din centrul istoric si in tot orasul.

* Devierea traficului interregional prin construirea unei centuri ocolitoare a

orasului sau imbunatatirea ofertei transportului in comun pot duce la degrevarea de traffic a centrului istoric.

* Elaborarea unei oferte regionale de ansamblu in domeniul turismului avand ca



punct esential centrul istoric. Extinderea ofertei turistice in regiunea Transilvaniei poate atrage noi vizitatori si poate face orasul atractiv pentru sejururi prelungite in orice anotimp.

Planificare Centru Istoric.

Prin proiectul G.T.Z. de reabilitare a Centrului Istoric al municipiului Sibiu se

urmareste integrarea acestuia intr-un circuit turistic complex, care sa atraga un important numar de turisti. Pentru aceasta a fost elaborat acest program de catre Primaria orasului in colaborare cu partea germana care finanteaza proiectul. In acest program sunt tratate toate aspectele referitoare la refacerea centrului istoric, de la locuinte si spatii publice, pana la problemele legate de trafic sau infrastructura tehnica. Programul in sine este aplicabil pentru tot orasul, dar aici a fost extrasa doar partea care se refera strict la obiectul lucrarii, si anume centrul istoric si obiectivele sale medievale. In continuare sunt prezentate principalele masuri de reabilitare a centrului in diferite domenii de actiune (situatia initiala a acestora a fost prezentata anterior):

Locuinte:

Masuri pe termen scurt: - executarea a circa 3-4 reabilitari complexe de locuinte cu caracter demonstrativ; punerea in functiune si restaurarea unor elemente constructive (asanarea a zece cladiri, renovarea a 25 de porti si ferestre); luarea de masuri de asigurare si reparare a cladirilor.

Masuri pe termen mediu: - executarea de proiecte demonstrative care cuprind

masuri de imbunatatire a ariei de locuit in curtile interioare; executarea a cca. 7 renovari complexe de cladiri ca proiecte demonstrative.

Propuneri de proiect: - crearea unui fond pentru promovarea de masuri de renovare si modernizare (Fondul de Reabilitare a Centrului Istoric).

Se ofera consultanta gratuita pentru proprietari si chiriasi cu privire la reabilitarea

si modernizarea locuintelor.

Obiective pentru centrul istoric:

- promovarea de initiative de reabilitare prudente si economice care sa mentina caracterul vechial cladirilor;

- implicarea cat mai larga a locuitorilor in masurile de reabilitare si modernizare;

- pastrarea diversitatii sociale si demografice;

- crearea de locuinte care sa satisfaca si necesitatile familiilor cu copii sau venituri medii, prin comasarea unor locuinte sau spatiului de locuit;

- imbunatatirea conditiilor de locuit si reducerea densitatii locative prin marirea si

modernizarea spatiilor de locui, precum si crearea de noi oferte de locuit in afara

centrului orasului;

- modernizarea prioritara a instalatiilor de alimentare cu apa, gaz, electricitate si a

instalatiilor sanitare in interiorul cladirilor;

- pastrarea libera a curtilor interioare si a gradinilor prin noi constructii si spatii de

parcare;

- imbunatatirea calitatii spatiului inconjurator locuintei prin masuri de amenajare

peisagistica a curtilor interioare si a gradinilor.

Infrastructura tehnica.

Apa si canalizare.

Masuri pe termen scurt: executarea de lucrari prioritare de reparatii la retelele de apa si canalizare.

Masuri pe termen mediu si lung: innoirea in conformitate cu normele de protectia monumentelor a racordurilor casnice, facuta in corelatie cu masurile de reabilitare a cladirilor.

Idei de proiect: innoirea retelelor de apa si canalizare in strazile si pietele

importante, precum si innoirea completa a retelei in centrul istoric.

Alimentarea cu gaz si electricitate.

Masuri pe termen scurt: mici reparatii urbane (reabilitarea corpurilor istorice de

iluminat).

Masuri pe termen mediu si lung: inlocuirea retelei de electricitate si a iluminatului public in Piata Mare si Piata Mica.

Idei de proiect: inlocuirea retelei de gaz si iluminarea arhitecturala a

monumentelor istorice.

Spatii publice.

Amenajarea pietelor.

Masuri pe termen scurt: amenajarea spatiului public prin innoirea cu lampadare in Piata Mica si pe strada Cetatii si organizarea unui concurs pentru amenajarea Pietei Mari. Masuri pe termen mediu: plan de urbanism de detaliu pentru urmatoarele piete:

Piata Mare, piata Mica, Piata Huet, Piata Aurarilor.

Masuri pe termen lung: efectuarea unui studiu pentru amenajarea unei zone

pietonale pe strada Nicolae Balcescu si reamenajarea Pietei Unirii prin corectarea relatiei dintre centrul istoric si centrul modem al orasului.

Zidurile si scarile orasului.

Masuri pe termen scurt: repararea Scarii Turnului si a scarii din Piata Aurarilor,

consolidarea zidurilor de sprijin si a Pasajului Scarilor, consolidarea zidurilor de sprijin in domeniulPodului Minciunilor, consolidareazidurilor cetatii centura I-III in domeniul scarii Pietei Aurarilor.

Zonele verzi.

Masuri pe termen mediu: noi plantari de copaci pe strazile

repararea, respectiv amenajarea noua a portiunilor necultivate de promovarea actiunilor de plantare si ingrijire prin scoli si firme.

Masuri pe termen lung: amenajarea unei perdele verzi in domeniul exterior al

fortificatiilor.

Obiective pentru centrul istoric:

- imbunatatirea atractivitatii orasului istoric prin amenajarea corespunzatoare a pietelor publice si a strazilor prin folosirea unor materiale locale traditionale, prin amenajarea spatiilor verzi existente, precum si crearea unora noi.

- elaborarea unui concept pentru spatiile verzi din orasul istoric cu formarea unui inel

verde in jurul fostei fortificatii de aparare si legarea acestuia cu pietele din orasul istoric prin spatii verzi stradale.

- indepartarea traficului motorizat si stationar din pietele si strazile care confera imaginea orasului, precum si alocarea spatiilor publice unor functiuni specifice cum ar fi recreere, odihna, comunicare, comert sau cultura.

- strazile linistite din orasul istoric vor fi accentuate prin protejarea copacilor stradali

existenti, precum si prin plantarea de noi copaci.

- deschiderea pasajelor pietonale dintre case.

- dotarea cu zone verzi a centrului istoric va fi realizata prin amenajarea pietelor si

plantarea de arbori in stransa concordanta cu traditiile istorice.

- se va evita plantarea arborilor in spatiile verzi din curtile private.

- amenajarea malurilor raului Cibin si legarea lor cu spatiul verde al centrului istoric,

devenind astfel zona de recreere pentru locuitorii orasului.

Trafic.

Infrastructura in zonele cu trafic intens.

Masuri pe termen mediu si lung: schimbarea circulatiei de tranzit din Orasul de

Jos, respectiv inchiderea acestuia pentru tranzitul de trafic greu si reamenajarea strazii

Turnului.

Reducerea traficului.

Masuri pe termen mediu si lung: reducerea traficului pe strazi si in piete,

deschiderea strazilor infundate, schimbarea circulatiei de tranzit din Orasul de Jos.

Idei de proiect: amenajarea unei zone pietonale pe strada Nicolae Balcescu.

Transportul in comun.

Idei de proiect: introducerea unui sistem de city-bus si reintroducerea tramvaiului

- faza 1:extinderealiniei existenteDumbrava-Rasinari;faza2: conectarealinieiexistente

cu centrul orasului- Piata Unirii; faza 3: extinderea liniei pana la gara.

Parcari.

Masuri pe termen mediu: amenajarea de parcari de scurta durata si de parcari

pentru locatarii din zona centrala (autoturismele acestora diminueaza spatiul din jurul

locuintelor si impovareaza pietele si strazile), precum si construirea si amenajarea de

parcari in zonele marginase ale orasului vechi (cu obligativitate de plata pentru vizitatori si turisti).

Obiective pentru centrul istoric.

- continuarea reducerii sistematice a traficului pentru imbunatatirea vietii locuitorilor si a vizitatorilor, precum si intarirea importantei orasului ca centru multifunctional.

- eliberarea orasului istoric de traficul greu de tranzit.

- reducerea traficului sau acolo unde este posibil, eliberarea strazilor importante din punct de vedere arhitectural sau cultural istoric de traficul motorizat

- limitarea parcarilor din unele zone la parcari de scurta durata si parcari pentru locatari in centrul istoric.

- crearea de noi oferte de parcare la intrarile in orasul istoric, pentru decongestionarea

centrului orasului.

- imbunatatirea transportului in comun, precum si construirea unei retele de cai pietonale si pentru biciclisti.

- cele mai importante strazi comerciale din centrul orasului vor fi amenajate ca zone

pietonale.

- crearea de oferte alternative pentru proprietarii de imobile si chiriasi pentru a feri pe cat posibil curtile interioare de masini parcate.

Turism.

Servicii si consultanta.

Situatia initiala: Centrul de informare a turistilor isi indeplineste destul de multe

dintre obiective insa acestea trebuie extinse (ghizi turistici, imbunatatirea ofertei turistice, vanzarea de produse turistice relevante, program de lucru adecvat); asociatia de turism existenta are pana in prezent o capacitate de efort si o stabilitate slaba; zona turistica a Transilvaniei are o imagine care poate fi exploatata, in timp ce Sibiul singur este prea slab pentru a se impune.

Masuri curente: realizarea de materiale informative si birouri informative, precum si promovarea productiei mestesugaresti si artizanale din centrul istoric.

Idei de proiect: elaborarea unui concept turistic general pentru orasul istoric si

formarea de ghizi pentru orasul istoric.

Pentru planificarea intregului oras din punct de vedere turistic sunt in plan

urmatoarele masuri: imbunatatirea prestarilor de servicii ale Centrului de informare a

turistilor (C. I. T.), intarirea asociatiei de turism si extinderea forumului deschis pentru

turism. Ca idei de proiect sunt realizarea unui centru de pregatire pentru asociatiile de

agroturism si infiintarea unei asociatii turistice cadru pentru Transilvania.

Hoteluri.

Situatia initiala: hotelurile din Sibiu prezinta inca lipsuri dar si potentiale

considerabile in domeniul ofertelor, serviciilor; in special in orasul istoric exista prea

putine oferte de innoptare (oferta de posibilitati de innoptare particulara este inexistenta), diversificarea insuficienta pentru diversele grupuri tinta - oameni de afaceri, turisti romani sau straini.

Masuri pe termen mediu si lung: efectuarea unor analize de eficienta, consultanta si instruire pentru hotelurile si spatiile de cazare din orasul istoric.

Idei de proiect: verificarea posibilitatilor de valorificare a cladirilor istorice ca

hoteluri si spatii de cazare.

Pentru intreg orasul se propun ca masuri pe termen mediu si lung acordarea de

consultanta pentru fiecare unitate in parte si ofensiva calitatii. Ca idee de proiect este

promovarea si calificarea unitatilor de cazare in orasul istoric si in mediul rural.

Gastronomie.

Situatia initiala: oferta gastronomica din orasul istoric este pana acum slab

dezvoltata si putin diversificata (doar cateva restaurante cu oferta foarte asemanatoare); in intreaga regiune, in special in mediul rural, exista oferte gastronomice foarte putine si adesea slab calitative.

Masuri pe termen mediu si lung: infiintarea unei scoli de gastronomie la Sibiu;

acordarea de consultanta pentru restaurante, cafenele si baruri in probleme constructive (amenajarea spatiilor de oaspeti, a fatadelor, a firmelor, teraselor, spatiilor exterioare) care sa cadreze cu orasul istoric si protectia monumentelor.

Pentru intreg orasul se prevede analiza celor aproximativ 50 de firme din oras si

judet care pot fi luate in considerare in vederea prestarii de activitati corespunzatoare

cererii de pe piata (cazare, alimentatie, prezentare, calcularea tarifelor, castigarea directa / indirecta a turistilor, promovarea vanzarilor, reclama). Pentru a realiza aceste obiective se va oferi consultanta pentru fiecare firma in parte si se va trece la o ofensiva a calitatii in gastronomie.

Alte oferte turistice.

Situatia initiala: manifestarile si evenimentele culturale existente pot fi optimizate (ex. festivalurile de teatru, jazz); lipsesc noi manifestari de importanta regionala, nationala si chiar internationala; efectele sinergice in ramificarea potentialului turistic nu prea s-au folosit pana acum, in afara de Sibiel si Rasinari nu exista sate cu o anumita tematica (ex. satul tuicii, vinului), nu exista nici un traseu tematic (ex. drumul bisericilor fortificate ).

Masuri pe termen scurt: desfasurarea unor manifestari culturale - Festivalul

Medieval, Festivalul Fanfarelor, Festivalul folcloric 'Cantecele Muntilor', Festivalul de Teatru, Festivalul de Jazz, Academia Artelor Traditionale.

Idei de proiect: dezvoltarea de noi manifestari / sarbatori, evenimente, ca de

exemplu 'Natura si Cultura', Nunta din Landshut.




In ceea ce priveste intreg orasul se are in vedere dezvoltarea de noi manifestari /

sarbatori in diverse locuri de desfasurare (ex. sarbatoarea vinului, sarbatoarea pomilor

fructiferi in floare cunoscuta si sub denumirea de sarbatoarea branzii si a tuicii);

extinderea zonei turistice Paltinis; elaborarea unui concept de stabilire de sate si trasee

tematice precum si diversificarea acestora.

Obiective pentru centrul istoric.

- extinderea ofertei turistice tinandu-se seama de angajamentul total si de solicitarile unui turism cultural indreptat spre mediu, cu responsabilitate sociala si rentabil din punct de vedere economic.

- extinderea si imbunatatirea prestarilor de servicii existente, in mod special: crearea /

amenajarea unui Centru de Informare a Turistilor, diversificarea ofertei de hoteluri se

gastronomie in orasul istoric tinandu-se seama de criteriile severe de protectie a

monumentelor, precum si elaborarea unui concept detaliat de turism.

- promovarea mestesugurilor si meseriilor traditionale precum si integrarea acestora in

conceptul turistic general.

- imbunatatirea conditiilor oferite vizitatorilor prin amenajarea de trasee turistice

suplimentare, de spatii de recreere si odihna, precum si printr-o gama larga de informatii turistice.

- dezvoltarea in continuare a ofertei culturale multilaterale.

- sensibilizarea populatiei pentru valoarea, frumusetea si potentialul orasului istoric.

- mentinerea traditiilor si obiceiurilor multiculturale si multiconfesionale.

Mestesuguri si intreprinderi mici.

Situatia initiala: crearea unui centru de promovare a meseriilor si mestesugurilor traditionale.

Obiective pentru centrul istoric.

- revigorarea si reintarirea orasului istoric ca amplasament pentru firmele micilor

mestesugari.

- revitalizarea artizanatului traditional.

- sprijinul, in special pentru firme de mestesugari, care nu deranjeaza prin activitate, in

zonele mestesugurilor din Orasul de Jos.

- calificarea mestesugarilor pentru lucrari de reabilitare a centrului istoric.

Comert, servicii.

Idei de proiect: realizarea si amenajarea de spatii comerciale centrale - str.

Balcescu, Piata Mica si Piata Mare; reducerea circulatiei / zona pietonala, pavari;

iluminat, zone verzi, amenajarea de spatii de reclama adecvate in centrul orasului.

Targuri si expozitii.

Situatia initiala: potentialul ridicat al pietelor importante din zona istorica pentru

targuri tematice (Targlil Olarilor) sau sezoniere (Targui de Craciun) este foarte putin

folosit. Pentru remedierea acestui lucru se prevede amenajarea unui targ de duminica in Piata Mare.

Se are in vedere:

- aparitia unui serviciu de planificare si conducere a dezvoltarii orasului vechi.

- efectuarea unui studiu asupra posibilitatilor de promovare a dezvoltarii economice in

orasul istoric (comert cu amanuntul, mici meserii, mestesuguri).

- simpozion international 'Conservarea orasului istoric'.

- crearea unei retele cu alte orase europene in privinta schimbului de experienta pe tema 'Pastrarea mostenirii culturale'.

- parteneriat local cu orasul Landshut.

3.2. Promovarea produselor turistice oferite pe piata interna

si pe pietele externe

Atat lansarea de produse noi cat si dezvoltarea produselor existente trebuie sa fie insotite de o permanenta informare a clientelei potentiale, informare fara de care

consumul turistic nu poate avea loc.

In conditiile sporirii si diversificarii ofertei turistice, problema informarii

cumparatorului devine tot mai dificila. Sfera activitatii de promovare este deosebit de

vasta si cuprinde instrumente variate:

A. Publicitatea

Se poate asigura prin mai multe mijloace purtatoare de mesaje publicitare (mass-media),cum sunt: ziare, reviste, ghiduri, anuare, presa de specialitate, pliante, prospecte, televiziunea, radioul, cinematograful, firme luminoase in locuri aglomerate sau pe caile rutiere, anunturi stradale. Utilizarea unui mijloc publicitar sau altul este in functie de piata si de segmentele de clientela caruia i se adreseaza, de marimea fondurilor allocate pentru publicitate.

B. Reclama prin targuri si expozitii interne si internationale, generale sau

specializate este o foarte utilizata in ultimii ani si are avantajul ca in nenumarate cazuri se soldeaza cu incheieri de contracte.

C. Activitatea de relatii publice

Consta in cultivarea contactelor directe, cu persoane influente din conducerea

firmelor partenere, reprezentanti ai autoritatilor, persoane oficiale, oameni de stiinta,

ziaristi sau scriitori in turism care se invita 'pe cheltuiala casei' pentru a cunoaste noua oferta, spre a deveni adevarati lideri de opinie in mediile in care isi desfasoara activitatea, influentand deciziile de cumparare ale turistilor.

D. Cointeresarea cumparatorului

Pentru promovarea vanzarii noilor produse propuse si stimularea cumparatorilor se mai pot utiliza diverse metode, precum: cointeresarea cumparatorului (agentia de voiaj partenera) prin comisioane, prime, conditii de plata sau prin acordarea unor facilitati.Nu trebuie uitat insa ca in actiunea de promovare a produselor turistice de o mare insemnatate este calitatea serviciilor prestate, intrucat reclama facuta de consumatorii acestor servicii este determinata in cresterea sau descresterea fluxurilor turistice spre o anumita zona turistica, iar calitatea serviciilor este strans legata de calitatea cadrelor (a elementului uman), care in totalitate trebuie sa se constituie ca o uriasa forta pentru promovarea turismului pe toate pietele lumii.

Desigur ca mai sunt si alte modalitati de promovare a produselor turistice sibiene, acestea fiind redate in graficul urmator:

Fig 15. Mijloace de informare privind promovarea turistica

Dupa cum se poate observa si din grafic, reclama publicitara este practic

inexistenta, in timp ce ponderea cea mai insemnata o detine reclama facuta prin

intermediul prietenilor si cunostintelor. Pentru a remedia acest lucru trebuie gasita

proportia optima a mixului promotional, adica imbinarea multitudinilor de forme si

mijloace promotionale pentru o mai buna informare a potentialilor cumparatori de

produseturistice.

3.3. Dezvoltarea si distributia produselor turistice.

Politica de preturi

Dezvoltarea produselor turistice.

Dupa opinia lui J. Krippendorf, elementele unei politici a produsului turistic sunt urmatoarele:

     factorii naturali - situatia geografica, topografia, peisajul, vegetatia, fauna, clima.

     factorii generali de existenta si de activitate umana - limba, mentalitatea,

ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, cultura, politica, economia.

   infrastructura generala - transportul, comunicatiile si alti factori de infrastructura.

     echipamentul turistic - instalatiile, activitatea sportiva, agrementul.

Scopul politicii de produs este acela ca, in baza concluziilor desprinse din

studierea cantitativa si calitativa a ofertei si cererii (studiul pietei) sa se asigure adaptarea sa la mediul intern si extern, sau la preferintele si exigentele consumatorilor. Teoretic, cu aplicare la judetul Sibiu, politica produsului turistic se poate exprima astfel:

     valorificarea potentialului montan, baleo-climatic si cultural-istoric;

     dezvoltarea unui turism cu valente spirituale;

     organizarea unor activitati specifice de agrement;

     diferentierea produsului turistic pe segmente de clientela.

Dezvoltarea produselor turistice presupune adaugarea unor noi elemente

produselor existente astfel incat sa fie la nivelul pretentiilor actuale, sa determine

consumul si reconsumul produsului aflat intr-o noua structura. Dezvoltarea de produs

inseamna adaugarea de noi elemente de baza materiala, inseamna construirea unei baze moderne de tratament, inseamna adaugarea la pachetul minimal de servicii,

corespunzator pretului 'total inclus', a unor noi elemente sau noi actiuni turistice.

Strategia diferentierii produsului inseamna introducerea in pachetul de servicii a unor

elemente neintalnite la o sfera similara, iar prin publicitate se cauta reliefarea calitatilor 'in plus' ale produsului respectiv, determinand o crestere a cererii.

O alta strategie in domeniul produsului turistic este cea a segmentarii pietei, prin care se asigura dirijarea, orientarea produsului spre anumite grupe de cumparatori. Astfel,produsele turistice sibiene se pot adresa atat bolnavilor reumatici prin statiunile balneare din judet, se poate adresa practicantilor schiului prin statiunile montane, se poate adresa intelectualilor, elevilor, studentilor in varianta sa cultural-istorica (ex.: obiectivele medievale din municipiul Sibiu).

Distributia produselor turistice.

Distributia sau comercializarea produselor turistice reprezinta procesul transferului prestatiilor de servicii turistice catre turisti, transfer care are loc in acelasi loc unde se produce prestatia, iar canalele de distributie reprezinta lantul de societati turistice independente (agentii turistice) prin care produsul ajunge prin vanzare-cumparare la cumparator.

In politica de distributie, alegerea canalelor este influentata de caracteristicile

pietei turistice si de produsele turistice, precum si de cresterea concurentei. Alegerea

canalelor de distributie este determinata de interactiunea unor factori specifici de piata

cum sunt:

     conjunctura turistica interna si internationala si interesul pentru o anumita piata;

     gradul de calitate al produsului turistic oferit.

Politica de distributie cunoaste asa zisele canale de distributie directa (sau

distributia scurta) sau canalele de distributie indirecta (sau distributia lunga).

Comercializarea produselor turistice oferite de unitatile sibiene se poate deci

realiza atat direct catre clienti (unitatile turistice incaseaza direct contravaloarea unor

aranjamente turistice), cat si printr-un lant de intermediari (OJ.T.-urile din tara, ONT

Carpati Bucuresti, ACR, agentiile de turism particulare, inspectoratele scolare).

Pe piata externa produsele turistice sibiene s-au oferit prin intermediul ONT

Carpati Bucuresti, ACR, ONT Litoral.

Politica de preturi.

In actiunea de promovare a produselor turistice sibiene deosebit de importanta este politica de preturi si tarife.

In functie de anumite elemente pre sau postsezon, marimea grupului, cifra de

afaceri, termenul si modalitatea de plata - se pot asigura unele avantaje, care se practica deja in lume. Se poate, de asemenea, asigura o diversitate mai mare de preturi in functie de confort, de numarul de procedee de tratament (in cazul statiunilor de profil), de durata sejurului, sau se poate asigura o elasticitate a preturilor in functie de structura si numarul elementelor componente ale pachetului de servicii din aranjament. Spre exemplu, pentru cei cu bani putini (tineret, pensionari, elevi, studenti, etc.) se pot oferi minivacante de una, doua sau trei zile, transport autocar, cazare hotel sau vila categoria a II-a sau popas turistic, pensiune completa sau demipensiune, pe cand la segmentele de clientela cu bani mai multi se poate oferi acelasi angajament de una, doua sau trei zile, dar cu transport cu automobile sau autocare de confort superior, cazare la hotel de categoria I-a, pensiune completa la restaurant categoria I-a, o seara de degustari de vinuri si program folcloric,etc.



In economia de piata politica de preturi este foarte elastica datorita elementelor

care stau la indemana unitatilor turistice si care prin diferentierea lor asigura accesul unor segmente diferite de clientela, sporind nivelul cererii si facand sa se mareasca incasarile si beneficiile din activitatea de turism.

3.4. Programe turistice - 'Centrul de informare a turistilor'

(studiu de caz)

La 15 septembrie 2000, la initiativa primarului municipiului Sibiu, Klaus Johannis, are loc deschierea oficiala a Centrului de Informare a Turistilor (C.LT.). S-a considerat oportuna deschiderea acestui centru in perspectiva dezvoltarii turismului in Sibiu si in imprejurimi.

Proiectul a fost unul referitor la dezvoltarea unui adevarat dispecerat menit sa

indrume si sa recomande cele mai optime si eficiente solutii in calea fiecarui calator.

Deviza Centrului de Informare a Turistilor este: 'Poarta spre Transilvania'. In

dezvoltarea lor au fost indrumati logistic si material de specialistii germani de la G.T.Z. /LB.D. (firme specializate in proiecte de dezvoltare ale guvernului german orientate spre dezvoltarea turismului in Romania, in special in zona Sibiului).

Centrul de Informare a Turistilor din Sibiu a fost primul din Transilvania, biroul

integrandu-se cu succes in toate activitatile de promovare a turismului sibian pe plan

local, national si international, el putand fi considerat ca o prima reusita in dezvoltarea

turistica a Sibiului si ca un mesaj emblema pentru cartea turistica a orasului. Actualmente este cunoscut pana in cele mai indepartate colturi ale lumii, pe toate cele cinci continente,turistii avand posibilitatea de a accesa baza sa de date prin toate mijloacele de comunicare, inclusiv prin Internet.

Acest fel de centre sunt concepte noi de informare pe teritoriul Romaniei dar sunt activitati obisnuite in intreaga lume, fiind cunoscute de turisti. Ca model pentru Romania, este necesar ca un astfel de centru sa existe in fiecare oras, municipiu, resedinta de judet, statiuni si chiar in mediul rural cu destinatie turistica.

Ca perspectiva se are in vedere conturarea bazei de date, includerea tuturor

agentiilor de turism Intr-un program, dezvoltarea centrului ca pe o structura ramificata

(retea) in Sibiu si judet, deschiderea unor puncte de informare in cele mai importante

zone de tranzit: aeroport, gara, portile de intrare si iesire ale orasului, in statiuni, precum si dezvoltarea de ordin interior prin intregirea echipei de lucru. Prin baza tehnicomateriala de care dispune centrul se urmareste crearea de adevarate servicii auxiliare si intermediare fata de agentii de turism sibieni.

Prin intermediul Centrului de Informare a Turistilor, Sibiul a fost prezent la cele

mai importante targuri de turism din tara si de peste hotare. Astfel, a fost prezent la

TarguI National de Turism desfasurat la Bucuresti, RlTS Bucuresti 2000, TarguI de

Comert si Turism Exposib Sibiu 2001 (primavara - toamna), TarguI International de

Turism al Romaniei, Bucuresti 2001. De asemenea, alaturi de proiectul ,,Dracula Land' si Delta Dunarii, Sibiul a fost reprezentat de Centrul de Informare a Turistilor la cel mai important Targ International de Turism care a avut loc anul acesta la Berlin. A mai participat la numeroase festivaluri cum ar fi Festivalul Medieval Sibiu sau festivalul 'Niederbayern - Schau' 2001, care s-a desfasurat in Germania, la Landshut, oras infratit cu Sibiul. Prin aceste participari la targuri si festivaluri se urmareste relansarea turismului sibian si in speta cel romanesc.

Dupa modelul Sibiului, si alte orase au pus in practica astfel de Centre de

Informare a Turistilor: Targu Mures, Alba Iulia, Bistrita, Constanta, si in perspectiva

Bucuresti si Sighisoara.

3.5. Propuneri de dezvoltare a turismului In Sibiu

Datorita acestei perioade de trecere de la economia centralizata la economia de

piata, turismul, ca de altfel toate ramurile economiei nationale, trece prin momente

dificile. Acestea se datoreaza inflatiei, inexistentei unui program guvernamental solid

care sa duca la relansarea turismului, lipsei investitorilor, lipsei legislatiei adecvate pentru promovarea investitiilor atat straine cat si autohtone. Acestor factori negativi, care influenteaza perioada de tranzitie, in turism, li se adauga nu in ultimul rand, fenomenul de coruptie.

Avand in vedere patrimoniul turistic de care dispune Romania, printr-o legislatie adecvata, valabila si printr-un program guvernamental, de relansare a turismului, aceasta ramura a economiei si-ar aduce un aport insemnat la bugetul statului si ar putea contribui la stoparea declinului economiei romanesti.

In continuare voi enumera cateva propuneri referitoare la relansarea turismului

sibian:

     dezvoltarea bazei tehnico-materiale a unitatilor de cazare alimentatie publica si

agrement;

   lucratorii unitatilor turistice trebuie sa fie foarte bine pregatiti profesional, amabili, sa atraga turistii care sunt sau pot deveni potentiali clienti, sa-i faca pe acestia sa revina in unitatea turistica respectiva;

     Ministerul turismului ar trebui sa se implice mai activ in problemele cu care se

confrunta turismul sibian, printr-un program de relansare turistica a zonei;

     prin aducerea bazei tehnico-materiale a cailor de comunicatie la un nivel

international s-ar mari numarul de turisti straini si romani care ar vizita Sibiul,

acesta dispunand actualmente de un aeroport, cai ferate si rutiere.

     efectuarea publicitatii prin organizarea de 'intalniri cu mass-media, simpozioane,

conferinte pe teme turistice si nu numai;

        efectuarea de catre firmele de turism a unei publicitati atat pe plan intern cat si pe plan international;

   dezvoltarea activitatii centrului de informare a turistilor, un reper important pentru acestia, constituindu-se intr-un adevarat dispecerat pentru relansarea circuitelor

turistice in zona;

     efectuarea unei publicitati de calitate, care sa atraga, sa hipnotizeze potentialii

turisti;

     firmele turistice sa participe cu materiale publicitare pe timpul desfasurarii

diferitelor manifestari culturale, economice, sportive;

     firmele turistice sa-si faca publicitate prin invitarea firmelor turistice straine pentru cunoasterea zonei, rezultand incheierea de contracte de colaborare in acest

domeniu, cu avantaje de ambele parti;

     in cadrul negocierilor produselor industriale din diferite domenii existente in Sibiu sa se faca cunoscute negociatorilor elemente naturale, antropice, infrastructura

generala si turistica a acestei zone, programe turistice ce se pot executa (seri

romanesti, excursii pe diferite trasee, echitatie, schi, natatie, organizarea de

activitati sportive, petrecerea timpului liber in unitati de agrement). Aceste

programe sa nu fie doar facute cunoscute ci si efectuate;

     multi turisti sunt atrasi de traditiile populare ale acestei zone. In prima faza sa fie popularizate traditiile populare prin 'Muzeul civilizatiei populare' dar si prin

celelalte muzee existente in zona, iar in a doua faza prin manifestari populare

(participarea la serbari si sarbatori populare, cunoasterea pe viu a traditiilor din

zona sibiana);

     prin plecarea romanilor de origine saseasca, dar si a celor de origine romana s-au creat in tari ca Germania, Austria, Italia, Franta, America, comunitati puternice, de

pe urma carora firmele romanesti ar putea profita. Acest profit s-ar putea realiza

prin efectuarea unor excursii, vacante pentru romanii de dincolo de granita, prin

intermediul acestora s-ar putea face publicitate, sub toate formele, s-ar putea

deschide filiale ale firmelor romanesti, eliminandu-se astfel intermediarii;

     promovarea unei politici a preturilor adecvata pentru fiecare categorie de turisti;

     imbunatatirea si largirea gamei de servicii oferite populatiei.

BIBLIOGRAFIE

Avram, Alexandru 1983 Crisan, Vasile: Sibiu-ghid de oras, Editura Sport-Turism, Bucuresti.

Avram, Alexandru 1998 Crisan, Vasile: Sibiu-ghid cultural - turistic, Editura FF Press, Bucuresti.

Candea, Melinda 2000 Erdeli, George-Simon , Tamara: Romania-Potential turistic si turism, Editura Universitatii din Bucuresti.

Dumitrescu - Jipa, Aurel-Nistor, Nicolae:: Sibiul si tinutul in lumina istoriei, Editura Dacia,Cluj Napoca.

Fabini, Hermann 1982: Sibiul gotic de oras, Editura Tehnica, Bucuresti

Hermann, Hans:Sibiul vechi (gravuri) .

Kertesz, Andrei 2000 : Sibiu si imprejurimi , Editura Terra Incognita, Sibiu.

Lupu, Nicolae 1968 : Cetatea Sibiului, Editura Meridian, Bucuresti.

Vladutiu, Ion 1973 : Etnografia Romaneasca, Editura Stiintifica, Bucuresti

Vladutiu, Ion 1976 : Turism cu manualul de etnografie, Editura Sport-Turism, Bucuresti

Voicu-Vedea, Victor 1995 :Paltinis si imprejurimile (ghid turistic) Editura Nova, Sibiu.

Voicu-Vedea, Victor 1979-Denes, Nicolae-Oprisiu,Mircea: Sibiu-ghid turistic al judetului, Editura Sport-Turism, Bucuresti

*** Arii naturale protejate in judetul Sibiu, Editura Constant, Sibiu, 199

*** Cartea de vizita a judetului Sibiu, Anuar 2000.

*** Muzeul Tehnicii Populare-Complexul Muzeal Sibiu (ghid) ,Sibiu, 198

*** Marginenii Sibiului civilizatie si cultura populara romaneasca, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.

*** Monografia judetului Sibiu, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1979.

*** Sibiu-Hermannstadt-ghid complet.













Document Info


Accesari: 1241
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )