Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA - Lucrare de specialitate

Turism












ALTE DOCUMENTE

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Moeciu
Statiunea Lacu Rosu
Confortul munte
Statiunea Balaton
Aplicatii turistice
PALACE
Clasificarea activitatii de animatie
SCHI IN BUCEGI
ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM al Caras - Severin

             Colegiul Economic "TRANSILVANIA" Târgu-Mures



Lucrare de specialitate pentru certificarea competentelor profesionale

                                                         

                                                                 2008

                               

POTENTIALUL TURISTIC

AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA

 

cuprins

Capitolul I    Municipiul Sighisoara.. 4

Asezarea geografica.. 5

 Pozitie geografica.. 5

Cai de acces.. 6

Dezvoltarea economica.. 6

 Clima.. 7

Relief.. 8

Flora.. 9

Cap II           Obiective  turistice.. 10

Principalele trasee turistice.. 21

Excursii de o zi: 21

Excursii de doua zile: 22

Capitolul  III.    Unitati hoteliere.. 23

Unitati de alimentatie.. 25

Unitati de agrement. 27

Unitati de tratament. 27

Cap IV. Analiza circulatiei turistice.. 28

Propuneri de valorificare.. 31

Harta Municipiului Sighisoara.. 34

Bibliografie.. 36

 

Argumentul

Cetatea  medievala  Sighisoara  este un oras superb, ce adaposteste o

istorie de mii de ani. Desi s-a transformat într-un  important centru

urbanistic si turistic, Sighisoara înca pastreaza  aerul  medieval al

secolului  XIII. Fiind renumita pentru festivalurile organizate toti cei

care sosesc aici au posibilitatea de a se relaxa si totodata de a se distra

si de a cunoaste istoria impresionanta a orasului-cetate Sighisoara.

                   

                     

                  

   

         

 Capitolul I    Municipiul Sighisoara

Sighisoara a fost fundata de emigranti germani in a doua jumatate a sec. al XII -lea. Cea mai veche mentionare oficiala provine din anul 1280 si se numeste"Castrum Sex".In 1298 exista denumirea orasului "Schaespurch". In 1377 a urmat prima numire a scaunului sighisorean (Seguzwar).In 1367 Sighisoara este numita prima data ca oras (civitas).
            Amplasarea cetatii a urmat pe coama dealului de 850 m lungime situat in partea sudica a riului Tirnava Mare si care era formata din Dealul Cetatii situat la 30 m inaltime deasupra vaii (terasa infe- rioara) si Dealul Scolii de 49m inaltime (terasa superioara).Pe Dealul Cetatii s-a dezvoltat spre sfirsitul sec. al XIII-lea in jurul primei biserici situata in nord-vestul actualei casei parohiale, Colonia Cetatii. Linga aceasta biserica se afla si cea mai veche scoala din Sighisoara, mentionata pentru prima data oficial in anul 1522. In jurul anului 1350 s-a inceput constructia zidului inconjurator al cetatii, zid lung de 930 m, in forma ovala , existent in cea mai mare parte si astazi.Constructia zidului s-a facut in jurul Dealului Cetatii si Dealului Scolii. Inaltimea zidului care initial era de 4 m s-a ridicat in sec. al XV-lea pina la 6-7m. Inainte de a trata istoria orasului medieval Sighisoara se cuvine sa trecem in revista stadiul actual al cercetarii privind istoria anterioara intemeierii Cetatii. Dealul Cetatii, datorita amplasarii sale in punctul cel mai ingust al defileului Sighisoarei, a prezentat importanta strategica inca din preistorie.
            Cea mai buna dovada in acest sens o constituie descoperirea unor morminte foarte vechi pe versantul de est al dealului, linga Turnul cu Ceas, cu prilejul saparii unui canal de evacuare, in jurul anu 949y243j lui 1900.
Inventarul mormintelor, constind din trei cercei cu bucla, din aur, dateaza descoperirea in jurul anului 1100 idHr., in prima epoca a fierului (Hallstatt A-B). Plecind de la aceste descoperiri si pe baza unor observatii de teren, s-a emis ipoteza existentei din vechime a unei asezari dacice fortificate din perioada hallasttiana, care ar fi ocupat aproximativ spatiul dintre strada ce uneste cele doua turnuri de poarta (Turnul cu Ceas si Turnul Croitorilor) si locul unde se afla astazi Biserica Catolica, deci intregul "bot de deal".

Existenta unei asezari din prima epoca a fierului a fost confirmata suplimentar cu ocazia unui mic sondaj arheologic efectuat in 1990 in subsolul "Casei cu Cerb". Au fost scoase la iveala fragmente de vase de lut, intre care se remarca un frumos platou fragmentar din ceramica neagra cu caneluri, databil in aceasi perioada cu mormintele. Pe de alta parte, in 1976, cu ocazia lucrarilor de amenajare a termocentralei restaurantului "Vlad Dracul" au fost descoperite fragmente ceramice databile in cea de a doua epoca a fierului (Latene geto-dacic).

Aceste descoperiri luate impreuna ingaduie afirmatia ca platoul inferior al Dealului Cetatii a fost locuit si amenajat defensiv pe tot parcursul epocii fierului. In ceea ce priveste platoul superior, virful dealului, un sondaj arhelologic efectuat in 1976 pe partea de nord a promontoriului a produs fragmente ceramice apartinind preistoriei (Hallstatt A-B) si secolelor VIII-IX si XII-XIII.
        
Observatii asupra terenului permit ipoteza existentei unei cetati de pamint in forma ovala, cu val si sant interior, care si-a avut inceputurile tot in preistorie. O mica portiune din vechiul val pare sa se fi pastrat pina astazi pe latura sudica a actualului platou. Aceasta amenajare defensiva a fost anterioara constructiilor de zid introduse de colonistii germani in prima jumatate a secolului al XIII-lea, imediat dupa invazia mongola din 1241.
          Putinatatea datelor existente la ora actuala fac dificila o reconstituire integrala e perioadei anterioare intemeierii orasului. Fara indoiala ca Dealul Cetatii este mult mai bogat in zacaminte culturale si ascunde inca multe taine. In acest context credem ca cercetarea arheologica se impune ca principala conditie preliminara abordarii oricarui efort de consolidare si restaurare monumentelor actualei Cetati.

1.Asezarea geografica        

La intemeierea si dezvoltarea orasului medieval Sighisoara au concurat mai multe elemente, dintre care doua ni se par definitorii: primul este pozitia lui la intersectia celor doua drumuri comerciale importante, o artera est-vest care leaga Alba-Iulia de rasaritul Transilvaniei, de-a lungul Tirnavei Mari si o artera sud-nord, pe aici trecind drumul cel mai scurt care leaga Branul de Cluj.

Cel de-al doilea element, despre care am mai amintit, este pozitia strategica in cadrul defileului sighisorean, acest defileu fiind un punct obligatoriu de trecere spre zona de rasarit a Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate si faptul ca in afara de cetatea de pamint de pe virful dealului de la Sighisoara, toate celelalte cetati medievale timpurii din imprejurimile orasului, similare ca forma, dar situate in puncte mai putin avantajate strategic si comercial, si-au pierdut rostul si au fost abandonate in secolele XVI-XVII. Este vorba de cetatile de pe Valea Albestiului (Cetatuia), din pasunea Daii (Cetatuia), pentru a nu cita decit trei exemple.

 Asadar, inceputurile locuirii medievale pe Dealul Cetatii trebuie legate de existenta acelui punct fortificat de pe virf, cetate de pamint si lemn ce exista acolo inca din preistorie si a fost reamenajata in secolul al XII-lea potrivit cu cerintele epocii. Probabil era o cetate regala de granita, intrucit granita regatului arpadian s-a situat pentru scurta vreme pe traseul riului Tirnava Mare (sec. XII).

2. Pozitie geografica

 Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, în Podisul Târnavelor (zona râului Târnava Mare) si se întinde de o parte si de alta a Târnavei Mari, situat la 123 de km de la izvoarele râului în zona de varsare a pârâului Saes.

Din punct de vedere matematic, Sighisoara este situata între urmatoarele coordonate: 24°46'40", longitudine estica si 46°12'38", latitudine nordica.  

Sighisoara este al doilea oras ca marime si importanta (istorica, economica, politica, geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si având în subordine administrativa sase localitati componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Catunul Viilor) si un sat Hetiur.

3.Cai de acces

Municipiul beneficiaza de o avantajoasa pozitie geografica, în partea centrala a tarii, pe traseul unor însemnate artere de comunicatii feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov - Teius, cu derivatii spre Arad si Cluj - Oradea) si rutiere (DN Brasov - Târgu Mures, care este în acelasi timp un tronson din drumul european E60, DN Sibiu - Sighisoara). Datorita acestei pozitii, distantele pâna la principalele localitati de interes economic, administrativ, cultural si turistic nu sunt prea mari: 297 km pâna la Bucuresti, 120 km la Brasov, 156 km pâna la Cluj Napoca, 90 km - Sibiu, 54 km -Târgu Mures.

         Sub raport topografic, Sighisoara este asezat într-un punct al Vaii Târnavei Mari unde aceasta prezinta o îngustare cu aspect de defileu taiat într-un sistem de terase, de diferite nivele, modelate în substraturi dure de gresii pontiene. Aceasta micro-morfologie îi confera orasului Sighisoara un rol de pozitie cheie în culoarul raului Târnava Mare, rol manifestat si în trecutul istoric al localitatii . Municipiul coboara din Dealul Cetatii (425 m), deal încoronat de cetatea medievala si întins dinspre NV spre SE, în mijlocul unei imens amfiteatru natural, marginit la N de Dealul stejaris (524 m) si Hula Danesului, la S de Lunca Postei care urca spre Dealul de Mijloc (511 - 603 m), iar spre E de Dealul Bradet (524 m). Diferenta de înaltime este de  110 m, astfel ca Dealul Cetatii domina întreaga vale din amonte a Târnavei Mari, altitudinea maxima fiind de 430 de m la S, iar cea minima de 350 m în V

 

 

4.Dezvoltarea economica

În comparatie cu alte centre urbane medievale, centrul istorical Sighisoarei detine caracteristici planimetrice si arhitecturale proprii si o extraordinara valoare istorica si artistica. Dezvoltarea economica lenta a localitatii, comparativ cu a altor centre, explica numarul scazut de modificari urbanistice recente, motiv pentru care centrul istoric a fost conservat în conditii foarte bune. Structura retelei de strazi si textura pavajului reflecta cu fidelitate evolutia istorica.             Incastratiile din secolul al XIX-lea sunt izolate si integrate în aspectul arhitectonic si stilistic al cladirilor orasului, cu o singura exceptie: cladirea actuala a primariei. În zona propusa, interventiile din secolul al XX-lea sunt minore, exceptând strada Morii din "Orasul de Jos", a carei fatada sudica a fost demolata în întregime în favoarea unor constructii noi, partial ridicate, prevazute pentru viitorul apropiat (în zona-tampon).
          Aproape toate orasele medievale ale Transilvaniei s-au dezvoltat în zonele joase, de relief - câmpii si albii ale râurilor - care au permis o crestere radiala. Adaptarea Sighisoarei la configuratia specifica a reliefului a dus la o varietate de planuri, de structuri ale spatiilor urbane si de constructii (Piata Hermann Oberth).

          Specificitatea structurala consta în marcarea limpede a axelor principale si în echilibrul proportiilor. Expresivitatea aparte a structurii urbanistice deriva din combinarea a doua caracteristici.        Cu exceptia structurii originare (trama stradala, parcelarea), constructiile medievale s-au pastrat intacte în centrul istoric al Sighisoarei: complexele de locuinte, datorate perioadelor istorice ale secolelor XV-XIX, cladirile publice reprezentative si incinta - ziduri si turnuri.
           Fortificatiile s-au pastrat în proportie de 90%, comparativ cu alte centre urbane transilvanene: Sibiu, Brasov, Cluj - care pastreaza doar în parte structura fortificatiilor medievale originale (Sibiu aproape 30%, Brasov 45%, Cluj 15%).
           Toate aceste caracteristici definesc valoarea particulara intrinseca a centrului istoric al Sighisoarei, fapt care transforma Sighisoara în primul centru istoric al României caruia i-au fost dedicate studiile necesare întocmirii planului urbanistic al zonei istorice rezervate. În prezent, acesta beneficiaza de un regulament de interventie diferentiat dupa elementele distinctive ale subzonelor din aria protejata - componenta a patrimoniului arhitectural si urban al Sighisoarei.

 5. Clima

     Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2˚ C, valoare ce indica un potential termic relativ redus si care scoate în evidenta climatul destul de racoros. Valorile temperaturii primaverii (9,1˚ C) si toamnei (8.7 ˚C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie între luna ianuarie (-4.3˚ C) si luna iulie (18,6˚ C) fiind de 22,˚ 9 C.

          Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a înregistrat în conditii de timp anticiclonic la 7 septembrie 1946, fiind de 38,1˚ C, iar minima absoluta de -32,2˚ C, în iarna anului 1942, existând conditii locale favorabile acumularii si stagnarii timp îndelungat a aerului rece. Curentii de aer au frecventa cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe culoarul Târnavei Mari. Se resimte totusi influenta aerului carpatic, care protejeaza aceasta zona de curentii reci din est si nord-est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor de aer din vest, asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata. Precipitatiile sunt neuniforme, mai bogate în intervalul aprilie-octombrie, când cad 70 % din precipitatii. Lunile cele mai ploioase sunt mai-iunie (în medie 90-100 mm/ m2). Precipitatiile medii anuale se înscriu între 650 - 700 mm/ m2. Cantitatea anuala de precipitatii este influentata de factorul orografic, astfel în culoarul Târnavei Mari se înregistreaza 600 - 700 mm, iar în zona dealurilor înalte, la nord de Sighisoara, Dealul Bisericii, Padurea Dumbrava, iar la sud, Dealul din Mijloc si Dealul Ciuhii, se pot înregistra precipitatii de 700 - 800mm

 

 

 

6.Relief

Relieful din zona Sighisoarei, parte din vechea platforma a Marii Panonice, existenta cu sute de milenii în urma, este taiat în terase de curgerea apelor Târnavei Mari si ale afluentilor sai. Conditia de structura geologica si de evolutie a retelei hidrografice, pune în evidenta prezenta unor suprafete de eroziune putin extinse în suprafata si a numeroase unitati interfluviale, iar de a lungul vaii Târnavei Mari si a unor afluenti, este dezvoltata lunca.

Racordarea suprafetelor cu aceiasi altitudine de pe interfluviile dispuse într-un adevarat labirint de culmi, a dus la reconstituirea platformelor de eroziune; Prostea Mare, 500 - 550 m (pontian), identificata în micile platouri ale dealurilor din împrejurimile Sighisoarei, respectiv spre Nord, Dealul Garii (528 m), spre Dealul Stejaris (524 m), spre Sud, Dealul din Mijloc (511-603 m), iar spre Est, Dealul Bradet cu 524 m.

Eroziunea intensa, generata de colectarea apelor de catre Târnava Mare, a farâmitat vechea suprafata de eroziune, reducând-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuesta, a caror panta lina se grefeaza aproximativ pe un strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar versantul abrupt reteaza în cap un numar de cel putin doua strate (argila, marne nisipoase). Frecventa mare a cuestelor dispuse în siruri paralele care însotesc Târnava Mare reprezinta o consecinta a adaptarii reliefului la structuri de domuri si branhianticlinale.

Interfluviile dispuse la sud de Târnava Mare sunt paralele si orientate perpendicular pe axa Târnavei Mari. Dealul Stejaris, limitat de vaile Stejareni si Saesului, Dealul din Mijloc, limitat de vaile Saesului si Câinelui, Dealul Ciuhii (692 m) limitat de vaile Câinelui si Dracului, iar la est de vale este situat Dealul Sapartocului (628 m).

La nord de Târnava Mare interfluviile cu acelasi aspect de cuesta prezinta o orientare NV-SE fata de axa Târnavei Mari; Dealul Garii si Dealul Bisericii (560 m), limitate de vaile Cetatii si Cloasterfului, Dealul Viilor (511 m), limitat de vaile Cloasterfului si Rusului, Dealul Fata Târnavei (523 m), limitat de vaile Rusului si Satului, iar spre E, Dealul Pribor (515 m), limitat de vaile Satului si Uilacului, vai afluente ale Târnavei Mari.

 

 

 

 

7.Flora

               În strânsa dependenta de relief, clima si sol, în aceasta zona, s-a format o vegetatie apartinând ca si tip padurilor de foioase. Aflata la punctul de tranzitie dinspre zona stejarului cu cea a fagului, zona Sighisoara se încadreaza în etajul alternantei padurilor de gorun (Quercus petraea), cu cele de fag (Fagus silvatica).

Vegetatia etajului de deal este grupata în subetaje, al gorunetelor si al stejaretelor. Subetajul gorunetelor este localizat, de regula, pe terenuri mai însorite si mai uscate, ocupa versantii cu expunere sudica.

Gorunetele ocupa suprafete extinse în Dealul Ciuhii, uneori în amestec cu carpenul (Carpinus betulus) si fagul. Fagetele sunt localizate mai ales pe culmile înalte si pe versantii cu expunere nordica si nord-vestica. Acest subetaj mai cuprinde frasin, tei, mesteacan.

Subetajul stejaretelor este localizat pe suprafete restrânse în regiunea dealurilor cu altitudini de 400-500 m (Dealul Stejaris), reprezentat prin stejar (Quercus robur), tei, artar (Acer platanoides), frasin, ulm (Ulmus procera), jugastru (Acer compestre), salcâm (Robinis pseudacacia).

În lunci cresc salcia (Salix alba), rachita (Salix fragilis), plopul (Poulus alba), arinul (Aluus glutinosa).

O orhidee, Cypripedium calceolus, numita de localnici Papucul Doamnei, creste în padurile din valea Târnavei Mari. Tot în zona Sighisoarei se gasesc tufe de migdal pitic, o specie de conifere cu frunze cazatoare, "lorice", care creste obisnuit la altitudini de peste 1000 de m, dar se dezvolta bine si pe Hula Danesului, la o altitudine de 500 m.

   

 Capitolul II   Obiective  turistice

           TURNUL TĂBĂCARILOR - este unul dintre cele mai vechi turnuri,o prisma patrata de dimensiuni mici având acoperisul într-o singura apa cu înclinarea spre interiorul cetatii. Acestui turn îi fusese alipit în anul 1631 noul turn al barbierilor distrus mai târziu,ale carui urme se mai pot vedea pe tencuiala zidurilor învecinate. Este construit în plan patrat, cu baza de dimensiuni reduse si acoperisul este într-o singura apa. Plasat în partea de S-E avea drept scop mai ales apararea curtii interioare a Turnului cu Ceas

           TURNUL COSITORARILOR - una dintre cele mai ciudate constructii, puternica din punct de vedere al înfatisarii fiind mereu adaptata la tehnica de lupta a trecerii timpului. Pe o baza dreptunghiulara se ridica un trunchi pentagonal, deasupra caruia se largeste, sustinut pe console robuste, între care se deschid guri de aruncare-un etaj octagonal prevazut cu metereze pentru pusti, întreaga constructie fiind încununata de un acoperis hexagonal cu laturi inegale. Toate aceste schimbari de volume,la care se adauga tencuielile ciuruite de gloante contribuie la expresia de trecere a timpului si de stranie putere în fata acestuia, pe care batrânul turn o poarta cu mândrie. Datele istorice în legatura cu aceasta constructie sunt destul de sarace, se stie doar ca în anul 1583 i s-au facut însemnate reparatii. Prin pozitia sa exceptionala, cu larga vedere asupra împrejurimilor, acest bastion,între timp umplut cu pamânt este astazi un admirabil loc de popas pentru calatorul pornit sa descifreze istoria trecutului Sighisoarei.

    Turnul Cositorarilor a suferit o serie de reparatii de-a lungul timpului.În anul 1523 el este reconstruit  Situat lânga Turnul cu Ceas, domina partea de jos a orasului. Acest turn a fost construit odata cu Turnul Croitorilor si zidul cetatii. Din punct de vedere strategic el are un rol important datorita controlului conferit de ferestrele de tragere pe toata portiunea de sud-est a zidului cetatii. Chiar si azi se pot observa urmele ghiulelelor pe zidul lui. Tot de turn apartine si Galeria Puscasilor, un element unic în arhitectura cetatiiAcest turn este un unicat în arhitectura medievala, fundatia fiind solida pe baza patrata, continuând cu partea mediana de forma pentagonala ce sustine partea superioara octogonala, având un acoperis hexagonal.

        TURNUL GIUVAERGIILOR sau AURARILOR - este primul turn mentionat documentar în anul 1511. Construit în punctul cel mai înalt al întregii cetati,în extremitatea de sud-vest a platoului superior,acest turn a fost înconjurat de cele mai multe legende ,locul sau în istoria defensiva a Sighisoarei fiind dintre cele mai importante. În anul 1603 turnul e renovat si întarit cu un sant si un val de pamant.În urma unei explozii care a aruncat în aer zidul de legatura dintre turnul aurarilor si turnul frânghierilor, soarta acestui turn care detinuse vreme îndelungata o pozitie cheie în sistemul de aparare al cetatii sighisorene,a fost tot mai tragica. În 1809 un trasnet îi distruge acoperisul si etajul superior iar în 1863 batrâna zidire e transformata în sala de gimnastica a scolii din deal,fiind si printre primele din Transilvania, ca apoi si aceasta sa fie transformata în anul 1935 în capela mortuara.

  TURNUL  FRÂNGHERILOR - acesta apara coltul de nord-vest al platoului de sus,având un plan patrat,suprapus peste un zid mai vechi al cetatii, pentru ca, cu ocazia cercetarilor din 1935, în subsolul sau au fost descoperite urmele unor creneluri astupate. Reparat în anul 1630,el a fost ulterior transformat în locuinta pentru paznicul cimitirului

  Sectiunea urmatoare a zidului de incinta, cuprinsa între turnul frânghierilor si turnul macelarilor, are o deosebita valoare documentara, întrucât s-a pastrat pe toata înaltimea, lasând sa se citeasca cu claritate fiecare faza de constructie din diferitele etape ale dezvoltarii cetatii.

    TURNUL MĂCELARILOR se ridica cu cinci laturi în afara zidului de incinta a sasea constituind-o însusi zidul. Construit probabil în secolul al XV -lea,reconstruit în secolul al XVI lea, documentele îl amintesc pentru prima data abia în anul 1680. Pozitia sa la poalele celei mai abrupte portiuni ale dealului ce coboara de pe platoul superior spre platoul inferior explica importanta strategica a acestui post de aparare . Continuându-ne drumul dupa câtiva pasi zidul e strapuns de un chochet arc de poarta numita de localnici ''torle''. Aceasta denumire se crede ca provine de la cuvântul romînesc tîrla, referindu-se la o portita prin care se ajungea la tîrla cu oi a locuitorilor din cel mai vechi cartier românesc al orasului, Cornesti, situat în apropierea portii.         

  TURNUL CROITORILOR - ajungem la cea de-a doua poarta de acces a cetatii,prima ''Poarta din fata'' fiind strajuita de turnul cu ceas . Datând probabil din secolul al XIV lea turnul croitorilor se înfatiseaza cu o arhitectura de o nobila simplitate, cu un puternic acoperis,de plan dreptunghiular,el este strapuns în fata inferioara de doua ganguri boltite în cruce,odinioara prevazute cu porti în ambele extremitati. Deasupra portilor turnul creste cu înca doua etaje prevazute cu ferestre de tragere. Pe lânga ferestrele de tragere cu care este prevazut fiecare nivel,cel superior are pe laturile lungi câte trei guri de pacura. Incendiul din Aprilie 1676 în urma caruia au ars în 6 ore trei sferturi din oras,i-a cazut victima si turnul croitorilor,din cauza focului a explodat rezerva de pulbere care era depozitata în turn,distrugând nivelele superioare si un mare numar de arme precum si rezervele de grâu. Turnul a fost în întregime reconstruit în anul 1679, când a fost dotat si cu armamentul necesar.Cu acest prilej gangul de nord-vest a fost închis,fiind transformat în depozit de pulbere pâna în 1935,când a fost restaurat,revenindu-se la forma initiala

 TURNUL  CIZMARILOR - la aproximativ 180 metri de-a lungul zidului refacut ulterior,ne întampina turnul cizmarilor pe care documentele îl amintesc pentru prima data în anul 1594. În forma actuala este unul dintre turnurile recente,fiind reconstruit în anul 1650. Relativ scund el se prezinta ca o prizma hexagonala cu laturi inegale,încununat cu un prelung coif de tigla,din masa careia se desprinde spre sud [spre interiorul cetatii],un mic turnulet de observare,ceea ce-i ofera turnului un pitoresc aparte.

În secolul al XIX lea partea de vest a sistemului defensif a suferit cele mai multe transformari. O furie distructiva s-a abatut parca asupra cetatii, privându-ne astazi de posibilitatea de a admira monumente cu arhitectura impresionanta. Timp de 50 de ani au fost darâmate: TURNUL LĂCĂTUsILOR la 1894 si manastirea franciscanilor, pentru a creea spatiu necesar actualei biserici catolice; în 1886 a fost demolat TURNUL DOGARILOR pe locul caruia a fost ridicat palatul administrativ. Din informatiile pastrate,se poate afirma ca TURNUL DOGARILOR era unul dintre cele mai vechi turnuri. Pe locul vechiului TURN al BĂRBIERILOR darâmat din ordinul primarului Martin Eisenburger, în anul 1631 a fost construit TURNUL FIERARILOR

               TURNUL FIERARILOR - este adosat zidului de incinta,datorita adosarii,turnul pare mult mai înalt vazut de la exteriorul cetatii,latura lui rasariteana fiind cu adevarat impozanta.Sub acoperisul abrupt în patru ape fatadela celor doua nivele sunt prevazute cu ferestre de tragere,cu goluri de tragere si guri de pacura,creând astazi un efect decorativ deosebit. De aici ajungem din nou la ''Poarta din fata'',intrarea principala în superbul paradis al unei lumi pierdute,unde înca astazi vegheaza falnic si brav în fata tuturor timpurilor,cel mai de seama turn TURNUL CU CEAS.

              TURNUL CU CEAS  - La intrarea în cetate te întampina Turnul cu Ceas (denumit si Turnul Portii) ce reprezinta unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura medievala ale Sighisoarei. Sub turn înca se mai vad urmele a trei porti ce odata au fost impunatoare.Marele orologiu se afla sub acoperisul tuguiat, în turnul principal, flancat de patru turnuri de colt ce marcau autonomia juridictionala a orasului si dreptul de a pronunta pedeapsa capitala.

Turnul numit "turnul portii", este cunoscut de la începutul secolului al XVIII lea sub denumirea de turnul cu ceas. .La 1604 turnul a fost dotat cu orologiu al carui mecanism era din lemn,iar în 1648 ceasornicarii sighisoreni,în frunte cu Jhonn Krischel,au înlocuit vechiul

mecanism de lemn cu unul din metal.. De atunci limbile ceasului indica si

minutele. Sistemul de semnalizare sonora,care anunta si astazi scurgerea orelor,a fost si el perfectionat, batând si sferturile de ora



Lânga cele doua cadrane ale orologiului,unul e orientat spre Orasul de Jos, iar celalalt spre Cetate, Jhonn Kirschel a montat doua a grupuri de statuete sculptate în lemn, actionate de mecanismul ceasului la anumite ore. Lânga cadranul din cetate ele sunt dispuse în trei registre. Construit cu siguranta înca în a doua jumatate a secolului al XIV lea,turnul cu ceas ,un urias paralelipiped vertical a dobândit actuala înfatisare a partii zidite la sfarsitul secolului al XVI lea. Acoperisul turnului,clopotele,statuetele si mecanismul ceasului,unic pe atunci în Transilvania,au cazut prada în timpul groaznicului incendiu din anul 1676.Importanta deosebita a ''Portii Principale'',a impus refacerea grabnica a partii arse, cea ce s-a si petrecut un an mai târziu cu acoperisul turnului.

În registrul al doilea sunt doua nise mici, prin cea stânga,iesa o figurina la orele 6 dimineata,marcând începutul zilei de lucru a mestesugarilor; la orele 16 prima figurina se retrage si din nisa dreapta iese alta figurina,având în mîna doua lumânari;ea anunta încetarea lucrului si totodata sosirea serii.

D I A N A

M A R T E

M E R C UR

J U P I T ER

V E N E R A

S A T U R N

S O A RELE 

 În al treilea registru se afla un caldar care marca,prin batai în caldarea pe care o are în fata,scurgerea orelor.Lânga el o alta figurina reprezinta pacea. În partea dreapta a cadranului dinspre Orasul de Jos, statuetele sunt dispuse în doua registre. În primul registru, sapte figurine asezate pe un disc reprezinta zeii patronimici ai zilelor saptamânii: d i a n a [luni] , m a r t e [marti] ,   m e r c u r [miercuri] , j u p i t e r [joi] , v e n e r a [vineri] , s a t u r n [sâmbătă] , si s o a r e l e [duminică]

Ca si acoperisul,vechile figurine înlocuite si ele dupa incendiu ne amintesc ca la acea data stilul baroc era raspândit în Transilvania. La 1755,într-o plina perioada de refacere si modernizare a cetatii au fost reparate învelitoarea de tabla,globul si cocosul din vârful turnului.Înaltimea actuala o are din anul 1804 si masoara 39,5 metri. Din anul 1894,acoperisul turnului cu ceas straluceste mai vesel datorita tiglelor multicolore care au înlocuit vechea învelitoare de tabla.

            Ferestrele mici,golurile de tragere si gurile de pacura ce strapung fatadele turnului cu ceas,serveau celor 29 de aparatori ai acestui post.Acesti aparatori aveau în paza lor nu numai barbacaua si turnul, în care se aflau depozitele de munitii, arhiva si trezoreria orasului,dar si pe ''parintii orasului''(sfatul orasului),care pâna în 1556 au avut sediul la primul etaj al turnului.

Scarile înguste din stejar,care asigura circulatia între cele patru etaje,usile joase ale încaperilor vorbesc parca de scopul turnului-apararea cetatii.

            Din anul 1899 încaperile turnului cu ceas au fost destinate muzeului de istorie al orasului, fiind unicul muzeu din tara care reda evolutia mestesugarilor din Sighisoara si implicit din întreaga Transilvanie.

            O galerie de lemn înconjoara turnul la nivelul ultimului etaj. De aici, rasunau în zilele de sarbatoare melodii intonate de orchestra orasului.Tot de aici,paznicul turnului repeta prin batai de toba numarul orelor scurse,anuntate mai întâi de orologiu,dovedind astfel ca este treaz si vegheaza. Acum ,de la acest nivel se întinde în fata vizitatorului o priveliste ce va ramâne pentru totdeauna întiparita în minte ca o imagine feerica

Turnul cu Ceas este un unicat în România, purtând numele ceasului (care are rol de poarta) cu figurine.

. Forma actuala dateaza din 1677.

. Înaltimea Turnului este de 64 de metri ,în 1899 este transformat în muzeu, care cuprinde

.          muzeul armelor

.          muzeul vechi

.          camera de tortura                            

 Folosind turul panoramic virtual, veti putea avea o priveliste completa a Sighisoarei asa cum este vazuta din Turn, având la dispozitie peste 10 unghiuri.. Turul panoramic se va deschide într-o fereastra separata pe care o puteti închide oricând apasând pe semnul 'x' din coltul din dreapta al acelei ferestre

              Ca si mecanismul Turnului Central din Praga, actualul mecanism al orologiului a fost construit în Elvetia la începutul secolului nostru. La baza turnului, cu patrundere în subsol, se afla o sala unde pe vremuri erau torturati condamnatii.      

În turn la etajele superioare a fost amenajat un Muzeu de Istorie împartit în diferite sectoare care reflecta cele mai reprezentative momente din istoria Sighisoarei.

             În mijlocul cetatii medievale se afla BISERICA DIN DEAL, purtând hramul Sf. Nicolae si reprezentând cel mai valoros monument arhitectonic al cetatii. Biserica vadeste un amestec de stiluri arhitectonice, în ansamblu însa pastrându-l pe cel gotic. Constructia ei începe în anul 1345 continuând cu intermitente pâna în anul 1525 fiind partial pictata în exterior si integral în interior si însumând doua constructii mai vechi o capela româna si un donjon patrulater.

În interiorul bisericii se gasesc piese rare de sculptura si mai ales de pictura religioasa: amvonul (sculptat in 1480), tabernacolul gotic si din sec. XV un vechi aghiazmatar de piatra.

Dedesubtul corului se afla singura cripta cunoscuta din Transilvania si morminte datând din secolele XVI-XVIII. Dupa ce s-a decis sa se distruga pictura veche în 1776 s-au realizat copii pe pergament, care au disparut.

în biserica se mai gasesc datând din sec. XV altarul poliptic al Sf. Martin si stranele din lemn sculptate de J. Reychmut. De la bisericile din Saes si Cund au mai fost aduse altarele.

Câteva trepte mascate duc în subteran care, se pare erau legate cu drumuri ce duceau odinioara într-o padure în afara cetatii.

Înfatisarea de astazi a bisericii a fost redata în urma restaurarii dintre anii 1991-1999 realizata de o fundatie germana.

     

  CASA VLAD DRACUL - fosta casa Paulini pare sa fie cea mai veche constructie civila de piatra din cetate, judecând dupa bolta semicilindrica din piatra de râu de la parterul cladirii. Astazi, Casa "Vlad Dracul" adaposteste un rafinat restaurant în stil medieval care satisface pretentiile turistilor de pretutindeni.

        TEMPLUL EVREIESC DIN SIGHIsOARA

Înainte ca sa fi existat acest oras, exista deja o cultura care dupa calendarul propriu se afla actualmente în anul 5763, cultura si etnia evreiasca.

În antichitate poporul evreiesc era numit "poporul cartii", deoarece tinerii erau obligati sa învete si sa citeasca din tora (biblia evreilor) deja din copilarie. Tocmai din acest motiv se poate spune ca acest popor nu a cunoscut si nu cunoaste analfabetismul.

În Sighisoara, comunitatea evreiasca nu a fost atât de mare cum era în alte orase din Europa de est, însa poate acest lucru a fost si un avantaj pentru etnia evreiasca de aici, deoarece de aici nu au fost deportati evrei în lagare de concentrare în perioada ´39 -´45.

În ultima perioada (pâna în anii ´50) în Sighisoara au trait aproximativ 180 de suflete din etnia evreiasca. Între ei se numerau 3 avocati, 1 dentist, si diferiti mestesugari.

Templul evreiesc din Sighisoara consta în mare parte din 2 sali, din care una este mai mica si era folosita pentru slujbe religioase în numar restrâns (10 barbati - numarul minim care era necesar pentru a practica slujbe religioase), iar cea mare era folosita, când comunitatea se aduna în întregime sau la festivitati.

Totodata sala mica a fost folosita în anii ´50 pentru a educa elevi în domeniul agriculturii, care urmau sa emigreze în Israel.

Sala mare, impresioneaza prin atmosfera ei deosebita, în tavanul salii este pictat un cer albastru cu stele aurii care provoaca impresia de noapte clara cu stele sclipitoare.

În dreapta si în stânga salii sunt aliniate banci sau mai bine spus locuri bine definite, care au fost executate cu o mare îndemânare mestesugareasca. Aceste locuri erau cumparate de familiile evreiesti, si se mosteneau din tata în fiu.

În mijlocul salii este un podest mai ridicat ca restul salii în mijlocul careia se afla un pult acoperit cu o fata de purpur.  Pe acest pult, era desfasurata tora în timpul slujbelor, ea fiind din pergament, ca un sul de hârtie,si foarte valoroasa.

În frontul salii mari se afla un scrin care este construit ca un fel de altar. În el se pastra tora. Din pacate, tora din Sighisoara a fost dusa la Bucuresti, ea reprezentând o valoare foarte mare. În fata acestui scrin, se afla un pult special, care era folosit de rabin (popa înalt evreiesc) când acesta tinea slujbele.

De constatat este, ca întregul templu este asa construit, pentru ca în timpul slujbelor, fata credinciosilor sa fie îndreptata spre est. Tot asa pe latura frontala a templului (aratând spre est) se afla locuri de rugaciune speciale, rugaciuni care erau practicate în picioare si cu fata spre est. În perete sunt dispozitive pentru a fixa cartea de rugaciuni. 

 Femeile nu stateau împreuna cu barbatii în timpul slujbelor, ei având un loc special amenajat la etajul 2 (un fel de balcoane din care putea fi vazuta întreaga slujba).

Sighisoara are si un cimitir evreiesc, care se afla pe asa spusul "chip". Putem constata si aici sarcasmul istorieim, în acelasi loc, despartit doar de un gard subtire de sârma, se afla si mormântul unui pasa turcesc, care dupa legenda este înmormântat împreuna cu elefantul sau aici. Daca în alte locuri musulmanii si evreii se ocolesc, atunci aici istoria nu a tinut cont de diferente .Pe mormintele evreiesti, se pot gasi îngravate profesia care raposatii au practicat-o în timpul vietii.

De exemplu doua mâini apropiate, formând în mijloc un simbol asemanator literei A, însemna, ca raposatul respectiv, a fost preot înalt în timpul vietii.

Tot asa, în cimitirul evreiesc se afla un monument, care aminteste de victimele holocaustului, care au fost transformate în sapun... 

 CASA CU CERB

Casa cu Cerb este situata în centrul Cetatii medievale Sighisoara. Este monument istoric catalogat. Denumirea se datoreaza picturii murale exterioare, reprezentând un cerb în marime naturala, cu capul si trofeul montate pe zid.
           
Casa cu Cerb este una dintre cele mai vechi cladiri din Cetate si cea mai interesanta din punct de vedere arhitectonic. În decursul timpului a suferit numeroase si profunde schimbari, de la locuinta rudimentara din lemn (sec. XIII) la forma complexa definitivata în sec XVII si pastrata pâna astazi. În tot acest timp, Casa cu Cerb a avut destinatia de locuinta. A fost locuita de persoane cu înalte functii administrative, judecatoresti sau clerical/bisericesti. Între anii 1997-2001 Casa cu Cerb a fost restaurata complet si competent prin grija fundatiei Messerschmitt din München, primind destinatia de centru cultural româno-german.Acest centru este specializat în restaurare-conservare de monumente istorice si culturale.

BISERICA MANASTIRII

Edificiul, monument de arhitectura in stil gotic, se afla in imediata vecinatate a Turnului cu ceas.Între Biserica manpstirii si actuala Biserica Romano-Catolica din strada Bastionului exista, inca din secolul al 14-lea, un comlex manastiresc al calugarilor dominicani si al calugaritelor franciscane. Manastirea, ridicata initial la poala dealului, in stanga scarilor acoperite, este atestata inca din 1298 intr-un document prin care papa Bonifaciu al 8-lea acorda indulgente celor care o viziteaza. Dupa reforma, in 1556, averile manastiresti sunt secularizate, iar calugarii alungati din cetate (sub presiunea autoritatilor habsburgice, in 1723, franciscanii revin in cetate), cladirea devenind sediu al administratiei publice. În secolul trecut cladirile manastiresti au fost demolate in locul lor ridicandu-se edificiul Consiliului municipal, iar pe locul vechii capele a maicilor franciscane s-a cladit actuala biserica romano-catolica din strada Bastionului.
  Din vechea biserica s-au pastrat partial numai zidurile extinse cu ocazia recladirii din anii 1484-1510. Din fosta manastire se mai conserva doar un coridor pe latura nordica; forma actuala dateaza din 1677. Lacasul, construit in sistemul bisericilor-hala, reprezentativ pentru stilul gotic, are corpul principal alcatuit din trei nave de inaltimi egale; dimensiunile bisericii ating 44,5 m lungime si 12,6 m latime; in arhitectura monumentului sunt evidente si elemente ale barocului praghez, raspandit in adoua jumatate a secolului al 17-lea in Europa Centrala. Dintre obiectele de valoare artistica si istorica retine atentia o cristelnita din bronz cu o inscriptie in limba latina care atesta ca aceasta lucrare s-a savarsit prin mainile lui Iacob, turnatorul de clopote, in anii domnului 1440; decorata cu motive mitologice, biblice si flori de crin, cristelnita este un exemplar de frunte al stilului gotic transilvanean.

Un toc de usa din piatra, decorat cu motive florale zidit in peretele din nord, realizat de sculptorul pietrar Toma din Sibiu, in anul 1570, este tipic stilului renascentist.Tot intr-un amestec de stil renascentist si baroc este realizat si altarul, bogat ornamentat, una din cele mai frumoase lucrari plastice din Transilvania, construit in anul 1680 de sculptorul Johann West si pictorul Jeremias Stranovius, mesteri breslasi calatori; tot ei sunt creatorii actualei orgi a bisericii.
  Dupa ce Transilvania devine principat autonom, ca urmare a dezvoltarii comertului cu Orientul, seniorii cetatii si breslele mai bogate se mandreau si considerau o datorie de onoare sa-si impodobeasca stranele cu covoare orientale.35 de asemenea covoare de mare valoare artistica din secolele 16 si 17 formeaza zestrea sim podoaba bisericii.

  CASA MEMORIALA N.D.COCEA
Pe strada Cuza Voda, numarul 10, si-a gasit adapost dupa primul razboi mondial scriitorul si publicistul N.D.Cocea, luptator neobosit pentru idealurile de libertate si progres ale poporului. A reusit sa activeze organismele locale ale proletariatului si sa tina consfatuiri restranse, in care isi expunea comentariile asupra evenimentelor politice
   CLADIREA VECHII SCOLI DIN DEAL(HALTRICH)
            Construita intre anii 1607-1608, a fost supraetajata in 1901. Pe inscriptia aflata pe anexa cladirii principale se gasesc cuvintele: Schola Seminarium Republicae(Scoala-Seminar a Republicii), datand din 1619 si indicand un tip de scoala de grad secundar, cu limba latina ca limba de predare. In 1790 incepe construirea actualului liceu, compusa numai din parter si primul etaj.
   CASA MEMORIALA CHENDI
            Ilarie Chendi a locuit in 1890 pe strada N.Balcescu la numarul3. A fost unul din colaboratorii activi a revistei Semanatorul, ce aparea la Bucuresti. Criticul judicios si incisiv a terminat liceul german din Sighisoara si localnicii l-au imortalizat printr-un bust si o placa comemorativa asezata pe casa in care a locuit.
   CASA MEMORIALA BOIU
            Zaharia Boiu a fost primul absolvent roman al liceului german din oras. Orator de seama, om de larga cultura, a dat mare atentie scolii. Casa memoriala se afla langa Spitalul Municipal.
  

CULTURE  PUB
            Pe strada Bastionului, un interes deosebit il prezinta casa de la numarul 4, tipica pentru sistemul de construire a unor locuinte din Evul Mediu. Renovarea i-a lasat forma initiala, acoperisul iesit in afara servind atat la urcarea recoltei direct in pod, cat si ca mijloc de aparare.

            În municipiul Sighisoara se opresc anual un mare numar de turisti care viziteaza în special cetatea. Din pacate, nu exista suficiente modalitati de informare pentru turistii care nu vin în grup organizat cu ghid. Muzeul ofera informatii sub forma de pliante asupra a ceea ce se poate vizita, precum si circuitul în cetate cu ghizi, dar numai la solicitarea celor care doresc acest lucru. Ar fi necesara realizarea unor harti cu traseele de vizitat din cetate si a unui punct de informare a turistilor: locuri de cazare, obiective de vizitat, unde se poate servi masa, ce se poate vizita în afara orasului Sighisoara etc.

            Ţinând cont de amplasamentul orasului, de existenta cetatii medievale, ca si a teraselor care ofera petrecerea unor ore unice într-un mediu deosebit de pitoresc, credem ca viitorul orasului Sighisoara depinde de o dezvoltare mai mare a ofertei turistice. Legatura cu agentiile de turism, conducerea eficienta de catre ghizi profesionisti si crearea unor trasee în zonele limitrofe Sighisoarei (cetatile fortificate Apold, Saschiz, Biertan, Castelul Cris, Dumbraveni, Viscri, Malâncrav, etc.) vor fi punctele de referinta în dezvoltarea turistica si a orasului. În acest sens trebuie avuta în vedere curatenia zonei si cresterea calitatii la deservirea din magazinele cetatii si a orasului de jos. Ar fi de interes si dezvoltarea mestesugurilor (împletitul din materiale vegetale, olaritul, produse din lemn) caracteristice zonei si nu împrumutate sau aduse din alte tari. Se impune ca actualul Birou de patrimoniu sa lucreze cât mai eficient pentru pastrarea aspectului medieval al cetatii si evitarea modificarilor moderne la exteriorul cladirilor, care ar schimba caracteristica de cetate unicat în tara noastra.

 

Principalele trasee turistice

Trasee turistice care includ  mun sighisoara :

1. Brasov - Fagaras - Sibiu - Saliste - Sebes - Alba-Iulia - Blaj - Medias - Sighisoara - Prejmer - Brasov

2. Cluj Napoca - Gherla - Reghin - Targu Mures - Sovata - Odorheiu Secuiesc - Sighisoara - Medias - Turda - Cluj Napoca

3.Oradea - Alesd - Huedin - Cluj-Napoca - Turda - Aiud - Alba-Iulia - Sebes - Sibiu - Fagaras - 4. Codlea - Brasov- Rupea - Sighisoara - Mures - Ludus - Turda - Cluj-Napoca - Huedin - Alesd - Oradea

5. Sighisoara - Saes - Apold - Bradeni - Netus - Agnita

Trasee turistice in judetul Mures si Mun Sighisoara :

Excursii de o zi:

La munte:

  • Scaunul Domnului (Muntii Calimani, 1.380 m), din satul Bistra Muresului, pe valea paraului Bistra, în directia nord;
  • Vf. Fancelu (Muntii Ghurghiului, 1.684 m), din satul Stanceni spre sud, sau din satul Salard, pe valea Salardului, spre nord-est;
  • Vf. Saca Mare (Muntii Gurghiului, 1.777 m), din satul Iliesi (langa Sovata), în directia nord-est;
  • Pasul Bucin (1.287 m), între Sovata si Gheorgheni;

City break:

  • Sighisoara, cu Cetatea Medievala, Turnul cu Ceas, Biserica din Deal, Biserica fostei manastiri dominicane, Casa "Vlad Dracul";
  • Statiuni balneare, rezervatii, helestee;
  • Sovata (pe drumul E60 si DN13), cu Lacul Ursu (adanc de 18,4 m), lacurile Alunis, Verde, Negru, Rosu, Mierlei si Serpilor, cu ape clorurate si sodice;
  • Sangeorgiu de Mures (pe drumul DN15), cu baile sarate avand cel mai bogat continut de iod din Europa;
  • Zau de Campie, pe soseaua dintre Ludus si Beclean, cu rezervatia de bujor de stepa si helestee;
  • Padurea Mociar, rezervatie forestiera aflata pe versantul stang al Vaii Gurghiului, la confluenta acestuia cu raul Muresul;
  • Toplita (pe drumul DN15), cu bai termale;

Excursii de doua zile:

  • Baile Tusnad (181 km pe drumul E60, DN13 si DN12), cu Lacul Sfanta Ana;
  • Lacul Rosu si Cheile Bicazului (153 km pe drumul R60, DN13, DN13A, DN13B si DN13C);
  • Muntii Hasmasu Mare (1.792 m) - Piatra Singuratica (peste 1.500 m);
  • Muntii Ceahlaului (1.907 m), 172 km pe drumul DN15, în directia nord din orasul Bicaz.

    Capitolul  III.    Unitati hoteliere

Imagine 1 1 Dracul

Hotel Dracul
Sighisoara
              Tarife incepand de la: 90 RON

 Hotel  Dracul are un confort de 3 stele

Cazare Hotel Steaua Sighisoara

Hotel Steaua
Sighisoara                Tarife incepand de la: 20 EUR

 Hotel  Steaua are un confort de 2 stele

Cazare Hotel Casa Wagner Sighisoara

Hotel Casa Wagner
Sighisoara                 Tarife incepand de la: 44 EUR

 Hotel  Casa Wagner are un confort de 3 stele

Cazare Hotel Korona Sighisoara

Hotel Korona
Sighisoara             Tarife incepand de la: 43 EUR

 Hotel  Korona are un confort de 3 stele

Cazare Hotel Sighisoara Sighisoara

Hotel Sighisoara
Sighisoara             Tarife incepand de la: 37 EUR

 Hotel  Sighisoara are un confort de 3 stele

Cazare Hotel Poenita Sighisoara

Hotel Poenita
Sighisoara            Tarife incepand de la: 87.2 RON

 Hotel  Poenita are un confort de 2 stele

Cazare Hotel Denis Sighisoara

Hotel Denis
Sighisoara             Tarife incepand de la: 90 RON

 Hotel  Denis are un confort de 3 stele

Imagine 2 4 Casa Saseasca

Pensiunea Casa Saseasca            
Sighisoara
                           Tarife incepand de la: 40 EUR

 Pensiunea  Casa Saseasca are un confort de 3 stele

Cazare Pensiunea Casa Legenda Sighisoara

Pensiunea Casa Legenda
Sighisoara                            Tarife incepand de la: 25 EUR

 Pensiunea  Casa Legenda are un confort de 3 stele

Cazare Pensiunea Casa cu Cerb Sighisoara

Pensiunea Casa cu Cerb

Sighisoara                           Tarife incepand de la: 25 EUR

 Pensiunea  Casa cu Cerb are un confort de 3 stele

Cazare Pensiunea Casa Epoca Sighisoara

Pensiunea Casa Epoca
Sighisoara                             Tarife incepand de la: 41 EUR

 Pensiunea  Casa Epoca are un confort de 3 stele

Cazare Pensiunea Raluca Ioana Sighisoara

Pensiunea Raluca Ioana
Sighisoara                             Tarife incepand de la: 35 EUR

 Pensiunea  Raluca Ioana are un confort de 3 stele

Cazare Pensiunea Joker Sighisoara

Pensiunea Joker
Sighisoara                            Tarife incepand de la: 100 RON

 Pensiunea  Joker are un confort de 3 stele

Cazare Pensiunea Citadela Sighisoara

Pensiunea Citadela
Sighisoara                             Tarife incepand de la: 26 EUR

 Pensiunea  Citadela are un confort de 3 stele



                        Tabel 1. Dimensiunile capacitatii de cazare in Sighisoara

Tipuri de unitati / Numar

Anii

2005

2004

2002

Hoteluri

12

12

11

Pensiuni

19

11

11

Hanuri

1

1

-

Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel)

1

1

1

Camping

2

1

-

Total

35




26

23

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Se observa o crestere usoara in ceea ce priveste construirea si amenajarea de noi sructuri de primire turistica cu functiuni de cazare in Sighisoara insotita si de o crestere a numarului de locuri disponibile. In anul 2002 numarul de locuri disponibile era relativ scazut o explicatie poate fi aceea ca turistii frecventeaza si alte tipuri de unitatii de cazare cum ar fi fermele agroturistice in detrimentul pensiunilor, locuinte secundare sau cazare la rude parinti ori prieteni

            Tabel 2. capacitatea de cazare turistica existenta

Tipuri de unitati / Numar locuri

Anii

2005

2004

2002

Hoteluri

668

600

534

Pensiuni

313

250

220

Hanuri

22

20

-

Hoteluri Pentru Tineret (Hoastel)

8

8

8

Camping

300

300

-

Total

1311

1178

762

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

 

 

 

 

 

 

Unitati de alimentatie

Restaurant Joker

 

Restaurantul Joker din Sighisoara este deschis zilnic intre orele 11:00 - 23:00 restaurantul nostru va ofera o gama larga de preparate culinare din bucataria traditionala ardeleneasca si unele specialitati din bucataria internationala.

Restaurant Europa 2000

Restaurant Europa 2000 din Sighisoara, va ofera atat meniuri traditionale romanesti cat si meniuri internationale. Bucatarul sef pregateste fiecare meniu proaspat tinand cont de dorintele dumneavoastra speciale.

Resturant Hotel Sighisoara

Situat in Sighisoara, ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente erganizate in grup restrins.

Restaurant Denis Danes

La restaurantul localului oaspetii pot savura specialitati culinare gatite dupa retete alese, in compania vinurilor de vita nobila atent selectionate. In restaurantul hotelului se pot servi cele mai variate creatii culinare. Restaurantul va ofera o atmosfera ideala pentru intilniri de afaceri sau pentru evenimente de orice fel. Restaurantul Hotelului DENIS va asteapta!

 

            Restaurant Casa Vlad Dracul, Restaurant Adrandi, Comprod Srl Restaurant

Geo Trans Srl Nextco Srl, Restaurantul Vila Franka, Restaurant Cooper Srl, Restaurant P&Y, Restaurant Rex , Restaurant Rustic

            Pizerii: Pizzerie "JO", 4 Amici, Admil, Flamingo, Pizza Albatros, Pizza Italiana

Cafenele: Art Cafe,
Restaurant- Pizzerie Perla cetatii
      Ai gasit locul perfect din Sighisoara, unde poti servi o masa gustoasa cu un vin rafinat, sa-ti comanzi o pizza sau pur si simplu sa stai de povesti cu prietenii tai savurand o cafea, o bautura racoritoare sau bautura alcoolica.

Baruri, puburi si terase:  Bar Emma Srl, Music Pub, Culture Pub, Bar Studio

Unitati de agrement 

Cluburi si discoteci: Discoteca Europa, Club Metropolis, Discoteca No Limits, Discoteca Black Box, Discoteca Kramer Culture PUB, Club B

Piete: Piateta scolii De Muzica Piata Turnului Cizmarilor Piata Ratustelor Piata Cetatii Piata Sigma

Teatre : Teatrul  popular Sighisoara , Teatru  National Targu Mures, Teatrul Ariel

Cinema: Tineretului

Unitati de tratament

Centrul De Recuperare Sovata aflat in zona turistica Sighisoara - Targu Mures

Statiunea Sangiorgiu de Mures

Capitolul IV. Analiza circulatiei turistice

Tabel 3.1. Capacitatea si activitatea turistica in Sighisoara

An

Nr. Locuri

Nr Locuri in Functiune (mii locuri - zile)

Sosoiri  (Mii)

Innoptari (Mii)

2002

762

114.30

16.5

35.6

2004

1178

191.4

22.2

50.4

2005

1311

327.7

40.6

84.2

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Tabel 3.2. Capacitatea Si Activitatea Turistica in Sighisoara (romani, straini)

Anul

Nr Locuri In Functiune (Mii Locuri Zile)

Sosiri

Innoptari

Indici De Utilizare Neta A Capacitatii In Functiune (%)

Romani (mii)

Straini (mii)

Romani (mii)

Straini (mii)

2002

114.3

13.5

3.0

25.1

10.6

31.1

2004

191.4

17.7

4.4

35.5

14.9

26.5

2005

327.7

32.48

8.12

67.5

16.7

25.6

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Se poate observa clar o crestere in turism a capacitatii de cazare aflata in functiune in Sighisoara, in aceasa perioada. Ponderea sosirilor in perioada 2002 - 2004 a avut o crestere , dar anul 2005 s-a inregistrat o cresterea sosirilor cu 83% mai mare fata  de 2004 si cu 146% fata de 2002, numarul turistilor inregistrand o crestere semnificativa.

 Numarul de innoptari are de asemenea o evolutie pozitiva cu o crestere spectaculoasa in anul 2005 cu 67% fata de 2004 si cu 136% fata de 2002. Din punct de vedere al structurii turistilor sunt cu preponderenta turisti romani numarul  turistilor straini fiind relativ mic si  inregistrand o scadere in anul 2004.

Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune scade in aceasta periada de la 31.1% la 25.6%  si deci si rentabilitatea spatiilor de cazare scade.

Sejurul mediu este de 2.16 zile in 2002, 2.27 zile in 2004 si 2.07 zile in 2005 inregistrand astfel o evolutie relativ constanta.

Densitatea circulatiei turistice a inregistrat un trend ascendent de la 0.51 tur/ loc la 1.18 tur/ loc. Circulatia turistică a Sighisoarei a cunoscut, în perioada 2002-2005, o serie de modificări atât de ordin cantitativ, cât si de ordin structural, datorită în special fenomenului de tranzitie, a situatiei economice precare, dar si a interesului deosebit al turistilor pentru petrecerea timpului in zone noi nepoluate.

Incasarile din turism. Sighisoara detine un valoraos potential natural  si antropic, pe baza conditiilor geografice climaice si istorice existente, in regiune exista posibilitatea de a face din munca de turism un sector economic important cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca.

 Tabel 4. Turisi Cazati In Unitatile De Cazare Din Sighisoara

Tipuri De Unitati/ Numar Sosiri

Ani

2002

2004

2005

Hotel                                       Romani

                                               Straini

8.4

8.14

14.90

1.9

2.03

3.7

Pensiune                                Romani

                                               Straini

4.92

5.13

9.40

1.03

1.3

2.34

Hotel Pentru Tineret(Hostel)  Romani

                                                Straini

0.3

0.2

0.32

0.07

0.07

0.1

Han                                         Romani



                                               Straini

-

0.5

0.74

-

0.1

0.2

Camping                                 Romani

                                                Straini

-

3.9

7.12

-

0.9

1.78

Total                                        Romani

                                                  Straini

13.5

17.7

32.4

3

4.4

8.1

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Majoritatea turistilor ata romani cat si straini au preferat sa se cazeze in structuri de primire turistica sub forma hotelurilor si a pensiunilor, o motivatie poate fi comfortul oferit de aceste unitati, dotarile pe care le au, serviciile pe care le ofera dar si increderea alinierii acetor structuri la cerintele impuse odata cu intrarea in comunitatea europeana.

Tabel 5. Numarul De Innoptari In Unitatile De Cazare Din Sighisoara

Tipuri De Unitati/ Numar innoptari

Ani

2002

2004

2005

Hotel                                       Romani

                                               Straini

16.3

16.3

30.8

6.9

6.8

7.8

Pensiune                                Romani

                                               Straini

7.3

10.3

19.5

3.2

4.4

4.8

Hotel Pentru Tineret(Hostel)  Romani

                                                Straini

1.5

0.4

1

0.5

0.15

0.2

Han                                         Romani

                                               Straini

-

0.7

1.4

-

0.3

0.3

Camping                                 Romani

                                                Straini

-

7.8

14.8

-

3.4

3.6

Total                                        Romani

                                                  Straini

25.1

35.5

67.5

10.6

14.9

16.7

Sursa: Directia Judeteana De Statitica A Judetului Mures

Previziunea circulatiei turistice pentru anii 2006-2008 realizata prin metoda sporului mediu

Unde Δ‾ = 8.03

nr crt

anul

nr de turisti (mii)

1

2002

16.5

2

2004

22.2

3

2005

40.6

4

2006

48.63

5

2007

56.6

6

2008

64.69

Economia turismului  a cunoscut in ultimii ani un proces de  revigorare lenta ceea ce se coreleaza cu cresterea numarului de unitati de cazare si arata o tendinta de crestere a cererii turistice

     Propuneri de valorificare

In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al municipiului sighisoara este necesar luarea unor masuri concrete :

§         Modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de specificitate.

§         Strategie initială de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate, prin crearea unei baze de date continând agentii de turism din românia si prin furnizarea continua de informatii - calendar al venimentelor, actualizarea produselor si alte activitati similare, plasarea reclamelor în publicatiile de turism nationale si regionale si participarea la târgurile de turism din românia.

§         Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta nise de piata în crestere, iar municipiul sighisoara cu proximitatile sale are un potential ridicat si este  bine pozitionat, astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse si oportunitati.

§         Modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelo de transport in comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor comerciale sanitare , de prestari servicii, a echipmentelor tehnico edilitare.

§          necesitatea înfiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local în vederea eficientizarii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte de alta parte obiectivele pe care un astfel de serviciu si le propune:

. promovarea sustinuta a "dezvoltarii turistice în scopul cresterii beneficiilor obtinute de pe urma valorificarii resurselor turistice pentru comunitatea locala

. promovarea imaginii reale a municipiului Sighisoara în special si a judetului Mures în  general, atât pe plan national, cât si pe plan international;

. realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lânga primariile oraselor înfratite cu municipiul Sighisoara;

. abordarea sistematica a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze într-un cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati în turism;

. identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare este scazut si înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circulatia turistica;

. analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de asociere cu Primaria municipiului Sighisoara în vederea cresterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale si zonale;

. initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atractiilor turistice cu grad ridicat de importanta.

§         Sustinerea investitiilor in agrementul turistic si prin atragherea investitorilor straini

§         Armonizarea legislatiei turistice actuale cu legislatia ue

§         Organizarea unor tururi / circuite turistice - programe turistice pe circuite tematice

(istorice, geografice, economice, complexe etc.)

§         Organizarea unor evenimente / manifestări cultural-artistice etc. (în parteneriat public / privat), care atrag vizitatori autohtoni si straini si pot constitui prilejuri de promovare si dinamizare a turismului local

§         Editarea unor materiale promotionale de calitate, care sa proiecteze o imagine pozitiva a turismului din municipiul sighisoara (reviste de profil, brosuri, pliante, harti si ghiduri turistice, ilustrate etc.)

§                 Crearea si punerea la dispozitia turistilor si a factorilor interesati a unei baze de date completă si operativă, privind oferta turistica din municipiu si proximitati:

. baza turistica: - locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);

                          - restaurante, cluburi, puncte de agrement;

                          - agentii de turism si rent-a-car;

. puncte de atractie turistica (muzee, monumente, biserici si alte atractii culturalistorice) ce sa fie incluse în diverse tururi ale orasului

. modalitati de petrecere a timpului liber (agrement);

. trasee si obiective turistice periurbane, cai de acces;

. servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;

 monitorizarea si evaluarea diferitilor indicatori cantitativi si calitativi - fluxul turistic, cererea turistica, factorii motivationali etc.:

. numarul de turisti români si straini, ponderea cererii interne si externe în totalul cererii turistice anuale;

. indicele modificarii în timp a cererii turistice interne si externe;

. repartitia pe zone de provenienta (tari) a cererii turistice externe si provenienta regionala a cererii turistice interne;

§                 Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan

Local (institutii publice locale si centrale, diferite organisme publice sau private - ant,

Antrec, ong-uri, agenti privati de turism - hoteluri, restaurante, agentii de turism etc.), activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a turismului clujean, explorarea posibilelor parteneriate regionale si a avantajelor colaborarii cu agentiile de promovare din lte judete

§              Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea si strategia turismului local, cu participarea organizatiilor profesionale, agentilor economici de profil, institutiilor de învatamânt cu specific de turism si altor factori competenti (reprezentantii autoritatilor locale, Consiliul Judetean si Prefectura Cluj, Agentia de Dezvoltare Nord Vest, reprezentantii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor si a posibilitatilor de finantare a unor proiecte, precum si elaborarea unor strategii si politici pe termen scurt, mediu

§            Initierea unor programe de formare profesionala adecvate pentru lucratorii si lung profesionistii din turism, realizarea unor materiale promotionale pentru pensiunile mici etc.

Harta Municipiului Sighisoara

harta municipiului sighisoara .jpg

                                            

Concluzie

                                                  

Un  oras medieval care ofera turistilor prin unicitatea sa posibilitatea de a redescoperi aerul plin de mister al istoriei.

Orasul Sighisoara pastrându-si aerul medieval cu ziduri somptuoase  pline de mister ofera turistilor posibilitatea sa descopere istoria si cultura unui mix de civilizatii de mult apuse .

Pastrându-si farmecul  istoric de altadata,  Sighisoara este în acelasi timp si un oras modern datorita festivalurilor pe care le gazduieste si care atrag nummerosi turisti atât din tara cât si din strainatate cat si a investitiilor facute in infrastructura.

                                              

                                               Bibliografie

  1. Camarda A., "Economia Turismului", Ed. Omnia Uni S.A.S.T. Brasov 2005
  2. Cucu V. "Orasele României". Editura stiintifica  Bucuresti
  3. Dubowy E. "Sighisoara- un oras medieval" Editura Tehnica Bucuresti
  4. Ioncică, M. "Economia Serviciilor", Bucuresti, Editura Uranus, 2000
  5. Minciu R. "Economia Turismului"  Bucuresti Ed. Uranus 2000
  6. Nistoreanu P. "Economia Turismului- Teori Si Practica" Bucuresti Ed.ASE 2002
  7. Sighisoara - mic îndreptar turistic
  8. soneriu I. "Orasul Sighisoara" vol VIII
  9. Vancea A. "Monografia judetului Târnava Mare- Sighisoara" editura
  10. www. Sighisoara.com

                                       

                     












Document Info


Accesari: 17098
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )