Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






PREZENTAREA COMUNEI RODNA VECHE

Turism











ALTE DOCUMENTE

Resursele turistice antropice
TUNISIA charter
Atestat de competenta profesionala - Promovarea turismului pe Valea Muresului
BAISOARA TRASEE TURISTICE NEMARCATE
Ghidul Drumetiilor Montane - Deplasarea in munti, echipament si alimentatie
ANALIZA OFERTEI TURISTICE BALNEARE DIN ROMANIA
Comoara de sub podea
BAZILICA BUNEI VESTIRI
TURISMUL RURAL SI IMPLCATIILE SALE IN DEZVOLTAREA SATULUI ROMNESC
Excursie Delta Dunarii


PREZENTAREA COMUNEI RODNA VECHE                              

2.1 Istoricul Comunei  Rodna

Rodna cea straveche are istoria si geografia ei aparte, o toponimie care vorbeste despre vechimea autohtonilor români pe aceste meleaguri, un lexic dialectal ce poarta amprenta amestecului autohtonilor cu cei veniti din alte zari. Istoria bisericii Rodnei este istoria luptei autohtonilor de pe acete meleaguri pentru pastrarea credintei stramosesti, a datinilor si obiceiurilor din vremuri îndepartate,si nu in ultimul rând, orizontul spiritual al Rodnei a fost trasat de o multime de oameni de stiinta si de cultura.

            Documentele elaborate de oameni de specialitate atesta existenta localitatii Rodna din timpuri stravechi. Astfel, S.Goldenberg afirma, în studiile sale, ca Valea Rodnei a fost înzestrata cu mari bogatii naturale si locuita din 838e45i antichitate. Timpul exact de existenta a acestei localitati nu se cunoaste, dar urmele trecutului ne arata existenta unui centru minier cautat pentru bogatiile sale minerale. Dupa toate posibilitatile se pare ca gepizii ar fi ridicat un castru al orasului (cetatuia Aniesului), ale carei resturi s-au conservat în parte.

Numele complet al localitatii, Rodna Veche , este predestinat sa sugereze existenta straveche de mii de ani a omului pe aceste meleaguri. Din vremuri îndepartate, localitatea a dat numele întregului tinut de pe cursul superior al Somesului Mare si anume Valis Rodnensis (Valea Rodnei), si pe cel al masivului muntos la poalele caruia se afla, Muntii Rodnei.

Etimologia numelui Rodna presupune existenta în acest tinut a unei exploatari foarte vechi a minereurilor, fara pastrarea unor documente sau date arheologice în acest sens. Ele totusi exista, fiind semnalate cu competenta de cercetatorul bistritean stefan Danila si fac dovada ca societatea si-a facut marcata prezenta în tinutul rodnean înca din perioada comunei primitive. Dintre acestea amintim din prima jumatate a epocii neolitice un topor neperforat din marna galbuie si doua perforate, unul din andezit cenusiu roscat, celalalt din marna. Din epoca bronzului sunt resturi de "piatra de nisip" si tandari de "iaspis" (piatra semipretioasa), numeroase fragmente ceramice. Din prima epoca a fierului s-au descoperit mai multe ciocane si topoare din bronz.

Localitatea apare sub diferite denumiri: astfel,la Bofinius si în scrisoarea Papei Urban IV apare sub numele de Rudana, la Koleseri în "Aurora romana dacica"-Rudna, apoi sub numele de Rodana, iar din sec. XVI încoace, apare sub numele de Rodna în toate documentele publice.

Pe vremea magistratului din Bistrita s-a facut încercarea de a se atribui târgului Rodna origine germana, derivându-i denumirea din nemtescul "Roden" la care s-a adaugat particula "au", scriindu-se Rodnau. Contrar acestui fapt toate documenutele arata ca germanii au fost colonizati la Rodna ,,înainte de anul 1241, dar au stat foarte putin în aceste locuri . în urma cercetarilor facute s-a ajuns la concluzia ca etimologic numele localitatii Rodna deriva din vechiul termen slav "Rudna", derivat si acesta din "Ruda", care înseamna "loc unde este minereu si fier".

            Ruinele cetatii din curtea bisericii ortodoxe sunt dovada distrugerii Rodnei de catre mongoli în anul1241, lucru surprins de Canonicul Rogerius în opera sa  "Carmen miserabilae" (cântec de jale). Dupa atacul mongolilor Rodna s-a dezvoltat ca urmare a existentei minereurilor si a migrarii oamenilor din Moldova pentru exploatarea lor.

De-a lungul istoriei locuitorii din Rodna au fost antrenati în valurile de lupta pentru drepturile economice, sociale si politice. Cele mai strânse legaturi ale Rodnei în decursul anilor au fost cu orasul Bistrita si cu alte orase din nordul Transilvaniei, iar mai târziu si cu alte centre de dincolo de Carpati." Asezare binecuvântata de Dumnezeu, rânduita sub zidurile protectoare ale muntilor..., îngenuncheata, pustiita si rastignita de barbarii pagâni, Rodna a reînviat, s-a refacut si a rezistat prin secole, aici, la cumpana dintre imperii pline de pofte si lacomii. Din cenusa de pasare Phoenix, din coroana de spini care i-a fost pusa pe frunte întru sângerare si durere, Rodna a renascut de fiecare data tocmai pentru ca oamenii ei au fost buni crestini, asezându-si rosturile vietii pe înaltatoarea pilda a lui Isus." (M.Muresan si colab. "Rodna, pagini de monografie").

 

 2.2 Prezentarea comunei Rodna din punct de vedere geografic                  

2.2.1. Asezare si limite

         Comuna Rodna este situata în partea de nord-est a judetului Bistrita - Nasaud, fiind încadrata de coordonatele geografice de 47° 36' 45" latitudine nordica (punctul cel mai nordic situat aproape de confluenta pârâului Tomnatecul Mare cu Bistrita Aurie) si 47° 23` 38`` latitudine nordica (punctul cel mai sudic aflat pe cumpana de ape dintre Somes si Ilva, pe Vârful lui Arsente sau Magura Mica).

          Pe longitudine, se desfasoara între coordonatele de 24° 23' 38" longitudine estica (punctul cel mai vestic situat pe cumpana de ape dintre Izvorul Bailor si Anies, la sud-vest de Vârful Paltinisului) si 24° 53` 27" (punctul cel mai estic aflat pe pârâul Tomnatecul Mare, la jumatatea distantei dintre varsarea pâraielor Pu­pasi Bila în Bistrita Aurie).

                   Prin pozitia matematica, Rodna este plasata într-un cadru geografic deosebit de pitoresc, în zona de contact, geologic si geomorfologic, dintre cristalinul Muntilor Rodnei si sedimentaro-vulcanicul Muntilor Bârgaului. În partea de nord, Rodna se învecineaza cu judetul Maramures, la sud, cu hotarul comunelor Magura Ilvei si Ilva Mare, la est cu hotarul comunei sant, iar spre vest, cu comuna Maieru (satul Anies).

              Extinsa pe o suprafata de peste 226 km2, detinând un procent de 4,2% din suprafata judetului, comuna Rodna grupeaza pe teritoriul ei administrativ un numar de doua sate: Rodna (resedinta comunei) si Valea Vinului. Resedinta co­munei, satul Rodna., se desfasoara aproape în egala masura atât în arealul Muntilor Rodnei, cât si în cel al Muntilor Bârgaului, pe când, Valea Vinului se desfasoara în întregime în spatiul Muntilor Rodnei.

           Comuna Rodna, se întinde pe o suprafata de 171 ha, cu predominanta în luncile si redusele portiuni de terase ale Somesului Mare si Izvorul Bailor, care conflueaza aproape de centrul comunei, în amonte de Podul Cabii.

Prin extinderea tentaculara a vetrei Rodnei pe Somes, pe Somes, Izvorul Bailor, Valea  Marte, pârâul Leurdis (al Ţiganilor), conturul acesteia a capatat aspectul unei piei de urs întinse.

                  Fata de comuna Rodna, orasele cele mai apropiate si cu legatura directa de comunicare sunt: Sângeorz-Bai, la distanta de 14-km; Nasaud la 42 Km; Bistrita, la 62 km; Beclean la 67 km; Dej la 92 km; Cluj Napoca la 152 km; Ebaia Mare la 180 km; Vatra Dornei la 96 km - pe calea ferata; iar fata de capitala tarii localitatea se afla la distanta de 506 km. Toate aceste date argumenteaza o pozitie favorabila a Rodnei la raspântia drumurilor ce au legat Transilvania cu Moldova si Maramuresul.

Foto 1: Harta încadrarii administrativ - teritoriale.

2.2.2.Clima

            Pozitia în ansamblul grupei nordice a Carpatilor Rasariteni, orientarea culmii principale pe directia est-vest, masivitatea si înaltimea de peste 2200 m determina câteva particularitati climatice pentru Muntii Rodnei. Prin pozitie, se situeaza la contactul a doua arii de influenta baltica si oceanica, cu diferentieri între versantii nordici si cei sudici, ca urmare a orientarii pe directia est-vest. Diferentierile se manifesta în regimul termic si al precipitatiilor. Masivitatea si înaltimile mari diferentiaza climatic creasta principala de regiunile periferice, aflate cu mult sub nivelul acesteia.

            Radiatia solara globala, factor climatogenetic, prezinta pe suprafetele orizontale valori ce scad de la 100 - 110 kcal/cm2/an la 900 m altitudine, la 95 kcal pe cele mai mari înaltimi. Regimul si repartitia elementelor climatice sunt supuse etajarii determinate de diferenta de altitudine între cota maxima de 2303 m (Pietrosu Mare) si partile periferice ale parcului, situate la 600 m.

            Temperatura medie anuala la Statia Meteorologica (1785 m) din Caldarea Iezer, este de 1,3șC si scade spre culmi unde se situeaza la valori de pâna la - 1,5șC si creste pâna la 6șC spre periferia parcului. Temperaturi negative se înregistreaza în lunile noiembrie - martie, iar cele pozitive începând din aprilie pâna în octombrie. Valorile medii maxime sunt de 9,9șC, înregistrate în iulie si august, iar cele minime de - 7,4 si - 7,0șC în ianuarie si februarie. Temperatura maxima absoluta de 24șC a fost înregistrata în iulie 1987. Temperatura minima absoluta a fost de - 37,3șC la data de 4 martie 1987.

            Suma anuala a temperaturilor medii zilnice sub si de 0șC este mai mic de 3000 șC, atât în treapta înalta cât si în cea joasa a parcului. Temperaturile medii maxime zilnice în ianuarie se mentin la valori mai mici de - 6 șC în regiunile înalte, iar în regiunile periferice la valori de - 4 si - 6 șC. Temperaturile medii minime zilnice în ianuarie au valori mai mici de - 14 șC în partile înalte si - 12 șC la periferia parcului. Prima zi de înghet se înregistreaza la 1 octombrie iar ultima în jurul datei de 1 mai.

            Zilele de iarna la Statia Meteo Iezer cu temperaturi medii mai mari sau egal cu 0 șC sunt în numar de 107, 2 iar numarul zilelor cu înghet este de 197,8. Umiditatea relativa se mentine la valori  ridicate, aproximativ în jurul valorii de 80%, cu diferentieri în functie de altitudine, expozitie, conditii de adapost etc. Nebulozitatea totala are valori ridicate, media anuala este de  6,7 zecimi, cu valori minime în septembrie - octombrie de 3,9 - 6 zecimi, respectiv ianuarie cu 6,1 zecimi. Anual numarul mediu de zile senine este de 60 - 80 în zona joasa si 80 - 100 în cea înalta, iar numarul mediu de zile cu cer acoperit este de 200 - 220 si respectiv 180 - 200. Daca în timpul iernii (ianuarie), numarul maxim de zile cu cer senin este de 8 - 10 zile în partile înalte si 6 - 8 zile în cele periferice, în lunile de vara situatia se inverseaza, în iulie - august culmile înalte au doar 6 - 8 zile senine, iar cele joase 8 - 10 zile.

            Durata de stralucire a soarelui este în jur de 1800 ore la baza versantului si 1600 ore pe culme. Valorile cele mai ridicate se înregistreaza în lunile august - septembrie. Precipitatiile oscileaza între 1200 - 1400 mm în regiunile joase si peste 1400 mm în partea înalta a masivului. Versantii nordici sunt mai umezi (1100 mm la altitudinea de 1000 m) fata de cei sudici care primesc 1000 mm la aceeasi altitudine. Optimul pluviometric se înregistreaza la altitudinea de 1400 - 1700 m. Maximul de precipitatii se înregistreaza în lunile mai, iunie, iulie si august (1000 mm), iar al doilea maxim se înregistreaza în luna noiembrie. Minimul de precipitatii se realizeaza în luna ianuarie (66 mm).

Numarul de zile cu precipitatii lichide este de 105,5 iar cel al zilelor cu precipitatii solide de 119,7. Prima ninsoare apare la începutul lunii septembrie pe înaltimi, iar ultima ninsoare la începutul lunii mai. Numarul zilelor cu strat de zapada este de 160 - 200 la înaltimi si 120 - 160 la periferia masivului. Grosimea medie a stratului de zapada este de 62 cm, poate atinge uneori 2 m.

Vânturile au o frecventa mai mare pe culmi, unde poate atinge valori de peste 90%, iar calmul este foarte rar. Frecventa mare o au vânturile de NV, apoi cele de NE, E, S si V. În zona înalta frecvent apar viteze ale vântului de 50 - 60 m/s.

Tabel nr. 14  Valorile minime, medii si maxime ale temperaturilor în perioada 2000 - 2005 (Citiri la Statia Meteo - Iezer- date furnizate de Centrul Meteo Regional-TRANSILVANIA NORD- CLUJ))

Anul

Temperatura aerului (șC)

Minima lunara

med

min

data

max

data

Media

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

anuale

min

Max

2000

-23

-20

-18

-12

-5

-3

0.7

1.9

-4

-6

-7

-18

2.4

-23

25 I

22.6

22 VIII

-0.9

6

2001

-18

-18

-12

-11

-6

-1

4.8

-1.9

-2

-5

-16

-21

1.9

-21

17 XII

22.5

10 VIII

-1.2

5.1

2002

-20

-16

-11

-16

1

-0

5

4.4

-2

-8

-11

-18

2.8

-20

1 I

24

4 VII

-0.3

5.9

2003

-19

-21

-23

-16

-3

1

3.3

3.4

-4

-16

-11

-16

1.2

-23

22 III

19.8

11 V

-1.2

5.1

2004

-22

-26

-22

-7

-5

2

1.6

1.6

-5

-7

-17

-16

1.5

-26

13 II

21.8

9 VII

-1.3

4.5

2005

-19

-22

-23

-10

-5

-1

3.5

1

2

-7

-15

-18

1.2

-23

1 III

22.6

31 VII

-1.6

4.1

Temperatura aerului (șC) - minima absoluta

-26,0 în februarie 2004

Temperatura aerului (șC) - maxima absoluta

24,0 în iulie 2002

Fig. 15 Variatia temperaturilor minime lunare în perioada 2000 - 2005

2.2.3.Hidrologie

            Resursele de apa sunt constituite din ape subterane si ape de suprafata (reteaua hidrografica si lacurile). Dominanta rocilor cristaline compacte determina cantonarea apelor freatice, mai ales în scoarta de alterare, ceea ce nu permite asigurarea unor rezerve importante, fenomen compensat de cantitatea mare de precipitatii.

Apele freatice efileaza sub forma de izvoare la baza grohotisurilor, scoartelor de alterare si a solurilor, având debite variabile, dependente de regimul precipitatiilor. Sunt slab mineralizate (50 - 150 mg/l) si apartin clasei bicarbonatate, grupa alcalina. Depozitele calcaroase cantoneaza acumularile de ape în golurile si diaclazele acestor roci, generând izvoare cu variabilitate mare, cum sunt cele din bazinele superioare ale Izei, Rebrei, Telcisorului, Gersei, Strâmbei, dar si cu debit constant ca cele de la Fântâna si Izvorul Dragos care alimenteaza cu apa potabila orasul Borsa, respectiv comuna Moisei.

Muntii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza. Reteaua de râuri este organizata în mai multe sectoare hidrografice.

Sistemul Viseului, ce dreneaza versantul nordic al Muntilor Rodnei, are numerosi afluenti ale caror izvoare se afla în diverse circuri glaciare: Fântâna (izvoare în circul glaciar Izvorul Cailor, Piatra Rea si Paltinis), Negoiescu (izvoare în circurile Negoiescu Mare si Negoiescu Mic), Repedea (izvoare în caldarile Buhaiescu si Izvorul Mare), Pietroasa (obârsia în caldarea Iezer si Zanoaga Mare), Izvor (din caldarea Zanoaga Mica), Hotarului si Izvorul Dragos (izvoare în caldarile Livezi, Gropi si Râpi).

Sistemul Izei dreneaza partea de nord-vest a parcului prin izvoarele Izei.

Sistemul Somesul Mare dreneaza versantii de sud-est, sud si sud-vest ai Muntilor Rodnei prin numerosi afluenti: Cobasel (izvoare sub Inaut - Rosu), Baia (Valea Bailor, Valea Vinului), Aniesul Mare si Aniesul Mic (de sub Nedeia Straja, Galati), Cormaia (sub Vf. Cormaia si Nedeia Straja), Rebra (izvoare sub Vf. Obârsia Rebrii), Gersa (izvoare sub Piciorul Negru), Salauta (cu afluentul Strâmba).

 

 

                          Somesul Mare

 

Sistemul Bistritei dreneaza sectorul nord-estic al Muntilor Rodnei. Izvoarele Bistritei Aurii se afla în caldarea Bistricioara, în Taul stiol (Izvorul Bistritei Aurii). Dintre afluentii cei mai importanti: Putredu (cu izvoare sub Cisa si Coasta Neteda), Tomnatecul Mare si Mic, Bila (izvoare sub Inau), Lala (izvoare sub Inau, dreneaza lacurile glaciare Lala Mare si Lala Mica).

Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice Muntilor Rodnei, fiind situate la altitudinea de 1800 - 1950 m. Genetic se încadreaza în categoria lacurilor glaciare cantonate în circurile sau vaile fostilor ghetari cuaternari. Numarul lor este greu de apreciat, multe fiind temporare, Gâstescu a identificat în anul 1971, 67 lacuri. Adâncimea maxima este de 5,2 m în taul mijlociu al Buhaiescului  (II). Dintre cele mai importante lacuri glaciare din muntii Rodnei se numara: Iezer (3450 m2), Buhaescu I (700 m2), Buhaescu II (1700 m2), Buhaescu III (700 m2), Buhaescu IV (1100 m2), Repedea (790 m2), Negoiescu,  stiol (circa 1600 m2), Lala Mica (1550 m2), Lala Mare (5631 m2), lacurile din caldarea Negoiescului (7), lacurile din caldarea Piatra Rea  etc. Majoritatea lacurilor se alimenteaza din izvoarele situate la baza depozitelor de grohotisuri, cu ape limpezi, potabile, cu mineralizare sub 45 mg/l.

                                   Lacul Lala Mare

2.2.4. Soluri

            Procesele pedogenetice s-au desfasurat în masiv atât sub influenta factorilor bioclimatici specifici diferitelor etaje de vegetatie, cât si sub influenta directa a substratului litologic. Predominarea covârsitoare a sisturilor cristaline si metamorfice în substratul geologic a determinat evolutia fireasca a solurilor zonale spre solurile oligobazice, acide, care în succesiune pe altitudine coincid în mare cu etajarea vegetatiei.

            Astfel, solurile brune luvice (podzolite) se întâlnesc frecvent în etajele colinar si submontan din ramura vestica si sud-vestica a masivului, fie sub pajistile mezofile de Agrostis capillaris (Dealul stefanitei), fie sub pâlcurile de gorunete ramase nedefrisate (Rebrisoara).           Aceste soluri au evoluat pe luturi, gresii si sisturi bituminoase si au o succesiune de orizonturi O - Ao - EI - EB - Bt - D, cu migrare activa de argila. Sub aspect chimic se caracterizeaza printr-o reactie acida (pH între 4,95 - 5,10), un continut ridicat în materie organica (4,7%) si sunt mediu saturate în baze (V = 68,4%).

            Solurile automorfe zonale din etajul montan sunt brune acide si negre acide, a caror extindere este indicata de padurile de fag si de fag în amestec cu molid si brad.

            În etajul molidisurilor, cea mai mare extindere o au solurile brune feriiluviale, formate pe sisturi sericito-cloritoase, cu o textura lutoasa, puternic acide (pH = 3,8), bogate în materie organica, slab saturate în baze. Pe terenurile despadurite, pe masura ce se instaleaza vegetatia ierboasa, aceste soluri devin mai superficiale si se îmbogatesc în humus acid.

            În etajul subalpin, sub fitocenozele de jneapan se întâlnesc litosoluri organice, slab evoluate, care se dezvolta pe roci cristaline, de regula bolovanisuri si pietrisuri consolidate, au o textura lutoasa, cu o reactie puternic acida si un procent ridicat de materie organica.

            Sub limita superioara a etajului subalpin si în etajul alpin inferior, pe terenurile acoperite de tufarisuri scunde (Rhododendron, Vaccinium) si pajisti primare de Carex curvula, Juncus trifidus si Festuca airoides, se întâlnesc solurile humico-silicatice, superficiale, lutoase, puternic acide, bogate în substanta organica si foarte slab saturate în baze. Acest tip de sol reprezinta principalul pedoclimax complementar al pajistilor alpine climatogene.

            În comparatie cu solurile acide, solurile formate pe substrat litologic eubazic au un caracter intrazonal si ocupa suprafete restrânse în zonele calcaroase din etajul subalpin si cel alpin inferior al masivului (Piatra Rea, Piatra Alba, Mihaiasa, Puzdra, Muntele Cailor, Corongis). Cele mai raspândite soluri bazice, intrazonale, sunt rendzinele negre, care au evoluat sub fitocenozele pajistilor din alianta Festuco saxatilis - Seslerion bielzii. Ele sunt soluri superficiale, reactie neutra sau slab bazica, continut ridicat de carbonati, procent ridicat de humus Pe crestele si pe versantii unor vârfuri calcaroase (Puzdra, Negoiasa, Turnu Rosu), bogate în grohotisuri marunte si cu eroziunea activa, se întâlnesc sub fitocenozele aliantei Thlaspeion rotundifolii litosolurile denumite protorendzine.

            Tot în grupa solurilor intrazonale se încadreaza si solurile turboase, dezvoltate pe terenurile cu exces de umiditate din prejma izvoarelor si a pâraielor subalpine, terenuri pe care se dezvolta fitocenozele acidofile apartinatoare clasei Scheuchzerio - Caricetea nigra. Pe luncile vailor intramontane se întâlnesc frecvent solurile aluviale si aluvio - coluviale cu o vegetatie naturala constituita îndeosebi de fitocenozele cu Alnus incana si Salix purpurea.

2.2.5. Flora si vegetatia

2.2.4.1. Flora cormofitica din Muntii Rodnei

            Pe baza literaturii de specialitate (Coldea 1990), s-au identificat 1123 specii de fanerogame. În urma analizei areal-geografice a florei masivului s-a constatat o predominare a elementelor eurasiatice (36,7%), pe fondul carora s-au interferat în diferite etape fitoistorice elementele circumpolare (12,7%), central-europene (8,1%) si un contingent redus de elemente mediteraneene (4,6%) si continentale (1,4%).

            Din categoria speciilor rare sau foarte rare pentru flora României, enumeram urmatoarele: Salix alpina, Salix bicolor, Astragalus penduliflorus, Adrosace obtusifolia, Laserpitium archangelica, Conioselinum tataricum, Saussurea porcii, Carex atrofusca, Carex pediformis, Carex bicolor, Kobresia simpliciuscula, Juncus castaneus etc.

            Dintre speciile endemice pancarpatice, care vegeteaza frecvent în fitocenozele de pe substratele calcaroase, din etajele subalpin si alpin ale masivului sunt prezente: Salix kitaibeliana, Erysimum wittmani, Cardaminopsis neglecta, Oxytropis carpatica, Thymus pulcherrimus, Campanula carpatica, Leontodon pseudotaraxaci, Festuca carpatica, Trisetum fuscum, Aconitum moldavicum, Dentaria glandulosa, Saxifraga carpathica, Symphytum cordatum, Euphrasia tatrae, Erigeron macrophyllus, Centaurea mollis, Petasites kablikianus, Leucanthemum waldsteinii, Festuca versicolor.

            Dintre speciile endemice pentru Carpatii sud-estici: Silene dubia, Silene zawadzkii, Cerastium lerchenfeldianum, Dianthus tenuifolius, Aconitum lasicarpum, Ranunculus carpaticus, Papaver corono-sancti-stephani, Hesperis oblongifolia, Alyssum repens, Draba kotschyi, Thlaspi dacicum, Viola declinata, Chrysosplenium alpinum, Heracleum sphondylium transsilvanicum, Melampyrum saxosum, Thymus commosus, Phyteuma tetramerum, P. vagneri, Carduus kerneri, Centaurea pinnatifida, Trisetum macrotrichum, Sesleria bielzii, S. heufleriana, S. rigida haynaldiana, Poa deylii, Alopecurus pratensis laguriformis, Festuca porcii etc.

În numar mai redus se întâlnesc în masiv speciile endemice pentru Carpati Rasariteni: Primula officinalis carpatica, Pulmonaria filarszkyana, Euphorbia villosa, Poa rehmanii, Heracleum carpaticum, Centaurea phrygia carpatica si speciile endemice pentru Muntii Rodnei: Silene nivalis, Soldanella hungarica hungarica, Saussurea porcii. Flora Muntilor Rodnei cuprinde relicte glaciare deosebite: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, C. paupercula, C. pauciflora, Empetrum nigrum, Vaccinium oxycoccos, Salix bicolor.

Muntii Rodnei adapostesc si un contingent mare de specii dacice (carpato-balcanice): Silene heuffeli, Cardamine rivularis, Thlaspi kovatsii, Viola dacica, Hypericum richeri grisebachii, Jovibarba heuffeli, Sempervivum marmoreum, Saxifraga luteoviridis, S. heucherifolia, Lathyrus hallersteinii, Veronica baumgartenii, Melampyrum bihariense, Swertia punctata, Campanula transsilvanica, Achillea lingulata, Doronicum carpaticum, Senecio abrotanifolius carpathicus, Crocus banaticus, Poa media, Linum extraaxilare, Asperula capitata, Anthemis macrantha etc.

Aici se gasesc si specii protejate (tabel Lista Rosiea speciilor de flora si fauna din Muntii Rodnei - Anexa 2) amintim: Leontopodium alpinum, Gentiana lutea, Gentiana punctata, Angelica archangelica, Trollius euroapeus, Nigritella rubra, Silene nivalis, Papaver corona-sancti-stephani, Pinus mugo, Pinus cembra, Taxus baccata, Rhododendron myrtifolium.

         

             Lychnis nivalis                               Leontopodium alpinum                         Trollius europaeus

    

        Poiana cu narcise Saca(Narcissus stelaris)                                           Pinus mugo

                                                                     Rhododendron kotschyi

2.2.6.Vegetatia

            În Muntii Rodnei se constata o diferentiere a învelisului vegetal pe altitudine, în strânsa legatura cu factorii climatici si edafici (Donita, 1965). Aceste formatiuni vegetale, bine individualizate fizionomic, caracterizeaza o anumita zona montana si sunt raspândite pe altitudine sub forma de "benzi" late de 300 - 500 m, alcatuind etajele si subetajele de vegetatie (Pignatti, 1980). Gh. Coldea enumera în lucrarea "Muntii Rodnei - Studiu geobotanic" (1990), 74 asociatii vegetale, din care 22 sunt descrise pentru prima data.

            Etajul montan este foarte bine reprezentat în masiv si se extinde pe altitudine între 500 si 1500 m, cuprinzând aproape întreaga zona forestiera. În cadrul acestui etaj se pot diferentia sub aspect fizionomic si pedoclimatic, pe baza formatiunilor vegetale dominante, 3 subetaje.     Subetajul montan inferior (500 - 650 m), cu o vegetatie caracteristica, constituita din goruneto-carpinete si fageto-carpinete, se afla în zona marginala sud-vestica a masivului. În locul fitocenozelor lemnoase se întâlnesc frecvent pajisti mezofile de Agrostis capillaris si Festuca rubra.

            Subetajul montan mijlociu (650 - 1100 m) se caracterizeaza atât prin prezenta padurilor pure de fag, grupate în asociatiile Symphyto - Fagetum, Phyllitidi - Fagetum si Hieracio rotundati - Luzulo - Fagetum, cât si a padurilor de amestec de fag cu brad (Pulmonario rubrae - Abieti - Fagetum) si de fag cu molid (Leucanthemo waldsteinii - Piceio - Fagetum). Pe versantii despaduriti din acest subetaj s-au instalat fitocenozele mezofile ale asociatiei Festuco rubrae - Agrostetum capillaris, constituind tipul predominant de pajiste din cadrul fânetelor montane din zona.

Subetajul montan superior (1100 - 1500 m) este individualizat prin prezenta exclusiva a padurilor boreale de molid, grupate sub aspect geobotanic în asociatiile Hieracio rotundati - Piceetum si Leucanthemo waldsteinii - Piceetum, raspândite pe toata întinderea masivului. În zonele despadurite din acest subetaj se întâlnesc, în functie de factorii pedo-ecologici, fie fitocenozele mezotrofe ale asociatiei Festuco rubrae - Agrostetum capillaris (Nichitas), fie fitocenozele mezo-oligotrofe ale asociatiei Scorzonero rosae - Festucetum nigricantis ( stiol,  Galat, Puzdra). Toate aceste terenuri sunt folosite ca pasuni montane.

            Etajul subalpin începe sa se contureze în masiv odata cu aparitia molidisurilor de limita (1500 - 1550 m) si se definitiveaza fizionomic de catre tufarisurile de jneapan, care urca spre vârfurile înalte ale masivului, sub forma de pâlcuri, pâna la peste 2000 m altitudine.            Molidisurile de limita din cadrul asociatiei Rhododendro myrtifolii - Piceetum, urca pe versantii sudici si vestici ai masivului pâna la 1650 - 1670 m (Vf. Batrâna - 1670 m, Valea Cormaia - 1660 m, V. Anies - 1650 m, Vf. Corongis - 1630 m), iar pe versantii nordici si estici pâna la 1600 - 1620 m (Zanoaga de Jos - 1620 m, saua Gajei - 1620 m, V. Lala - 1610 m). Limita superioara a molidisurilor este prefigurata în bazinele superioare ale vailor de Alnus viridis (Pulmonario filarszkyanae - Alnetum viridis), iar pe versantii si seile masivului de cenozele asociatiilor Campanulo abietinae - Juniperetum nanae si Melampyro saxosi - Vaccinietum myrtilii.

            La altitudini mai mari de 1650 m devin atotstapânitoare tufarisurile de jneapan, grupate în asociatia Rhododendro myrtifolii - Pinetum mugi, caracteristice pentru etajul subalpin al Carpatilor. Defrisarea masiva a jnepenisurilor în ultimele secole, în scopul extinderii suprafetelor cu pasuni, a redus mult aria lor actuala, ramânând compacte numai în zona Pietrosu Mare si bazinul superior al Vaii Lala. Pâlcuri mari de jnepenisuri s-au pastrat însa pe toti versantii abrupti ai vailor intramontane, în caldarile glaciare si pe unele vârfuri unde defrisarea a fost dificila, iar terenul impropriu pasunilor. Aceste pâlcuri constituie argumente sigure ca odinioara tufarisurile de jneapan ocupau versantii si culmile tuturor vârfurilor din masiv pâna la 2100 m. Dupa defrisarea lor s-au instalat ulterior pe versantii mai slab înclinati tufarisurile scunde ale asociatiei Vaccinio - Rhododendretum myrtifolii si unele buruienisuri înalte apartinatoare asociatiilor Hyperico - Calamagrostetum villosae si Phleo - Deschampsietum caespitosae, iar pe crestele si seile vârfurilor înalte cenozele alpine ale asociatiilor Potentilo - Festucetum airoidis si Oreochloo - Juncetum trifidi.

            Etajul alpin al Muntilor Rodnei (2100 - 2300 m), caracterizat prin prezenta pajistilor primare din alianta Caricion curvulae (Caricetum curvulae, Oreochloo - Juncetum trifidi) si a unor tufarisuri scunde oligoterme din alianta Cetrario - Loiselerion, este restrâns la o zona îngusta, care apare în evidenta doar pe vârfurile cele mai înalte din masiv (Inau, Galat, Anies, Puzdra, Rebra, Pietrosu Mare). În afara de fitocenozele alpine mentionate, pot fi atribuite acestui etaj unele fitocenoze saxicole din alianta Androsacion alpinae si asociatiile chionofile din alianta Salicion herbaceae.

            În comparatie cu masivele muntoase din Carpatii Meridionali (Boscaiu, 1971), în Muntii Rodnei etajul alpin se individualizeaza la altitudini mai coborâte cu circa 150 - 200 m, datorita pozitiei lor la o latitudine nordica mai mare cu doua grade.

2.2.7. Fauna

Datorita diversitatii ecosistemelor, fauna este bine reprezentata, din datele colectate pâna în prezent exista un inventar de circa 2000 specii, multe grupe de nevertebrate fiind înca necercetate în parc. Studiul nevertebratelor a scos în evidenta o mare diversitate de specii, unele endemice, relictare. Remarcam prezenta a numeroase endemite carpatice, dintre acestea câteva sunt endemice pentru Muntii Rodnei: Romanosoma cavernicola, R. bîrtei, R. odici etc.

            Fauna de enchitreide din Muntii Rodnei, nevertebrate din sol participante la descompunerea detritusului organic si implicit la formarea humusului, aerarea stratelor superficiale ale solului, mentinerea echilibrului hidric, structurarea solului, este reprezentata de 40 specii inventariate pâna în prezent, dintre care mai interesante sunt: Lumbricillus pagenstecheri, L. helgolandicus, Fridericia aurita, F. leydigi,  Enchytraeus buchholzi, Mesenchytraeus gaudens, Achaeta camerani, Marionina argentea, M. tubifera etc.

            Fauna de lumbricide (Oligochete), nevertebrate cu rol în descompunerea resturilor organice si formarea structurii solului, cuprinde 15 specii identificate pâna în prezent, dintre care unele sunt endemite carpatice: Allolobophora carpathica, A. dacica, iar altele cu o raspândire mai larga: Dendrobaena clujensis, Eisenia submontana, Octodrillus lissaenais, Fitzingeria platyura etc.

            Fauna de nematode din Muntii Rodnei cuprinde 55 specii identificate pâna în prezent, dintre care: Malenchus bryophilus, Mesodorylaimus bastiani, Metateratocephalus crassidens, Plectus longicaudatus, Wilsonema otophorum, Yspylonellus vexiliger etc.

            Fauna de colembole din Muntii Rodnei cuprinde 74 de specii identificate, majoritatea edafice si câteva cavernicole, printre ele se numara: Tetrachanthella transylvanica (endemit transilvanean) si specii cu areal mai larg: Onychiurus carpaticus, Folsomia manolachei, Neamura parva, Tetrodontophora bielanensis, Lepidocyrtus curvicollis, Tomocerus flavescens etc.

            Fauna de diplopode inventariate în Muntii Rodnei cuprinde 29 specii identificate pâna în prezent, multe fiind endemite carpatice: Polydesmus tetranus rodnaensis, P. daday, Karpatophyllon polinskii, Leptoiulus baconiensis pruticus, L. corongisius, Unciger transsilvanicus, Chromatoiolus silvaticus, Glomeris prominens, Mastigophorophyllon serrulatum, M. penicilligerum; alte specii sunt endemice pentru Muntii Rodnei: Polydesmus hamatus furculatus, Romanosoma cavernicola, R. bîrtei, R. odici.

            Fauna de chilopode, nevertebrate cu rol important în protejarea padurii, hranindu-se cu larve de insecte fitofage, în numar de 36 specii identificate, prezinta elemente endemice pentru Muntii Rodnei: Clinopodes rodnaensis, Lithobius matici matici, L. silvivagus, L. luteus, Thracolithobius inexpectatus; endemite carpatice (relicte preglaciare): Lithobius cyrtopus, Monotarsobius burzenlandicus.

            Fauna de ortoptere, insecte cu rol foarte important în ecosisteme, baza trofica pentru multe animale, prezente în numar de 39 specii identificate, dintre care 4 endemite carpatice: Isophya brevipennis, I. pienensis, Pholidoptera transsylvanica si Miramella ebneri carpathica.

            Fauna de lepidoptere, insuficient cercetata, prezinta 546 specii identificate, dintre care unele sunt de interes deosebit: Erebia sudetica rodnaensis, E. epiphron transsylvanica, E. pharte belaensis, Parnassius mnemosyne, Lycaena helle, L. alciphron, Zerynthia polyxena, Acherontia atropos, Pieris bryoniae carpathensis, Argynnis laodice, Coenonympha tullia, Psodos quadrifaria, Ocnogyna parasita etc. În anul 2005 s-a citat o specie noua pentru tara (Apotomis infida).

            Fauna de acarieni, insuficient studiata, cuprinde 41 specii identificate pâna în prezent, dintre care amintim: Neotrichoppia getica, Quadroppia quadricarinata, Medioppia globosa, Minuthozetes pseudofusiger, Multioppia ramuligera, Oribatella dudichi, Metabelba pulverulenta etc.

            Fauna de coleoptere, insuficient cercetata, cuprinde 41 specii citate din Muntii Rodnei, dintre care unele foarte rare (Bembidion transsylvanicus), altele mai raspândite: Ampedus pomonae, Pidonia lucida, Saperda scalaris, Lepiura quadrifasciata, Rosalia alpina, Carabus zawadskii, Duvalius proceroides etc.

            Fauna de odonate cuprinde 27 specii, dintre care amintim: Lestes dryas, Coenagrion hylas, Ischnura elegans, Aeshna cyanea, Cordulegaster boltonii, Libellula quadrimaculata, Sympetrum sanguineum, Pyrrhosoma nymphula etc.

            Ihtiofauna, insuficient cunoscuta, este reprezentata de 13 specii identificate pâna în prezent, dintre care un rol important îl au: Leuciscus souffia, Phoxinus phoxinus, Salmo trutta fario, Cottus gobio, Thymallus thymallus, etc., iar dintre chiscari: Eudontomyzon danfordi. Unele dintre aceste specii se gasesc pe lista rosie a vertebratelor din România.

            Herpetofauna cuprinde un numar mare de specii. Fauna de amfibieni, bine reprezentata în parc prin 13 specii, majoritatea protejate la nivel national si european: Triturus alpestris, T. montandoni (tritonul carpatic), T. vulgaris, T. cristatus, Salamandra salamandra, Rana temporaria, Bufo bufo, Hyla arborea etc.

            Fauna de reptile, reprezentata prin 9 specii, unele având un areal mai restrâns sau mai larg în zona parcului: Vipera berus, Zootoca vivipara, Anguis fragilis, Podarcis muralis, Coronella austriaca, Natrix natrix, Elaphe longissima, Lacerta agilis etc.

            Avifauna, reprezentata prin 148 specii identificate pâna în prezent, cuprinde multe specii protejate la nivel national si european: Aquila chrysaetos (acvila de munte), A. pomarina (acvila tipatoare mica), Falco peregrinus (soimul calator), F. tinnunculus (vânturel rosu), F. subbuteo (soimul rândunelelor), Tetrao tetrix (cocosul de mesteacan), Tetrao urogallus (cocosul de munte), Strix aluco, Strix uralensis, Bubo bubo (buha), Glaucidium passerinum (ciuvica), Asio otus (ciuf de padure), Aegolius funereus (minunita), Dendrocopus syriacus, D. leucotos, D. medius, Picoides tridactylus (ciocanitoare de munte), Ficedula albicollis, Lanius collurio, Dryocopus martius (ciocanitoare neagra) etc.

            Fauna de mamifere este diversificata dar insuficient cercetata, reprezentata prin 44 specii identificate pâna în prezent, majoritatea speciilor fiind protejate: Ursus arctos (ursul brun), Lutra lutra (vidra), Mustela erminea (nevastuica), M. nivalis (hermelina), M. putorius (dihorul), Martes martes (jderul de copac), M. foina (jderul de piatra), Meles meles (bursucul), Lynx lynx (râsul), Felis sylvestris (pisica salbatica), Capreolus capreolus (caprioara), Cervus elaphus (cerbul), Rupicapra rupicapra (capra neagra), Canis lupus (lupul), Marmota marmota (marmota) etc.

           

     

       Rupicapra rupicapra (capra neagra)                            Marmota marmota (marmota)

                                    

                                                 Ursus arctos (ursul brun)

Evaluarea numarului de mamifere pe raza parcului a condus la urmatoarele rezultate: cerb comun (74), caprior (55), mistret (62), iepure (77), cocos de munte (158), marmota (44), urs (30), lup (31), râs (13), bursuc (14), vulpe (87), capra neagra (116), jder de copac (43), jder de piatra (43), dihor (46), nevastuica (34), cocos de mesteacan (52), pisica salbatica (18), Datele  provin de la Ocoalele Silvice care gestioneaza fonduri de vânatoare pe raza parcului.

            Dintre micromamifere, amintim: Sicista betulina (soarecele vargat), Microtus nivalis (soarece de zapada), M. arvalis (soarece berc), M. agrestis (soarece de umbra), Dryomis nitedula (pârsul de copac), Glis glis (pârsul mare), Muscardinius avellanarius (pârsul de alun), Crocidura leucodon (chitcan de câmp), Neomys fodiens (chitcan de apa), N. anomalus (chitcan de apa), Sorex minutus (chitcan mic), Sorex araneus (chitcan de ogor), Clethrionomys glareolus (soarece scurmator), Pytimis subterraneus etc.

            Chiropterele sunt putin studiate în arealul Muntilor Rodnei. Dintre speciile citate în literatura de specialitate, în zona au fost identificate pâna în prezent urmatoarele specii: Myotis myotis (liliacul comun), Myotis blythi (liliacul comun mic), Eptesicus serotinus (liliacul cu aripi late), Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu potcoava), Nyctalus noctula (liliacul de amurg), Barbastella barbastellus (liliacul cârn) etc.

            Numeroase specii de fauna se regasesc în Lista Rosie a PNMR (Anexa 2), al caror statut (vulnerabile, rare, periclitate, amenintate, extincte) va fi cercetat în perioada urmatoare.

2.3.Populatia

Dupa cum atesta izvoarele arheologice, zona Rodnei a fost populata din timpuri stravechi, chiar din epoca pietrei, dovada fiind toporul de pai gasit pe teritoriul comunei. Dacii au extras din vechime din minele rodnene aur si argint, lucru ce s-a continuat sî sub stapânirea romana. " Romanii au dat atentie deosebita minelor din Dacia, în special celor de aur. În Muntii Apuseni erau opt centre de exploatare a aurului, cele mai însemnate din Dacia. Un alt centru se afla la Rodna, unde se exploata si argintul ", Constantin C. Georgescu "Istoria românilor" vol I.

Ca populatia n-a parasit aceste meleaguri în fata popoarelor migratoare este dovedit prin pastrarea numelui dacic al râului Somes.

            Dintre statisticile demografice ale recensamântului din 1992, de mare interes pentru viitorul si prosperitatea economica a comunei Rodna ni se pare cea care vizeaza gruparea populatiei pe categorii de vârsta, dupa cum ur­meaz a:

Totalul

Din care

Grupele de vârsta

populatiei

 femei

0-14 ani

Din care femei

15-59 ani

Din care femei

60- peste 60 ani

Din care femei

6373

3165

1704

810

3863

1857

833

498

Tabel 4:  Grupele de vârsta pe sexe în urma recensamântului din anul 1992.

                 Datele tabelului evidentiaza o usoara tendinta de îmbatrânire a populatiei Rodnei, fenomen tradat de procentul sub 30% al populatiei din grupa tinerilor 0-14 ani. Detinând peste 55% din totalul populatiei, grupa adultilor 15-59 ani anunta atât o buna perspectiva a fortei de munca, dar si un pluton serios de locui­tori care bat la usa pensionarii, urmând sa îngroase rândurile populatiei inactive. Existenta unui procent de vârstnici de peste 13% indica, de asemenea, tendintele de îmbatrânire a populatiei Rodnei.

            Scaderea natalitatii si usoara crestere a mortalitatii din ultimii trei ani (în anul 1992 la Rodna s-au nascut 102 copii si au murit 68 locuitori, rezultând un spor natural total de 34 oameni, iar în anul 1994 s-au nascut 96 copii, au decedat  83 de locuitori, rezultând un spor natural total doar de 13 locuitori), reprezinta de asemenea un semn de regres demografic si de îmbatrânire a populatiei.

            Evident ca ponderea din ce în ce mai mare a populatiei grupei de 60 de ani si peste 60 de ani duce în mod direct spre cresterea numerica a populatiei nepro­ductive, ceea ce ridica o serie de probleme economice si sociale.

            În privinta structurii pe grupe de sexe, desprindem din statistica de la 1 ia­nuarie 1995 (pentru anul 1994) o usoara superioritate a populatiei masculine (din totalul de 6363 locuitori, înregistrati la 1 ianuarie 1995, un numar de 3201 sunt barbati si 3162 sunt femei, contrar valorilor si tendintelor manifestate pe plan na­tional).            

Anul

Populatia totala

barbati

femei

1992

6373

3208

3165

1994

6363

3201

3126

1996

6471

3259

3212

1997

6577

3304

3273

1998

6677

3332

3345

1999

6685

3329

3356

2000

6741

3357

3384

2002

6307

3340

2967

Tabelul 5:. Eolutia structurii populatiei pe sexe

         

          La ultimul recensamânt,  facut în primavara anului 2002, populatia Rodnei este de 6307 locuitori, repartizati pe nationalitati astfel:

Români

5614

Maghiari

591

Rromi

90

Germani

6

Ucrainieni

1

Sârbi

1

Slovaci

1

Polonezi

2

Armeni

1

Totalul populatiei

6037

Tabelul6: Repartitia pe nationalitati în urma recensamântului din anul 2002

           

            Structura confesionala, pe religii, a populatiei ne evidentiaza atât peisajul multiconfesional în care se misca populatia Rodnei, cât si preponderenta popu­latiei de confesiune ortodoxa.

Ortodocsi

4704

Romano- catolici

932

Greco-catolici

90

Reformata

26

Evanghelisti

1

Baptista

80

Penticostala

280

Adventista de ziua aVII-a

46

Martorii lui Iehova

132

Studenti în Biblie

8

Adventisti reformati

4

Atei

1

Religie nedeclarata

17

Tabelul 7: Repartitia dupa religia declarata la recensamântul din anul 2002

          O privire retrospectiva asupra evolutiei populatiei Rodnei, se prezinta astfel:

Anul realizarii recensamântului

Totalul populatiei din comuna

Numarul locuitorilor dupa nationalitate

Români

Maghiari

Germani

Evrei

Ţigani

Altii

1 720

1020

840

120

50

-

10

1 750

1310

1060

160

70

-

15

1 763

1610

1290

210

90

10

11

1 785

1670

1320

250

80

10

1C

1 850

2085

1431

316

22

-

316

1 857

2399

1682

665

28

24

-

1 881

3088

2090

743

  45

98

-

112

1 900

4344

2945

996

92

298

13

1 91 0

4680

2910

1314

116

329

11

1 920

5154

3924

345

412

395

-

73

1 930

3858

3213

992

109

299

228

87

1 948

4300

4110

182

-

8

-

-

1 966

5015

4112

828

1

1

63

1 977

5606

5191

397

6

1

61

-

1 992

6373

5483

779

28

-

74

11

2002

6307

5614

591

6

-

90

6

Tabelul 8: Eevolutia populatiei comunei Rodna între anii 1720 - 2002

 

            Legat de mobilitatea populatiei în teritoriu, fenomenul cel mai caracteristic cu care se confrunta comuna este acela al pendularii sau navetarii populatiei dinspre localitatile învecinate spre comuna Rodna, pentru desfa­surarea activitatii zilnice la unitatile unde sunt angajati (în minerit sunt încadrati peste 700 de navetisti, piata fortei de munca extinzându-se în acest domeniu pâna pe vaile Sivei si Lesului si cuprinzând toate asezarile somesene din amonte de Nasaud, iar în silvicultura, exploatarea lemnului, administratie, învatamânt, transporturi, sanatate si comert lucreaza aproape 300 de navetisti).

Anul

1996

1997

1998

1999

2000

Stabiliri de domiciliu în localitate

105

119

56

42

49

Plecari cu domiciliu din localitate

46

56

31

49

29

Stabiliri de resedinta în localitate

63

46

74

48

49

Plecari cu resedinta din localitate

115

87

118

123

99

Tabelul 9: Miscarea migratorie interna

2.4. Ocupatii si mestesuguri

                                                 2.4.1. Cresterea animalelor

Asezarea comunei la poalele muntilor, cu o imensa pasune alpina, a favorizat cresterea animalelor din cele mai vechi timpuri, crescându-se animale atât pentru nevoile proprii, cât si pentru a fi vândute, caci, "cresterea vitelor forma, pentru populatia situata în masivul Rodnei, o sursa de existenta", iar "importanta vitelor, înca din trecut, se vede si din faptul ca la nunti se dadeau pe lânga alte daruri si vite. La Rodna, se cresc, boi, vaci, cai, porci, oi si capre, din rasa locala, cu o productie scazuta de lâna si lapte, dar rezistente la frigul de primavara si vara, în munte, si la ploile îndelungate.

 În trecut, locuitorii din Valea Vinului cresteau magari, pe care-i foloseau la transportul alimentelor din târgul Rodnei spre casa. În comuna Rodna nu se cresc bivoli.

Se cresc oi din rasa turcana alba si neagra, cu lâna cu firul lung si aspru, care favorizeaza scurgerea apei de ploaie de pe blana si uscarea rapida a lânei. În acest context, trebuie sa aratam ca încercarea de a ameliora rasa locala sau chiar de a o înlocui, în timpul ocupatiei maghiare, cu rasa Merinos, cunoscuta la noi sub denumirea "de barca" nu a dat rezultate, deoarece acestea având lâna deasa, din cauza ploilor nu rezista. Oile din rasa locala sunt iuti, aceasta si din cauza ca pasunea în unii munti este departata si ele trebuie sa strabata zilnic distante mari pentru a ajunge la iarba tânara, dupa care dau lapte mai mult. Astfel, oile din Ciungi, Craciunel sau Paltini, pentru a junge la Coasta Neteda, sub Ineu, trebuie sa faca drumuri de peste 6-7 km.

Începând cu anul 1976, s-au luat masuri de ameliorare a rasei locale cu Turcana Alba de Sibiu, care are o productie mai mare de lapte si lâna, prin aducerea unor berbeci reproducatori din aceasta rasa.

Boii crescuti la Rodna pentru munca sunt din rasa locala; rosii cu inele albe la picioare, cu spatele si burta alba, rezistenti la povoara cât si la drumurile bolovanoase, aspre, având unghiile foarte rezistente. Boii din rasa locala erau cautati, mai de mult, de bucovineni, pentru a-i folosi la "butin" scosul lemnului din padure), deoarece erau mai rezistenti atât la jug, cât si la unghii, datorita tariei acestora, potcoavele nu le cad asa de repede. Vacile sunt din aceeasi rasa locala ca si boii.

Dupa primul razboi mondial, rodnenii au început sa cumpere boi din rasa Simenthal de la târgurile din Beclean, Reteag sau Dej, acestia având o productie mai mare de carne, dar fiind mai putin rezistenti la povoara grea, nu pot fi purtati nepotcoviti, iar unghiile sunt mai moi si potcoavele le cad mai repede. De prin 1970, a început actiunea de schimbare a rasei locale cu rasa Bruna Maramures, care întruneste unele calitati deosebite: rezistenta la greutate, randament superior la taiere.

Caii sunt mici, de munte, adaptati la conditiile reliefului comunei, iar efctivul caprelor este în continua scadere, datorita faptului ca nu li se asigura accesul în padure.                 

Anul

Bovine

Cabaline

Ovine

Caprine

Porcine

Pasari

Stupi

1980

20026

247

4882

-

1603

9402

73

1984

2120

654

6407

-

1603

8402

73

1985

2040

213

6103

654

-

8189

-

1997

950

183

4200

202

850

3750

320

2002

870

220

5265

235

500

8000

50

2003

720

280

3495

225

750

8000

45

2004

862

301

3968

217

650

9355

30

2005

870

305

4102

210

658

9420

10

Tabelul 15: Situatia animalelor în perioada 1980-2005

2.5.Industria

a)      Industria miniera

Desi ocupatia de baza a locuitorilor din Rodna a constituit-o agricultura, în special zootehnia, datorita dezvoltarii industriei miniere, repartitia sectoarelor economice s-a schimbat semnificativ. Datorita cursurilor repezi si a debitelor destul de constante, apele au fost folosite din timpuri stravechi pentru morile de cherestea, care în trecut au fost în numar de 4, una pe Valea Marte, doua pe Valea Izvorul si una pe Prund. Procesul de prelucrare a masei lemnoase s-a perfectionat însa începând cu 1948, când s-au constituit combinatele forestiere. De asemenea, forta apei a mai fost folosita si la morile pentru macinat cerealele, fiind de asemenea în numar de 4, ulterior înlocuite cu mori electrice. Forta apei a mai fost folosita si la prelucrarea lânei si la daracit.

O bogatie valorificata este andezitul, roca vulcanica cu rezistenta mare care se gaseste la iesirea din Rodna spre Valea Vinului si care e folosita pentru fundatiile constructiilor.

în Rodna mineritul are o existeta cei putin bimilenara, fiind atestat de unele documente foarte vechi, minele de aici fiind exploatate cu siguranta de autohtonii daci si de colonisti romani, exploaterea intensa din Evul Mediu determinând o spectaculoasa dezvoltare urbana a localitatii, având influente foarte mari asupra întregului bazin superior al Somesului Mare.

Dintre documente amintim lucrarea "Din istoria mineritului în România", autorii find N.Maghiar si St. Geteanu, care, facând referire la minele si mineritul din Rodna, mentioneaza: "pe timpul romanilor la Rodna se extragea plumb". Documente scrise despre exploatarea miniera din Rodna exista si de pe vremea regelui Bela al IV-lea. Zacamintele de minereuri neforoase complexe au origine hidrotermala, fiind cantonate în sisturile si calcarele cristaline si la contactul acestora cu andezitele. în 1308 minele de la Rodna au devenit propietatee regala, iar în anul 1327 Carol Robert a dispus ca venitul din minerit sa fie trimis reginei la Baia Mare. Ajunsi în posesia acestui tinut, Petru Rares si apoi fiul lui Ilies, au exploatat minele de aur de la Rodna. în lucrarea "Doua documente din 1774 privitoare la trecutul minerilor de la Rodna" I. Bozoc mentioneaza ca exploatarea minereului se facea prin 16 galerii de coasta, ca s-au construit 10 steampuri de lemn cu 114 galeti cu cap de fier un vait 22 mese vibratoare Rongen si ca se macinau 600 kg minereu pe 24 ore.

În secolele XII, XIII, perimetrul minier reprezenta aproximativ 40 km2, si cuprindea sirul muntos al Benesului, marginit la vest de Valea Izvorului Rosu, ia est de Valea Cobaselului si la sud de Valea Somesului Mare. In secolul al XVIII-lea este mentionata existenta unor topitorii care prelucrau minereurile extrase.

Exploatarea minereurilor complexe se facea in acea perioada in special pentru obtinerea aurului si argintului si mai putin a celorlalti componenti (plumb, zinc, cupru, sulf).  Astfel, in perioada 1853 - 1893 s-au extras 58 kg aur si 8378 kg argint, iar intre anii 1894 - 1910, 26 kg aur si 4037 kg argint. Din minereul brut rezulta 0,59 g aur /t, 70 g argint /t.

Scaderea continua a productiei de metale, în special a celor nobile, a dus la închiderea exploatarii inca din anul 1932, pe considerentul nerentabilitatii. Prin urmare, o parte a minerilor a fost silita sa plece in alte zone miniere pentru a-si asigura existenta, indreptandu-se in special, spre Baia Mare, Cavnic, Sasar, Baia Sprie.

Necesitatile razboiului determina redeschiderea minelor de catre germani, in perioada anilor 1941 - 1944. in retragere, trupele fasciste evacueaza utilajul existent si inunda galeriile. Din aceasta cauza, pana in anul 1950, exploatarile au fost ca si inexistente, la aceasta adaugandu-se si parerea ca zacamântul este epuizat.

Dupa anul 1950, prin lucrari sistematice de explorare, au fost identificate noi zacaminte de minereuri complexe, astfel ca perimetrul minier a fost mult extins.

Pentru identificarea de noi rezerve de minereu, in anul 1951 a luat fiinta sectorul de exploatari subordonat întreprinderii de Explorari Miniere nr. 2 Bucovina, cu sediul la Baia Borsa, care in anul 1972 a devenit Sectia de Prospectiuni si Explorari Geologice, cu sediul la Cluj- Napoca (I.P.E.G.).

Pe lânga mina Valea Vinului, in anul 1973 a început exploatarea minereului la a doua mina din perimetrul rodnean - Valea Blaznei, iar mai recent, in anul 1981, sectia I.P.E.G. Rodna a predat spre exploatare a treia mina - Faget - Valea Mare, între cotele 800 si 1300 m, cu orizonturi pe verticala, din 50 în 50 m.

Paralel cu lucrarile de exploatare, s-a trecut la refacerea utilajului, la deschiderea de noi orizonturi productive si la mecanizarea productiei. Pentru usurarea muncii, intre 1968 - 1973, s-au introdus mecanisme moderne de basculare a vagonetilor, masini de extractie, masini pneumatice de încarcare si perforat. În prezent, transportul minereului si a materialelor in galerii se efectueza cu locomotivele Diesel care pot tracta 25 de vagoneti cu minereu.

Prin modernizarea proceselor de productie, la care se adauga inca doi factori, si anume extinderea perimetrului minier si sporirea fortei de munca cu persoane din localitatile Înconjuratoare, s-a asigurat o crestere a productiei an de an, astfel; 1945-4100 t; 1955-6312 t; 1960-39931 t; 1970-230000 t; 1908 - 300000 t; 1985 - 500000 t.

Din 1989, productia a înregistrat mici scaderi, ca urmare a frecventelor schimbari in colectivul de conducere, care au impiedicat functionarea normala a procesului de productie. Astfel, in anul 1991, productia a fost de 380000 t. Minereul complex exploatat în prezent are in compozitie aproximativ 0,76% Pb, 2,48% Zn, 0,92% Cu, 23% S.

În trecut, dupa extractie, minereul era coborât cu caii si magarii la Izvorul Bailor, unde se maruntea prin intermediul unor zdrobitoare actionate hidraulic. Rezult în 24 de ore circa 600 kg concentrat, adica aproape tot atât cat se realizeaza in prezent la Uzina de Preparare a Exploatarii Rodna, într-un interval mai scurt de 6 minute.

În anul 1973 s-a dat in folosinta Uzina de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna, cu o capacitate de 5000 t/zi.

O data cu construirea flotatiei, s-au efectuat si lucrari de regularizare a râului Somes pe o lungime de 3 km si s-a construit un iaz de decantare pe teritoriul satului Anies, în care se depuneau 330 t steril /zi. Dupa ridicarea acestui obiectiv, minereul brut nu mai este transportat prin C.F.R. în alte localitati, ceea ce echivala cu o pierdere anuala de 3 mil lei, ci este semipreparat, separându-se sterilul si îmbunatatindu-se în continut de metale. Minereul semipreparat era expediat la Baia Mare.

Pentru evitarea poluarii apelor Somesului la flotatie, se practica sistemul de recirculare totala a apelor uzate. O statie de tratare a apei impurificate care iese din galeriile minei de la Valea Vinului este si pe Valea Izvorului Bailor, în imediata apropiere a intrarii în mina.

În anul 1981, a intrat in functiune a doua Uzina de Preparare a Minereului Complex de la Faget, aflata pe teritoriul comunei Sânt. Noua uzina este echipata integral cu utilaje romanesti, cu aceleasi caracteristici tehnice ca si uzina din Rodna, având o capacitate de aproape 200000 t/an. Aceasta uzina este prima din tara amplasata imediat la iesirea din orizontul de baza, ce colecteaza gravitational minereul extras din orizonturile superioare. Construita in cascada, transportul materialului prelucrat prin cadere libera, epurarea si recircularea apei, au dus la economisirea energiei electrice, a apei si, de asemenea, contribuie la protectia zonei inconjuratoare. Prin transformarea celulelor de flotare pe baza principiului pneumo-mecanic, s-a redus consumul de energie cu 10 - 15%.

Minereul semipreparat la uzina Faget, este expediat la Copsa Mica.

Prin construirea uzinei de la Faget, cea din perimetrul localitatii Rodna a devenit nerentabila, având în vedere costul ridicat al transportului minereului din zona de extractie pâna în perimetrul de prelucrare.

La minele rodnene s-a nascut, în premiera pe tara, metoda de extractie cu front lung pe înclinare, sustinut de stâlpi hidraulici si pilieri naturali care, alaturi de celelalte laturi ale modernizarii si progresului tehnic, asigura o productivitate a muncii tot mai mare.

Anul

Minereu extras (tone)

Valea Vinului

Valea Blaznei

Faget

Minereu prelucrat (tone)

Numar angajati

1980

306500

97600

208900

-

307000

1558

1982

270600

100200

170400

-

256000

1772

1984

301500

105200

192300

4000

313500

1982

1986

338700

99500

180000

59200

338100

2163

1988

458000

86580

186270

185150

460600

2235

1990

313030

43149

119109

150772

306830

2046

1992

227720

7550

86090

134080

219870

1625

1994

256100

-

112600

143500

256100

1542

1996

230800

11801

90900

139900

230800

1399

1998

184350

-

50670

133681

84350

904

2000

174270

-

41300

132971

74270

804

2002

152530

-

35200

123652

65840

763

2004

134320

-

25600

112785

58620

562

Tabelul 17: Dinamica productiei fizice de minereu pe intervalul 1980 - 2004

Anul

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

Nr de

2041

2163

2225

2235

2173

2046

1667

1625

1599

1542  

            

1468

Anul

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Nr. de

1399

1165

904

877

815

804

763

715

562

363

Tabelul 18: Numarul salariatilor în intervalul 1985 - 2005

Anul

1997

1999

2002

2003

2004

2005

Nr. de disponibilizati

491

77

13

83

109

217

Tabelul 19: Numarul disponibilizatilor de dupa 1989 pana în anul 2005.

b)      Industria de exploatare si prelucrare a lemnului

Dupa industria extractiva a minereurilor neferoase, industria de exploatare si prelucrare a lemnului ocupa ponderea cea mai mare in cadrul activitatilor industriale.

Imediat dupa razboi, a luat fiinta societatea forestiera cu nume colectiv Valea Rodnei, cu sediul in Rodna, in proprietatea careia era si fabrica de cherestea de la Anies. In anul 1960, aceasta societate forestiera a devenit LF. Rodna, care si-a desfasurat activitatea pana in anul 1967, având 4 sectoare: Valea Mare, Anies, Lesu si Lunca llvei si douaq sectoare de industrializare: Lunca llvei si llva Mica.

În sectoarele Rodna si Anies, numarul muncitorilor varia intre 2350 si 3000, iar productia globala anuala era de135146 mii. lei. Din masa lemnoasa de circa 350.000 m3 cat se exploata anual, peste 80% se prelucra in cele doua fabrici de cherestea si in perimetrul mecanizat Anies, iar restul de masa lemnoasa lua drumul spre fabricile de celuloza, de mobila, sau la export.

Transportul se efectueaza cu autoremorci si camioane pe drumuri autoforestiere si pe calea ferata, iar in locurile greu accesibile se utilizeaza tractiunea hipo si funicularele. încarcatul se face mecanizat, iar in locul fierastraielor s-a introdus drujba.

În anul 1967, I.F. Rodna s-a unificat cu I.F. Nasaud, iar la Rodna a ramas sector forestier si santier de investitii, împreuna cu Ocolul Silvic. De acest sector apartin unitatile de productie: Valea Vinului, Cobasel, Gagi, Nichitasi, Preluci, Smeui, Mariile, Valea Mare si Cîrtibav.

În prezent, masa lemnoasa exploatata este dusa ta Anies, unde se face trierea, o parte fiind transportata la fabricile de cherestea de la Lunca llvei si llva Mica, restul fiind prelucrat la Anies.

Masa lemnoasa este valorificata superior: din coaja se fabrica tananti necesari industriei de pielarie, din frunzele coniferelor se extrag diferite esente si uleiuri eterice, din crengi se face tocatura folosita pentru fabricarea fibrelor lemnoase.

Pe teritoriul comunei Rodna nu exista unitati de talie mare specializate in prelucrarea lemnului, dar exista in schimb ateliere de tâmplarie ale micilor mestesugari, care produc mobila, cherestea pentru constructii miniere, butoaie, usi, ferestre. Atelierele cu caractere artizanal s-au dezvoltat de-a lungul timpului pe teritoriul comunei, producând accesorii necesare locuintelor, figurine din lemn, tablouri sculptate si iconostase de biserica.

c) Industria alimentara

Este o ramura cu veche traditie pe teritoriul comunei, favorizata in primul rând de bogatia si diversitatea materiei prime, care au stimulat dezvoltarea activitatilor bazate in special pe prelucrarea cerealelor, moraritui si panificatia fiind dintre cele mai vechi.

Sectia de Panificatie Rodna. Localul unitatii a fost construit in anul 1959 si este compus din 9 sali: sala de fabricatie, magazinul de pâine, 3 depozite de faina, dependinte. Apartine inca de întreprinderea Judeteana de Panificatie Bistrita-Nasaud. Aprovizionarea cu apa se face prin intermediul unui bazin propriu, aflat la o distanta de 40 m de frontul cladirii de unde sunt aprovizionate si blocurile de I.F. si E.M. Rodna. Brutaria dispune de cuptoare de caramida cu o capacitate de 7 t pâine in 24 de ore.

O alta unitate a industriei alimentare este abatorul.

Un element specific zonei sunt cazanele de tuica, care valorifica fructele livezilor comunei, în special prunele si merele. În prezent functioneaza 5 cazane, amplasate pe cursurile râurilor, apa fiind absolut necesara în procesul tehnologic de obtinere a alcoolului.

d) Mestesuguri stravechi in Valea Rodnei

Viata locuitorilor de pe Valea Rodnei, pe langa îndeletnicirile traditionale, legate in special de exploatarea minereurilor neferoase, cresterea animalelor, exploatarea padurilor, a mai cunoscut si alte preocupari, printre care: plutaritul, vararitul, zlataritul, care aveau sa le ofere nu numai satisfactii profesionale, ci si unele câstiguri in plus.

Vararitul

Spre deosebire de celelalte doua mestesuguri, vararitul este practicat si azi de cativa locuitori ai comunei, pe valea Izvorului Bailor, la 4 km de centrul comunei, in locul denumit de localnici Varul cel Mare.

Existenta cuptoarelor de var este legata de prezenta pietreii de var, adica un calcar care poseda o anumita calitate, aceea de a "arde" (are in compozitia lui urme vegetale metamorfozate). Dupa racire, in combinatie cu apa, formeaza o pasta cu care se varuiesc casele sau se prepara mortarul folosit la zidirea caselor din piatra si caramida, precum si la tencuirea peretilor.

Dupa al doilea razboi mondial, existau la Rodna 10 cuptoare, cu circa 40 de proprietari. Activitatea lor scade mult, astfel ca in prezent functioneaza doar un singur cuptor.

Carbunarii. Se ocupau cu facutul carbunilor din lemn. Era o ocupatie de mai mica importanta, deoarece carbunii erau folositi numai de fierari sau erau vânduti si minelor statului, pentru topitul metalelor. Locul unde se faceau carbuni se numea "milarie".

Rotarii. Au fost putini la Rodna, iar astazi nu mai este nici unul. Înlocuirea carelor cu furgoanele, precum si disparitia sanceaualelor au dus la disparitia acestei meserii.

Tâmplarii. Tâmplaria s-a practicat si în trecut, ca si astazi, pentru nevoile constructiei de locuinte sau pentru mobilarea interioarelor. Înainte de al doilea razboi mondial, mobila fabricata în marile ateliere nu a ajungea pâna la sate, de aceea se confectiona pe plan local, mai ales ca aceasta mobila trebuia sa se integreze în spatiul fiecarei locuinte. Se confectionau în ateliere particulare: mese, scaune, paturi, laite, laitere, dulapuri pentru haine, blidare si, mai ales, lazi de zestre. La mijlocul secolului al XlX-lea, se confectionau lazi de zestre si blidare sau copilete ( coltare) din lemn de molid, pictat în culori închise. Actualmente exista un singur atelier de tâmplarie în care se realizeaza la comanda, chiar si pentru export piese de mobilier sau chiar garnituri intregi de mobila din lemn masiv.

Cazane de tuica. Recensamântul din anul 1750 arata ca la Rodna era un cazan de tuica al lui Samuel Luca, precum si o caldare de bere a lui Leonte Bureaca. Acestea nu mai apar în recensamintele urmatoare, în schimb se vor înmulti cârciumile. În trecut, se facea bere, a carei unitate de masura era caldarea de bere. De aici vine si denumirea de nbere", data petrecerii organizate dupa Craciun de feciori si la care se consuma numai bere.

Cazanele de tuica au aparut la Rodna dupa anul 1960; în 1970 erau în numar de trei, în 1975, 1980 si 1985 erau tot trei, iar în 2002 erau 5 cazane.

2.6. Obiceiuri, traditii si folclor

            

         Colindatul este o datina care a înfruntat vremurile ajungând a fi pâna astazi o manifestare de mare amploare. Colindatul de Craciun si de Anul Nou este o datina adânc îndragita în întreaga Europa. Se colinda în ajunul Craciunului si al Anului Nou iar de boboteaza colindau numai tiganii. Colindatorii nu se împodobesc cu nici un semn distinctiv ca în alte parti, se colinda de seara pâna noaptea târziu, existând obiceiul ca a doua zi sa fie prezenti la biserica.

Nu se obisnuieste sa se ceara voie de la gazda casei pentru a colinda, ci se aseaza la fereastra în târnat si încep a colinda chiar daca ai casei s-au culcat, ei fiind obligati sa se trezeasca si sa faca lampa. Este mare rusine daca se colinda fata si feciorii nu sunt primiti în casa.

         Plugusorul are loc în ajunul Anului Nou si are ca scop urari pentru bunastarea viitoare pentru ca potrivit unei conceptii stravechi se credea ca în aceasta perioada de tranzitie capitala de la un an la altul omul poate influenta prin diferite procedee desfasurarea ciclului naturii pentru a si-l face mai favorabil. Obiceiul plugusorului este strâns legat de tema plugaritului adica a începutului aratului si prin aceasta el a reprezentat chiar practica magica a primei brazde. Se mergea cu un pulg în miniatura cu 2 sau 4 boi înaintea carora se punea un cal. Plugul cu boii si calul sunt montati pe o scândura de care se mai  atârna si un clopotel.

         Alduitul este o încheiere facuta de cei mai mici membrii ai unei comunitati a urarilor de fericire si sanatate facute în Ajun pentru noul an considerându-se ca acestia sunt cei mai puri membrii ai comunitatii care sa încheie sarbatoarea anuntata în Ajun prin sunetul buciumului.

         Datini si vraji de Anul Nou

-         calendarul de ceapa

-         creanga de mar

-         usile deschise si focul nestins

-         batutul talgerelor

-         legatul parilor

-         razimatul lemnelor

-         cunoasterea ursitului în oglinda sau apa

-         legatul socului

-         farsanul

         Calendarul muncilor agricole

-         ziua ursului

-         filipii de iarna

-         dochiile

-         mucenicii sau 40 de sfinti ( 9 martie)

-         alexiile

-         blagovesteniile

-         sângeorzul

-         sânzâienele

-         rusaliile

-         Sfânta Margareta

-         Bulgiul

         Cununa grâului - în ceremonialul nuntii întâlnim grâul sub diferite forme:

-colacei asezati între clopotei la steagul de nunta

-spice de grâu în steagul de nunta

-colacii de cununie ce se tin de catre taroste deasupra capului mirilor în timpul cununiei in biserica

-boabe de grâu aruncate de catre socacita deasupra mirilor la intrarea acestora în sala de nunta se da miresei o pâine în care este înfipt un cutit.

-gaina nasilor este înfipta cu picioarele într-o pâine si cu aceasta se striga la gaina

-dupa ce se rupe gâtul gainii si se pun banii în cioc gâtul gainii se înfige într-o pâine si se da socacitei drept rasplata pentru strigatura la gaina.

          La înmormantare se fac colacei si se împart drept pomana copiilor si femeilor nevoiase.

          Obiceiuri de nunta:

- petitul

- cununia

- petrecerea propriu-zisa

         Obiceiuri de înmormântare:

-         priveghi

-         bocit

-         înmormântarea-nunta pentru morti tineri

         Clacile sunt obiceiuri de afirmare a harniciei feciorilor sau fetelor sunt forme de întrajutorare practicate în mai multe domenii de activitate agricola - claci de tors, de cosit si adunat fân, de gunoi, de secerat etc.

         sezatorile au disparut în ultimii ani în aceasta zona datorita faptului ca în mai fiecare casa exista televizor.

2.7. Potentialul  turistic

Valoarea turistica a Rodnei este determinata în principal de M-tii Rodnei si de Valea Somesului Mare cu Valea Vinului si Valea Aniesului. în cadrul acestora întâlnim mai multe elemente de atractie. Importanta turistica a Muntilor Rodnei consta în peisaje neasemuit de frumoase, urme ale glaciatiunii cuatemare, întinse paduri cu o bogata si valoroasa fauna cinegetica, numeroase vârfuri de peste 2.000 m înattime (Ineul, 2.279m, Aniesul Mare 2169 m, Vf. Omu 2.135 m, Vf. Tomnaticu 2.051 m).

            În cadrul Parcului National Rodna exista doua rezervatii stiintifice, Rezervatia Bila-Lala, cu formatiuni geologice glaciare, vegetatie forestiera si alpina si Rezervatia Poiana Narciselor de pe Dealul Secii, cu o specie floristica rara de narcise (Narcissus Stellaris). Dealul Secii se caracterizeaza prin prezenta în luna mai-iunie a unui covor alb alcatuit din narcise de munte. Numeroase specii floro-faunistice rare, de mare interes stiintific sunt puse sub ocrotirea legii, iar unele areale compacte de vietuire a acestora sunt declarate rezervatii naturale.  De asemenea, fondul silvo-cinegetic este bine întretinut si gospodarit, în scopul mentinerii echilibrelor ecologice din aceasta zona.        

            Printre arealele si punctele de mare interes stiintific si tiristic se numara si Pestera Baia lui Schneider, cunoscuta sub numele de Pestera din Dealul Popii, fenomen sculptata în calcare marmoreene de catre apete pârâului Secii, infiltrate de-a lungul unor finii de fractura. Are orientare generala V-E si lungime totala de 430 m.

Alte forme de relief atractive sunt Valea Somesului Mare, Valea Vinului, Valea Aniesului, cu posibilitati de punere în valoare pe linia practicarii pescuitului sportiv.

Fata de importanta pe care o prezinta aceasta zona, echiparea batneo-turistica se caracterizeaza printr-un nivel redus, desi zonele cu resurse balneo­climaterice sunt favorabile dezvoltarii de noi statiuni.

Apele minerale constituie o bogatie deosebita datorita calitatilor lor terapeutice, numarului mare de izvoare, cât si prin debitele ridicate. Izvoarele minerale de pe Valea Somesului Mare sunt cunoscute de pe vremea romanilor.

Alte puncte de atractie turistica sunt suprafetele lacustre din zona muntoasa înalta situata în perimetrul comunei Rodna, unde se remarca prezenta unor tauri glaciare, gazduite de scobiturile modelate de fostii ghetari cuaternari, cum ar fi Taul Corongisului si Taul Putredei. Un alt element de atractie turistica ar fi conditiile climaterice din zona de munte favorabile pentru practicarea sporturilor de iarna.

Rodna concentreaza un numar mare de obiective turistice în cadrul natural, dar si un numar mare de monumete de literatura si arta sau de folclor, cum ar fi Casa de Odihna a Scriitorilor din Valea Vinului, ruinele Bazilicii Dominicane din sec. al Xill-lea, impunatoarea catedrala ortodoxa, Muzeul Etnografic, urmele catacombelor etc. Toate aceste elemente fac din Rodna un punct luminos pe harta turistica a tarii, un adevarat pol al turismului zonei. Dintre toate formele de exploatare a resurselor zonei, perspectivele cele mai fructuoase si mai durabile apartin turismului. Natura generoasa a spatiului geografic al spatiului rodnean explica uriasul interes turistic si grija sporita pe care factroii judeteni si locali o au pentru pastrarea nealterata a mediului ambiant. în acest sens, activitatile legate de exploatare, în special cele de minerit, sunt astfel concepute si practicate, încât sa nu vicieze mediul ambiant. Singura sursa de poluare o constituie statia de asfaltare deoarece a fost amplasata gresit în vestul Rodnei, si prin emanatiile ei încarca atmosfera cu gaze toxice daunatoare vegetatiei si sanatatii omului.

Acestea sunt, într-o încercare de schitare sintetica, ipostazele turistice ale Rodnei, cu formidabile perspective de prosperitate si devenire în viitor.

Ca baza de cazare sunt urmatoarele tipuri de unitati turistice: Hotelul Ineul în Rodna, construit în anul 1991, care dispunea de 60 locuri pentru cazare cu conditii de confort la un nivel ridicat, restaurant, bar, cofetarie, spatii comerciale si pentru prestari servicii, acest obiectiv neavând o administrare corecta este practic scos din circuitul turistic zonal, pâna când îsi va gasi un stapân capabil sa-l administreze la înalte cote de eficienta. Momentan se afla sub patrimoniu privat, aflandu-se intr-o completa restaurare si modernizare.


Foto5: Hotelul Ineu, actualmente în proces de modernizare

 O alta unitate turistica este Casa Scriitorilor din Valea Vinului, cu o capacitate de cazare de 40 de locuri, durata de functionare fiind de asemenea pe tot timpul anului. Pe lânga aceste doua unitati turistice, mai pot fi amintite si pensiunile agro-turistice, precum si vilele din Valea Vinului.

Turistii care viziteaza aceasta zona provin atât din tara, cât si din strainatate,  durata sejurului fiind de 5-6 zile pentru turistii straini care  viziteaza obiectivele naturale si antropice, iar pentru turistii din tara sejurul este de 2-3 zile în week-end.

Formele de turism practicate sunt turismul recreativ, drumetiile si alpinismul. Turismul recreativ este practicat în special de persoanele care viziteaza obiectivele culturale, drumetiile sunt practicate de catre admiratorii de peisaje montane, alpinismul fiind practicat de un numar mai mic de turisti.

Fiind înconjurate de principalele artere rutiere de importanta turistica, si anume la nord este sectorul Cârlibaba-Borsa-Viseu, la vest sectorul Moisei-Dealul stefanitei-Romuli-Telciu-Nasaud, în sud- sud-est sectorul Nasaud-Sângeorz Bai-Rotunda-Cârlibaba, prin care se face legatura cu zonele turistice din Maramures si Suceava, se asigura posibilitatea crearii unui circuit închis în jurul Muntilor Rodnei.


Document Info


Accesari: 13489
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )