Profesor: Elev: Ursu Ionut Gabriel
Cl. a XIIa A
2008-2009
Resursele - necesitate pentru dezvoltarea durabila
Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica, al caror fundament îl reprezinta în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural.
Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland : "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".
Dezvoltarea durabila urmareste si încearca sa gaseasca un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situatie în care se regaseste un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurator, economic sau social.
Desi initial dezvoltarea durabila s-a vrut a fi o solutie la criza ecologica determinata de intensa exploatare industriala a resurselor si degradarea continua a mediului si cauta in primul rand prezervarea calitatii mediului înconjurator, în prezent conceptul s-a extins asupra calitatii vietii în complexitatea sa, si sub aspect economic si social. Obiect al dezvoltarii durabile este acum si preocuparea pentru dreptate si echitate între state, nu numai între generatii.
Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani.
Resursele naturale reprezinta totalitatea zacamintelor de
minerale si de minereuri, a terenurilor cultivabile, a padurilor si
apelor de care dispune o anumita
Resursele naturale sunt substante care apar în mod natural dar care sunt considerate valoroase în forma lor relativ nemodificata. O materie este considerata o resursa naturala atunci când activitatile primare asociate cu ea sunt extragerea si purificarea, ele fiind opuse creatiei. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul si silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale, în timp ce agricultura nu e. Acest termen a fost introdus unei audiente largi de catre E.F. Schumacher în cartea "Small Is Beautiful" din anul 1970.
Resursele naturale sunt de obicei clasificate în:
resurse regenerabile
resurse neregenerabile.
Resursele regenerabile sunt în general resursele vii (pesti, paduri, de exemplu), care pot sa se refaca daca nu sunt supravalorificate. Resursele regenerabile pot sa se refaca si pot fi folosite pe termen nelimitat daca sunt folosite rational. Odata ce resursele regenerabile sunt consumate la o rata care depaseste rata lor naturala de refacere, ele se vor diminua si în cele din urma se vor epuiza. Rata care poate fi sustinuta de o resursa regenerabila este determinata de rata de refacere si de marimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ solul, apa, vântul, mareele si radiatia solara.
Resursele pot, de asemenea sa fie clasificate pe baza originii lor ca fiind: resurse biotice, derivate din animale si plante;
resurse abiotice, derivate din pamânt, aer, apa, s.a.m.d.; resursele minerale si energetice sunt de asemenea resurse abiotice, unele sunt derivate din natura.
Extragerea resursei de baza si purificarea într-o forma ce poate fi folosita direct sunt în general considerate activitati normale în cadrul valorificarii resurselor naturale, chiar daca ultimele pot sa nu se gaseasca în mod normal lânga primele.
Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit în materii prime pentru procesele capitalului infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol, minerale si alte bunuri luate mai mult sau mai putin asa cum erau în natura. Resursele naturale ale unei tari determina deseori bogatia sa si statutul sau în sistemul economic mondial, prin determinarea influentei sale politice. Statele dezvoltate sunt acelea care sunt mai putin dependente de resursele naturale pentru bogatie, datorita bazei pe care o au în capitalul infrastructural pentru productie
În ultimii ani, epuizarea capitalului natural si încercarile de a se trece la dezvoltarea rationala au fost principalele probleme ale agentiilor de dezvoltare. Epuizarea capitalului natural este un motiv de îngrijorare în special în regiunile cu paduri ecuatoriale, care pastreaza cea mai mare parte a biodiversitatii naturale a Pamântului - capital natural genetic ce nu poate fi înlocuit. Conservarea resurselor naturale este cea mai importanta problema a Capitalismului Natural, protectiei mediului, a miscarii pentru ecologie si pentru Partidele Verzi. Unii vad aceasta epuizare ca pe o sursa majora de neliniste sociala si conflicte în tarile în curs de dezvoltare.
Pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii este ameliorat caracterul limitat al resurselor, dar nu e posibila eliminarea lui.
Stiinta economica are ca obiect : fundamenteaza administrarea resurselor limitate in vederea realizari unui scop prevazut.
Trasaturile proprii nevoilor: cresterea nevoilor, diversificarea,
regenerarea.
Raportul dintre oamenii care participa la activitatea economica au anumite
motivatii: interesele sau acoperirea (satisfacerea) nevoiilor.
Elementul care are cea mai mare importanta pentru relatiile dintre om si
mediul natural : obtinerea mijloacelor pentru acoperirea in conditii mai bune a
nevoilor omului si societatii..
Resursele: sunt elemente sau combinatii de elemente naturale sau create de oameni
, care pot fi folosite in activitatea economica.
Existenta omului ca fiinta valorizatoare are ca motivatie majora: consumul continu de produse , de la alimente sau imbracaminte pina la servicii transport,invatamant, educatie .
Relatia dintre scopul si mijloacele unei activitati economice bazata pe ratiunea:
a) scopul determina mijloacele
b) mijloacele sunt subordonate scopului
Ce inseamna ca resursele sunt limitate
a) sunt insuficiente in raport cu nevoile
b) cresc mai incet decat nevoile
Obiectivul stiintei economice : studiaza comportarea oamenilor in legatura cu alocarea si utilizarea resurselor limitate . Studiaza caile de optimizare a raportului dintre nevoi si resurse in viitor .
Resursa primara : minereu de fier
Atentie la intrebarile de tip : care din urmatoarele resurse au caracter nelimitat ? ( nu exista asa ceva)
Atentie la intrebarea : care dintre activitatile umane mentionate au caracter de finalitate : toate activitatile umane au caracter de finalitate deoarece oamenii atunci cand le executa urmaresc in mod constient realizarea unui scop.
Activitatea economica este cea care faureste: unelte de productie, bunuri de consum, structura sociala in care traieste omul .
In timp vor fi favorizate acele popoare care reusesc sa satisfaca nevoile suplimentare : utilizand mai bine resursele atrase in circuitul economic ; prin reducerea consumului de resurse limitate pentru obtinerea efectelor economice sociale utile societatii.
Orice alegere presupune atat un castig cat si un sacrificiu.
Rationalitatea activitatii economice : satisfacerea trebuintelor care cresc si se diversifica cu resurse limitate .
Pentru a-si satisface nevoile omul se manifesta ca consumator .
Ce defineste analiza nevoilor in cazul consumat rational ?
raspuns : preferintele de consum .
Ce presupune analiza resurselor in cazul consumat rational ?
raspuns : identificarea restrictilor .
Dati exemplu de resurse restrictive pentru un consumator : Venitul disponibil al consumatorului , restrictie bugetara , timpul , etc.
Ce presupune procesul decizional in cazul consumatorului rational ? presupune alegerea combinatiei optime de consum care sa satisfaca simultan preferintele si constringerile acestuia.
Sistemul nevoilor este : dinamic nelimitat , format din nevoi cvasisaturabile in anumite conditii spatio-temporare .
Bancile acorda credite din resurse proprii; de la banci si deponenti
Pentru ca resursele sunt limitate o nevoie suplimentara se realizeaza prin
utilizarea mai buna si rationala a resurselor .
Rationalitatea activitatii economice priveste folosirea cat mai adecvata a resurselor rare cu intrebuintari alternative .
Caracterul recuperabil al unor resurse se bazeaza pe faptul ca :substanta utila care formeaza astfel de resurse incorporate in diferite bunuri nu se distruge prin folosire si deci exista posibilitatea refolosirii .
Resursele trebuie considerate limitate in comparatie cu nevoile si potentialul
planetei .
Existenta si dezvoltarea stiintei ec . are ca rezultat : administrarea mai
eficienta a resurselor limitate.
Stiinta econommiei reprezinta o suma de idei care : se perfectioneaza si se dezvolta in timp ; Omul depaseste Natura prin creativitate.
Activitatea economica este modul fundamental prin care societatea se
manifesta deoarece ea faureste conditiile MATERIALE si structura societatii in
care traieste omul .
Pe masura dezvoltarii societatii omul se elibereaza treptat de grija exclusiva
a satisfacerii nevoilor primare .
J . Galbraith : stiinta econmica studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resurse rare cu intrebuintari alternative .
Ca fiinta valorizatoare omul realizeaza activitati creatoare si transforma Natura .
Urmatoarele definitii date economii :"Stiinta care studiaza comportamenstul uman ca o realizare intre teluri si resurse rare cu intrebuintari alternative "si "modul in care ne decidem sa folosim resursele productive rare cu intrebuintari alternative " se deosebesc intre ele prin : Prima se refera la toate resursele cu intrebuintari alternative . A doua numai la resurse productive .
Mminimizarea consumului de resurse determina : reducerea ch. cu f .p . ; maximizarea efctelor utile .
Folosirea optima a resurselor constituie un imperativ determinat in primul rand de necesitatea maximizarii ef. utile .
Comportamentul omului in Societate e determinat de tendintea permanenta si normala de a-si acoperi cat mai bine nevoile .
Pana in prezent, economia societatii omenesti cunoaste doua mecanisme de alocare a resurselor limitate
Studiul institutiei pietei concurentiale ne ajuta in primul rand sa intelegem naturalul functionarii mecanismului economic. Studiul mecanismului pietei concurentiale ne ofera posibilitatea sa cunoastem in termini reali atat eficienta cat si ineficienta unei activitati; mai mult de atat, ne ajuta sa cunoastem externalitatile negative ale unei activitati. In acest fel putem observa unde trebuie sa intervina statul, de ce, cand si pana unde?
Acest mecanism al alocarii resurselor a aparut ca urmare a diviziunii sociale a muncii. Aceasta diviziune sociala a muncii a impus schimbul voluntar al rezultatelor ca un fenomen de cooperare sociala. In baza acestor doua elemenete s-a nascut piata in calitate de sistem de relatii de schimb voluntar. Aceste trei elemente reprezinta raspunsul institutional normal si firesc la contradictia nevoi-resurse in evolutia vietii economice. Pe piata nu se schimba bunurile, ci drepturile de proprietate asupra lor, de unde rezulta faptul ca acest sistem pune accentual pe dreptul de proprietate privat al individului (garantat, nu asigurat).
Problema centrala a economiei rezulta din doua simple constatari : resursele productive sunt rare si nevoile omului sunt continue si nelimitate.
Bibliografie:
www.preferatele.com
|
