Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL PE PIATA MONDIALA

Turism











ALTE DOCUMENTE

Aplicatii turistice
CONDITII DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR TURISTICE
BAISOARA TRASEE TURISTICE NEMARCATE
Tehnician in turism - JUDETUL BACAU - Valorificarea turistica a judetului Bacau
TRASEE TURISTICE MARCATE in Baisoara - apuseni
IMPORTANTA SOCIO-ECONOMICA A TURISMULUI
EXCURSIE IMAGINARA LA STANCA
Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
aranjamentele turistice aeriene
Traseele turistice din Delta Dunarii


STRATEGII DE PROMOVARE  A TURISMULUI RURAL PE PIAŢA MONDIALĂ

  

Promovarea în turism consta într-un ansamblu de demersuri de comunicare  ce vizeaza transmiterea permanenta,   pe diverse cai, a unor mesaje destinate informarii atat a clientilor poentiali cat si a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor si serviciilor turistice oferite spre comercializare,  cu scopul de a consolida o imagine pozitiva si de a cultiva  o atitudine  favorabila  fata de acestea si firma,  respective de a determina,  în mentalitatea si obiceiurile de cumparare si consum a turistilor, modificari convenabile întreprinderii ofertante.

Promovarea turistica parcurge un proces de perfectionare si adaptare,  fiind nevoita sa actioneze adecvandu-si strategiile în virtuea pozitionari între un produs cu caracteristici complexe si în necontenita evolutie.

Si un consumator cu o motivatie diversa si o elasticitate accentuata a cererii,  in conditiile unei piete aflate într un process de continua transformare .

Asadar,  de la produs la consumator,  prin intermediul pietei de profil,  acesti factori esentiali de pe''traseul'' promovarii turistice isi evidentiaza pregnant specificul, complexitatea si tendinta de schimbare.

De aceea elaborarea strategiei de comunicare promotionala la nivelul unitatii turistice,  integrarea acesteia în strategia globala, conceperea unui mix promotional de natura sa valorifice eficient instrumentele promovarii constituie premise si rigori pentru actiuni coordonate,  coerente  si interdependente.

Activitatile promotionale în turismul rural necesita investitii importante  din cauza întinderii geografice mari a pietelor turisice,  manifestarii unei concurente acerbe si caracterului intangibil al produsului turistic.Din aceasta ultima perspective se poate afirma ca natura intangibila a servicilor turistice conduce la cresterea importantei strategiei de promovare.

Una dintre cauzele declinului cererii turistice o reprezinta  strategiile de produs a agentilor din turism care nu au tinut seama de evolutia pietei interne si externe,  de cerintele tot mai crescute ale consumatorilor din ce în ce mai avizati.

România are un avantaj esential fata de alte tari,  prin faptul ca,  datorita unui potential turistic bogat si variat,  poate oferi,  în mod practic,  toate formele de turism solicitate: sejur pe litoral,  în statiuni de munte,  în statiunile balneoclimaterice,  sporturi de iarna,  vânatoare,  pescuit,  circuite turistice culturale. Potentialul turistic românesc de care se face atâta caz - munti,  plaja,  soare,  clima,  folclor,  istorie etc. - este însa insuficient pentru a reprezenta doar prin el însusi o reala si puternica atractie turistica.

Din pacate,  asa cum releva unele studii realizate de firme straine de consultanta,  România se prezinta în fata turistilor straini cu "un produs turistic depasit,  o oferta inadecvata pentru recreere si petrecerea timpului liber,  cu o stare fizica a dotarilor ce reflecta lipsa întretinerii si a investitiei".

3.1.Serviciile turistice. Serviciile de cazare

Baza materiala este,  în linii mari,  învechita,  infrastructura s-a degradat si adesea este depasita,  echipamentele sunt în cea mai mare parte uzate iar calitatea serviciilor este necorespunzatoare. Astfel,  calitatea prestatiilor turistice este mult sub standardele cu care sunt obisnuiti vizitatorii din tarile occidentale. Relevant este faptul ca Ministerul Transporturilor,  Constructiilor si Turismului nu recomanda decât aproximativ 15% din hoteluri ca fiind conform standardelor.

          Criteriile de clasificare a structurilor de primire au fost adaptate situatiei actuale: chiar daca tariful este ca pentru un hotel de trei stele,  confortul nu-1 depaseste pe cel al unei unitati de o stea din strainatate. Astfel România a ajuns o destinatie turistica scumpa în conditiile în care serviciile sunt necorespunzatoare,  iar baza materiala îmbatrânita.

      Imaginea dezolanta a produselor turistice românesti este întregita de standardul scazut al serviciilor de alimentatie publica în ceea ce priveste aspectul general,  atmosfera,  calitatea si varietatea preparatelor,  comportamentul personalului,  notele de plata încarcate,  muzica necorespunzatoare.

Serviciile de agrement din România se caracterizeaza printr-o oferta turistica cu posibilitati reduse de divertisment. Acestea se limiteaza în cele mai bune cazuri la o discoteca,  un bar,  un joc mecanic sau o masa de biliard. Este adevarat ca peisajul din România este mai frumos decât cel din alte tari turistice,  dar aceasta nu este de ajuns. Ce-i oferi turistului în afara de peisaje pitoresti ? O zi le admira,  o zi viziteaza monumentele istorice,  apoi se plictiseste. În tarile turistice,  profesionistii din domeniu dau dovada de o mare abilitate în a determina turistul sa cheltuiasca si în acelasi timp sa se simta bine. Vizitatorilor diferitelor destinatii turistice li se ofera forme diverse de agre 141d39b ment precum: zboruri cu parapanta,  coborâri cu barca pneumatica pe râurile de munte,  închirieri de scutere,  biciclete,  cursuri de calarie,  programe de vânatoare si pescuit,  sali de gimnastica de întretinere (fitness),  excursii diverse si multe altele. Turistii straini care ne viziteaza tara nu prea fac cumparaturi,  din cauza ofertei insuficiente,  fiind cunoscuta lipsa suvenirurilor,  hartilor,  pliantelor,  ghidurilor turistice.

        3.2Strategiile de dezvoltare  ale produsului turistic românesc

Turismul românesc este sustinut la ora actuala aproape exclusiv de resursele naturale si vestigiile istorice,  aportul infrastructurii fiind unul minor. Calitatea serviciilor turistice nu numai ca nu îi atrage pe cetatenii straini,  dar îi alunga si pe români,  care au descoperit ca la aceiasi bani pot beneficia de conditii excelente în Turcia sau Grecia.

O alta problema cu care noi ne-am obisnuit este - si nu ne ferim sa o recunoastem - lipsa de siguranta a obiectelor personale si chiar cea individuala,  putini sunt strainii care accepta riscul de a ramâne fara bani sau obiecte de valoare,  furtisagurile mai mici sau mai muri fiind frecvente pe aceste meleaguri. Iar turistii straini sunt cei mai vulnerabili,  dând dovada de o naivitate specifica traiului  într-un mediu cu un grad ridicat de siguranta[1].

      În vederea cresterii competitivitatii ofertei pe piata nationala si internationala sunt necesare dezvoltarea si modernizarea produsului turistic românesc. în acest sens mentionam faptul ca Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului a stabilit o serie de obiective strategice la nivel national:

 ▪ îmbunatatirea si consolidarea produsului turistic în acele zone,  statiuni,  localitati,  trasee care sunt cele mai cunoscute în prezent pentru turistii straini si români si unde exista,  deja,  consolidata o anumita structura;

.  dezvoltarea si modernizarea produsului turistic astfel încât România sa se distinga de alte tari de destinatie turistica;

.  ridicarea nivelului standardului serviciilor în conformitate cu categoria unitatii turistice si tariful utilizat;

.  optimizarea si dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;

. tinând cont de faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata,  în principal,  existentei unei ponderi mari a populatiei cu venituri mici si,  deci,  indisponibile pentru practicarea turismului,  strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioada urmatoare va trebui sa acorde o atentie sporita dezvoltarii acelor forme de turism ce se adreseaza acestei categorii de populatie;

.  cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarii turistice;

.  protejarea si îmbunatatirea mediului natural în zonele turistice,  îmbunatatirea nivelului de protectie a turistilor,  stiut fiind ca repercusiunile asupra mediului înconjurator cresc proportional cu volumul turismului.

. definitivarea si promovarea unui numar restrâns de produse turistice pentru piata externa,  bine puse la punct;

. organizatorii de produse turistice (turoperatorii) sa fie buni cunoscatori ai traseele lor turistice,  ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din tara si strainatate pentru a se putea valorifica întregul areal turistic,  natural si antropic al României;

.  reinventarierea tuturor surselor turistice naturale si antropice,  având ca scop amenajarea,  restaurarea,  dezvoltarea si modernizarea destinatiilor de vacanta precum si extinderea si diversificarea serviciilor pe coordonate noi;

.  elaborarea unui plan strategic pe termen mediu si lung pentru a identifica piete nisa si grupuri tinta de consumatori;

. crearea unei strategii pentru îmbunatatirea nivelului serviciilor la hoteluri si restaurante;

. valorificarea punctelor de atractie unice ale României: zonele de turism cultural,  folcloric si rural;

. colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu destinatii multiple;

. asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive si a stimula pietele turistice actuale si potentiale;

Promovarea interna a produsului turistic românesc va urmari scoaterea în evidenta a celor doua mari avantaje ale acestuia fata de piata turistica în ansamblu:

. diversitatea si complexitatea produsului turistic românesc care acopera si cuprinde toate formele principale de turism: turismul estival,  balnear,  de sporturi de iarna,  turismul cultural si rural s.a. si se poate orienta catre diferite segmente ale clientelei,  de diferite vârste,  cu venituri modeste sau ridicate etc.;

 .  raportul pret-calitate,  avantajos pentru majoritatea populatiei în comparatie cu destinatiile externe,  mai costisitoare,  în multe cazuri pentru o oferta asemanatoare.

       Politicile de marketing care au ca obiect produsul turistic românesc trebuie sa aiba în vedere asigurarea conditiilor optime de cazare în hotel. Aici gama serviciilor care trebuie oferite trebuie sa fie foarte larga. Criteriile calitative ale serviciilor hoteliere vizeaza:

.  o curatenie exemplara,  pornind de la exteriorul hotelului (parcari,  trotuare etc.) si terminând cu ultima camaruta din interior;

. turistii occidentali sunt foarte sensibili în privinta acestui aspect,  care poate deveni decisiv pentru o eventuala revenire în viitor;

.  adaptarea bucatariei la gusturile turistilor. Astfel,  exista turisti care prefera sa fie serviti,  dar exista si unii care prefera sa-si aleaga singuri felul de mâncare (self-service). Bucataria va trebui sa fie adaptata cerintelor,  preferintelor clientilor;

.  asigurarea unor variante de recreere,  odihna cum ar fi: sauna,  piscina,  parc sau gradina;

.  asigurarea cu maximum de operativitate a altor servicii hoteliere (rezervari de bilete,  închirieri de autoturisme,  servicii obisnuite: spalat, calcat etc.).

       Mentalitatea lucratorilor din industria ospitalitatii reprezinta o alta problema pe care România trebuie sa o rezolve,  daca doreste sa reintre în circuitul turistic international. Hotelierul de la noi din tara nu a înteles înca faptul ca zâmbetul nu-l costa nimic... în plus,  este deja cunoscut modul în care chelnerii români îsi trateaza clientii,  încarcarea notelor de plata sau,  pur si simplu,  escrocarea turistilor se regasesc,  din nefericire,  în topul plângerilor clientilor straini. Lucratorii din turismul autohton îsi schimba vechea mentalitate foarte greu si întâmpina dificultati de întelegere a psihologiei si nevoilor turistilor occidentali. Aici trebuie sa avem în vedere faptul ca se vinde confortul unei vacante care,  în majoritatea cazurilor,  se realizeaza o data pe an si sunt foarte greu de compensat nemultumirile care pot sa apara în rândul turistilor.

       Este absolut necesara si realizarea unor infrastructuri cu facilitatile aferente: autostrazi,  statii de alimentare cu combustibil suficient (în aceasta privinta,  progresul este evident),  indicatoare de prezentare a cailor de circulatie si a zonelor strabatute de automobilisti,  posibilitati de a închiria autovehicule de o cât mai mare diversitate,  posibilitati de parcare,  statii de spalare si reparatii etc.

       În plus,  credem ca se impune asigurarea unei oferte variate de produse de tip suvenir. O atentie deosebita trebuie acordata hartilor,  pliantelor,  ilustratelor si obiectelor de artizanat.

       Atunci când grecii contemporani,  spre exemplu,  au demarat construirea unor punti si balustrade din lemn într-o pestera oarecare,  luminând-o electric si gasindu-i,  ulterior,  si o anumita valoare istorica,  ei au construit,  de fapt,  un produs turistic,  în jurul caruia s-au ridicat,  apoi,  minihoteluri si restaurante pentru turistii amatori sa viziteze pestera respectiva. Aceasta este ordinea dupa care se structureaza o afacere în turism: mai întâi depistarea sau crearea produsului turistic si numai dupa aceea ridicarea infrastructurii (cai de acces,  unitati de cazare etc.).

3.2.1.Politici si strategii aplicate la nivel regional      

Transformarea unor zone rurale în destinatii turistice se face progresiv fie la initiativa unor grupuri de întreprinzatori care dezvolta mici afaceri turistice cu scopul de a atrage turisti,  fie ca rezultat al descoperirii  zonelor de catre vizitatori generând astfel cererea pentru activitati turistice la care comunitatea locala reactioneaza. 

În ultimele decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene coroborata cu politicile nationale ale statelor membre au încurajat orientarea turismului catre zonele rurale luând în calcul efectele si implicatiile sociale pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta într-un ritm mai rapid decât turismul international în ansamblul sau.

 3.2.2.Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc

          Analiza SWOT se refera la punctele forte si punctele slabe ale firmei turistice,  asociate cu oportunitatile si amenintarile existente la un moment dat pe piata. Aceasta analiza se aplica mediului în care se desfasoara afaceri si constituie primul pas pe care personalul compartimentului de marketing trebuie sa-l faca pentru aprecierea gradul de îndeplinire a obiectivelor  si nu în ultimul rând pentru a identifica problemele cu care aceasta se confrunta.

Puncte tari :

·        Potential natural ridicat;

·        Mediul natural bine conservat,  diversitatea deosebita,  aerul curat,  cadrul natural propice relaxarii;

·        Forme de relief deosebite;

·        Peisajele naturale atractive (cu paduri,  râuri,  lacuri,  munti);

·        Ospitalitatea locuitorilor si traditiile;

·        Existenta asezamintelor cultural-spirituale;

·        Agroturismul,  ecoturismul (turismul verde);

·        Dezvoltarea produselor turistice tip « nisa » (turism ecologic,  montan);

·        Centre culturale,  muzee istorice,  casele memoriale,  monumentele unice pe plan mondial;

·         Infrastructura specifica de cazare bine reprezentata;

·        Specialitatile gastronomice locale (bucataria traditionala);

·        Folclorul si festivalurile,  obiceiurile de Anul Nou,  muzica/dansurile traditionale;

·        Ospitalitatea agroturistica.

Puncte slabe :

·        Lipsa de comunicare si de coeziune între comunitatile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun;

·        Perturbarea transportului datorata starii cailor de acces ( infrastructura precara,  gropi,  indicatoare lipsa ),  lipsa telefonului în anumite zone;

·        Starea de conservare si de curatenie o unor monumente;

·        Indiferenta unor oameni fata de mediu;

·        Pregatirea de specialitate insuficienta a lucratorilor din industria ospitalitatii,  lipsa de motivare a salariatilor,  insuficient personal calificat,  atestat si brevetat;

·        Calitatea necorespunzatoare a serviciilor turistice;

·        Existenta - în unele cazuri - a unor conditii precare de cazare,  lipsa curateniei;

·        Parteneriat slab în domeniul turismului ( între administratia publica locala si firmele de turism );

·        Lipsa unui contract cadru legiferat si a unui cod de conduita între hoteluri si agentiile de turism;

·        Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent;

·        Interes scazut pentru investitii;

·        Promovare insuficienta si neunitara;

·        Lipsa de educatie turistica a locuitorilor si turistilor;

·        Sistem educational slab-multa teorie si foarte putina practica;

·        Informatiile statistice nationale nu sunt de încredere;

·        Aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijari multor monumente chiar din zonele istorice.

Oportunitati:

·        Dezvoltarea unor noi statiuni turistice;

·        Refacerea retelei judetene de drumuri,  proiritate având cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic;

·        Existenta unor programe de finantare;

·        Sporturile extreme,  aventurile montane,  plimbarile;

·        Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini în sectorul turistic; integrarea în programele finantate de Uniunea Europeana;

·        Crearea unei burse de turism;

·        Organizarea de închirieri de case traditionale pentru perioada de vacanta; acestea ar putea fi integrate în una sau mai multe retele europene profesionale de locatie si distribuite de reteaua de agentii de turism din România;

·        Dotarea structurilor de primire cu sali de conferinte;

·        Încurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism (ex. de aventura);

·        Sustinerea proiectelor care întroduc valoare turistica,  obiective si evenimente culturale si spirituale;

·        Îmbunatatirea infrastructurii;

·        Constituirea unei retele de centre de informare turistica în apropierea principalelor obiective turistice.

Amenintari:

·        Scaderea veniturilor reale ale populatiei,  inflatia;

·        Diminuarea disponibilitatilor de timp liber;

·        Schimbarea preferintelor consumatorilor;

·        Concurenta acerba manifestata pe plan intern si international în turism,  turismul ilicit;

·        Instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea;

·        Tendinta turistilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) si o insuficienta afluenta a turistilor straini;

·        Cresterea asteptarilor turistilor,  care nu vor putea fi satisfacute;

·        Decizii luate pe baza unor informatii inexacte;

·        Slaba convergenta a activitatilor « partenerilor » din turism (hoteluri,  institutii de instruire,  autoritatile locale);

·   Alocarea inadecvata a timpului managerilor pentru recrutarea si instruirea personalului,  în detrimentul celorlalte activitati manageriale;

·  Eventuala degradare a monumentelor de arta si arhitectura;

·  Cresterea competitivitatii între regiuni si lipsa de colaborare între acestea;

·  Proasta perceptie a României în exterior.

          3.3. Turismul României în contextul integrarii în Uniunea Europeana

          Integrarea europeana a turismului reprezinta un proces gradual secvential,   prin care modul de organizare,  relatiile de functionare interioare si exterioare sistemului « turism » devine similar cu cel existent în practica Uniunii Europene. Principalul obiectiv al acestui proces îl reprezinta crearea unui sistem de compatibilitati în plan institutional-structural,  legislativ si al principiilor si mecanismelor de functionare ale acestui domeniu de activitate. În perespectiva mai larga, procesul de integrare europeana trebuie sa genereze dezvoltarea durabila a turismului românesc pa baza legilor pietei libere.

          Integrarea turistica europeana,  proces în curs de realizare,  are ca scop dezvoltarea turismului,  concomitent cu protectia mediului si cresterea calitatii serviciilor,  în acest scop,  directiile principale ale politicii turismului urmaresc: îmbunatatirea controlului si a formalitatilor la frontiera,  a controlului traficului aerian,  protectia mediului,  perfectionarea pregatirii profesionale, cresterea calitatii serviciilor si a rolului social al turismului.

          Ramura economica de mare importanta si cu variate posibilitati,  turismul românesc îsi evalueaza serios sansele de relansare si implicit de a deveni componenta activa si dinamizatoare a unui sistem economic dezorganizat în profunda si complexa ei restructurare.

          Reusita revenirii turismului[2] ar antrena efecte pozitive globale ca: resurse suplimentare,  echilibrarea balantei de plati,  crearea de locuri de munca,  amenajarea teritoriului si reabilitarea imaginii internationale si stoparea procesului de marginalizare a României în dinamica mondiala.

          Într-o perspectiva mai larga,  procesul de integrare europeana trebuie sa genereze dezvoltarea durabila a turismului românesc pa baza legilor pietei libere:

·        Promovarea initiativelor locale: dezvoltarea produsului turistic si orientarea acestuia catre nevoile pietei sunt posibile prin dezvoltarea regionala si locala,  fapt ce presupune implicarea comunitatilor,  operatorilor economici si autoritatilor locale în elaborarea si implementarea programelor de dezvoltare.

·        Beneficiarii directi ai acestui proces,  sectorul public si cel privat la nivel local îsi vor coordona eforturile în cadrul unui parteneriat real în vederea promovarii unei dezvoltari durabile a turismului.

·        Perfectionarea cadrului legislativ: armonizarea legislatiei constituie un demers prin care îmbunatatirea cadrului legislativ în România în domeniul  turismului presupune abordarea problematicii si rezolvarii în spirit comunitar,  în special prin prisma « Cartii verzi » a Comisiei Europene intitulata « Rolul Uniunii în domeniul turismului »,  Bruxelles,  1995.

·        Stimularea managementului: abordarea moderna a managementului implica schimbari de mentalitate si comportament la nivelul resurselor umane. Multiplicarea formelor si metodelor de formare profesionala într-un mediu profund concurential are ca efect facilitarea accesului la procesul de instruire continua,  în plus,  programele comunitare de sprijin a dezvoltarii turismului au ca o componenta de baza,  formarea profesionala. Cresterea numarului  de programe la diferite niveluri reprezinta un factor de spijin în aparitia unui comportament pro-activ si în domeniul profesionalismului.

Având în vedere cele sustinute anterior, se pot deduce principalele componente ale unei strategii economice în turism:

·        Crearea de noi si diverse articole,  servicii si piete turistice pornind de la elementele de baza si resursele fiecarei tari;

·        Atragerea comunitatilor locale în programele de dezvoltare a turismului;

·        Cultivarea cooperarii între factorii administrativi si executivi pentru a întelege nevoile si aspiratiile turistilor;

·        Practicarea activitatilor de marketing prin folosirea unor tehnici optime de marketing;

·        Alocarea de fonduri bugetare adecvate pentru aceste activitati;

·        Orientarea precisa spre grupe de consumatori care costituie un câstig de piata.

În vederea depasirii problemelor create de dificultatile conjuncturale de ansamblu,  cât si a celor întrinseci domeniului turistic, se impun actiuni coordonate în urmatoarele directii:

·        Continuarea si accelerarea ritmului privatizarii,  conditie a manifestarii spiritului concurential,  creativitatii si initiativei,  premise  ale cresterii calitatii produsului turistic;

·        Întreprinderea unor actiuni de modernizare a unitatilor de cazare si masa,  a echipamentelor de agrement,  în vederea alinierii la standardele de confort si utilitate europene,  recalificarea unora dintre acestea si urmarirea respectarii concordantei dintre calitatea prestatiilor,  echipamente si tarife;

·        Initierea unor politici promotionale active,  chiar agresive si complexe,  în toate formele ei de realizare,  revizuirea si actualizarea tuturor materialelor publicitare grafice,  impunerea neocolirii intermediarilor,  cel putin în actuala etapa,  acestia fiind mai în masura,  prin mijloacele financiare si personalul calificat,  sa întretina o activitate promotionala adecvata;

·        Integrarea în structurile europene,  ca necesitate a înscrierii ofertei turistice românesti în oferta comuna europeana, a internationalizarii turismului românesc,  a « controlarii » actiunii concurentilor fie prin acorduri de colaborare,  fie prin asocierea în diverse activitati (publicitate,  comercializare,  reprezentanta în strainatate,  proiecte comune privind costruirea unor infrastructuri,  asocierea la sistemele europene de rezervare hoteliera si de transport),  facilitati legislative comune privind turismul.

Dincolo de problema de timp,  putem considera ca optiunea manageriala în turismul românesc este de a dori relansarea,  de a actiona operativ si eficient în acest sens si,  nu în ultimul rând,  de a mobiliza toate resursele financiare,  materiale,  umane si intelectuale.

3.4.Marketingul turistic rural

          Aplicarea orientarii de marketing în turismul rural este influentata de faptul ca serviciile oferite de aceasta forma de turism prezinta unele caracteristici ce le diferentiaza de celelalte servicii turistice si nonturistice si anume:

. preponderenta factorului emotional în raport cu cel rational în decizia de cumparare a produsului turistic. Mentionam faptul ca turismul rural este,  cu precadere,  un turism familial si ca succesul realizarii produselor turistice rurale depinde de imaginea si experienta turistica a tuturor membrilor familiei. Din alternativele oferite,  va fi ales produsul turistic rural despre care grupul familial si-a format cea mai buna imagine si care îi ofera în momentul respectiv cele mai mari satisfactii familiale:

·   complexitatea serviciilor turistice rurale,  în turismul rural complexitatea are o semnificatie relativa,  unele produse turistice având o structura simpla (de exemplu,  produsele turistice rurale oferite la noi în tara,  unde nu exista înca o industrie a agrementului si unde lipsa cererii încetineste progresul bazei tehnico-materiale specifice),  altele având o structura complexa (de exemplu,  produsele turistice rurale oferite în tari care au beneficiat de eforturi investitionale substantiale în acest sector). De asemenea,  în general,  turismul rural ofera o gama de servicii complementare mult mai restrânsa decât alte forme de turism (de odihna,  de tratament,  cultural etc.);

·   dependenta serviciilor turistice de serviciile oferite de întreprinderile complementare. Astfel,  serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediul întreprinderilor de turism,  dar sunt prestate de catre firmele complementare. Într-un pachet de vacanta oferit,  transportul este realizat de una sau mai multe firme de profil angajate de întreprinderea de turism,  cazarea se poate face în una sau mai multe structuri de primire turistica,  masa poate fi servita într-unul sau mai multe restaurante etc. În aceste conditii, întreprinderilor turistice le revine sarcina de a avea în vedere atât calitatea serviciilor oferite de întreprinderile complementare,  chiar urmarirea în timp a evolutiei lor economico-sociale.

În turismul rural,  numarul întreprinderilor complementare se reduce,  întrucât transportul se realizeaza,  de regula,  cu mijloace proprii,  cazarea se face într-o singura structura de primire turistica (pensiune sau ferma agroturistica),  masa se serveste în incinta unitatii de cazare,  prin specificul formei de turism etc. Serviciile turistice se ofera consumatorului fie direct,  fie prin intermediari,  care au un rol important nu numai în distributie,  ci si în decizia de cumparare a consumatorului,  în turismul rural,  rolul intermediarilor creste întrucât prestatorii sunt,  de regula,  firme de dimensiuni mici,  lipsite de putere proprie de distributie. Din aceasta cauza,  decizia consumatorului de produse turistice rurale este direct dependenta de imaginea oferita de intermediari (canale de distributie) în legatura cu calitatea serviciilor turistice rurale,  acestia fiind considerati experti de catre consumatori.

Sezonalitatea în turism,  în general si în turismul rural,  de asemenea este determinata de factorii naturali si sociali si are intensitati diferite în functie de destinatia turistica. Din acest motiv si elementele mix-ului de marketing sunt utilizate în mod diferit. Astfel,  daca promovarea se face în special în extrasezon,  pretul si distributia ating valori maxime în sezon. În perioadele de extrasezon se executa lucrari de întretinere-reparatii si se proiecteaza viitoarele produse turistice.

Aplicarea strategiilor de marketing în activitatea turistica a condus si va conduce la dezvoltarea fara precedent a acesteia,  fenomenul având însa si urmari negative asupra mediului înconjurator si comunitatilor locale,  întrucât,  mai mult decât în orice alta forma de turism,  în turismul rural mediul înconjurator se constituie atât în resursa turistica,  cât si în suport de desfasurare a activitatilor turistice,  trebuie avute în vedere strategii corespunzatoare,  cunoscute sub denumirea de "marketing verde".

3.4.1. Analiza   mediului   intern   si   extern   de   marketing  în  turismul rural românesc

Plecând de la definitia data marketingului de "Chartered Institute of Marketing" din Regatul Unit,  aceea ca marketingul reprezinta procesul managerial responsabil cu identificarea,  anticiparea si satisfacerea profitabila a necesitatilor clientilor",  putem spune ca realizarea activitatii de marketing presupune doua genuri de analiza:

·        analiza SWOT;

·        analiza factorilor mediului extern. Analiza SWOT presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

·        evidentierea punctelor tari (Strengths);

·        evidentierea punctelor slabe (Weaknesses);

·        evidentierea oportunitatilor (Opportunities);

·        evidentierea amenintarilor (Threats).

Pentru turismul rural românesc,  analiza SWOT a scos în evidenta urmatoarele aspecte[3]:

a) punctele tari sunt determinate de factorii interni, constituiti dintr-o mare varietate de produse si servicii. România,  tara central europeana,  include un patrimoniu turistic natural si antropic deosebit de valoros,  în care un rol important îl joaca relieful deosebit de pitoresc si variat,  obiectivele turistice si activitatile recreatorii (drumetii,  pescuit,  vânatoare,  pesteri,  schi si multe altele). Alaturi de acestea putem mentiona stilul de viata traditional si existenta satelor vechi,  care pastreaza înca atmosfera arhaica si unde turistul poate experimenta "o calatorie în timp".

Între punctele tari,  care pledeaza de la sine pentru dezvoltarea turismului putem aminti:

·        existenta unor rute internationale-atât prin autostrazi,  cât si pe cale ferata;

·        existenta a 17 aeroporturi,  dintre care 5 internationale;

·        interesul  si  preocuparea comunitatilor rurale,   a organizatiilor neguvernamentale specializate;

·        accesul la produse si influente occidentale;

·        tarife accesibile (cazare,  masa,  transport);

·        transporturi acceptabile;

·        fructe si legume proaspete de sezon;

·        vinuri excelente.

b) punctele slabe în turismul rural românesc sunt legate de neajunsuri organizatorice si constau în:

·        informatii turistice putine atât în tara cât si în strainatate;

·        lipsa legaturilor aeriene directe cu o serie de tari interesate de produsul turistic rural românesc;

·        transporturi inconvenabile sau chiar putin dezvoltate în zonele montane;

·        numarul redus al agentiilor de rent-a-car si diversitatea redusa a produsului de închiriat;

·        materiale promotionale putine si de proasta calitate;

·        putine unitati de alimentatie pentru turism si o varietate limitata de mâncaruri specifice bucatariei românesti;

·        servicii hoteliere de calitate si standard îndoielnic;

·        raport calitate-pret necorespunzator;

·        lipsa unor ghizi specializati (interpreti,  montani,  delta,  vânatoare,  turism itinerant etc.);

·        lipsa "serviciilor pentru client";

·        lipsa de experienta;

·        lipsa curateniei în locurile publice,  comparativ cu standardele occidentale;

·        lipsa apei calde si uneori chiar si a apei reci;

·        lipsa facilitatilor de nivel înalt;

·        lipsa întelegerii nivelului asteptarilor strainilor;

·        posibilitati limitate de folosire a cartilor de credit si a cecurilor de calatorie.

c) oportunitatile sunt determinate de evolutia factorilor externi organizatiei,  care influenteaza favorabil prin cadrul general pozitiv. Din rândul celor evidente enumeram:

·        imaginea romantica,  puritatea si arhaicul satului românesc;

·        cresterea numarului strainilor ce calatoresc în România pentru afaceri;

·        cresterea numarului strainilor care locuiesc si muncesc în România;

·        cresterea posibilitatilor de acces la produsele occidentale;

·        existenta ambasadelor straine si a comunitatilor de straini;

·        intensul schimb cultural ce conduce la o mai buna întelegere între culturi si înlatura dezinformarea;

·        conectarea la reteaua EUROGITES si posibilitatea de conlucrarea cu alte organisme din turismul rural european;

·        includerea României în European Rail Pass si East European Rail Pass ce asigura facilitati de tarif pentru cei ce calatoresc pe calea ferata;

·        prezenta web site-urilor de turism rural românesc în cadrul retelei INTERNET   

d) amenintarile sunt determinate de factori externi ce se pot constitui în constrângeri în dezvoltarea turismului în conditiile unui cadru general defavorabil. Dintre acestea amintim:

·        imaginea nu tocmai favorabila în exterior (preturi la nivel occidental pentru o calitate îndoielnica a serviciilor,  insecuritate,  logistica si informare deficitare,  serviciile pentru consumatori necorespunzatoare);

·        degradarea mediului,  lipsa unor masuri ecologice,  poluarea (calitatea aerului si a apei);

·        neîntelegerea conceptului "pret pentru valoare";

·        posibilitati limitate de cazare;

·        insuficiente informatii necesare pentru calatorii;

·        infrastructura saraca (drumuri,  comunicatii,  transporturi etc.);

·        instabilitatea monedei nationale;

·        lipsa serviciilor medicale si de urgenta;

·        lipsa posibilitatilor de închiriere a unui mijloc de transport;

·        benzina la standarde europene în cantitati limitate si slaba calitate a serviciilor din statiile de alimentare;

·        imposibilitatea strainilor de a schimba moneda nationala în valuta forte;

·        costul relativ ridicat al vizitelor pentru România.

Analiza realizata evidentiaza principalele repere ale functionarii interne a turismului rural românesc,  prin punctele forte si punctele slabe,  care pot fi proiectate prin prisma celor "7P": produsul,  pretul,  pozitia în lantul de distributie,  promovarea,  personalul,  premisele fizice,  profitul.

Cadrul extern este conturat prin intermediul oportunitatilor si amenintarilor a caror examinare ne va permite depistarea influentei acestora asupra evolutiei si devenirii turismului rural românesc. Acestea ( oportunitatile si amenintarile ) pot fi studiate si prin intermediul factorilor STEP ( sociologici,  tehnologici,  economici si politici ),  ca si prin viziunea factorilor mediului concurential ( piata,  putere de negociere,  concurenta,  costuri ). Aceste analize complexe,  interdisciplinare pot evidentia noi valente ale produsului turistic rural sau aspecte care fac ca produsul turistic rural românesc sa nu fie receptat conform asteptarilor.

3.4.2.Proiectarea imaginii în turismul rural

Asa cum a rezultat din analiza SWOT,  o prima problema în turismul rural românesc este insuficienta cunoastere a produselor turistice pe plan intern si international,  deci o activitate promotionala redusa. De fapt,  unul din domeniile de baza ale marketingului turistic este promovarea produselor. Produsul turistic rural ( vacanta la tara ) este un amalgam de produse si servicii a caror componente individuale sunt oferite de firme diferite,  în general,  cunostintele turistului despre destinatiile turistice sunt vagi,  deci rolul marketingului este acela de a crea imaginea destinatiei unice,  un loc care ofera beneficii particulare pentru satisfacerea nevoilor turistului.

Imaginea destinatiilor turistice creata si proiectata de agentiile de turism a fost studiata de multi cercetatori,  din studiile efectuate desprinzându-se trei probleme importante. Dintre acestea,  cea mai importanta este aceea ca imaginea proiectata de agentiile de turism nu este cea mai importanta sursa de idei despre destinatiile turistice pentru turistul potential,  în expresie cantitativa ea putând fi considerata nesemnificativa. Imaginea proiectata prin mass-media,  experienta personala din vacantele anterioare a vizitatorilor si experienta din contactele personale ale vizitatorilor potentiali este mult mai importanta decât imaginea promovata de chiar destinatiile turistice.

O a doua mare problema desprinsa din cercetarile asupra efectelor imaginii turistice a destinatiilor priveste elementele imaginii turistice si legaturile dintre acestea pentru realizarea scopului final al activitatii de marketing. Claritatea,  simplitatea si minimum de distonanta cu imaginea preexistenta sunt esentiale pentru succes.

În sfârsit,  a treia problema a proiectarii imaginii turistice este conflictul sau,  în cel mai bun caz,  complementaritatea imaginilor proiectate de diferite destinatii în aceeasi regiune si imaginile acelorasi destinatii proiectate de agentii diferite. O varianta a acestei probleme tine de faptul ca acest conflict poate sa apara la scara spatiala,  fiind dat de realitatea ca diferite autoritati sunt responsabile cu imaginea turistica la nivelele nationale,  regional si local.

Important este ca imaginea turistica creata prin actiuni de marketing sa nu difere de realitate,  diferenta fiind repede descoperita de consumator. Solutia cea mai prudenta ar fi proiectarea unei imagini atât de generalizate,  încât sa nu existe diferente fata de alti ofertanti,  obtinându-se aceleasi efecte generale.

3.4.3. Principalele particularitati ale marketingului  în turismul rural

Particularitatile marketingului în turismul rural sunt determinate de caracteristicile produselor turistice rurale,  a serviciilor turistice si a prestatorilor din turismul rural.

Particularitatile produsului turistic rural cu influenta asupra activitatii de marketing sunt:

. complexitatea relativa a produsului turistic,  compus dintr-o diversitate de prestatii care se refera la toate experientele si activitatile turistului din momentul parasirii domiciliului sau si pâna în momentul reîntoarcerii,  fara a concura însa produsele formelor clasice de turism si influentat de o vasta gama de factori determinati de caracteristicile mediului specific de desfasurare a acestei forme de turism;

. intangibilitatea produsului turistic rural si multitudinea interpretarilor subiective determinate de functiile si motivatiile prin care turistii se raporteaza la produse si servicii aparent identice[4]. Remarcam faptul ca,  în turismul rural apar motivatii noi fata de celelalte forme de turism,  cum ar fi nevoia de petrecere a timpului liber în mijlocul naturii,  nevoia de întoarcere la locurile de origine,  nevoia de experiente inedite,  cum ar fi participarea la activitatile gospodariei rurale etc.

. imposibilitatea transportului produselor sau a serviciilor ce le compun si care sunt strâns legate de localizarea lor teritoriala. Legat de localizarea în teritoriu trebuie sa aratam faptul ca accesul la produsele turistice rurale este mai dificil,  depinzând în mai mare masura de calitatea cailor de comunicatie decât alte produse turistice. Doar tarile cele mai avansate economic reusesc sa asigure accesul facil în zonele rurale,  printr-o infrastructura de transport bine pusa la punct.

. importanta subiectiva a produsului turistic,  care depaseste valoarea sa economica deoarece presupune nu numai o anumita cheltuiala,  dar si existenta timpului liber dupa o lunga perioada de asteptare. Din acest punct de vedere,  turismul rural fiind o forma mai ieftina de turism este mai usor de practicat ca turism de sfârsit de saptamâna,  în special în zonele unde baza tehnico-materiala specifica este dezvoltata;

. probleme externe fata de produsul turistic,  respectiv diverse evenimente (chiar neturistice) din tara vizitata sau la care se intentioneaza vizita (stari conflictuale,  crize,  instabilitate economica si sociala etc.);

. importanta sociala a produsului turistic pentru individ-vacanta,  care este scopul principal al turismului,  fiind simbolul cel mai caracteristic al statutului individual si al gradului de integrare în colectivitate. Precizam faptul ca,  fiind puternic dependent economic de nivelul veniturilor,  în perioada actuala gradul de participare al populatiei la activitatea turistica nu reprezinta un indiciu privind pozitia individului în societate,  în România.

Produsul turistic rural românesc,  asemanator produselor turistice rurale existente pe piata turistica mondiala[5],  cuprinde componente de baza (cazarea,  alimentatia,  transportul etc.) si componente auxiliare (balneoterapia,  agrementul,  activitatile sportive etc.). Serviciile de baza au rolul de a satisface nevoi cotidiene,  care cu mici exceptii ce tin de specificul zonal,  national,  traditional,  nu justifica întru totul nevoia de deplasare sau parasirea resedintei de catre turist.

Ceea ce atrage si determina în mare parte alegerea unei destinatii turistice sau a alteia sunt:

. factorii naturali: asezarea geografica,  relieful,  peisajul,  vegetatia,  fauna si clima;

.  factorii generali ai existentei si activitatii umane trecute si prezente: limba,  mentalitatea,  ospitalitatea,  obiceiurile,  folclorul,  cultura (religia,  arta,  stiinta),  politica,  economia;

.   elementul uman: atitudinea populatiei locale fata de turisti,  a prestatorilor,  administratiei si reprezentantilor pazei si ordinii publice etc.;

. infrastructura generala: transporturi si comunicatii,  structura si imaginea asezarilor,  aprovizionarea cu apa si energie,  canalizarea,  telecomunicatiile etc[6].;

. echipamentele turistice: transporturile turistice,  mijloacele de cazare,  de alimentatie,  activitatile sportive,  distractiile,  informatiile etc.

Între caracteristicile produsului turistic sunt importante cele referitoare la serviciile ce întra în compozitia produsului turistic si anume:

. varietatea si eterogenitatea tipologica a caracteristicilor serviciilor care compun produsul turistic;

.   provenienta lor eterogena. Produsul turistic este format dintr-o multitudine de servicii,  unele turistice (cazare în pensiuni sau ferme agroturistice,  alimentatie în incinta unitatii sau în alte unitati,  servicii de agrement,  excursii,  drumetii,  sport,  servicii de informare etc.),  altele neturistice (transport în comun,  telecomunicatii,  servicii bancare si de schimb valutar etc.),  toate întrând în anumite proportii în componenta produsului turistic.Aceste caracteristici (ale produsului,  ale serviciilor si ale întreprinderilor turistice) determina continutul actiunilor de marketing pe care întreprinderile turistice le pot initia atât în domeniul politicii de produs cât si în cel al politicii promotionale.

  

           3.5. Promovarea si distributia produsului turistic rural în tarile Uniunii Europene

Ţarile Uniunii Europene realizeaza promovarea turismului rural prin mijloace traditionale si anume[7]:

.   toate suporturile de informare ( ghid,  brosura,  pliant,  catalog );

.   obiecte publicitare;

.   prezenta la saloanele de turism;

.   mailing-ul;

.   utilizarea mijloacelor de comunicare în masa (TV,  publicatii,  radio etc.).

În tarile Uniunii Europene se utilizeaza retele de promovare,  care pot fi: bancare (Germania,  Belgia,  Franta,  Olanda),  teritoriale turistice (Germania,  Belgia,  Franta),  cluburi (Germania,  Olanda).

În ceea ce priveste comercializarea produsului turistic rural în cadrul tarilor Uniunii Europene,  aceasta poate fi analizata ca forme de comercializare în cadrul UE si la nivel regional si local.

În majoritatea tarilor Uniunii Europene, comercializarea produselor turistice rurale se face:

1. pe plan intern prin:

.   centrale de rezervare internationala (Franta);

.  centrale    de    rezervare    nationala    (Spania,     Franta,     Irlanda,  Portugalia);

. centrale de rezervare regionala (anumite landuri germane,  Belgia,  Franta,  Spania,  Italia);

.   centrale de rezervare departamentale/locale (Franta,  Grecia);

.   vânzarea directa ( toate tarile UE ).

2. pe plan extern:

.  touroperatori de voiaj (Germania,  Belgia,  Danemarca,  Franta,  Regatul Unit);

. structuri turistice teritoriale (Germania,  Belgia,  Danemarca,  Franta,  Regatul Unit);

.   primarii,  cornitele de întreprindere (Franta,  Italia). Ca o concluzie reamintim doua idei de baza ce se desprind din acest material si anume rolul calitatii serviciilor turistice rurale si rolul activitatii de proiectie a unei imagini a destinatiilor turistice cât mai apropiate de realitate,  în atragerea cererii turistice interne si externe.

          3.5.2.Strategii de promovare prin internet

Agentiile  de  turism  din   România  au   înteles  ca,   pentru  o  mai   buna informare a clientilor actuali si potentiali,  web-ul este un instrument care începe sa fie din ce în ce mai mult la îndemâna turistilor.  Astfel,  pe web  au aparut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice.

Exista un numar satisfacator de site-uri românesti,  unele de sine statatoare,  altele gazduite de alte site-uri specializate. O mare parte din firme au preferat sa-si construiasca imaginea pe internet numai în limba engleza,  fara a avea o versiune în limba româna. Domeniile principale sunt: mare,  munte,  strainatate,  vânatoare,  ticketing ( rezervari avion ). Lipsesc aproape cu desavârsire listele detaliate cu ofertele agentiilor de turism,  prezentarile lasând impresia ca ar fi un fel de site-uri de promovare a imaginii turistice a României. Sunt folosite imagini cu peisaje pitoresti,  însotite de texte publicitare,  dar informatii despre pret si posibilitatea de cazare,  transport etc. nu exista decât pe foarte putine site-uri. Imaginea firmelor se oglindeste si în designul site-urilor care,  de obicei,  nu depasesc mai mult de trei-patru pagini,  sfârsindu-se de fiecare data cu adresa si numerele de telefon unde pot fi contactate.

Un site cunoscut,  în cadrul caruia firme de turism (agentii de turism,  hoteluri,  companii de transport etc.) îsi promoveaza produsele si serviciile turistice este Romanian Travel Guide - Ghidul turistic al României[8]. Ca pachet de informatii,  acest site cuprinde date generale despre România,  dar si date detaliate despre firmele de-turism ale fiecarui judet obiectivele turistice,  optiuni pentru cazare,  prestari de servicii turistice. Acest ghid turistic pe internet ofera si servicii utile (în special de intermedieri si nu numai) turistilor din întreaga lume interesati de România.

Printre portalurile de turism ale României mentionam:

·        www.eturism.ro,

·        www.infotravelromania.ro,

·        w w w. romaniantour.ro,  

·        www.infoturism.ro,

·        www.romaniatravel.ro s.a.

Avantajele realizarii unui astfel de site turistic sunt:

       poate fi accesat din orice colt ai lumii;

     .  are o structura de informatii accesibila,  completa si complexa;

       informatiile   sunt prezentate  în  forme  sintetice,   care  sunt ulterior detaliate;

    .  informatiile sunt actuale,  putând fi modificate în orice moment;

    . satisface nevoile de promovare specifice ale firmelor din domeniul turismului.

Concluzia  realizatorilor site-urilor cu informatii turistice despre România   este urmatoarea:  "România  va  ramâne neexplorata pâna  când  se  va dezvolta industria turismului,  iar dificultatile economice vor fi depasite. Între timp,  pachetele turistice sunt oferite la un pret foarte bun,  iar turistii îndrazneti care calatoresc pe cont propriu vor descoperi o parte a Europei bogata în traditii,  acea parte care a scapat de presiunile,  complexitatea si estetica timpurilor moderne." Cu alte cuvinte,  spunem noi,  programul turistic al României poate fi promovat sub titulatura: "O calatorie înapoi în timp".

3.5.2. Promovarea turistica rurala a României la nivel national si international

Ca modalitate de realizare,  promovarea interna va trebui sa fie:

a) o actiune concertata a tuturor factorilor implicati,   de  la organele centrale si locale ale administratiei de stat,  pâna la agentii economici prestatori si valorificatori,  asociatii si organizatii profesionale/culturale s.a. Agentii economici trebuie încurajati si sprijiniri în scopul:

.   realizarii unor actiuni de marketing si promovare în favoarea vacantelor interne;

.   organizarii si promovarii unor actiuni gen festivaluri,  concursuri care sa stimuleze cererea turistica interna în perspectiva;

.   promovarii si încurajarii turismului de tineret în perioada vacantelor;

.   facilitarii obtinerii informatiilor privind zonele si amenajarile turistice;

.   îmbunatatirii sistemului de vânzari (excursii,  servicii s.a.).

b) restructurata într-un cadru partenerial,  în masura sa asigure:

.   promovarea României ca destinatie turistica prioritara pentru populatia tarii;

.   participarea   la   definirea   politicii   si   a   programului   de   promovare interna;

.   participarea la finantarea programului si a actiunilor de promovare;

.   integrarea partenerilor si participarea efectiva a acestora la actiunile de informare,  promovare si publicitate.

Ca urmare,  România a atacat piata turistica mondiala printr-o noua strategie de promovare agresiv-pozitiva derulata sub sloganul "România mereu surprinzatoare". Aceasta campanie este gândita a fi una agresiva,  pentru ca,  în momentul de fata,  pe piata turistica internationala,  ne aflam în mijlocul unui razboi comercial. În aceste conditii,  cele peste 125 de tari care au ca prioritate dezvoltarea turismului s-au lansat într-o competitie,  în care câstiga cel care vine cu produse originale, într-un asemenea context s-a lansat campania "România mereu surprinzatoare". Aceasta campanie  promotionala ce  vizeaza  turismul   românesc   se desfasoara pe doua planuri:

.   prezenta României la târgurile de turism;

.   recâstigarea unor piete turistice europene,  cândva traditionale pentru noi.

Strategia de promovare a turismului autohton va urmari comunicarea unei imagini care sa sugereze originalitatea produselor turistice românesti,  sintetizând particularitatile legate de potentialul turistic, conceptia de amenajare,  posibilitatile de practicare a turismului,  contextul socio-cultural. Este de asteptat adaptarea strategiei promotionale la specificul fiecarei piete (interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele cele mai adecvate.

Promovarea ofertei turistice românesti[9] a fost realizata inclusiv prin participarea la marile manifestari ( reuniuni ) promotionale de profil: bursele internationale de turism de Ia Berlin,  Milano si Londra,  târgurile de turism de la Viena,  Utrecht,  Salzburg,  Copenhaga si Madrid. Târgul International de Turism reprezinta o invitatie de a descoperi si redescoperi România. Promovarea tarii ca destinatie turistica,  prin identificarea unor oferte variate,  poate creea sanse mari de reusita în ceea ce priveste cresterea circulatiei turistice spre tara noastra. În vederea construirii unei imagini pozitive a turismului autohton în strainatate consideram ca ar fi util ca ziaristii straini si români sa aiba gratuitate la toate obiectivele turistice culturale ( muzee,  manastiri,  cetati etc.).

Birourile de promovare si informare turistica ale României din strainatate,   la rândul lor,  pun la dispozitia turistilor potentiali informatii utile despre atractiile turistice ale tarii noastre,  posibilitatile de transport,  cazare,  masa,  agrement,   tratament precum si despre tarifele acestor prestatii turistice. Ceea ce credem ca lipseste din activitatea acestor organisme este realizarea unor cercetari de marketing sistematice cu privire atât la preferintele turistilor straini care le trec pragul,  cât si la cerintele exprimate de reprezentantii agentiilor de turism interesate de oferta turistica a României.

În industria ospitalitatii din România a aparut un nou concept si instrument de marketing: promovarea regionala. Este vorba de un proces de structurare a ofertei turistice pe destinatii locale de anvergura,  având o personalitate juridica bine definita,  un nume recunoscut,  format sau în formare pe piata internationala.

Ca urmare,  consideram ca se impune promovarea României ca destinatie turistica stabila,  lipsita de astfel de evenimente,  atractiva,  în acelasi timp,  prin programe turistice,  prin pret,  prin infrastructura pe care o pune la dispozitie si prin oferta de pachete turistice speciale ( gen: litoral,  tratamente,  circuite,  Dunare,  Dracula ).

Pentru a schimba imaginea României ca destinatie turistica consideram ca fiind necesare crearea si dezvoltarea asociatiilor regionale de promovare a turismului.

În sfârsit,  consideram ca trebuie elaborat si pus în aplicare un program promotional sustinut si adecvat potentialului turistic românesc. Ceea ce trebuie facut în industria ospitalitatii este alinierea realitatilor,  prin punctualitate si politete, dupa reperele legilor scrise si nescrise ale turismului,  precum si conceperea si punerea în aplicare a unei promovari agresive a unui turism de calitate fara de care marele nostru potential va ramâne doar o speranta.



[1] Glavan V.,   Turismul în Romania,  Editura Economica,  Bucuresti,  2000,  pag. 48.

[2] Glavan V.,   Turismul în Romania,  Editura Economica,  Bucuresti,  2000,  pag. 65.

[3] Glavan V.,   Turismul în Romania,  Editura Economica,  Bucuresti,  2000,  pag. 124.

[4] Glavan V.,   Turismul în Romania,  Editura Economica,  Bucuresti,  2000,  pag. 36.

[5] Glavan V.,   Turismul în Romania,  Editura Economica,  Bucuresti,  2000,  pag. 76.

[6] Erdeli G. Gheorghilas A.,  Amenajari turistice,  Editura Universitara,  Bucuresti,  2006.pag45.

[7] Glavan V.,   Turismul în Romania,  Editura Economica,  Bucuresti,  2000,  pag. 95.

[8] www.rotravel.com

[9] www.infotravelromania.ro


Document Info


Accesari: 7589
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )