Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































SUCEAVA

Turism


SUCEAVA

RESURSE NATURALE



MUNŢI

1.  MUNŢII BISTRIŢA (Suceava)

Muntii Bistritei, sistem de masive muntoase în N Carpatilor Orientali, limitat de valea superioara a Moldovei, în N, valea Bistricioarei, 23523l115x la S, Muntii Stânisoarei, la E si Muntii Calimani si Depresiunea Dornelor, la V, sunt strapunsi în partea lor nordica de valea Bistritei.

2.  MUNŢII CĂLIMANI (Suceava)

Masiv muntos vulcanic situat pe rama interna a Carpatilor Orientali, parte componenta a lantului de munti vulcanici. Muntii Calimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpatii românesti.

3.  MUNŢII RARĂU (Suceava)

Masiv muntos situat în partea de N a Muntilor Bistritei (Carpatii Orientali), între vaile Moldovei (la N) si Bistritei (la S). Situat la marginea externa a zonei cristalino-mezozoice, masivul Rarau corespunde unui sinclinal suspendat, umplut cu calcare mezozoice care stau pe un suport de roci cristaline.

4.  MUNŢII RODNA (Suceava)

Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpatlor Orientali, Muntii Rodnei ocupa un spatiu vast, între Salauta, Somesu Mare si Depresiunea Maramuresului.

5.  MUNŢII STÂNIsOAREI (Suceava)

Masiv montan situat la N de Bistrita, alcatuit din gresii, conglomerate, ce dau vârfuri si culmi înalte, argile, marne, sisturi, pe care s-au dezvoltat culmi joase, mici depresiuni si sectoare de vale largite si umanizate (Pipirig, Hangu, Secu, Nemtisor).

6.  MUNŢII SUHARD (Suceava)

Masiv muntos situat în partea de N a Carpatilor Orientali, alcatuit din sisturi cristaline si dolomit. Muntii Suhard au aspectul unei culmi prelungi, cu directie NV-SE, cu o creasta principala care coboara de la 1932 m în NV (vf. Omu, altitudinea maxima a masivului) la 1639 m în SE (vf. Ousoru).

RÂURI

1.  BISTRIŢA (Suceava)

Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacau. Are 283 km lungime si o suprafata a bazinului de 7039 kmp.

2.  MOLDOVA (Suceava)

Râu, afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. Are o lungime de 216 km si o suprafata a bazinului de 4326 kmp.

3.  SIRET (Suceava)

Râu în partea de E a României, cu directie generala de curgere NNV-SSE, afluent al Dunarii. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din tara, care ocupa 18,8% din suprafata României).

4.  SOMEsU MARE (Suceava)

Râu în N României, cu cea mai mare extindere a cursului si bazinului sau pe teritoriul judetului Bistrita Nasaud: 118 km, iar suprafata bazinului este 4490 kmp.

5.  SUCEAVA (Suceava)

Râu în NE României, pe teritoriul judetului Suceava, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Liteni. Are 173 km lungime si o suprafata a bazinului de 2298 kmp.

CHEI

CHEIA ZUGRENI (Suceava»Vatra Dornei)


Se afla la 20 km de Vatra Dornei, pe râul Bistrita. Cheia are un traseu sinuos, prezentând în amonte o despletire de brate care prind între ele o stânca de peste 60 m. Cheia are o suprafata de 100 ha si este declarata rezervatie geologica si floristica.

MONUMENTE ALE NATURII

1.  REZERVAŢIA NATURALĂ CODRUL SLĂTIOAREI (Suceava»Slatioara)

Rezervatie naturala (forestiera). Padure în suprafata de 393 ha cu specii cum ar fi: molidul, bradul, pinul, fagul, exemplare rare de tisa precum si arbusti (ienupar, carpen de munte, salcia capreasca, afin).

2.  REZERVAŢIE DENDROLOGICĂ (în VATRA DORNEI) (Suceava»Vatra Dornei)

Parc national. Parc dendrologic amenajat în anul 1962 pe o suprafata de 50 ha.

FENOMENE sI STRUCTURI  GEOLOGICE

1.  REZERVAŢIA "PIETRELE DOAMNEI" (Suceava»Câmpulung Moldovenesc)

Pietrele Doamnei sunt situate în Masivul Rarau, la o altitudine de 1647 m, adevarate dantelarii de calcar, ce domina întreg peisajul montan. Rezervatie naturala întinsa pe o suprafata de 568 ha.

2.  REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ (la POJORÂTA) (Suceava»Pojorâta)

Rezervatie paleontologica (1 ha ) cu urme de corali.

REZERVAŢII  NATURALE

1.  PARCUL NATURAL (Suceava»Vatra Dornei)

Parc amenajat în anul 1862, cu o suprafata de 50 ha, aflat în dreapta râului Dorna. Rezervatie dendrologica.

2.  REZERVAŢIA CINEGETICĂ GIUMALĂU (Suceava»Gura Humorului)

Rezervatie cinegetica ce se întinde pe o suprafata de 211 ha.

3.  REZERVAŢIA FLORISTICĂ RĂCHITIsU-GLODU (Suceava»Panaci)

Are o suprafata de 177 ha. Ocroteste plante rare, cum sunt: strugurele ursului, roua cerului etc.

4.  REZERVAŢIA FORESTIERĂ FĂGETU DRAGOMIRNEI (Suceava»Mitocu Dragomirnei)

Rezervatie naturala cu o suprafata de 131 ha.

5.  REZERVAŢIA NATURALĂ CODRUL SLĂTIOAREI (Suceava»Slatioara)

Rezervatie naturala (forestiera). Padure în suprafata de 393 ha cu specii cum ar fi: molidul, bradul, pinul, fagul, exemplare rare de tisa precum si arbusti (ienupar, carpen de munte, salcia capreasca, afin).

6.  REZERVAŢIA NATURALĂ TINOVUL sARU DORNEI (Suceava»saru Dornei)

Rezervatie naturala (35 ha) în cadrul careia vegeteaza muschiul de turba, pinul si pestera Luanei.



7.  REZERVAŢIE DENDROLOGICĂ (în VATRA DORNEI) (Suceava»Vatra Dornei)

Parc national. Parc dendrologic amenajat în anul 1962 pe o suprafata de 50 ha.

8.  REZERVAŢIE NATURALĂ (în COsNA) (Suceava»Dorna Candrenilor)

Rezervatie naturala. Mlastina de turba unde vegeteaza pinul si relicte glaciare: mesteacanul pitic, muschiul frunzos.

9.  REZERVAŢIE NATURALĂ (în LUNCA) (Suceava»Zamostea)

Rezervatie naturala (botanica). Este alcatuita din stejeret de lunca si plante ocrotite, între care papucul doamnei, laleaua pestrita s.a.

10.          REZERVAŢIE NATURALĂ (în SALCEA) (Suceava»Salcea)

Rezervatie naturala complexa de nuferi albi si galbeni, stuf, rate salbatice.

11.          REZERVAŢIE NATURALĂ (la POJORÂTA) (Suceava»Pojorâta)

Rezervatie naturala de molidisuri seculare (290 ha) pe Valea Putnei.

12.          REZERVAŢIE NATURALĂ TINOVU MARE (Suceava»Poiana Stampei)

Rezervatie naturala. Mlastina oligotrofa (677 ha), acoperita cu exemplare rare de pin cu un strat de muschi de turba, numeroase alge si o specie rara de rogoz.

13.          REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ (la POJORÂTA) (Suceava»Pojorâta)

Rezervatie paleontologica (1 ha ) cu urme de corali.

14.          REZERVAŢII NATURALE (în MOLDOVA SULIŢA) (Suceava»Moldova Sulita)

Rezervatii botanice Rezervatia Tinovu Gaina: cu mesteacan pitic, relict glaciar. Rezervatia Rachitisu Mare 177,5 ha cu plante rare (strugurii ursului).

RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  BISERICA ALBĂ (Sf. Gheorghe) (din BAIA) (Suceava»Baia)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica este atribuita lui stefan cel Mare care ar fi ctitorit-o în 1467 dupa victoria asupra lui Matei Corvin. Restaurata în 1967.

2.  BISERICA BOGDANA (Sf. Nicolae) (Suceava»Radauti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie a domnitorului Bogdan I - Cea mai veche cladire bisericeasca de zid din Moldova. Are o înfatisare simpla asemanatoare caselor taranesti bucovinene.

3.  BISERICA CATOLICĂ Maica Domnului (din SIRET) (Suceava»Siret)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita în 1371 în cadrul careia si- a avut sediul episcopia catolica.

4.  BISERICA DIN LEMN (din PUTNA) (Suceava»Putna)

Monument istoric de arhitectura religioasa, biserica a fost construita în 1468 pe locul uneia din 1353 (atribuita lui Dragos Voda) cu pridvor adaugat în 1778 si abside în 1781.

5.  BISERICA DIN ZID TĂIEREA CAPULUI SF. ION BOTEZĂTORUL (din REUSENI) (Suceava»Udesti/Reuseni)

Monument istoric de arhitectura religioasa. În anul 1503 stefan cel Mare a început constructia bisericii în amintirea tatalui sau, fiind terminata în anul 1504 de catre fiul sau Bogdan al III lea cel Chior.

6.  BISERICA Înaltarea Sfintei Cruci (din PĂTRĂUŢI) (Suceava»Patrauti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. BISERICA Sfânta Cruce este ctitoria domnitorului stefan cel Mare din anul 1487, ce impresioneaza prin armonia desavârsita a proportiilor, stilizarea formelor, decoratia foarte simpla si de dimensiuni reduse.

7.  BISERICA MILIsĂUŢI Sf. Procopie (Suceava»Milisauti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1487 a lui stefan cel Mare, biserica a fost distrusa de armata austriaca în timpul primului razboi mondial.

8.  BISERICA Sf. Ioan Botezatorul (din SIRET) (Suceava»Siret)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita în perioada 1672-1674 prin osârdia domnitorului stefan Petriceicu, pe locul unei vechi biserici zidite de Margareta Musat (mama lui Petru Musat) înainte de anul 1384. Dupa 1646 biserica a ramas în ruina.

9.  BISERICA Sf. Treime (din SIRET) (Suceava»Siret)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie atribuita de unii cercetatori voievodului Sas (1354-1358), iar de altii domnitorului Petru I Musat (1375-1391). Este prima biserica de plan triconic din Moldova construita din piatra bruta cu decor de ceramica smaltuita pe fatade.

10.          BISERICA TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL (din ARBORE) (Suceava»Arbore)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Zidita între 2 aprilie si 29 august 1503, la initierea portarului (persoana însarcinata cu paza Curtii Domnesti) Luca Arbore (înmormântat în incinta ei), cu sprijinul lui stefan cel Mare.

11.          CETATEA SUCEAVA (Suceava»Suceava)

Monument istoric si de arhitectura laica. Ctitorie a lui Petru Musat din 1388, întarita în doua rânduri de stefan cel Mare, a rezistat multor atacuri otomane si ale polonilor. Aici a murit în 1504, stefan cel Mare.

12.          CHILIA SF. DANIIL SIHASTRU (Suceava»Putna)

Situata la 1,5 km de Putna, a fost construita in sec. XV. Legenda spune ca domnitorul Stefan cel Mare se sfatuia adesea cu sihastrul Daniil.

13.          CURTEA DOMNEASCĂ (Suceava»Suceava)

Situata în perimetrul vechiului oras medieval. Constructia dateaza din timpul domniei lui Petru I Musat. stefan cel Mare si Vasile Lupu au adus unele îmbunatatiri cladirii.

14.          MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA (Suceava»Mitocu Dragomirnei)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1602-1609 a mitropolitului Anastasie Crimca. Cuprinde: - Biserica mica din cimitir zidita în 1602, construita în stilul arhitecturii muntenesti; - Biserica mare ridicata în 1608-1609 cu o linie arhitectonica supla, o turla înalta de 42 m.




15.          MĂNĂSTIREA HUMOR (Suceava»Manastirea Humorului)

Monument istoric de arhitectura religioasa. Manastirea Humor (de maici) a fost întemeiata înainte de anul 1415 de vornicul Ivan Oana.

16.          MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA (Suceava»Vatra Moldovitei)

Monument istoric de arhitectura religioasa. Manastirea Moldovita (de maici) este o ctitorie din anii 1402-1410 a lui Alexandru cel Bun. Din cauza unor ploi torentiale ce au determinat alunecari de teren, la începutul sec. XVI, biserica si chiliile s-au prabusit, ramânând în ruina.

17.          MĂNĂSTIREA PROBOTA (Suceava»Probota)

Monument istoric de arhitectura religioasa. Manastirea Probota este o ctitorie din anul 1530 a domnitorului Petru Rares.

18.          MĂNĂSTIREA PUTNA (Suceava»Putna)

Monument istoric de arhitectura religioasa. Prima ctitorie a lui stefan cel Mare. Cuprinde: - Biserica Adormirea Maicii Domnului, construita în 1466-1469, a fost refacuta de stefan cel Mare în 1481 din cauza unui cumplit incendiu.

19.          MĂNĂSTIREA RARĂU (Suceava»Brosteni)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica manastirii Sf. Ioan Bogoslavul construita potrivit legendei de catre Petru Rares în timpul celei de a doua domnii, pe locul unei biserici vechi a fostei sihastriei Dodu (sf. sec. XV).

20.          MĂNĂSTIREA Sf. Nicolae (din RÂsCA) (Suceava»Râsca)

Monument istoric de arhitectura religioasa. Ctitorie a lui Petru Rares (1540-1542). Prezinta picturi murale bine pastrate realizate de pictorul grec Stamatello Cotronas. În 1611-1617 s-a construit pridvorul mare al bisericii, iar chiliile în 1821-1842.

21.          MĂNĂSTIREA SLATINA (Suceava»Slatina/Praxia)

Monument istoric de arhitectura religioasa. Ctitorie din anii 1554-1561 a lui Alexandru Lapusneanu. Cuprinde: - Biserica Schimbarea la fata: În pronaosul ei se afla un tablou votiv ce înfatiseaza întreaga familie a lui Alexandru Lapusneanu.

22.          MĂNĂSTIREA SOLCA (Suceava»Solca)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anii 1612-1622 a domnitorului stefan II Tomsa. A functionat în anul 1785 când a fost temporar desfiintata de austrieci. Biserica a fost restaurata în anii 1901-1902 si 1985-1990. Reînfiintata în 1997 în prezenta Prea Fericitului Teoctist.

23.          MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA (Suceava»Sucevita)

Monument istoric de arhitectura religioasa. Ctitorie din anii 1581-1584 a lui Gheorghe Movila cu adaugiri (pridvor, ziduri de incinta si turnuri de aparare) ale fratelui acestuia Ieremia Movila.

24.          MĂNĂSTIREA VORONEŢ (Suceava»Voronet)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea Voronet (de maici) cu biserica "Sfântul Gheorghe" este o ctitorie de mari dimensiuni a domnului stefan cel Mare, ridicata pe locul unui vechi schit din lemn. 

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

CASA ATELIER COLIBABA (Suceava»Radauti)

Atelierul produce ceramica în stilurile zonei, dar încearca si o traditie moderna a unor vechi motive preistorice (în special ceramica pictata în Cucuteni).

LOCALITĂŢI TURISTICE 

SATE TURISTICE 

1.  MĂNĂSTIREA HUMORULUI (Suceava»Manastirea Humorului)

Localitate cu larga circulatie turistica. Arta populara. Centru de tesaturi populare (scoarte, stergare, etc.)

2.  REUSENI (Suceava»Udesti/Reuseni)

Localitate cu larga circulatie turistica si structuri arhitecturale traditionale.

3.  SUCEVIŢA (Suceava»Sucevita)

Localitate cu o larga circulatie turistica si structuri arhitecturale traditionale. Arta si arhitectura populara: cusaturi, tesaturi, prelucrarea artistica a lemnului, case cu arhitectura populara traditionala.

4.  VAMA (Suceava»Vama)

Localitate cu larga circulatie turistica. Arta si arhitectura populara. Piua pentru batut sumane. Important centru de dulgherit si de confectionare a uneltelor casnice, a bunditelor si chimirelor.

5.  VATRA MOLDOVIŢEI (Suceava»Vatra Moldovitei)

Localitate cu larga circulatie turistica si structuri arhitecturale traditionale. Arta populara. Centru de ceramica populara

6.  VORONEŢ (Suceava»Voronet)

Localitate cu larga circulatie turistica si structuri arhitecturale traditionale.

  STAŢIUNI MONTANE

VATRA DORNEI (Suceava»Vatra Dornei)


Statiune balneara si montana de interes general, cu activitate permanenta, situata într-una din cele mai pitoresti depresiuni din Carpatii Orientali, Ţara Dornelor, la 808 m altitudine. Climat continental de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni friguroase.

  STAŢIUNI BALNEARE

VATRA DORNEI (Suceava»Vatra Dornei)


Statiune balneara si montana de interes general, cu activitate permanenta, situata într-una din cele mai pitoresti depresiuni din Carpatii Orientali, Ţara Dornelor, la 808 m altitudine. Climat continental de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni friguroase

  ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE

sARU DORNEI (Suceava»saru Dornei)


Statiune balneara recunoscuta pentru apele sale minerale carbogazoase, bicarbonate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, analizate pentru prima oara de geologul austriac Richard Hacquet. Datorita calitatilor gustative aceste ape sunt utilizate în special ca ape de masa.













Document Info


Accesari: 2981
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )