Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Statiunea Lacu Rosu

Turism












ALTE DOCUMENTE

vladeasa - traseul 3
Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Moeciu
Aer de vacanta
Concurenta Hotelului Rin Grand Bucuresti
Vila - Eforie Nord
PREZENTAREA HOTELULUI RIN GRAND
Clientela Hotelului Rin Grand Bucuresti

Statiunea Lacu Rosu



CUPRINS

CAPITOLUL I. Asezarea geografica

 

1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

1.2. Scurt istoricul statiunii Lacu Rosu

1.3. Vecini si obiective turistice de vizitat

1.4. Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu

CAPITOLUL II. Inventarierea patrimoniului turistic

2.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale

2.2. Caracterizarea si descrierea resurselor turistice antropice

CAPITOLUL III . Prezentarea bazei tehnico-materiale a statiunii Lacu Rosu

3.1. Unitatile de cazare

3.2. Unitatile instalatiilor de agrement, divertisment, tratament

CAPITOLUL IV. Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu

Capitolul I

Asezarea geografica

1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

  Statiunea Lacu Rosu, componenta a ora 949j916j sului Gheorghieni, este situata pe Valea Bicazului, intre Lacu Rosu si Cheile Bicazului.

  Uramarind configuratia terenului, statiunea este dispusa intr-un amfitetru, de la 980m la 1000-1100 m altitudine,pe versantii Muntilor Suhardul Mare (1504 m) si Suhardul Mic (1362m) catre N-NV si Muntele Ghilcos (1407 m), spre SE , unitati montane apartinatoare Masivului  Hasmas.

Intre aceste limite statiunea apartine judetului Harghita, dar, prin cateva vile si case particulare, aceasta se prelungeste si in Cheile Bicazului, pe teritoriul  judetului Neamt.

1.2. Scurt istoricul statiunii

Odata cu formarea sa, in 1873, Lacu Rosu a deventi o atractie turistica importanta pentru acasta arie montana,formand impreuna cu Cheile Bicazului un ansamblu turistic unicat in Romania.

Lipsa cailor de acces rutier a facut ca abia in anii'30 ai secolului al XX-lea sa se construiasca primul edificiu turistic- Caminul Turistilor. Dupa 1931, apar unele case locuite permanent si cateva vile, conturandu-se actuala statiune, apartinatoare administrativ orasului Gheorghieni.

  Statiunea dupa al II-lea razboi mondial s-a dezvoltat continuu, ajungand la circa 800 locuri in vile si cabane in anul 1989, profilandu-se pe oglinda si recreere, iar in ultimele patru decenii si pe alpinism .

Dupa anul 1990, statiunea montana Lacu Rosu a cunoscut un impas in dezvoltarea sa, datorita rigorilor din economia de piata si a restructurarii proprietatii imobiliare si a terenurilor, dar si degradarii fizice a unitatilor, unele dintre acestea depasind 80 de ani de existenta. Lipsa dotarilor de agrement sportiv si cultural si mai ales a amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiei montane ca si a dotarilor tehnico-edilitare au facilitat acest regres.

In ultimii 3-4 ani se remarca un reviriment in dezvotarea statiunii prin modernizarea si construirea de unitati de cazare si alimentatie pentru turism (circa 340 unitati de cazare in hotel si vile ), iar administratia locala a initiat un program de revigorare si relansare in turism a acesteia.

Statiunea si-a dat numele dupa lacul de aici Lacu Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului la o altitudine de 980 m. Este in forma de L, adanc de 10 m(adancimea maxima fiind de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m.

Lacul s-a format relativ recent in vara anului 1837,  atunci s-a intamplat ca in urma ploilor abundente marea cantitate de moloz stancos pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat blocand drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural.

Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara care ies din apa, strapungand imaginea Micului Suhard reflectat in olinda lacului.

      Numele de Lacu Rosu provine de   la gresia rosie tertiara, usor dezagreabila, transportata de Paraul Rosu     care a vopsit in rosu imprejurimile pana la lac. Lacul ,din pacate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni, transportata de paraurile afluente (Rosu, Licas, Oii, Suhard si Ghilcos).

Traditia populara pastreaza doua legende legate de originea lacului :

« Odata traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita care se numea Estera. Aceasta s-a dus odata la targ la Gheorghieni. A intrat acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s-au vazut s-au si indragostit, iar flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut face caci flacaul a fost luat in armata. Fata il astepta, iar pe-n serate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in sir, in nadejdea ca se va intoarce alesul inimii sale. Aceasta canta atat de trist incat auzind-o se induiosau si muntii .

Era intr-o duminica dupa- amiaza cand, trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar care repezindu-se la ea a ridicat-o in sa, zburand ca vantul spre Suhardul Mic, intre stancile cu o mie de fete unde locuia. Talharul i-a promis fetei aur si argint numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebuia nimic. Acesta isi pierdu rabdarea si vru s-o oblige sa se casatoreasca cu el.Atunci Estera a strigat catre munti implorandu-le ajutorul, iar stancile cuprinse de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala maturand tot ce intalnea in cale.

Acolo au ramas sub faramaturile stancilor fata si talharul, iar apoi acolo s-au adunat apele muntilor, formand Lacu Rosu(Ucigasul). »

O a doua legenda spune ca : «  Pe pajistea dintre versantii muntilor a fost o stana.Ciobanii, vazand apropierea furtunii, au incercat sa se refugieze, dar Muntele Ucigas, daramandu-se, i-a ingropat impreuna cu oile. »

  1.3. Vecini si obiective turistice de vizitat

  Vecinii statiunii Lacu Rosu sunt :

●Gheorgieni (26 km)

●Lazarea (32km)

●Joseni (32km)

●Danesti (62km)

●Racu (73km)

●Miercurea Ciuc (83km)

Obiectivele turistice de vizitat   sunt :

 

● Lacu Rosu- lac de baraj natural

●Raritati ale naturii :

◊ Piatra Altarului este masivul stancos cel mai impunator al Cheilor Bicazului.

Cu inaltimea lui de 1154m, este mai mic fata de varfurile din

jur, dar este frumos si atragator.

Primii cuceritori ai acestui turn de calcar au fost alpinistii

brasoveni Csallner Ervin si Goldschmidt Waldemar la 08

septembrie 1934. Primul care a urcat pe turnul Bardosului fara

echipament de alpinist în port popular a fost Keresztes Zoltan

din Joseni, faptul caruia este legendar si astazi.


 

    ◊Cheile Bicazului. Situat în valea râului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alcâtuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus în marile triasice si jurasice. in masivul calcaros s-au format pesteri.doline si avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele sau si-a capalat de la râul Bicaz. având o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele de "paradisul alpinistilor".

în aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la câtiva metri. Acest loc se numeste Poarta ladului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul ladului. Apoi cheile se largesc, pâna la stâncile Turnului Negru. De aici porneste poteca câtre Pestera Neagra care are intrarea de 15 m înaitime si 3 m latime. De la intrare în pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 de m se strâmteaza, iar dupa înca 10 m se termina.

Inainte de varsarea Bicajelului în Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, început în anii 1940. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, Gâtul ladului, dar nu s-a putut termina din cauza razboiului. in stânga podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la Gâtul ladului. De la vârsarea pârâului Bicajel începe cea mai spectaculoasâ zona a cheilor cu 0 lungime de 800 m, Gâtul ladului, care se strecoara între Piatra Surducului si Peretele Bardosului.Spre capatul aval al Gâtului ladului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide Pestera Cascadei. Pestera are o lungime de 69 m, asa de strâmta încât se viziteaza numai târâs. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare.Peste drum, pârâul Bardos coboara de sus într-o rigola strâmta. De aici valea se largeste treptat, si în aval întâlnim numai paduri foioase. Cu 2,5 km mai jos, se desfasoara pe directia nord-sud, spectaculoasa creasta a Munticelului, care începând din 1971 este declarata zona ocrotitâ pe o întindere de 90 hectare.  ◊ Cheile Bicajelului. Afluentul cel mai important al Bicazului din zona, este Bicajelul, care se formeaza sub Poiana Tarcaului, si are o lungime de 20 km. La capatul aval al pârâului cca.2 km parcurge pârâul o zona de chei similar cu Cheile Bicazului. La 500 m de la confluenta Bicajelului cu Bicazul, putem admira numeroase mici cascade pe care le parcurge zgomotos apa paraului. Cea mai frumoasa si salbatica zona a acestei chei se afla între Fagetul Ciucului (Cichibiuc) si Piatra Surducelului de la care în amonte parcurge Bicajelul lin, zona satului rasfirat cu acelasi nume. Cu mai mult de 3 km în amonte de la Cheile Bicajelului mai sunt doua chei mai mici: primul se numeste Cheile Duruitoarei sau La Cascada, cu lungimea de 400 m, iar al doilea se afla pe drumul ce leaga Lacu Rosu cu Trei Fantani si se numeste La Bechet, având o lungime de 350 m. Cheile Dururtoarei are de asemenea mici cascade.

Cheile Laposului. Afluent de stanga al Bicazului este pârâul Lapos, care de asemenea parcurge o zona stâncoasa deosebit de frumoasa.

Sub Piatra Altarului valea Laposului se stramteaza, avand un sir de mici cascade. Ceea mai spectaculoasa parte din aceste chei este însa partea dintre Cusma Laposului si Piatra Altarului. Lungimea totala a cheilor este de 1800 m, ceea mai mare cascada are înaltimea de 25 m.

Cheile Sugaului. in partea superioara a satului Bicaz Chei, în Suteni, în avalul vaii Sugaului se desfasoara Cheile Sugaului- 0 zona stancoasa deosebit de frumoasa, sub forma de canion, cu o lungime de 350 m pe care se afla un sir de cascade. Pana la construirea drumului lorestier pe valea Sugaului, zona locuita din Bârnadu a fost accesibila numai prin chei. Pentru a facilita accesul, localnicii au construit pod în chei, pe barne transversale care a fost o capodopera a tehnicii populare. Peste drum de la Cheile Sugaului, se afla Stanca lui Stan, formatiune stancoasa ingusta, care a ramas în urma exploziilor efectuate cu ocazia deschiderii carierei de calcar, din Muntele Surducului.

Pestera Munticelu (Ghiocelul). Este situat pe teritoriul comunei Bicaz Chei, la 8 km de Lacu Rosu, pe partea stanga a raului Bicaz. Este format din doua Sali, dar nu este inca iluminata. Fara ghid poate fi parcursa în 30 de minute. Pestera este rezervatie naturala, unde putem admira frumoase stalagmite si stalagtite. Din pacate, în ultima vreme vizitatorii au facut multe pagube în pestera.

  1.4 Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu

Zona Lacul Rosu este cea mai accesibila dinspre orasul Gheorgheni, localitate care este situata pe calea ferata Brasov-Deda si pe drumul national 12. Din Gheorgheni, se desfasoara pe o distanta de 26 km drumul national 12/C ce leaga orasul de statiunea Lacu Rosu. Dinspre Moldova, plecand din Piatra Neamt (prin Bicaz) dupa parcurgerea a 57 km, tot pe drumul national 12/C putem atinge statiunea.

Pe cale ferata, dinspre Moldova, putem circula pâna în orasul Bicaz, dupa care accesul spre Lacu Rosu este posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni Piatra-Neamt circula zilnic de doua ori autobuze. Zona este accesibila si din comuna Sîndominic (22 km) prin Poiana Tarcaului si Trei Fantani, dar nu se recomanda automobilistilor, starea drumului fiind nesatisfacatoare. Dinspre comuna Tulghes, prin Pasul Balaj si satul Telec, de asemenea se poate ajunge la Lacul Rosu, dar drumul este recomandat numai biciclistilor si iubitorilor de drumetie, datorita starii sale necorespunzatoare.

Capitolul II

Inventarierea patrimoniului turistic

2.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale

Statiunea montana Lacu Rosu beneficiaza de un cadru natural cu un potential turistic de mare valoare peisagistica.

Muntii Suhard si Hasmas alcatuite din conglomerete, gresii si calcare, se impun prin forme de relief si peisaje dintre cele mai spectaculoase din tara. Remarcam, astfel :

●domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate : peisaje carstice (Suhardul Mic, Gradina Zanelor, Peretele Postei, Piatra Altarului, Piatra Bardos, Piatra Cupas, Piatra Poienii, Piatra Suhardului etc. ) ;

peisaje montane si subalpine cu alternanta de poieni si paduri de molid (Campul Cupas, Poiana Ghilgos, Poiana Varariilor, Hasmasul Mare, Hasmasul Negru etc. )

paduri masive de molid etc.



●domeniul pentru practicarea alpinismului in Cheile Bicazului si pe abrupturile limitrofe, unul dintre cele mai reprezentative din tara, cu 47 de trasee pentru catarare si escalada ;

●relief carstic spectaculos cu abrupturi, stancarii, grohotisuri si pesteri cu valoroase concretiuni si vizitabile, aflate in apropierea statiunii ca :pesterile Suhard, Bardos si Cascadei, iar la circa 12 km pestera Munticelul ;unele dintre acestea pot fi amenajate pentru vizitare (Suhard si Munticelul ). Pe versantul sud-vestic al Muntilor Hasmasul Mare, in perimetrul comunei Voslobeni, se afla pestera Sugo (41  km de statiune), care este declarata monument al naturii si se preteaza pentru amenajare spre vizitare ;

●Cheile Bicazului, de mare spectaculozitate cu Serpentinele Mici si Mari si abrupturile de 200-340 m inaltime, cu numeroase rupturi de panta in albia raului Bicaz ; remarcabile prin peisagistica sunt si vaile afluente Bicazului cu cascade, chei si mici canioane (vaile Lapos, Bicajel, Cupas, Sugau la circa 8km spre Bicaz Chei ) etc ;

●Lacu Rosu- monument al naturii- unicul lac de origine naturala din tara, cu pitorestile « Cioate » de molid ce zvacnesc din adancul apei ; pe malul lacului Fundatia Naturaland (orasul Gheorghieni) a marcat si a amenajat pentru turismul stiintific si ecologic 9 puncte de observare a faunei si a florei (licheni, alge, plante lemnoase, plante acvatice, rate salbatice, reptile, raci, insecte etc.) ;

●domeniu schiabil se intinde pe o suprafata mare in cele trei areale montane puse in evidenta si anume: Suhardul Mare- Suhardul Mic-Cabana Suhard-statiune (vila Bucur), domeniul ce se dispune altitudinal de la 980m pana la 1500m, ceea ce permite o amenajare « in releu » a dotarilor pentru sporturi de iarna si practicarea skiului pana in luna mai (120-150 zile/an) ; Raza Soarelui cu un domeniu mai restrans utilizat si pana in prezent (200m/40m) ;varful Pangarati- Saua Pangarati la intrarea in statiune ;

●domeniu pentru drumetie montana, cu peste 29 de poteci montane, ce pornesc/ acced din/in statiune, in mare parte amenajate si marcate ;

●fond cinegetic si fond piscicol reprezentative pentru aceasta zona a tarii ;

●bioclimat tonic- stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negative, cu aeroni rasinosi, favorabil odihnei si recreeri, dar si climatoterapiei  profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmenaj fizic si intelectual, stari de debilitate,  hipertiroida benigna etc.

●Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas (65,75 ha) cu cele trei rezervatii naturale.

2.2 Caracterizarea si descrierea resurselor  antropice

Statiunea nu detine obiective cultural-istorice, nefiind conturata ca localitate, dar imprejurimile constituie destinatii certe in acest sens.

Resursele antropice din zona limitrofa sunt urmatoarele :

●Orasul Gheorghieni (26 km) :bisericile armeneasca (secolul XVII) si evanghelica (secolul XVII) ; muzeu cu sectii de istorie, etnografie, stiintele naturii ;

●Lazarea (32 km) : castel (secolele XIII-XVII) in stilul Renasterii, ce gazduieste galeria de picture si grafica; parcul adaposteste sculpturi realizate in taberele de creatie ; manastire franciscana (secolul XV) ;

●Joseni (32km) :biserica fortificata( secolul XVI), colectia de etnografie;

●Danesti (62km) :centru de arta populara cu ceramica neagra, tesaturi, cusaturi ;

●Racu (73km) : biserica fortificata ( secolele XIV-XV), capela (secolul XIV) pe Dealul Bogat ;

●Miercurea Ciuc (84km) :cetatea Miko (1611-1621),refacuta in 1714; adaposteste Muzeul judetean; complexul Sumuleu cu cladirea-resedinta a fostului scaun Ciuc, manastirea franciscana (1444-1448), biserica baroca (1804), biserica Sf. Petru (1817).

Capitolul III

3.1 Unitatile de cazare

Statiunea Lacu Rosu participa cu 10,54% la capacitatea de cazare existenta in judetul Harghita.

In anul 2002,Lacu Rosu punea la dispozitia turistilor 691 de locuri de cazare repartizate in : hoteluri-176 locuri (25,47% din total ),vile-371 locuri (53,69%), cabane turistice-36 locuri (5,21%) si camping-108 locuri (15,63%).

Tipuri de structuri de primire turistica in statiunea Lacu   Rosu in anul 2002

  Tabel nr.1

Tip

strucutra

Nr. camere

Nr. locuri

2

stele

Neclasif.

Total

2 stele

Neclasif.

Total

  Total

156

150

306

  0

1

2

3

4

5

6

Hotel

75

-

75

176

-

176

Iasicom

48

-

48

108

-

108

Lacu Rosu

27

-

27

68

-

68

Vile

81

81

162

191

180

371

Turist Bucur

27

-

27

54

-

54

Faget Andrei

15

-

15

29

-

29

Raza soarelui

39

-

39

108




-

108

Bicaz

-

4

4

-

16

16

Tusnad

-

5

5

-

10

10

Debarcader

-

6

6

-

12

12

  0

1

2

3

4

5

6

Hasmasu Mare

-

15

15

-

30

30

Vulturul

-

5

5

-

10

10

Bors

-

9

9

-

18

18

Kassy

-

4

4

-

16

16

Ranova

-

4

4

-

8

8

Ghiocelul

-

4

4

-

8

8

Izvorul Muresului

-

10

10

-

20

20

Vila 30

-

6

6

-

12

12

Ursul

-

9

9

-

20

20

Cabane

turistice

-

15

15

-

36

36

Bradut

-



1

1

-

8

8

Miorita

-

14

14

-

28

28

  Camping

-

54

54

-

108

108

Bucur

-

54

54

-

108

108

Sursa : Capacitati de cazare turistica existente la 31 iulie in anul 2002

  Analizand situatia locurilor de cazare in functie de gradul de confort se observa ca structurile de primire au confort modest, ponderea cea mai mare fiind cea de doua stele (51,3%) urmata de cea a structurilor de primire neclasificate (46,9%).

 

3.2. Unitatile instalatiilor de agrement, divertisment, tratament

  Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posibilitatea de a practica canotajul si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple pana la cel mai dificile pe peretii stincosi ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai Pietrei Surducului etc.

  Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deosebit de atragatoare :

Circuitul Lacului Rosu (durata 1 1/2 ora; marcaj: cruce rosie)

Cheile Bicazului(durata 3 - 3 1/2 ore dus-intors, fara marcaj, pe DN 12C).

Varful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-intors, diferenta de nivel 370 m, marcaj; triunghi albastru)

Varful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 524 m, marcaj: triunghi albastru pana la Saua Suhardului, mai departe fara marcaj).

Varful Ucigasu (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 401 m, marcaj: banda galbena si triunghi rosu).

Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua zile la Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamt etc. ii deosebit de atragatoare:

Statiunea Lacu Rosu are un bioclimat tonic-stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negativa, cu aeroni rasinosi, favorabili odihnei si recreerii, dar si climoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmenaj fizic si intelectual, stari de debilitate hipertiroida benigna etc.

Capitolul IV

Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu

In cadrul planificarii si dezvoltarii turismului, amenajarea turistica, respectiv procesul de planificare teritoriala, ocupa locul cel mai important si reprezinta, de fapt, strategia fundamentala de dezvoltare a ofertei turistice, inclusiv a celei montane.

Procesul de amenajare turistice reflecta interactiunea dintre particularitatile conditiilor naturale si ansamblul activitatilor economice si sociale care se dezvolta pe un anumit teritoriu, inclusiv montan, dar se realizeaza in contextul unei arii emitente de turisti.In principiu, amenajarea turistica va tine cont atat de caracteristicile teritoriului(resurse, activitati, functiune etc.) cat si de posibilitatile de exploatare in conditii de eficienta a acestuia.

In cadrul strategiei de amenajare turistica se urmaresc urmatoarele elemente comune si pentru statiunea Lacu Rosu si anume :

●localizarea statiunilor turistice/complexe/cabane in functie de cantitatea si calitatea resurselor turistice, de atractivitatea acestora, exprimata prin capacitatea de a trezi interesul  turistilor ;

crearea unei oferte cu caracter specific, original sau chiar unic, prin valorificarea tuturor resurselor zonei (scoala internationala de alpinism, în cazul nostru);

diversificarea dotarilor, produselor si serviciilor turistice oferite în scopul asigurarii unei varietati de prestatii turistice si satisfacerii nevoilor unei clientele diverse; conditiile naturale ale statiunii Lacu Rosu ofera posibilitatea realizarii unor variate produse turistice montane atat pentru sezonul estival cat si pentru cel hivernal;

integrarea armonioasa a structurilor turistice în ansamblul cadrului natural al statiunii, creiindu-se o anumita ambianta si specificitate (in aria montana si pe malul lacului) etc.

  Statiunea se poate dezvolta pe trei trepte morfometrice:

. . vatra depresiunii (culoarul depresionar) - Valea Bicazului si Lacu Rosu: cu structuri de cazare si alimentatie, agrement, sportiv si nautic, dotari comerciale, culturale si sanitare, de infrastructura generala, centru de informare turistica etc.;

. . versantii favorabili amenajarilor turistice, pâna la 1100 - 1120 m, pentru structuri de cazare si alimentatie, partii de schi si teleferice (Cabana Suhard, Raza Soarelui);

. . versantul Suhardului Mic-Suhardul Mare (1100 m - 1500 m),

cu un domeniu schiabil valoros, este favorabil amenajarii pentru

sporturi de iarna si dotarile aferente.

Intreaga arie montana limitrofa trebuie reintrodusa in circuitul

drumetiilor montane.

 

  Cercetatorii si practicienii francezi în amenajarea muntelui au stabilit cateva principii care trebuie sa stea la baza dezvoltarii unei statiuni montane), principii aplicabile si în cazul reproiectarii si amenajarii statiunii Lacu Rosu si  anume:

satisfacerea nevoilor clientelei, ceea ce presupune un studiu de marketing pe pietele potentiale cu investigatii sociologice pentru a vedea optiunile turistilor potentiali în ceea ce priveste: domeniul schiabil, preturi, pretentiile schiorului, activitatile aprés-schi, cerintele turistilor neschiori etc.

asigurarea calitatii factorilor naturali: conditii climatice,

morfologia reliefului, configuratia pantelor de schi etc.;

amenajarea optima a partiilor: categoriile de dificultate si

varietatea lor, schiul practicat (alpin - slalom, coborare), nordic (fond, schi randonnée), trambulina, biatlon, patinaj etc.;

modul de organizare si amenajare a statiunii (urbanizarea):

accesul în statiune si în domeniul schiabil, parcaje, deplasarea în statiune, dotari edilitare, servicii, animatie, comert, cultura, tipul de amenajare a statiunii (in "potcoava", "in terasa"), separarea functiunilor (circulatia schiorilor - pietonilor - vehiculelor) etc. De asemenea, gradul de impadurire este luat în calcul, fiind astfel favorabil statiunii Lacu Rosu, permitand o urbanizare dispersata pe versanti benefica si în sezonul estival, iar conditiile de clima rece si zapada abundenta impun si o urbanizare concentrata în depresiunea -culoar.

Toate aceste principii vor fi analizate si adaptate pentru amenajarea si dezvoltarea statiunii montane Lacu Rosu.

Bibliografie

1.  Paul Decei «  Lacuri de munte », Editura Sport- Turism ;

2. Petre Gastescu « Lacurile din Romania », Editura Sport- Turism ;

3.  Cristea Em. - Muntii Hasmas, Col.Muntii Nostri, Ed. Sport-Turism, 1978, Bucuresti













Document Info


Accesari: 2218
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )