Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































"TARGUL DE FETE' DE PE MUNTELE GAINA

Turism












ALTE DOCUMENTE

Vila Iris
Vila Ad-Ella - 3***
Statiunea Lacu Rosu
SCHI IN BUCEGI
TRASEE TURISTICE DIN VALEA PRAHOVEI
Aspecte ale dezvoltarii turismului international in lume
DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI
Hoteluri
STATIUNI BALNEOCLIMATERICE
BAISOARA TRASEE TURISTICE NEMARCATE

"TĀRGUL DE FETE" DE PE MUNTELE GĂINA

de VAL PUsCARIU

Vice-Presedintele "Turing-Clubului Romāniei"



Multi dintre acei care rasfoiesc paginele acestei enciclopedii au auzit vorbindu-se de acest vestit ,,tārg de fete", care se tine odata pe an īn toiul verei, pe muntele Gaina, aflat chiar īn inima masivului Bihariei, iar unii au si avut prilejul sa-l viziteze odata sau chiar de mai multe ori.

Din tot ce se spune, se crede, sau s'a scris despre aceasta sarbatoare populara multe lucruri nu corespund īnsa realitatii sau au fost g 10210e45k resit interpretate.

Fireste ca īntre obiceiurile atāt de vechi si de curioase ale populatiei din regiunea izvoarelor Crisului Alb si ale celor doua Ariesuri ,,tārgul de fete" de pe muntele Gaina ocupa un loc de frunte si īntre sutele de legende cu oare ea a īmpodobit existenta frumusetilor naturale ale acestui sarac si izolat colt de tara (pesteri, chei izbucuri etc.), muntele Gaina nu putea sa nu-si aiba legenda lui. Teofil Frāncu si George Candrea, al caror studiu linguistic si toponimic despre Romānii din Muntii Apuseni si-a pastrat chiar dupa jumatate de veac o valoare documentara, spun ca obārsia muntelui Gaina - nume ce se mai īntālneste si īn alte regiuni ale Muntilor Apuseni - este dupa Vidreni, locuitori de la poalele ei urmatoarea:

"Odinioara īn vremile din batrāni, cānd si īn muntii Bihariei se lucrau baile, o gaina de aur esia din ele si se aseza pe acest munte, unde īsi avea cuibul cu oua de aur. Gaina aceasta era,, vālva" bailor. Anume baesii au credinta, ca fiecare baie are vālva ei, o fiinta supranaturala, care īmbogateste baia de aur. Cānd vālva paraseste baia, īn ea nu se mai gaseste aur si de aceea se crede ca baile parasite nu mai au vālva.

Vidrenii voiau sa prinza gaina cea de aur, dar degiaba, ca om pamāntean nu se putea apropia de tainicul ei cuib. Suparata īnsa de prigonirile Vidrenilor, ea a sburat din aceste locuri si si-a asezat cuibul pe muntii Rosiei. De atunci nu s'a mai gasit aur īn baile din muntii Bihariei si ele au fost parasite, dar muntelui, pe care s'a aflat cuibul cu ouale de aur i s'a dat numele de ,,Gaina".

Legenda este cunoscuta si īn tara Crisului Alb, cu deosebire ca rolul Vidrenilor l'a avut - dupa spusa oamenilor - un vānator din Baia de Cris sau din Grohot.

Acest munte legendar e totusi mai putin impunator decāt s'ar crede. El reprezinta un simplu platou ce n'atinge 1500 m., īnaltime īn continuarea sud-estica a culmei Bihariei, facānd hotar īntre tinutul Motilor din regiunea Ariesului si Zarand sau tinutul Crisului Alb.

El se afla deci la rascrucea drumurilor de legatura īntre tara Motilor ciubarari si a Crisenilor pastori, mult mai umblate altadata decāt astazi, cum o amintesc si alte tārguri de schimb anuale, asemanatoare cu cel depe muntele Gaina, care s'au tinut pāna acum 100 de ani pe Biharia. Unii batrāni spun ca ar fi mai existat asemenea tārguri la Lespezi si pe Biharia; amintirea acestuia din urma se pastreaza īnca prin toponimia locului, numirea ,,La joc" din preajma Tarnitei Bihariei, fiind mentionata si īn hartile topografice militare[1], ,,Tārgul de pe muntele Gaina" cum spune si Silvestru Moldovan īn cartea sa despre "Zarand si Muntii Apuseni", n'a fost nici cānd "tārg de fete", īn acceptiunea fantezista data de unii publicisti si cu atāt mai putin este acum. Īn legatura cu aceste descrieri ipotezele cele mai diferite au circulat asupra originei tārgului, de la acea a lui Reisenberger, īn care se vorbeste de luptele Motilor cu Tatarii, terminate cu īnvingerea acestora din urma si celebrarea victoriei pe muntele Gaina, cu ocazia sarbatorirei facāndu-se si cāteva casatorii, pāna la luptele din sec. XVI-lea ale Curutilor, dusmani ai Habsburgilor cu Lobontii, aliatii acestora din urma. si unii si altii ar fi fost īnvinsi de Motii din Vidra, tārgul de fete perpetānd amintirea acestui fapt de arme.

Altii au voit sa vada īn praznuirea acestei sarbatori, o traditie pagāna, mai veche decāt obiceiurile crestinesti, un fel de "cult al Naturii", care si-ar trage origina din epoca preromana.

Mai apropiate de firea si de ocupatiile bastinasilor sunt ipotezele care pornesc de la viata pastorala: plata drepturilor de pasune catre proprietarii din Halmagiu si mai ales binecuvāntarea care se dadea turmelor Vidrenilor odata pe an de catre preoti, binecuvāntare īnsotita si de sarbatoarea transformata apoi īn tārg de schimb.

Ultima ipoteza este desigur cea mai apropiata de adevar, sarbatori pastorale si tārguri de schimb īntālnim chiar īn timpurile noastre īn Banat, īn tara Hategului, īn muntii Lotrului si Sebesului si chiar īn Bucovina (muntele Stānisoara). Denumirea de "tārg de fete" nu corespunde deci realitatii decāt numai īntr'o mica masura. "Tārgul" nu e de fapt decāt o sarbatoare pastoreasca ca si nedeile din muntii Cibinului si ai Sebesului[2], dānd prilej de īntālnire si petrecere Motilor si Crisenilor, prilej desigur foarte nimerit odinioara pentru īnlesnirea de casatorii. Dealtfel pe vastul platou al Calinesei, īn preajma izvoarelor rāului cu acelasi nume, are loc si astazi cu o saptamāna mai īnainte, de tārgul de pe muntele Gaina, īn ziua de Sf. Petru si Pavel (stil vechiu) un tārg anual de schimb, asemanator īntrucātva cu cel de pe Gaina, la care iau parte locuitori din īmprejurimile acestui munte: Motii si pastorii criseni care-si pasc turmele īn regiunea muntelui Batrāna.

Dupa aceasta introducere asupra originei si rostului adevarat al tārgului voi cauta sa va calauzesc pe drumurile mai principale ce duc spre muntele Gaina si sa zugravesc ambianta si caracterul actual al tārgului de fete. Caci, daca acest caracter local si provincial a fost mult alterat de navala turistilor de tot felul si de instalarea cārciumelor si a pravaliilor efemere, totusi observarea satelor pe care le veti strabate, a oamenilor cu care veti sta de vorba va vor apropia cunoasterea acestei regiuni izolate si sarace, pastrānd totusi multe trasaturi arhaice de cea mai autentica viata romāneasca.



"Tārgul de fete" de pe muntele Gaina se tine īn fiecare an, īn cea dintāi Dumineca ce urmeaza sarbatoarei Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (stil vechiu), daca aceasta sarbatoare cade Luni sau Marti, ori īn a 2-a Dumineca daca sarbatoarea cade īntr'una din celelalte zile. Potrivit acestei socoteli, "tārgul de fete" de pe muntele Gaina se tine cam īn jurul datei de 20 Iulie (Sf. Ilie).

Patru itinerarii aproape deopotriva de interesante va stau la dispozitie, avānd drept puncte de plecare urmatoarele localitati: Halmagiu, Baia de Cris, Vascau si Cāmpeni. Cele ce pornesc din Halmagiu si Baia de Cris sunt de recomandat īn special vizitatorilor ce ar pleca din Oltenia - Banat, partile sibiene sau partile Aradului, cel din Vascau pentru partile Oradiei, Beiusului si Vascaului, cel prin Cāmpeni pentru nordul, centrul rasaritului Ardealului si regiunea Brasovului. Pentru turistii din Moldova si din Muntenia o preferinta e greu de ales, fiindca distantele si timpul de parcurs sunt aproape deopotriva de mari. Cine n'a cunoscut īnca Valea Ariesului, aceasta Prahova a Muntilor Apuseni e īndrumat sa apuce drumul prin Cāmpeni.

Ca sa prinzi "tārgul" chiar de la īnceput, trebuie sa-ti potrivesti īn asa fel plecarea, ca sa poti ajunge pe muntele Gaina īn seara ce precedeaza ziua tārgului, sau cel mai tārziu īn dimineata tārgului.

Din oricare din localitatile amintite ar pleca, turistul e obligat sa parcurga drum lung, pe jos sau calare. Din Halmagiu aproape 20 km. drum de cal si de picior peste Halmagel, cu popas de noapte īn cort sau sub cerul liber; din Baia de Cris prin satele Risca - Baldovin - Risculita - Bulzesti, 26 Km.; din Cāmpeni pe Ariesul Mic cu caruta pāna īn Avram Iancu (Vidra de sus) 32 km., apoi pe jos sau calare la muntele Gaina 8 km., popasul de noapte putāndu-se face īn satul Avram Iancu.

Aproape tot atāt e de lunga calea din tinutul Crisului negru, cu plecarea din tārgul Vascaului, peste 35 km., trecānd prin satele: Carpinet- Seliste - Poiana si urcānd la Gruiul Dumii[3], unde ofera adapost casa cu acelasi nume, apoi peste muntele Lespezi, tot pe culmea Biharii pāna la muntele Gaina.

Tārgul fiind vizitat de multa lume din 5 judete īnconjuratoare: Hunedoara, Arad, Bihor, Cluj si Turda, procurarea cailor de transport si strabaterea acestor distante este mult usurata, caravane īntregi urcānd dealungul afluentilor Crisului Alb si peste "bulzurile" de calcar, sau pe pripoarele despadurite ce domina satul īn care s'a nascut "Craiul Muntilor", Avram Iancu.

Īn pitorescul drumurilor mentionate, care strabat plaiuri īnflorite, trec pe lānga gospodarii īmprastiate cu case de o straveche arhitectura, īn aceasta zi de sarbatoare elementul omenesc ocupa īnsa locul de frunte.

Turistul are timp suficent o zi si jumatate sa observe taranii si tarancele īnvestmāntate īn costume de sarbatoare alaturi de comerciantii ambulanti īncarcati cu oale, stamburi, butoiase de vin si bere, cum urca sau coboara drumurile de creasta, poposind noaptea la lumina facliilor sau a focurilor care īncing muntele din toate partile.

Moate tinere, īncalecate barbateste pe cai marunti, poarta spre tārg vestitul "tulnic" din care vor trimite spre ceruri, cāntarea jalnica a plaiurilor singuratice si fara de sfārsit.

Cei ce au poposit īntr'o poiana mai departata, la Gruiul Dumii sau īn satul Avram Iancu, pleaca de cu noapte spre a ajunge pe crupa dintre cele doua vārfuri ale muntelui "Gaina", īnainte de revarsatul zorilor. Nici nu s'a luminat bine de ziua si cāteva mii de oameni: Moti, Criseni, Bihoreni si-au dat īntālnire, gospodarindu-si ceia ce au de vāndut sau de schimbat, dupa obiceiul din batrāni. Motii īn partea de rasarit a Muntelui, Crisenii īn cea de apus.

Batrānii īsi aduc aminte de timpurile cānd tārgul era si un fel de expozitie a zestrei fetelor de maritat, prologul acelei "īncredintari", - cuvānt ce īnsemneaza logodna, - īncredintare ce astazi se face īn satele din vale, īntre socri si gineri dupa socoteli mai īndelungate, perechile īntālnindu-se pe munte numai dupa ce nunta a fost hotarīta. Acel obiceiu al "miresei furate" si al īmpacarei celor ce "s'au furat" cu parintii lor nu mai exista decāt īn cāntecul pe care rar īl mai īngāna īnca unele fete:

Intra'n casa, nu te teme,

Vin la mama de ma cere,

De m'a da, de nu m'a da,

Scrie-mi carte ca-s a ta.

si pe urma ne-om fura,

La soare ne-om credinta,

La luna ne-om cununa.

Este un popa'ntre molifti

Ce cununa pe fugiti, etc...

Tārgul de fete e īn toiu dimineata īntre orele 9-11, dupa ce rānd pe rānd taranii din diferite sate cu odoare si steaguri īn frunte au primit la crucea de pe munte binecuvāntarea preoteasca[4]. Īn aceste 2 ore tārgul roieste ca o stupina de albine. Cārciumile improvizate si-au desfundat butoaiele sau sticlele cu rozolie (vin rosu īndulcit cu zahar si miere), mirosul.de friptura se asociaza la acel al cojoacelor proaspat tabacite; pretutindeni īn toate colturile oamenii vānd sau cumpara produse din cele mai diferite, de la cele alimentare (brānza, lapte, smāntāna), aduse de Vidreni, pāna la feluritele obiecte de lemn ce reprezinta industria casnica favorita a motilor si olaria rosie transportata pe cai tocmai din satele din preajma Vascaului, (Leheceni, Carpinet). Fetele de mot īncearca īndelung ,,tulnicele", a caror cumparare facuta odata īn viata, coincide cu trecerea de la copilarie la adolescenta.




Aproape de amiaza tārgul,,se sparge"; toata aceasta multime zgomotoasa si īmpestritata pleaca pe drumurile lungi de īntoarcere spre casa, parinti si prieteni despartindu-se la fiecare rascruce de drumuri, poate pentru un an īntreg. Cānd soarele scapata dupa amiazi, doar ecoul tulnicelor si buna dispozitie a chefliilor mai turbura de departe singuratatea plaiurilor ce coboara spre Vidra, Scarisoara sau spre satele tarii Crisului.

Turistii, care au venit de la mari departari, spre a vizita "tārgul de fete" e pacat sa se īntoarca pe acelasi drum si sa nu sacrifice īnca 2-3 zile spre a vizita cāteva monumente istorice de mare īnsemnatate sau frumuseti naturale ce nu-si au pereche īn tara. Asa e de pilda pentru acei care se īntorc prin Arad sau Brad "Gorunul lui Horea din Ţebea", la umbra caruia doarme somnul de veci Avram Iancu; pentru acei ce se īntorc prin Vidra - Cāmpeni, casa natala a Craiului Muntilor din satul ce-i poarta numele, sau daca coboara peste Tarnita Ierbei Rele la Scarisoara vizitarea minunatului "Ghetar de la Scarisoara", nu trebuie cu nici un chip trecuta cu vederea.

Din catunul Garda de sus, ce apartine comunei Scarisoara o poteca destul de buna, marcata de "Touring-Clubul Romāniei" duce direct la acest maret fenomen al naturei, ascuns īntr'o pestera, cāt si la casa acestei asociatii, unde turistii pot poposi noaptea.

Iar de la ghetar, vizitarea canionului vaii Ordāncusii si īntoarcerea pe valea Ariesului mare va fi o excursie nu mai putin placuta. Pentru acei ce nu cunosc īnca Muntii Apuseni, ea īnseamna o initiere si un īndemn spre viztarea pe īndelete a acestei regiuni, al carei pitoresc este prea putin cunoscut.



Geograful Adolf Schmidt īn lucrarea Das Bihar Gebirge (Wien 1863) aminteste locul a īnca trei asemenea tārguri anuale, īn afara de acel de pe muntele Gaina: pe seaua de miazazi a muntelui Cucurbata, pe locul numit ,,la Jocu" lānga Piatra Graitoare si pe muntele Galasoaia.

O asemenea nedeie se tine īnca la 24 Iunie īn Poiana Muerei (muntii Sebesului), o alta la Obārsia Lotrului de Sf. Maria mica (8 Sept.). Numirea de Cornul Nedeei, munte de deasupra pasului prislopului īn Maramures sau de muntele Nedeilor īn Banat (N. E. de platforma Borescului) arata cāt de raspāndite erau odinioara asemenea tārguri de pastori pe īnaltimi.

A se consulta articolul d-lui prof. Caius Lepa: Cabana de la Gruiul Dumii (E. T. R., vol. VIII, pag. 116-117).

Aceasta cruce de piatra a fost ridicata si sfintita la l Sept. 1924, īn amintirea lui Avram Iancu. Ea poarta inscriptia: "Īnaltatu-s'a aceasta sfānta cruce īntru amintirea nemuritorului erou al muntilor, A. Iancu, din prilejul serbarii centenarului nasterii sale si s'a sfintit īn ziua de l Septemvrie, anul māntuirii 1924, īn prezenta M. S. Regelui Ferdinand si a reprezentantilor natiunii romāne īntregite si recunoscatoare".



loading...











Document Info


Accesari: 4123
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )