Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































TERMINOLOGIA DIN DOMENIUL TURISM INTERNATIONAL AGREATA DE OMT

Turism


TERMINOLOGIA DIN DOMENIUL TUR INTL AGREATA DE OMT

Cu ocazia conferintei ONU din 1963 de la Roma privind turismul si calatoriile internationale s-a def. termenul de vizitator international.Vizitatorul  internat este orice persoana care se deplaseaza īn afara tarii de origine pt. orice alt motiv decāt desfasurarea unei activitati remunerate. Īn 1983 se face distinctia īntre vizitatori, turisti si excursionisti. Turistii sunt persoane care stau cel putin 24 h īnafara locului de resedinta si mai putin de 1 an pt. desfasurarea unor activitati cum ar fi: afaceri, loisir etc. Excursionistul este persoana care sta mai putin de 24 h īnafara locului de resedinta si poate avea ca motivatii afaceri, tratament, loisir etc. Turismul international este actiunea de deplasare temporara a rezidentilor  unei tari īnafara acesteia īn sensul satisfacerii unor motivatii consumului specific de segmente de activitati productive generatoare de venituri pt. tara de destinatie. La rāndul sau, turismul international poate fi īmpartit īn: turism international receptor si turism international emitator. Turismul international receptor cuprinde turistii straini care vin īntr-o tara de destinatie. Turismul internat. Emitator reprezinta totalitatea turistilor 11311d31l care se deplaseaza din tara de resedinta. T. national intern cuprinde rezidentii unei tari care circula īn interiorul granitelor tarii de resedinta. Calatorul īn tranzit este persoana care traverseza o tara sau o regiune , de regula īn mai putin de 24h si toate opririle pe care le face nu au scop turistic. Produsul turistic este un asnsamblu de bunuri si servicii concentrate īntr-o activitate specifica si oferite sub forma unui pachet de servicii. Pachetul de servicii este combinatia prestabilita a cel putin 2 din totalul serviciilor oferite: transport, cazare, masa, tratament, agrement si alte servicii daca au o pondere importanta, combinatie oferita la un pret global si care sa tina cel putin 24h. Turismul receptor(inbound) - se refera la sosirile de turisti internationali si nu la numarul de turisti internationali. Turismul emitator(outbound) - nu se stie daca sunt turisti sau excursionisti. O alta problema este aceea ca  multe īsi stabilesc nr. de rezidenti plecati īn strainatate prin cumularea nr. de turisti sositi īn alte state. Cazarea ca serviciu turistic este comensurata prin nr. de locuri si nr. de paturi oferite de o structura de cazare.

Veniturile si cheltuielile din turismul international Veniturile din turismul international  sunt cāstigurile īnregistrate de o tara din  turismul international receptor ca urmare a cheltuielior facute de vizitatorii straini cu: masa, cazarea, transportul īn interiorul granitelor si alte achizitii. Sunt asimilate cu exportul. Cheltuielile īnregistrate de o tara din turismul international se refera la turismul emitator, respectiv cheltuielile pe care rezidentii le fac  īnafara granitelor. Sunt asimilate cu importul.

INDICATORI DE MASURARE A FENOMENULUI TURISTIC A)Indicatori globali ai cons. turistic 1.Sosiri de turisti internationali la 100 locuitori care se determina ca raport īn sosirile de turisti internationali si populatia tarii de destinatie X 100.   (sosiri turisti/pop. tarii de dest)x100 2.Calatoriile īn strainatate la 100 locuitori se det. ca raport īntre calatoriile īn strainatate si popul. tarii de origine X 100.  (calatoriile īn strainatate/pop. tarii de origine)x100 3. Destinatia circulatiei turistice (2 moduri) a. (sosiri turisti internat./pop. tarii de dest.)x100 b.(sosiri turisti internat./suprafata tarii de dest.)x100 - arata pragul de toleranta al populatiei si al teritoriului 4. Preferinta spre o anumita destinatie se calculeaza ca raport īntre nr. plecarilor catre o anumita dest. si populatia tarii de origine a turistilor X100. (nr. plecari/pop.tarii de origine a turistilor)x100 sau o alta varianta: nr. plecari spre o destinatie/nr.  celor ce pleaca īn strainatate 5.Nr. mediu de turisti:  formula:  nr. total de turisti/nr. zile XXXXXXXXX 6.Durata medie a sejurului: nr. zile turist/nr. turisti B)  Indicatori ai structurii de cazare 1.Gradul de ocupare al hotelului:[nr. de īnoptari/(nr. de locuri x nr. zile ale ofertei)]x100 2. Ponderea activit. hoteliere īn total act.de cazare: (activ. hoteliera/activ. de cazare)x100  C) Ind. ce reflecta bugetul turistic 1.Ven. din turismul international pe vizitatori sositi: total venituri din turismul  international/sosiri din turismul international 2. Ven. din turismul international pe cap de locuitor: total venituri din turismul international/populatia tarii receptoare. 3.Chelt. din turismul internat pe calatorii īnafara tarii: total cheltuieli din turismul international/nr. calatorii īn strainatate 4. Chelt. din turismul international pe cap d elocuitor: total chelt. din turismul internat/populatia tarii de origine. 5.Cheltuiala medie pe turist: total chelt. din turismul international/nr. de turisti dintr-o anumita perioada. 6. Indicele participarii turismului la īncasarile valutare ale tarii: (īncasari valutare din turism/īncasari valutare totale) x100

TURISMUL INTERNATIONAL CA POLITICA MACROECONOMICA Tur intl. si comertul invizibil. Impactuleconomic al turismului international:

Comertul exterior al unei tari se refera la activit. De import si export desfasurata īntr-o anumita perioada de timp. Balanta comerciala tine evidenta intrarilor si iesirilor, respectiva, a importurilor si exporturilor dintr-o anumita perioada. Balanta comerciala a unei tari poate fi activa cānd exp>imp sau pasiva atunci cānd exp<imp, dar se poate vorbi si de o balanta echilibrata, atunci cānd exp=imp. Balanta comerciala este parte a balantei de plati externe. Vom spune ca toate capitolele balantei de plati externe si a balantei conturilor curente care nu se refera la imp si exp de marfa, de bunuri materiale, dar care creeaza creante sau obligatii de plata valutara sunt elem. de import si export invizibil. Comertul invizibil  este format din tranzactiile invizibile si alcatuieste balanta invizibila care este parte a balantei de plati externe.Com. invizibil este o parte importanta a rel. Dintre state. Īn balanta invizibila se regasesc venituri si chelt legate de: -serv. prestate īn realizarea com . internat/-transporturile/-turismul internat/-asigurarile si reasig./ serv. bancare/-serv. financiare/etc. Īn rāndul acestor servicii, turismul international are o pondere importanta, ocupānd pāna la 70% din val. tranzactiilor. Turismul internat este parte a balantei invizibile si deci a bal. de plati externe, īn ciuda faptului ca t. internat. este greu de urmarit si evaluat, aportul sau la soldul balantei de plati ext. este incontestabil. Operatiunile invizibile influenteaza soldul balantei  conturilor curente prin: -reduce sau creste soldul activ al balantei comerciale / -sporeste sau compenseaza soldul pozitiv al bal. comerciale. Volumul tranzactiilor internationale se poate compare cu vol. comertului international datorita urmatoarelor motive: -modul de provenienta al devizelor straine este acelasi/ -pt. multe tari, tur. internat. a devenit una din principalele industrii de export; datorita importantei capatate de turismul international, nu se mai justifica  nici o diferentiere īntre industria turistica si ind. traditionale.Cu toate impedimentele īntāmppinate, turismul international se dezvolta continuu, marcānd importante modificari la nivel regional, analizāndu-se la nivelul urmatoarelor regiuni, conform OMT: Europa, America, Asia de Est, Pacific, Orientul Mijlociu, Africa, Asia de Sud.

EFECTUL MULTIPLICATOR AL TURISMULUI INTERNATIONAL

Turismul internat. Influenteaza arealul economic īn care actioneaza, īn 3 feluri: 1. Impactul direct - masoara efectele primului val de cheltuielei facute de turisti īntr-o destinatie turistica.(ex. Plate cazarii si a mesei la restaurant) 2. Impactul indirect - masoara efectele derivate ale primului val de chelt.(ex. Felul īn care hotelierii si cei de la restaurante vor utiliza banii primiti d ela turisti pt. platea furniz. prop.) 3. Impactul indus - se refera la modul īn care salariatii din turism īsi folosesc salariile pt. achizitionarea de bunuri si serv.) Pentru a se calcula cāt mai corect efectul multiplicator al turismului trebuie sa se stabileasca cu precizie teritoriul de analiza pentru a se elimina scurgerile  īnafara acestuia.Exista o legatura strānsa īntre dezvolt. zonei studiate si efectul multiplicator al turismului. Cu cāt o zona este mai dezv d.p.d.v. ec. cu atāt efectul multiplicator al turismului va fi mai mare. K=multiplicatorul t. K=(impact direct+impact indirect+impact indus)/impact direct .  K=∆y/∆j, unde ∆y este coef. de elasticitate al veniturilor, provocat de un stimul economic; j este coef. de elasticitate al chelt. efectuate īnr-o zona.   K=A x [1/(1-BC)], unde A=chelt. turistilor īntr-o anumita zona, B=veniturile chelt. de rezidenti īn zona studiata, dupa deducerea scurgerilor, C=chelt. rezidentilor care se transforma īn venituri pt zona respectiva. Sunt multe alte forme ale efectului multiplicator, cum ar fi cele care se refera la turismul individual sau la un grup de turisti si care īncearca sa determine cu cāt mai multa precizie dimensiunea acestuia.Efectul multiplicator se manifesta si īn alte domenii de activit., dar īn turism este mai evident. Aici vorbim despre un efect multiplicator global, despre un efect multiplicator al investitiilor turistice si al comertului exterior.

MASURAREA ROLULUI PE CARE TURISMUL INTERNATIONAL IL ARE IN DEZV UNEI ECONOMII Se utilizeaza urmatorii indicatori: 1)Ponderea turismului īn PIB: (Īncasarile din turism/PIB)x100; 2)Ponderea chelt. tur. īn chelt. de consum : (chelt. tur./chelt. cons.)x100; 3)Ponderea populatiei ocupate īn turism, īn totalul pop.active : (pop. ocup. turism/Pop. activa)x100 4)Aportul turismului īn exportul de marfuri : (īncasari de la turisti straini/export mf.)x100 5)Ponderea chelt. turistice īn importul de mf : (chelt turistice/import mf.)x100

Turismul intl. ca ambasador cultural si tehnic. SPECIALIZAREA INTL. IN TURISM. este rezultatul unui proces obiectiv desfasurat in timp de agentii unei tari. Tur int. este o componenta a specializarii intle. O cdt esentiala a specializ intl in tur este existenta unei cereri interne f mari de tur. Cant si calit adica exigenta acestei cereri interne creeaza cdt specializarii intl. Acest lucru are loc pt ca se creeaza o infrastructura tur care va corespunde si exigentelor intl. Specializ intl are ca baza 3 teorii: 1) Teoria cererii: o tara se poate specializa pe tur intl dupa ce si-a creat o oferta care sa coresp exigentelor pietei interne. Cererea tur poate fi structurata in cereri: interna, intraregionala si intl. Tari care s-au conformat acestei teorii: FRA, GER, UK, USA, CAN. 2) Teoria dotarilor factoriale: factorii din tur reprez resursele unei tari utilizate pt a satisface consumul turistic: potentialul natural si antropic, personalul din tur, infrastruct generala si specifica tur, res de capital. a) Potentialul nat se refera la elem de relief, clima, vegetatie, hidrografie, fauna; pot antropic se ref la obiectivele tur culturale, relig, arhitect, tehnice, la obiceiuri, traditii, adica tot ce e creat de om si a primit valente tur. Res nat si antropice ale unei tari devin res tur daca coresp criteriilor de atractivitate, accesibilitate si posibilit de valorif. Tur intl e sg ramura ec care valorifica aceste res intrun mod neinvazit (fara sa-l distruga). Multe tari detin monopol in domeniul tur intl pe anumite res unice. (ex: piramide EGY) Daca ne referim la infrastructura gen e o cdt obligatorie dar nu suficienta pt desfasurarea activit tur: retea de drumuri, canalizare, electricitate. Infrastr specifica tur se ref la struct de primire care tre sa coresp asteptarilor cantitativ si calitativ. b) Forta de munca din tur: tre analizata cantitativ si calitativ. In tarile dezv dpdv tur pop ocupata in tur in totalul pop active are o pondere 5-7%. Pe langa aspectul cant se urmareste si aspectul calit adica pregatirea, calificarea si competenta profesionala a celor care lucreazain tur. 3) Teoria costurilor comparative: are la baza o alta teorie, cea emisa de David Ricardo "o tara e interesata sa se specializeze in productia acelor bunuri a caror cost de productie e m mic decat in alte tari". Conform teoriei, se pot specializa in tur intl si tarile care produc cu un consum ridicat toate prod dar prod tur sunt prod la cm mici costuri.

TENDINTE PRIVIND DEZV TUR. In 1994 OMT a publicat un studiu privind dezv viitoare a tur intl care identifica tendinte care se manifesta si azi. Aceste tend au fost det de o serie de factori impartiti in variabile exogene si endogene a pietei tur. VARIABILE EXOGENE vin din ext pietei tur. 1) Trendul demografic. In tarile dezv dpdv ec s-a constatat o crestere a ponderii pop de varsta a III-a in timp ce in tarile in curs de dezv a crescut ponderea pop tinere. Acest aspect se repercuteaza asupra tur prin cresterea nr turistilor de varsta a III-a. S-a intensificat fen de emigrare a pop din tari sarace spre cele bogate. Se inreg o crestere a nivelului de instruire a turistilor, o modif a stilului de viata si o crestere a nr femeilor in randul pop active. Se inreg o tendinta de crestere a tur de afaceri prin noile forme de tur. 2) Reconfigurarea hartii politice a lumii. Transf majore de ordin ec si pol intervenite in EU-C si EU-E au permis circulatia libera a cetatenilor acestor tari. Desi niv de trai al majorit cetateni din aceste tari e unul mediu sau scazut, totusi EU-E se anunta a fi un generator important de fluxuri de turisti. Multe din aceste tari au reusit sa atraga un nr important de turisti. 3) Dezv transporturilor. Intotd dezv transp a stat la baza dezv tur. In urmatorii ani dezv tehno va spori f mult eficienta transp aeriene. Acest lucru se va realiza in 1 rand prin reducerea consum de combustibil ceea ce va duce la scaderea tarifelr. Alaturi de factorii cu impact pozitiv asupra dezv tur putem mentiona si fact cu impact neg: incalzirea globala a Terrei care duce la inundarea zonelor, disparitia unei parti imp din flora si fauna, raspandirea unei boli in anumite teritorii.

VARIABILE ENDOGENE 1) Pe masura maturizarii pietei s-a creat un nou tip de tur mai experimentat, sofisticat si exigent 2) Se inreg un fen de fractionare a vacantelor in care se calatoreste spre destinatii dif si se cauta activit cat mai diversif. Tur inseamna tot m mult trairea unor experiente si nu vizionarea pasiva a unor obiective. Acest lucru a dus la proliferarea unor forme de tur ciudat: tur genealogic, tur extrem, tur bazat pe cultura popoarelor. 3) Intensificarea luptei de concurenta. In cadrul pietei interne si intl a tur se inreg o crestere f mare a nr oepratorilor ceea ce duce la sporirea concurentei cu efecte benefice asupra calitatii produsului. Acest lucur obliga firmele sa adopte metode moderne de mngmnt si mkt in desf activ lor. 4) Accelerarea procesului de patrundere a corporatiilor multinationale pe piata tur. Procesul globalizarii se va accentua in viitor constituind una din tendintele majore care vor marca evolutia industriei mondiale. OMT a identif in prezent cateva megatendinte care se vor amplifica in prespectiva anilor 2020: a) nr mereu crescand de turisti care doresc sa-si satisfaca hobbyurile si interesele lor speciale bazate pe natura, locuri istorice, activit ec si interese profes. b) se va dezv tur etnic reprez de cei ce doresc sa-si viziteze locurile unde s-au n ei sau stramosii lor; tur relig reprez de cei ce viziteaza locuri sf c) se cauta noi destinatii ceea ce duce la includerea in circuitul tur a unor noi locuri necunoscute de publicul larg d) creste preocuparea pt mentinerea / ameliorarea starii de sanatate => dezv statiuni balneo climat si a centrelor de tratament balneare e) tendinta de sporirea a nr de vacante cu durata m scurta acest lucru permitand dezv m multor destinatii si oferirea m multor facilitati si activit pt turisti f) creste nr pers de varsta III care sunt m dornici de calatorii g) tur devin m experimentati si sofisticati si asteapta atractii de buna calitate h) creste nr tur preocupati de mediu ca urmare cresc cautarile pt destinatii f putin poluate si fara probl de mediu sau de natura sociala. Multe destinatii sunt preocupate de adoptarea unor progr de dezv si doresc sa incurajeze tur de buna calitate in zone care nu au ca obiectiv dezv durabila (Kenya) i) tur utilizeaza tot m mult tehno moderna in domeniul serv de cazare sau mk, in ultimu timp internetu devenind un instrum tot mai utilizat

ROLUL STATULUI IN TURISM Motivele pt care statul intervine in dezv tur sunt: tur paote deveni o ramura strategica a ec, tur are nevoie de interv stat aferent in competitia intl, desf activit opreatorilor de tur tre sa se incadreze in pol tur nationala a tarii resp. In domeniul tur, statului ii revin urm functii: 1) Functia promotionala. Statul a inceput sa aiba o functie de promovare a ofertei nationale incepand cu 1960. Cu ocazia investitiilor pe pietele tur intl s-au deschis birouri de promvoare a tur pe langa ambasadele si reprezentantele consulare ale statelor. Fct promo a stat se exercita printr-un organism guvernamental. 2) Functia de stimulare. Pp interventia statului prin stimularea invest in domeniul tur in special in infrastruct. Statul face invest considerabile in infrastr generala pt a facilita accesul la oferta tur (aeroporturi, cai ferate, retea electricitate, restaurare obiective) 3) Functia de interventie. Se manif prin interv stat pt protectia consumat de tur si protejarea propriilor operat de tur in competitia intl. Se realizeaza prin reglementari legislative emise cu privire la functionarea unitatilor, conducerea lor, stabilirea tarifelor, clasif unitatilor. 4) Functia de coordonare. Integrarea tur intr-o strategie ec nationala se explica prin sensibilit industriei tur care e infl usor de evenim ec, pol, nat, soc. Integrarea tur in strategia ec nat permite colaborarea intre state in domeniile tur intl. Domenii de colaborare: dezv si promov unor zone comune, prot mediu inconj, schimburi de info tur

ORGANIZAREA ACTIVITATII TUR IN ROM La nivel macroec tur e controlat coord si stimulat de Autoritatea Nationala de Turism care functioneaza in interiorul Min. Constructiilor, Transp si Turismului. In cadrul ANT functioneaza 3 directii: 1) Dir. Gen. de Promovare - org si realizeaza activit de promov a ROM atat in tara cat si in strainatate; realiz pol de promov tur pe baza progr de mk si promovare; propune si realiz modificari si completari la actele normative din domeniul promov tur; elaboreaza materialele publicitare, le diversifica, repartiz, se ocupa de pagina web etc. 2) Dir. Gen. de Dezv. - initiaza, propune si urmareste aplicarea strateg nat si a pol nat in domeniul tur; initiaza si coord progr de dezv tur si urmareste implementarea lui; coord activit de invatamant si cercetare in dom tur; reprez si sustine interesele asociatiilor profes din turl; colabor cu organism intl si reprez autorit nat de tur in rel cu acestea. 3) Dir Gen. de Autorizare si Control - clasifica structurile de cazare, elibereaza brevete si licente de tur, verif periodic cdt de function a unit de tur

EVOLUTIA CIRCULATIEI TUR PE PLAN INTL. Circul tur intl. se ref la tranzactiile cu bunuri si servicii ce premerg, insotesc si decurg din fluxurile tur intl. Franēois Vellas a identif cateva trasat ale flux tur intl: 1) Gradul mare de concentrare a flux tur in anumite regiuni geografice. ex: in EU si AM au concentrat 75% din sosirile din tur intl; totusi la nivel mondial se inreg o scadere a acestei concentrari (in trecut EU si AM aveau pondere de 90%); aceasta pondere a scazut ca urmare a aparitiei unor reg f dinamice dpdv ex si tur (Asia-Est & Pacific, care in 1950 aveau o pondere a sosirilor intl de 1% iar in 2003 17,26%). In Asia-Sud cresterea nu e spectaculoasa de la 0,2% la peste 1% 2) Puternica regionalizare a fluxurilor tur - fluxurile tur emise de o tara sunt receptate in mare parte de aceeasi tara sau de cele invecinate (EU-C, EU-V sau AMN) 3) In privinta deplasarii - o crestere a transp aerian in defavoarea celui rutier. In aceasta tendinta modniala se inscrie si ROM, deplasarea pe cale aeriana crescand la sosiri si intrari. In 2005 ponderea transp aerian in totalul sosirilor a ajuns la 15,74% iar in totalul plecarilor 12,34%. 4) Se remarca un ritm accentuat de crestere a incasarilor de tur intl decat ritmul cresterii sosirilor.

EVOLUTIA CIRCULATIEI TUR dpdv al DINAMICII. Desi in timp tur intl a cunoscut multe impedimente el ramane unul din sect econ cu cm dinamica dezv pozitiva. In intervalul 1995-2005 se obs cresteri si descresteri ale variatiilor anuale la sosirile de turisti cu extreme importante ce merg de la -1,7 la 11,01 ceea ce ne conduce la idea ca nu exista o tendinta categorica cresc sau descresc. Val poz si neg ale var anuale dovedesc sensibilit f ridicata a tur intl. la evenim de ordin ec, pol, soc. Ritmul sau variatia anuala a incasarilor este m mare k cea a sosirilor in sens poz sau neg. Din analiza mediilor variatiilor anuale la sosiri de tur se obs: 1950-59 : media variatiilor a fost 11,7%, 1960-69: 8,3%, 1970-79: 6,1%, 1980-89: 4% 1990-99: 4,17%. Se obs o descrestere a variatiilro anuale. In privinta incasarilor mediile variatiilor anuale nu sunt elocvente pt a stabili o tendinta cresc sau descresc. Principalii factori care au contribui la dezv tur: 1) Fact poz de stimulare: relansarea ec a unor regiuni m slab dezv, nteresul crescut al tarilor dezv pt pop si cult tarilor in curs de dezv iar in EU pt tarile din C si E, o mare capacitate a pop dpdv al V si al t liber de a efectua calatorii in strainat, cresterea nr de consumat care dispun de mijl financiare suficiente pt a calatori in strain, cresterea imp legaturilor etnice intre pop din diverse reg, sporirea schimb comerciale intrareg si interreg stimulate de pol orientate spre privatizare, influenta crescatoare a informaticii asupra sistde distributie. 2) Fact negativi de infranare: lipsa fonduri pt finantarea infrastr, a echipam necesare exploatarii optime a res tur din reg, riscul de conflict intre operat tur si pop gazda datorita unor actiuni ce afecteaza mediul.  In concl se poate afirma k ritmul de crestere relativa a tur intl din ultimul deceniu al sec XX nu a avut nivelul atins in deceniun 9 al sec XX. Cu toate astea tur continua sa se dezv in ciuda nr influente neg de ordin pol, ec si soc.

EVOLUTIA IN SPATIU A TUR INTL. In cdt cresterii constante la nivel mondial a tur locul ocupat de diverse destinatii in ierarhia mondiala a cunoscut modif permanente. Au aparut noi destin cu potential mare atractiv pt recenta deschidere spre lume. Distributia spatiala a circ tur este inegala. Aceasta e rezultatul m multor factori combinati: repartizarea potentialului tur, dimens si promov ofertei tur, traditia unor destinatii, dezv ec-soc, etc. Dinamica permanenta pe plan ec si manifestata de anumite zone se  oglindeste si in turism. In privinta sosirilor in anul 1970 EU detinea suprematia impreuna cu AM aveau peste 90% din tot mond. In timp ponderea a scazut ajungand in 2003 la 75%. Beneficiara a fost AS-E si Pacific care in 2003 au inreg o crestere cu cca. 16%. Fata de 1950 AFR a inreg o crestere nesemnif in timp ce Orient. Mijl. arata un potential de crestere. In privinta incasarilor se pastreaza pozitia secundara in ierarhia mondiala a AM pt 2003. Daca in 1960 EU si AM aveau o pondere in incasari de peste 90% aceasta a scazut pana la 75% in 2003.

EVOLUTIA TUR INTL IN STRUCTURA. Intre dezv ec-soc si dezv tur dintr-o tara exista o leg directa asa cum exista o leg intre dezv ec-soc dezv serv. O alta corelatie e intre dezv ec unei tari si ponderea sa in vol valoric al tur intl. Pe masura ce o tara e m dezv dpdv ec ponderea sa in vol valoric al tur intl tinde sa depaseasca ponderea sa in vol fizic. Cm mare dif intre ponderea in vol valoric si ponderea in vol fizic e in cazul tarilor exp de petrol iar cm mare dif negativa in cazul tarilor din EU-E

EVOLUTIA TUR INTL IN ETALARE. Sezonalitatea activit tur e una din particularit unui sect ec. Sezonal act tur decurge din sezonalit cererii tur si din dependenta ofertei de factori nat. Pt majorit tarilor fluxurile tur se concentreaza in trim al II-lea al anului, Masurarea sezonalit flux tur prez importanta in stabilirea eficientei infrastruct tur. Acesta e motivul pt care se rap nr innoptari hoteliere din luna de maxima cerere la nr innopt hoteliere din luna de minima cerere (luna de min. e Febr, / max. e Iulie). Cm put sezonalit e inreg in tari care sunt dezv dpdv tur: AUT, SUI, POR, ITA. Cm mica sezonalit in tarile Scandinave si in GER, JPN sau AUS. In ceste zone oferta tur nu e dependenta de fact nat fiind orientata pe tur de afaceri, congrese si de weekend. ESP care e dep de clima inreg totusi o sezonalit scazuta datorita masurilor luatede autorit pt prelung sez.

PRINCIPALELE DESTINATII ALE TUR INTL. (2005) sosiri (mil) / incasari (mld $) : 1.FRA (76,5/42,3) 2.ESP (55,6/47,9) 3.USA (49,4/81,7) 4.CHN (46,8/29,3) 5.ITA (36,5/35,4) 6.UK (30/30,4) 7.MEX 8.GER 9.TUR 10.AUT 11.AUS

EUROPA A fost si va ramane cm vizitata destinatie dp glob ea adunand peste jum din sosirile de tur intl. In 2005 fata de 90 sos de tur intl au crescut de la 398,9 mil la 441,6 mil. Ponderea ocupata de EU n tot mond s-a mentinut la 54,3%. Acelasi lucru e si la incasari in tot mond. Anul 1991 - anul de criza in tur mond si-a pus amprenta si asupra EU inreg ritmuri anuale neg la sosiri si incasari. E utila realizarea unei delimitari in cadrul EU a tarilor cu m traditie in tur si care inreg cm mari sosiri si incasari fara de tarile care abia si-au deschis portile spre tarile lumii. Flux tur cu destinatia EU se indreapta spre EU-E si EU-S. In 2003 in totalul sosirilor: EU de 1.V 34,1% 2.S 32,8% 3.C si E 17% 4.N 11,9% 5. Est-Mediteraniana 4,2% (CYP,ISR,TUR). Ca pondere in incasar in 2003: V 36,3 S 35,1 N 14,7 C si E 7,8 Est-Medit 7,1%. In cadrul EU putem face unele delimitari: exista tari dezv ec cu un pot tur emitent dar cu o oferta tur m saraca: GER, BEL, NED, UK, tari dezv ec cu un pot tur mare si cu o oferta tur bogata: FRA, ITA, ESP, AUT, tari in curs de dezv cu pot tur mediu dar cu oferta tur compensatorie si bine valorif: POL, TUR, HUN, CRO; ROMs-ar incadra intro a 4a grupa de tari in curs de dezv cu un pot tur nat si antropic bogat.

TURISMUL INTL AL ROMANIEI Datele statistice care prezinta situatia tur straini care au venit in ROM si a celor care au plecat din ROM inaintede 90 sunt marcate de controlul si amprenta vechiului regim. In 90 s-a obtinut un record absolut atat la sosiri cat si la plecari. La sosiri de vizit str s-ua inreg 6,5 mil nr depasit in 2004 6,6 mil. La plecari in 90 au plecat 11,2 mil si in 2004 6 mil. In privinta mijl de transp utilizate se inreg un regres pt majoritatea cu exceptia transp aerian care a inreg cresteri. In privinta motivatiilor care stau la baza plecarii si sosirilor s-au inreg mutatii: a crescut ponderea tur straini veniti pt odihna vacante si afaceri, a scazut nr vizit in tranzit si care fac micul trafic de frontiera. In privinta romanilor a scazut nr celor care pleaca pt odihna, recreere si vacante precum si micul trafic de front in timp ce afacerile si motivele profesionale sunt in crestere. In privinta tarilor de origine ale vizit str in ROM in 2005: 5,83 mil vizit str din care: MLD 1,4 mil, HUN 1,52 BUL 0,39 USA 119000 AFR 11000 ASIA 142000 ISR 58000 ITA 280000

KKKKK

Profilul pietei turistice: FRANTA

Anul 2003 a fost un an dificil pt. turismul mondial, lucru resimtit si de tur. francezi, evenimentele gen razboiul din Irak, actele teroriste sau gripa aviara au afectat negative turismul mondial. In anul 2003 Franta a inr. cca 75 mil de sosiri de vizitatori straini, fata de anul 2002 inreg o scadere cu cca 2%. De asemenea s-a inreg o scadere si a nr. noptilor petrecute de turisti straini in Franta. Principalele tari emitente pt. Franta pt. 2003 au fost: GB si Irlanda cu 14,8 mil sosiri, Ger 14 mil, Tarile de jos cu 12 mil, BEL, LUX, GRE, ITA, POR, ESP, JPN. Anul 2003 confirma tendintele deja manifestate in Franta de repliere a turistilor francezi in propia tara astfel aproape 90%din turistii francezi si-au petrecut sejurul in propria tara.de asemenea s-au inregistrat o usoara crestere a turismului organizat prin apelarea in proportie de 6,9% de tour-operator si ag.de turism. In privinta plecarilor in strainatate francezii au realizat in anul 2003 24 mil de sejururi in strainatate otusi ele sunt in scadere fata de anul 2002. Principalele destunatii pt turistii francezii au fost: ESP 7,7 mil; ITA 3,1 mil; UK 3 mil. Alte tari BEL, MAR, GER, GRE, USA. In concluzie, preferintele francezilor se indrepta spre Mediterana, adica ESP, ITA, TUN, MAR precum si alte tari Europene, iar in afara Europei ei au ales si tarile zonei Asia si Pacific. In privinta incasarilor din turismul international remarca o scadere fata de anul 2002. Astfel s-au inregistrat in 2003 incasari cca 32 mld euro si cheltuieli de cca 20 mld euro. Scaderea cea mai pronuntata a inregistrat in Fr din partea turistilor din USA pt 2 ani consecutive turistii britanici au depasit chelt facute in franta de turistii din USA. Motivatia principala de consul turistic a turistilor francezi este motivatia hedonista adica ei consuma pt a-si face o placere. Pe locul 2 in alegerea unei destinatii sta primul impuls iar pe locul 3 este pretul. Romania ca destinatie turistica pt francezi conform informatiilor obtinute in urma unui studio facut in randl unor tour-operatori in turismul organizat a scazut durata medie sa sejurului este de 10 zile iar chelt medie pe sejur/tur pt prestatiile turst este 400 euro la care se adauga transport aerian 250 euro deci in jur de 650 euro /tir in ROM. Fata de anul 1998 nr turst francezi in ROM a crescut constant ajungand in 2003 cca 100000 fata de 60000 in '98. Romania pierde in competitia cu tarile vecine datorita calitatilor scazute a serviciilor si tarifelor ridicate. Se stie ce 3 din 4 turisti francezi ar plati mai mult daca ar avea service la multe si de o calitate mai buna. Profilul turistic francez care vin in Ro este inte 55 si 70 ani are venituri medii si face parte din clasa de mijloc. Cea mai mare parte a clientilor din turismul organizat se indreapta spre litoral cam 70si 15 prefera circuitele turistice. Un studiu facut in randul francezilor a aratat faptul ca ei considera ca Ro nu beneficiaza de o mediatizare corecta realitatile romanesti fiind mai putine negative decat informatiile despre Ro.

Profilul pietei turistice in SPANIA  In Spania administratia de stat in domeniul turismului este reprezentata de 3 organisme - secretariatul de stat; directia generala de turism; institutul de turism. La nivel local Spania este impartita in 17 comunitati autonome care se ocupa de coordonarea si promovarea tursimului. Fiecare comunitate autonoma se ocupa de reglementarea turismului si cere propriile legislatii. Cele mai intalnite sunt: hotelurile, hostelurile si pensiunile, iar ca structura extrahoteliera sunt ff raspandite apartamentele turistice, capingurile, vilele de vacanta. La nivelul anului 2002 Spania detinea cca 9 mil de locuri de cazare. Dintre acestea aproape 60% sunt hosteluri si pensiuni. Si in Spania predomina hotelurile de 2,3 stele. Cele mai multe locuri de cazare sunt insulele Baleare care detineau in anul 2002 cc 22% din capacitatea de cazare in Spania. Prin excelenta Spania este o tara primitoare de turisti. Spania are o cota de piata de cca 13 % din sectorul si aprox 15 % din venit inregistrate in Europa. Sindromul 11 sept a deplasat fluxurle turstice spre Europa conjuncture din care Spania a avut de castigat. Din cei cca 51 mil turisti care au vizitat Spania in 2003 peste 90% au fost europeni , cca 2% americani , 1%  japonezi.Principalele piete emitatoate pt Spania sunt: 1 UK 15.4 mil tur. 2 GER, 3 FRA, Benelux, ITA. Cheltuiala medie zilnica pe turist a fost de 160 euro din cei 15.4 mil turisti Britanici care au vizitat Spania  aprox 13% sunt proprietar de locuinte in aceasta tara durata medie a sejurului depasind 4 zile. Din Franta au venit in Spania cca 7 mil de turistidin care 21% detin o loc in Spania. In privinta plecarilor in strainatate din cei 3.2 mil Spanioli , 70 % au ales Europa cu Franta, Italia , Portugalia tari ale Europei de Est ; 27% au ales America Centrala Caralibe iar restul Asia.

Cele mai mari bazine emitatoare de turisti dinSpania sunt: Catalunya, Madrid si Valencia. Cetatenia este cea mai indrustializata parte a Spaniei iar locuitorii au venituri peste medie.. Cei ce calatoresc cel mai mul in strainatate sunt pers intre 25-40 ani care calatoresc indiferent de sezon si care prefera localurile, discotecile si loisir. Pers  de varsta a 3 calatoresc putin in strainatate. Tipul de vacanta preferat de turistul spaniol este 1 cu aproape 50% voiajul cultural; 2 turismul de litoral 3 turismul alternativ: sport si aventura; 4 si alte genuri intr-o proportie mai mica. La turisti spanioli se remarca tendinta de a calatorii pe cont propriu datorita libertatii de miscare. Peste 70% din Spanioli care calatoresc in strainatate au venituri medii si cauta servicii de buna calitate la tarifelor sezonabile. Romania ca destinatie turistica pt spanioli. Ro a inregistrat in anul 2003 cc 21000 de vizitatori spanioli, acest nr reprezentand o crestere fata de anii anteriori. Dintre programele culturale cele mai bine vandute spaniolilor sunt : Programul Ro completa pt manastiri din bucovina si partidele de vanatoare.

Profitul pietei turistice ITALIA Cele mai recente studii arata ca tursitul Italian prefera sa-si petreaca vacanta in propria tara. In ultimii ani multi italieni cauta stiluri de viata  nu pun accent pe confort si cauta sa locuiasca in localitati linistite de mici dimensiuni. De asemea ei redescopera zonele rurale, produsele naturale si aceentul cade pe activitatile fizice. Toate acestea se reflecta si in alegerea destinatiilor turstice astfel ei cauta atractii unice, contactul cu natura, experiente alternative, felul preferintelor in alegerea vacantelor este: vacanta la mare, vacante culturale, vacante la munte, agroturismul, vacante pt practicarea unor sporturi, vacante etno gastronomice.

Regatul Unit al MARII BRITANII si IRLANDEI DE NORD

In anul 2003 au calatorit in stainatate aprox 62 mil de britanici inregistrandu-se o crester fata de anul precedent. Britanicii acorda imp.deosebita turismului din mai multe motive: 1.,moneda puternica  2.in timp turismul in UK s-a transformat intr-un turism de masa .Printre motivatiile de deplasare mentionam pe primul loc cu aprox 70% petrecerea vacantei, urmate de vizite la rude si prieteni. 3.concediul platit. Britanicii beneficiaza de 4-6 saptamani de concediu platit pe an la care se adauga 8 zile de sarbatori legale fixate de regula lunea pt prelungirea weekend-ului. 4.de foarte mult timp s-a pastrat traditia existentei unui an liber intre colegiul de facultate sau dupa terminarea studiilor si inceperea activitatilor. in acest an tinerii trebuie sa calatoreasca pt a se pregatii sa devina adulti. Profilul turistului britanic.

Turistul UK este experimentat, pretentios si relativ bogat. In alegerea unei destinatii el ia in calcul in aprox 50% din cazuri vremea, iar pe locul 2 se afla descoperirea de culture si destinatii inedite. Alte elemente pe care tur.britanic le ia in calcul pt. alegerea destinatiei sunt: pretul bauturilor alcoolice sa fie mic, bucataria locala, plaje neaglomerate, transportul convenabil, viata de noapte. In calatoriile sale tur. brit este speriat de boli de acte teroriste  de lipsa igienei. Desi este relativa bogat tur. br este atent la raportul cal/pret. Acesta este si motivul pt care in anul 2003 multi tur-operatori britanici s-au retras de pe piata Spaniei si Greciei datorita ppracticarii unor preturi nejustificat de mari. Caracteristicile pietei. 1.Sezonalitate Britanicii calatoresc in special trim 3 al anului iuniu-sept. In trim 2 si 4 ei calat pt. afaceri. 2.Transportul In strainatate brit.calatoresc in proportie de 77% cu avionul. Acest lucru dezavantajeaza ROM ca destinatie turistica din mai multe motive: tarife mari in sezon; exista curse mai ieftine de la Londra-New York, Londra-Dubai decat Londra -Buc, pe de alta parte pt a ajunge in ROM cu avionul se poate veni doar din Londra, pt alte localitati trebuie sa se faca legaturi cu alte mijloace de transport. 3.Cazarea. Britanicii prefera structuri de cazare de categorie superioara 4.Durata medie a sejurului Este de 10 zile cu o tendinta de crestere 5.Cheltuieli turistice UK nu este doar o receptoare de turisti ci si o campioana la cheltuieli turistice.Ea se afla pe locul 3 dupa SUA si Japonia. Ritmul accentuat in care turistii britanici continua sa cheltuie a creat confuzie si in randul economistilor .O explicatie ar fi faptul ca se simt bogati.In anul 2003 pretul caselor a crescut cu 16% iar britanicii isi pun la dispozitie casa pt a face turism. Ei iau credite de la banca cu dobanzi avantajoase pt a face turism 6.Varsta si situatia familiala. Grupele de varsta care fac cel mai mult turism sunt: 25-34 de ani, 35-44,45-54. Cu toate aceste se considera ca turistii peste 50 de ani sunt cei care cheltuie cel mai mult. In UK 20 mil de persoane cheltuie 80% din bogatia tarii. Se considera ca in urmatorii 20 de ani in UK unul din 2 adulti va avea 50 de ani se naste astfel asa numita generatie de persoane de peste 50 de ani care se considera de varsta medie care au bani au timp si dorinta sa cheltuie in scopuri turistice.7.Destinatia.Europa detine inca ponderea principala ca destinatie turistica,peste 80 % pe locul 2 Sua  ,3 restul lumii.S-a observat o crestere a interesului pt Tunisia si Egipt,Croatia,Turcia si unele tari est-europene. Romania ca destinatie turistica pt. britanici. In anul 2003 in ROM au venit apox 68 de mii de britanici. Cresterea nr acestuia  fata de 2002 a fost determinat de:teama de atacurile teroriste,Teama de a merge cu avionul pe distante lungi, teama de gripa aviara,cele 2 meciuri de fotbal din ROM. Se considera ca in anul 2004 circulatia turistica in rom a fost influentata negative de facilitatile cu privire la zborurile aeriene oferite de alte state est-europene si competitia din aceasta zona geografica care defavorizeaza rom la raportul calitate/pret. Destinatiile preferate sunt ca la italieni.

Profilul pietei turistice GERMANIA

In cadrul UE poporul german este poporul care calatoreste cel mai mult,In anul 2003 80% din pop au cel putin o calatorie pe o durata de 4 nopti ,adica 66 mil de loc.Cu toate acestea intr-un studio facut in anul 2003 s-a observat  ca in anul 2004 germanii nu mai vor sa calatoreasca atat de mult din mai multe motive: dorinta de a mai sta pea casa ;situaita economica cu usoare probleme;teama de atacuri teroriste ;lipsa banilor. Calatoriile in familie isi pastreaza o importanta .Germanii raman fideli la destinatiile lor preferate si anume ESP, ITA, GER. In preferintele GER Turcia a revenit in forta si vor urma si HUN, BUL, EGY. Celebrul tour-operator TUI prefigureaza viitorul turismului individual,prin care turistii individuali  pot sa faca rezervari on-line la diferiti tour-operator turistici. De asemenea s-a observat o tendinta de a face rtezervari in ultimul moment. Romania ca destinatie turistica pt Germania In ultimii ani interesul germanilor pt ROM a fost in crestere. In anul 2003 au sosit in rom aprox 380 mii de nemti. Principalele perioade de consum turistic in rom sunt:martie ,mai, septembrie cand se desfasoara turismul de cura,circuite turistice,iar cei care fac turism au peste 60 de ani;iunie-septembrie cand are loc turismul de litoral practicat de familiile cu copii la care se adauga camping,vacante active; noiembrie-decembrie pana in martie,cand se practica turismul montan. Principalele atractii in rom sunt Transilvania si Bucovina, circuitele turistice, litoralul, Delta Dunarii, croazierele pe Dunare. Cheltuielile turistilor germani sunt in medie de 67 euro/zi pe turist iar barbatii cheltuie pe sejur cca 1050 in timp ce femeile doar 950. Mijlocul de transport preferat a turistului german este automobilul. Inspre ROM pe primul loc se afla autoturismul propriu apoi autocarul si apoi avionul Probleme de imagine ale ROM in randul germanilor ROM este perceputa ca o tare cu probleme economice si politice cu caini vagabonzi,copii ai strazii, tigani. Alte probleme inregistrate ar fi: calitatea proasta a infrastructurii ; lipsa de profesionalism a personalului; lipsa vb de limbi germane

AMERICA Daca in 1950 America detine locul second in turismul mondial la incasari si sosiri,in present ea isi pastreaza pozitia dar cu ponderi mai mici.Situatia si evolutia turismului int. al americii se explica prin situatia si evolutia economica a SUA si Canadei. Aceste 2 state detin peste jumatate din sosirile inter. de turisti din regiune .In anul 2003 America de nord si sud detineau 16,35% din sosirile mondiale si 21,81% din incasarile mondiale. Principalele tari emitente pt.America sunt: 1.SUA cea mai mare parte; 2.CAN; 3.MEX; 4.JPN; 5.UK 6.ARG; 7.GER, FRA. Observam si aici o dezvoltare a turismului intraregional, adica americanii se viziteaza intre ei. Principalele destinatii ale americii sunt: 1.America de nord; 2.regiunea Marii Caraibelor si apoi America de sud. Profilul pietei turistice SUA

SUA devanseaza categoric la chel. turistice pe ocupantele locurilor 2, 3 adica UK si GER. EU este si va ramane probabil destinatia preferata pt americani.Peste 45% dintre americanii care calatoresc in strainatate aleg ca destinatie EU. Totusi in ultimii 15 ani Asia de sud-est si pacific a castigat 5% in preferintele americanilor. Piata Americana este una dintre cele mai dinamice si imprevizibile in acelasi timp. Competitia pt atentia turistilor americanisi pt bugetele lor pt calatorie este foarte puternica. Romania ca destinatie turistica pt americani. In anul 2003 au sosit in ROM peste 90000 de vizitatori americani.in ultima decata  nr turistilor americani sositi in rom a cunoscut un trend crescator. Evenimentele care au influentat circulatia turistica catre europa si catre rom au fost:razboiul din Serbia, atacurile teroriste din America; razboiul din Irak, nivelul scazut record al ratei de schimb  dolar/euro.Principalele puncte de atractie in rom sunt:orasele medirvale din transilvania, arta cultura si orasul Buc, satele traditionale, turui Dracula, croaziere pe dunare. Particularitati ale vizitatorilor americani: Accent mare pe securitatea personala in deplasare; americanii doresc sa poata comunica direct si eficient atat in perioada de pregatire a calatoriei cat si in timpul desfasurarii acesteia.; durata medie a vacantelor americanilor este de 2 ori mai mica decat a europenilor; cei mai multi americani interesati de ROM prefera sa calatoreasca in grupuri mici sau independenti;majoritatea amer.care vin in rom sunt calatori satisfacuti care nu se afla pentru prima data in EU; perceptia ca americanii sunt naivi sau nerealisti este gresita. Ea se datoreaza probabil modului prietenos, direct si sincer in care se manifesta cei mai multi dintre americani. Cele mai populare activitati desfasurate de americanii care calatoresc in strainatate sunt: servirea mesei la restaurant, 89% ; cumparaturi 78%; vizite in orase istorice 69%; vizite in zone rurale autentice

Probleme de imagine ale Romaniei ROM este vazuta ca o destinatie nesigura cu probleme economice si de infrastructura. Unii dintre functionarii care intra in contact cu vizitatorii straini au o atitudine neprofesionista, chiar nepoliticoasa. Sistemul de asistenta medicala se afla mult sub standardele occidentale. Preturile si tarifele sunt nejustificat de mari raportate la calitatea produselor

AFRICA Ponderea continentului African in incasarile si sosirile mondiale s-au pastrat in mare masura .In 1950 africa avea o pondere de 2,1% la sosiri iar in anul 2003 a ajuns la 4,4 % in privinta incasarilor a avut in 1950 4,2% din totalul mondial iar in 2003 detinea 2,7%. Pozitia modesta pe care Africa o are in turismul mondial se datoreaza situatiei ei economice, totusi Africa are o serie de atuuri in turismul mondial:un impresionant patrimoniu natural si antropic; situarea in apropierea principalului emitator, care este EU,; tarile tropicale din Africa se situeaza pe aceleasi fuse orare ca si tarile europene. Spre deosebire de principalele regiuni turistice ale lumii, Africa detine doar aprox.30%din sosirile de turisti care provin din alte tari africane. Cererea majoritara pt Africa provine din randul europenilor apoi din Africa , America si oriental mijlociu. Principalele destinatii ale Africii sunt: 1.africa de nord. 2.afr orientala. 3.afr australa. 4.afr occidentala. 5.afr centrala

ASIA DE SUD EST SI PACIFIC

In asia de sud -est se situeaza noile tari turistice.Noile tari turistice ale asiei sunt: Hong-Kong; Singapore; Thailanda; Malayesia; Rep.Koreea; Indonezia si Thaiwan

Formele de turism cele mai prielnice pt. aceste regiuni sunt: 1 turismul de afaceri .2 turismul de loisir. 3 turismul de shoping. Diversificarea motivatiilor de vizitare a acestor regiuni duce la scaderea vulnerabilitatii d.p.d.v al sezonalitatii turistice .Oferta turistica din zona pune accentual pe calitatea serviciilor si utilizarea unei infrastructure de cazare de inalta calitate si tehnicitate. Una dintre problemele zonei este scaderea perioadei de vacanta .Tarile cu cel mai mare potential emitator sunt: Japonia, Koreea, Thaiwan. Aceasta zona este una dintre cele mai dinamice in perioada 1980-1993 aspect care se mentine pana in present.In anul 2000 s-au inreg. 111 mil de vizitatori. Ca dovada a cresterii sale spectaculoase in anul 2004 asia a devansat America la sosiri de turisti. Spre deosebire de Africa si incasarile din turism au o pondere importanta insa au o pondere mica in totalul exporturilor.

Principalele destinatii in zona sunt: 1 China; 2 Hong-Kong; 3 Malaisia; 4 Thailanda si altele Profilul pietei turistice China In prezent China se afla in primele 10 destinatii ale lumii sub aspectul nr de sosiri. China  a inreg. o crestere spectaculoasa a nr de turisti nu doar ca sosiri in china ci si ca plecari in strainatate. Astfel in 2003 peste 20 mil de chinezi au plecat in strainatate. In perioada 1994-2003 plecarile in strainatate a chinezilor a crescut cu 1 mil. Cauze  ale fluxului mare  de personae care pleaca in strainatate sunt: 1 cresterea economica deosebita inreg in zona. Astfel in 2003 fata de 2002 PIB a crescut cu 9%; 2 un alt factor essential in stimularea plecarilor a fost inlesnirea deplasarilor peste hotare. In urma cu cativa ani chinezii nu aveau voie sa plece in strainatate cid oar in Hong-Kong, Macao, Thailanda. Ei puteau beneficia fie de pasapoarte de grup fie de pasapoarte diplomatice care se obtineau f greu.Incepand cu anii 1990 s-au acceptat treptat si alte destinatii.In anul 2004 s-a ajuns la 57 de tari, iar guvernul ROM a incheiat un accord cu china in acest sens; 3 chinezii vin in nr. mare in europa deoarece ei considera ca europa tre vazuta cel putin o data

CARACTERISTICILE SI STRUCTURA PIETEI  Piata turistica internationala este sfera economica de intalnire dintre produsul turistic ca oferta turistica si cererea turstica reprez de nevoile tur. Piata tur. este una complexa care interjeraza atat cu piata serv. cat si cu pta. bunurilor. Avand in vedere caracterul international al pietei , consumul tur se poate extinde pe piate mai multor tari. In vederea realizari sejurului tur, turistul va achizitona si va consuma bunuri si servicii atat in tara de origine cat si in tarile de transit si tara de destinatie. Cand vb despre piete tur nu trebuie sa ne referim doar la tranzactiile efectuate si la cererile si oferta satisfacute, ci ne referim si la cererea nesatisfacuta, cererea fara obiect si oferta fara subiect. Pietele tur pot fi imparite in - piete efective sau reale; - piete potentiale ; - in piata teoretica. Dupa sfera de cuprindere piata turistica poate fi: -piata nationala ; -piata internationala. Diferentele dintre piete nationala si internt sunt tot mai mici. Daca oferta turistica este intotdeuna nationala, cererea turistica poate fi in acelasi timp nationala si internt. Dupa raportarea si fluxurile turistice pta tur se imparte in pta activa si pta pasiva. Piata activa este pta unei tari generatoare de tur. Piata pasiva este pta unei tari receptoare de tur. O pta poate fi atat activa cat si pasiva in raport cu duferite tari. Piata receptoare este formata din intreaga populatie. Se considera  ca toata pop este capabila si dornica sa faca turism. Piata potentiala se refera la pta formata din consumatorii actuali si cei care ar putea sa fie consumatorii in anumite cond. Pta efectiva sau reala este formata din consumatori actuali. Daca structura consumatori efectivi este intr-o anumita masura omogena structura nonconsumatorilor este mult mai eterogena. Nonconsumatorii pot fii noncoms absoluti si non consum relativi .Nonconsum absoluti sunt cei care din anumite motive nu vor putea consuma niciodata turism. Nonconsum relativi sunt cei care nu consuma in prezent turism daotrita unor motive cum ar fi: puterea scazuta de cumparare ; insensibilitatea la turism ; experiente neplacute anterioare ; alegerea altui mod de ati petrece vacanta ; sunt consumatori de turism pe alta pta. Acestia ar putea fii transformati in consumatori efectivi, prin actionarea asupra franelor care impiedica sa consume turism in prezent. Extinderea pta efective pana la limitele ei potentiale se poate face prin: - transormarea nonconsumatorilor relativi in consumatori efectivi ; - extinderea pta efective prin includerea de noi destinatii si tarii ofertante; - intensificarea consumului turistic prin cresterea duratei medii al sejurului.; - cresterea chelt tur.  Se poat eintampla ca 2 tari sa aiba piete egale cu elemente componente diferite. Dimensiunile unei pta sunt date de: nr de consumatorii ; nr de zile tur, respectiv durata sejurului, cheltuieli turistice. Pta tur prezinta urmatoarele particularitati: - 1 este o pta cu finalitate specifica -prin acest lucru intelegem ca produsul tur nu se comprta ca orice produs de pe piata, el nu este achizitionat pt a fi consumat de ca atare. -2 este o pta multinationala in sensul ca de multe ori consumatorul nu coincide cu cel care initiaza, influenteaza achizitioneaza sau decide asupra achizitiei.; -3 este o piata puternic segmentata, cererea si oferta fiind individualizate; -4 exista o disparitie in timp si spatiu intre momentul achizitiei si cel al consumatorului. -5 este o piata cu risc ridicat.

INDICATORII DE DETERMINARE CANTITATIVA A PIETEI TURISTCE

1 Capacitatea pta turistica este data de necesitatea exprimata sau nu pe o anumita pta., pt un anumit produs turisti fara a se lua in consuderare nivelul veniturilor si al preturilor. Ca urmare capacitatea pta este egala cu capacitatea medie de consum + nr consum potentiali. 2 Potentialul pta turistice. Este dat de cererea tuturor consumatorilor pt un anumit prod turistic in functie de venit si de prEt practicate de acel prod. Se calc din scaderea capacitatii pta acele categorii de consum care nu au posibilitatii financiare pt achizitionarea prod turistice sau nu se manifesta ca cerere. 3 Volumul pietei produsului turistic este dat de totalitatea tranzactiilor incheiate pt un anumit produs turistic pe o pta intr-un interval de timp. Se poate vb despre saturarea pta atunci cand volumul pta este egal ci potentialii lor. 4 Locul pe piata a unui anumit produs turistic este acea parte al volumului pta acoperita prin vanzarile realizate pt produsul respective.


loading...




Document Info


Accesari: 5113
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )