Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































TRASEE TURISTICE MARCATE in Baisoara - apuseni

Turism












ALTE DOCUMENTE

Infrastructura turistica
Aer de vacanta
HOTEL CONTESSA 3***
ZONA TURISTICĂ MEHEDINŢI - CERNA
Statiunea Balaton
Aspecte generale privind turismul montan
POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI SIGHISOARA - Lucrare de specialitate
STATIUNI BALNEOCLIMATERICE
BAISOARA TRASEE TURISTICE NEMARCATE

TRASEE TURISTICE MARCATE

Asa cum am aratat, exista un important numar de trasee marcate, descrise în continuare, în ambele sensuri de mers. Pentru cele în sens invers, notate cu "B"(spre statiunea Baisoara) descrierea este mai sumara, fiind utila si citirea celei a traseului "A". Pentru marcajul banda rosie, ce urmeaza creasta principal;!, nu am oprit descrierea la marginea masivului Muntele Mare. în saua La Steaua, ci am dat-o pâna la capat, la Ghetarul de la Scarisoara. Toate descrierile sunt amanuntite, permitând parcurgerea traseului în cauza si ftira ajutorul marcajului turistic.



l A. STAŢIUNEA BĂIsOARA - sESUL CALD MUNTELE MARE - SMIDELE - CĂPĂŢÂNA BALOMIREASA - STEAUA - APA CUMPĂNITĂ PETREASA - sAUA URSOAIA - GHEŢARUL DE LA SCĂRIsOARA

Marcaj: banda rosie Durata: 17-20 ore Caracter: Marcaj ce urmeaza creasta principala a masivului Gilau - Muntele Mare, facând în pasul Ursoaia racordul cu muntii Bihor-Vladeasa. Recomandat drumetilor antrenati s i ciclistilor montani cu o buna pregatire. Iarna recomandat dincolo de Muntele Mare numai cunoscatorilor buni ai traseului corespunzator echipati, de preferinta dotati cu schiuri de tura.

În centrul statiunii Baisoara, în fata hotelului, una din sagetile de pe stâlpul de marcaj ne indica directia de plecare, spre vechea cabana, pe lânga care trecem în urcus, intrând în padure. Dupa câteva sute de metri intersectam culoarul teleschiului si imediat traversam Pârtia Mare, în zona "platului", unde poteca se bifurca. Marcajul urmeaza ramura superioara, urcând prin padure paralel cu pârtia, apoi prin rariste, ajungând la 20-30 de minute de la plecare în saua La Plopis, unde întâlnim un drum carosabil. Alte drumuri duc spre dreapta, spre Crint si Buhuia. Ne angajam înainte, pe "drumul militar", pe care îl vom urma, cu mici deviatii, pâna pe Muntele Mare. Mergem prin padure, ocolind vârful Buscat (1676 m) pe versantul dinspre Valea Vadului, care curge în stânga noastra.

Dupa circa o ora de la plecare ajungem la sesul Cald, poiana în care întâlnim colibele de vara ale locuitorilor din Muntele Cacovei. Din aceasta sa larga între vârfurile Buscat si Pietrele Marunte continuam pe drum, întâlnind curând marcajul cruce rosie, ce vine de la cab.Baisoara pe un alt drum si ne va însoti pâna aproape de Muntele Mare. Urcam lin, apoi traversam pe curba de nivel mai multe izvoare ale Pâraului Negru, ocolind prin dreapta Vf. Pietrele Marunte (1735 m) si coborâm în larga sa La Poduri. În stânga. Valea Podurilor izvoraste dintr-o întinsa mlastina. În fata se ridica Vf.Muntele Mare (1826 m). Marcajul taie serpentinele drumului atât la coborâre cât si la începutul urcusului, când facem o scurta pauza la un izvor din dreapta. pentru a ne aproviziona cu apa.

Ajunsi din nou la drumul carosabil îl urmam spre stânga. Când acesta coteste spre dreapta, marcajul cruce rosie se desparte de noi, îndreptându-se în directia Lupsa. Dupa alti 500 m pe drum, când acesta coteste spre stânga, îl parasim, la 3 ore de la plecarea din statiune, admirând pentru ultima oara abrupturile Bedeleului si Scaritei si celelalte culmi dinspre est si sud-est. Prindem un drumeag înierbat. O lunga traversare pe curba de nivel, în cursul careia avem splendide panorame spre bazinul Vaii Ierii, ne conduce pe sub Vf. Muntelui Mare, care ramâne în stânga.

Când începem coborârea întâlnim un drum de camion ce vine din stânga-spate, dinspre vârf. Trecând peste 7 podete de beton ajungem la o cabana pastorala, unde întâlnim doua drumuri ce vin din stânga: unul coboara dinspre Neteda, celalalt a urcat din Bistra pe Valea Mare. Continuam sa coborâm pâna în saua Prislo/i (1621 m), unde întâlnim namasul la care vareaza moti din Bistra Intersectam un drum de tractor ce urca din Valea Mare, coborând în dreapta la capul drumului forestier de pe Valea Ierii. Urcam oblic-dreapta, scurtând serpentinele drumului, apoi îl reîntâlnim si continuam pe el, lasând în stânga vârful Prislop (1729 m). La al doilea podet de beton ne aflam la o bifurcatie de trasee: Înainte continua pe drum marcajul cruce galbena, ce duce spre Racatau (6 ore) prin Bogdanii - La Tina - Vf. Dumitreasa - Dobrin -V. Negruta. Marcajul banda rosie o ia spre fata-stânga, pe o poteca înierbata. Traversam Pârâul spirului, ce izvoraste din dreaphi noastra, de sub Vf. Piatra Grosilor (1756 m), si urcam lin pâna la drumul care a facut un ocol pe sub vârf.

Continuam înca 300 de metri pe drum si. când acesta coteste spre dreapta, (îndreptându-se spre cabana Bogdanii) îl parasim si coborâm În fata pe platul pasunii Munceloasele. Drumul e initial înierbat dar se contureaza mai bine când panta scade. Cotim usor spre dreapta, întâlnim un drum ce vine din stânga din valea Devii urcând pe pârâul spirului si intram în padure. Traversam un pârâu si ajungem la o bifurcatie unde tinem stânga. La urmatoarea bifurcatie tinem dreapta si iesim în poiana Smidele. În stânga se vad doua namase, Smida Costinestilor si Smida suveiestilor.

Aici, în locul numit Crucea Batrânei, vine din dreapta, de pe platoul Bogdanu, marcajul banda galbena. Urmeaza o trifurcatie a drumului, la trecerea unui pârâu. Noi îl urmam pe cel din mijloc si urcam spre platoul Muntele Mic. Iesim pe platou. Lânga mlastina intersectam un drum, apoi traversam o scurta padure. Urmeaza u succesiune de trei ramificatii: la prima tinem stânga, la a doua dreapta, iar la cea de-a treia, întâlnita dupa ce trecem de un pârâu si o banca, lasam înainte-stânga drumul ce duce spre Poiana Bistrei si cotim dreapta - sus, intrând în padure.

Dupa 1,5 km coborâm în vastitatea poienii Capatâna. Trecem un pârâu apoi lasam în stânga un mare namas, de la care porneste un drum înierbat spre Poiana Bistrei. Mai multe drumuri de tractor urca spre dreapta, apoi. lânga liziera padurii, un drum bine batut o ia la stânga pe valea Bistricioara. Intram în padure pe Drumul Clujului. Dupa mai multi kilometri ajungem În luminisul La Tina. Portiunea mlastinoasa e scurta dar dificil de traversat Suntem în zona rezervatiei Molhasurile Capatânii, ce ocroteste flora relicta din aceste tinoave de altitudine.

În curând traversam mai multe pâraie si ajungem în imensul gol al Balomiresei, al carei vârf (1632 m) ramâne în stânga. Lasam câteva drumuri înierbate sa coboare paralel cu liziera spre dreapta, pe pârâul Zboru. Când drumul nostru, acum înierbat, coteste progresiv si urca spre stânga (îndreptându-se spre colibele stiranite), îl parasim si continuam înainte (nord-vest), urmarind marcajul aplicat pe lespezi de piatra "plantate" de marcatori în pasune, întâlnim înca un drum ce urca din dreapta. O ramificatie se desprinde spre stânga; Noi urcam lin spre vest pe axul principal al poienii, ce se îngusteaza treptat.

În cale întâlnim o cruce de metal. Coborâm si ajungem la colibele Picioragu. De aici ne orientam spre dreapta (N-V) prin padure, într-o poiana întâlnim un drum ce vine din stânga, de la Runcu. La circa 2 km de la Picioragu iesim în întinsa pasune de la obârsia vaii Bradeana, care, împreuna cu Zboru. formeaza în aval Somesul Rece. Drumul coteste la dreapta, pe vale în jos; noi ramânem pe curba de nivel, pe poteca înierbata, ce înconjoara izvorul Bradenii si se orienteaza spre nord, paralel cu valea. Ajungem la colibele La Nedei. Vizavi, peste vale. observam namasul Fundoaia. Drumul nostru coteste spre stânga si intra în padure. Un coborâs de circa 3 km ne scoate la Steaua, unde înnoptam în cort sau la unul din cele doua cantoane silvice.

Aici se sfârseste creasta masivului Muntele Mare. În continuare vom patrunde în Muntii Gilaului. Suntem într-o sa, la izvoarele vaii Racataului. Spre dreapta-spate urca un drum forestier ce trece în valea Somesului Rece. pe care coboara spre Gilau, dând o multitudine de ramificatii. La dreapta începe si drumul forestier ce însoteste Valea Racataului pâna la Dobrus. Spre stânga, soseaua coboara în Bistra (23 km), în valea Ariesului. dând, dupa circa 200 m de la sa, o ramificatie spre dreapta, ce duce în vasta retea de drumuri ce uneste puzderia de catune motesti de pe versantul sudic al masivului.

Noi începem urcusul pe un drum de tractor, usor de urmarit. Tot prin padure ajungem într-o taietura în culme si. lasând în dreapta vârful Costeasa, coborâm în poiana La Garduri. De La Garduri, unde întâlnim caracteristicile "colibe", un drumeag coboara spre stânga, un altul se ramifica la dreapta pe valea Izvoru. Peste circa 250 m de mers, la capatul poienii, dupa ce am început urcusul, lasam succesiv doua drumuri ce intra la dreapta în padure si imediat parasim drumul principal (ce o ia la stânga, tot pe curba de nivel, spre versantul ariesean) si, urcând câteva zeci de metri, prindem un drum de care ce intra la dreapta în padure.

Dupa aproape un kilometru iesim într-o plantatie tânara Drumul devine înierbat si destul de neclar. Urcam într-o sa Între Vf. Lamasoaia (1578 m), În stânga, si Toaderu (1602 m), în dreapta. Aceste doua vârfuri par gemene si sunt usor de recunoscut de la mari departari. Intersectam perpendicular un drum mai bine conturat si începem o coborâre lina pe o poteca înierbata, foarte slab vizibila, spre nord-nordvest. (Alte doua poteci merg spre înainte-dreapta la casele de sub vârful Toaderu. respectiv spre fata-stânga).

Curând vine din stânga un alt drum de care. Urcam pe el. printre fânete îngradite, ajungând la niste izvoare, bun loc de popas. Urmeaza un coborâs prin padure si poiene, spre stânga, ce ne scoate, dupa circa un kilometru, într-o larga sa. Lasam câtevii colibe în dreapta si intram pe versantul sudic al muntelui Citeni (1505 m), începând o lunga traversare, pe curba de nivel (Drumul mai bun coboara spre stânga), ce ofera o larga priveliste spre vale;) Ariesului.

Dupa circa doi kilometri întâlnim un drum foarte frecventat. ce urca din stânga, din catunul Patrusesti. Suntem în saua Apa Cumpanita, unde întâlnim un fenomen foarte interesant: Pârâul, initial izvor al vaii Arada, a fost captat de valea Broscaru, dar incomplet, astfel ca el ajunge în sa si se împarte, îndreptându-s! apele atât spre Aries cât si Spre Somes. În sa exista un punct de colectare a fructelor de padure.Un drum de camion coboara spic dreapta pe valea Broscaru spre Gitipu.

Traseul continua pe malul drept al pârâului. Peste apa încep mai multe drumuri de car ce urca spre Vârful. Este unul din putinii munti din zona cu pante pronuntate, cu aspect alpin, fapt pentru care a fost numit simplu Vârful. Intram în padure si, dupa circa 1 km de urcus pe drumul adâncit de ape. 12212o142m ajungem la colibele sesul Buzii. Lasam doua ramificatii spre dreapta-sus (ce urca spre Vârful si colibele Zanoagele) si unul la stânga si continuam urcusul oblic, prin pasune, pe o poteca înierbata, ajungând în saua Petreasa, în apropierea careia întâlnim din nou colibe.

Spre Valea Ariesului se deschide o panorama încântatoare într-un urias amfiteatru se desfasoara crângurile satului Horea (Arada) - Dealul Lamasoi, Teiu, Preluca, Baba, Patrusesti. Zarnesti, Giurgiuti, sutesti, Petreasa, Trifesti, Dârlesti, Matisesti... Mai multe drumuri bine conturate urca din stânga, din Giurgiuti. Spre nord, un drum se îndreapta prin padure spre sestina, dând ulterior nenumarate ramificatii spre Poiana Horea, Dobrus, Marisel. La dreapta-spate, un alt drum urca pe muntele Frânturile.

Noi intram dupa o atenta orientare pe un drum îngradit, ocolind pe curba de nivel platul vârf Petreasa, ce ramâne în dreapta noastra, începem un coborâs; la o ramificatie tinem dreapta si, prin padure, ajungem la un alt grup de colibe. Continuam pe un drum înierbat, într-o sa tinem stânga si ocolim primul vârf al Dealului Coachii (1415 m) si întâlnim un drum bun ce vine din stânga, dinspre catunul Petreasa. Ajungem într-o sa (unde se afla o gospodarie si de unde coboara un drum spre dreapta, spre Poiana Horea), apoi, dupa un scurt urcus, tinem tot stânga si ocolim si al doilea vârf al Dealului Coachii pe versantul dinspre valea Bulzu.

În usoara coborâre trecem pe la un izvor bun si intram în padure. Imediat strabatem poienile Osorhei (într-una întâlnim o coliba) si dupa un parcurs mai lung, urmarind atent marcajul pe drumul de altfel bine conturat, ajungem la namasul Stauin. Aici intersectam un drum ce vine din dreapta dela Poiana Horea si coboara spre Matisesti. Urmeaza înca un kilometru de padure, apoi poiana Ursoaia, si, imediat, saua cu acelasi nume, în care intersectam soseaua Huedin - Belis - Poiana Horea - Albac.

Din saua Ursoaia intram în masivul Bihor-Vladeasa. Marcajul banda rosie continua pe un drum carosabil (accesibil doar vehiculelor de teren) în directia pesterii Ghetarul de ia Scarisoara, pâna la care mai sunt 12 km.

Trecem pe lânga câteva case. apoi, la intrarea în padure, lasam în stânga un drumn de tractor mai greu de observat, care coboara spre izvorul Aradei, la Dârnini, nume cu rezonanta deosebita pentru speologi. Dupa o succesiune de pâlcuri de padure si poieni ajungem în marea poiana Marsoaia. Drumul, aici foarte pietros, urca pe vârful Clujului (1399 m) si ajunge la casele Zapodie.

De aici, de la Zapodie, continuam pe drum si, dupa un kilometru, ajungem la o ramificatie: Spre stânga coboara o sosea prin Cheile Ordancusii spre Garda de Sus. Noi continuam înainte, ajungând dupa 300 m la Rânjesti, unde se ramifica spre dreapta traseul marcat cu banda albastra, ce conduce prin Calineasa la Padis. Mai departe trecem prin catunele Stânisoara si Ocoale, pâna la Ghetar. Asezate pe un platou carstic, aceste catune sunt printre cele mai pitoresti asezari din Apuseni. Casele motilor nu an fundatie: toate sunt în panta, sprijinite la colturi pe bolovani sau stive de butuci. Acoperisurile, de sindrila (sau de paie, hi grajduri), sunt foarte tuguiate, reprezentând adesea 2/3 din înaltimea casei. Totul se construieste exclusiv din lemn, desi unele case ridicate în ultimii ani nu mai respecta integral stilul traditional.

Ajungem la celebra pestera Ghetarul de la Scarisoara. amenajata partial pentru vizitare. În fundul unui larg aven, de 50 m adâncime, se afla un imens bloc de gheata estimat la peste 50000 metri cubi. În adâncuri sunt si doua sectoare fara gheata. Rezervatia Mare si Rezervatia Mica, cu regim de rezervatie stiintifica. Bine îmbracati coborâm în spirala, pe scarile metalice observând flora de pe peretii avenului, organizata în benzi circulare, corespunzatoare temperaturii, care la baza avenului este aproape de O grade Celsius. Este exact stratificatia vegetatiei pe ui munte de peste 2500 de metri, dar în miniatura si inversata! În pestera se fac studii stiintifice de catre Institutul de Speologic "Emil Racovita" din Cluj-Napoca ( Este cel mai vechi institut speologic din lume!) Dupa vizitarea Salii Mari si a "Bisericii" cu stalactitele, stalagmitele si coloanele ei de gheata, iesim din subteran, putându-ne continua drumul spre Garda de Sus sau spre Padis.

1B. GHEŢARUL DE LA SCĂRIsOARA - sAUA URSOAIA PETREASA - APA CUMPĂNITĂ - STEAUA BALOMIREASA - CĂPĂŢÂNA - SMIDELE - MUNTELE MARE - sESUL CALD -STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: banda rosie Durata: 17-20 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 1 A.

De la pestera Ghetarul de la Scarisoara avem de mers 12 km pe un drum carosabil (recomandat însa numai vehiculelor "de teren", si, desigur, bicicletelor de munte!), pâna în saua Ursoaia Dupa catunul Ghetar urmeaza o portiune de padure, apoi trecem prin catunele Ocoale si Stânisoara. La casele Rânjesti se desprinde spre stânga marcajul banda albastra, ce duce prin Calineasa spre Padis. Peste 300 m se ramifica la dreapta drumul carosabil ce coboara prin Cheile Ordâncusii spre Garda de Sus Urcam prin padure si iesim la casele Zapodie. Trecem peste Vf. Clujului (1399 m) si coborâm în marea poiana Marsoaia. Urmeaza o succesiune de poieni si portiuni de padure si iesim în saua Ursoaia, unde intersectam drumul nemodernizat ce vine de pe Somes, din Poiana Horea, si coboara la dreapta spre Albac.

Continuam pe culme, intrând în masivul Gilâu-Muntele Mare. În 15 minute ajungem în poiana Stauin, la colibele locuitorilor din Matisesti, unde intersectam un drum ce vine din stânga, dinspre V. Apa Calda, si coboara spre dreapta, în Matisesti. Urmeaza o succesiune de trei poieni (Osorhei), dupa care iesim în pasunea Dealului Coachii. Acesta ramâne în stânga si, trecând pe la un izvor, iesim într-o sa cu o gospodarie. În stânga, dincolo de valea Petreasa, se înalta vârful Stur (1479 m). Ocolim tot prin dreapta un alt vârf al Dealului Coachii. Atentie!! La un izvor mai mlastinos trebuie sa parasim drumul bun, ce duce spre catunul Petreasa, si sa urcam în stânga, pe lânga un sant adânc, înierbat (fost drum, demult abandonat).

Trecem printre brazi rari si iesim din nou în culme, într-o mica sa, unde vine din stânga-spate drumul ce trecea peste vârf, pe la colibe. Trecem pe lânga trei colibe si intram în padure, unde panta se accentueaza. Când iesim din nou la loc deschis ocolim prin dreapta platul vârf Petreasa (1564 m) si ajungem în saua omonima, la o mare intersectie de drumuri. Noi nu urcam în fata, pe culme, ci continuam la fata-dreapta, coborând lin pe un drum înierbat. Ajungem la colibele sesul Buzii, de unde intram în padure, pe malul unui pârâu. Iesim în saua Apa Cumpanita.

Aici avem surpriza sa vedem ca pârâul, curgând pe vale ajunge în culmea principala (!) si se bifurca: o parte curge spre dreapta, spre Aries, restul spre stânga, pe V. Broscarii, spre bazinul Somesului. Lasam în stânga drumul ce coboara pe V. Broscarii si, dupa ce trecem de o cabanuta silvica, parasim drumul principal, ce coboara în dreapta, si tinem fata-stânga, pe un drumeag înierbat. Ocolim pe curba de nivel muntele Citera, al carui vârf ramâne în stânga. Diverse drumuri coboara în dreapta, spre catunele Aradei.

Iesiti într-o sa (colibe pe stânga) intram în fata, în padure, urcând 15 minute pâna la o alta pasune, pe lânga gardul careia cotim dreapta. Trecem pe la un izvor. Când iesim dintre garduri parasim drumul si urcam fata-stânga, pe o poteca înierbata, putin vizibila, pâna în larga sa dintre vf. Toaderu si vf. Lamasoaia. Aici traversam un drum de care si coborâm în fata. pe un drum înierbat. printr-o plantatie. Drumul tine dreapta, devine orizontal la intrarea în padurea batrâna si ne scoate, dupa înca 15 minute, în poiana La Garduri, unde întâlnim un drum bun ce vine din dreapta, pe curba de nivel. Trecem pe la colibe (mai multe drumuri se ramifica atât în stânga, cât si în dreapta), ramânând pe culme. Intram din nou în padure, urcând pe drumul lat de tractor peste Vf. Costeasa si coborând la Steaua, unde începe masivul Muntele Mare.

Din aceasta sa (1380 m), unde sunt doua cantoane silvice, un drum nemodernizat coboara la dreapta, spre Aries, pe V. Bistra: un altul o ia fata-stânga, spre izvorul Somesului Rece, iar un drum auto forestier coboara spre stânga, pe V. Racataului, spre Dobnis. Noi urcam pe culme înainte, timp de o ora, prin padure, lasând succesiv doua drumuri în stânga, iesind din padure la colibele La Nedei. În fata, dicolo de V. Bradeana, se afla namasul Fundoaia. Noi cotim dreapta (sud) si mergem paralel cu valea, apoi facem un arc de cerc spre stânga în jurul izvoarelor Bradenii si intram în padure.

Lasam o ramificatie spre dreapta, spre colibele Runcu, apoi ajungem la colibele Picioragu. De aici urcam pe un culoar prin padure spre sud-est, iesind în imensul gol al Balomiresei. Aici urmeaza o zona cu probleme de orientare, deoarece parasim drumul, ce merge înainte, spre colibele stiranite, si luam directia sud-est, în coborâre oblic stânga, dar parasim drumeagul acesta, ce coboara în stânga, la Zboru, si continuam arcul de cerc. spre sud-est, pâna prindem un drum venind din dreapta-spate. dinspre punctul culminant al Balomiresei (1632 m).

Intram În padure, pe Drumul Clujului, trecând prin poiana La Tina (suntem în zona rezervatiei Molhasurile Capatânii). Dupa 45 de minute iesim din nou din padure, în marea poiana Câpâtâna. Chiar la iesirea din padure traversam un pârâu, venind din stânga, dinspre Vf.Câpâtâna (1599 m). Este chiar izvorul vaii Bistricioara, pe care un drum coboara la dreapta. Drumul ne duce. pe curba de nivel, pe la colibele Capatâna. apoi mai trecem un pârâu si urcam, intrând în padure.

Dupa un timp vine din dreapta-spate un drum dinspre Poiana Bistrei. Intram în prelunga poiana Muntele Mic, de unde mai multe drumuri intra la dreapta spre colibele Buciseni. De pe platou coborâm apoi usor dreapta, în poiana Smidele. Spre stânga se ramifica marcajul banda galbena, ce duce pe la Bogdanu si Vf. Irisoara în Maguri-Racatau. În dreapta, sub noi sunt namasele Smida Costinestilor si Smida stiveiestilor.

Mai multe drumuri urca spre stânga, pe platou. Noi ramânem relativ pe curba de nivel si intram în padure, iesind apoi în pasunea Munceloasele, unde tinem stânga si urcam, pe drumul înierbat, pâna la drumul de tractor ce vine de la Bogdanii. Continuam pe el spre dreapta, dar dupa 300 m îl parasim si intram spre dreapta-fata pe o poteca, pe care traversam pârâul spintlui si reîntâlnim, dupa mai mult timp, drumul de tractor, pe care vine, din stânga-spate, marcajul cruce galbena. Mai departe ocolim prin stânga vârful Prislop si coborâm în saua Prislop (1621 m), unde vedem în dreapta colibele bistrenilor.

Intersectam un drum de tractor ce urca din stânga, din V. Ierii, si coboara în dreapta, pe la colibe, în Valea Mare, si începem urcusul, într-o sa, la o cabana pastorala, drumul se trifurca. Noi tinem varianta din stânga, dar dupa al saptelea podet parasim drumul si o luam înainte-stânga, prin pasune. Poteca devine mai clara si orizontala. Ocolim vârful Muntele Mare. aflat în dreapta noastra. Traversam o obârsie mai adânca de vale, numita Groapa Nametului. De aici mai avem 3 ore de mers pâna în statiunea Baisoara.

Ajungem la drumul auto ce vine din dreapta, de pe vârf. Coborâm pe el, întâlnind la o serpentina marcajul cruce rosie, ce vine din dreapta, de la Lupsa. Coborâm (scurtând o serpentina a drumului) în larga sa La Poduri. Trecem un pârâu si urcam vizavi, apoi drumul coteste stânga si devine orizontal, intrând în padure. Vârful Pietrele Marunte (1735 m) ramâne în dreapta. Coborâm în saua sesul Cald. Înainte de care marcajul cruce rosie se desparte, coborând spre fata-dreapta.

Lasam în stânga noastra colibele sesul Cald, apoi drumul ce duce la Buhuia, si intram pe versantul dinspre V.   Vadului al muntelui Buscat (1676 m), ce ramâne în stânga. Prin padure, drumul ne duce pâna în saua La Plopis, de unde marcajul paraseste drumul (ce coteste usor dreapta) si continua înainte, pe o poteca. Intram în padure, apoi traversam pârtia de schi si culoarul teleschiului si iesim în statiunea Baisoara.

2 A, STAŢIUNEA BĂIsOARA - sESUL CALD -MUNTELE MARE - NETEDA - LA DUBE - LA RUINE -sERBOIU -LUPsA

Marcaj: cruce rosie Durata: 7-8 ore Caracter: Marcaj ce urmeaza culmea cea mai înalta a masivului Muntele Mare, oferind panorame exceptionale în toate directiile. Recomandat drumetilor cu pregatire medie si ciclistilor montani antrenati. Iarna recomandat dincolo de Muntele Mare numai celor corespunzator echipati, dotati cu busola si de preferinta având schiuri de tura.

Pornim din statiunea Baisoara, din fata cabanei (hotelului), pe drumul carosabil. În fata cabanei vechi parasim soseaua si marcajul cruce albastra, ce cotesc stânga, si intram pe "drumul militar". Dupa ce întâlnim o alta varianta a drumului, venind din stânga-spate, ajungem la o bifurcatie. Drumul carosabil coteste la dreapta, noi însa continuam înainte, pe un drum de care, însotit de o linie telefonica.

Dupa un parcurs orizontal traversam un pârâu si începem sa urcam. La o trifurcatie tinem dreapta si, prin padure, "drumul telefonului" ne scoate, pe lânga captarile de apa pentru statiune, la sesul Cald, la "drumul militar", putin mai sus de colibe, unde întâlnim marcajul banda rosie. În continuare urcam lin, apoi traversam pe curba de nivel mai multe izvoare ale Pârâului Negru. ocolind prin dreapta Vf. Pietrele Marunte (1735 m) si coborâm în larga sa La Poduri.



În stânga. Valea Podurilor izvoraste dintr-o întinsa mlastina. În fata se ridica Vf. Muntele Mare (1826 m). Marcajul taie doua serpentineale drumului, apoi îl însoteste la stânga pe o portiune lunga. Când drumul face o serpentina brusca spre dreapta, îl parasim, despartindu-ne astfel si de marcajul banda rosie, si ne angajam pe o poteca, ghidati de stâlpii de marcaj. Traversam un pârâu (apa nepotabila!) si urcam printre ienuperi, iesind pe nesfârsitul platou al Muntelui Mare, la 3 ore de la plecarea din statiune.

Curând, lânga o fundatie, poteca se transforma în drum ele tractor. Vârful Muntelui Mare ramâne în dreapta. Dupa traversarea unui pârâu si desprinderea spre dreapta a unui drum înierbat ce trece prin saua dintre Vf. Muntele Mare si Vf. Neteda, urcam lin spre acesta din urma, al carui punct de maxima altitudine (1784 m) ramâne de asemenea în dreapta noastra. Urmeaza o coborâre lunga, dar lina. deoarece ne aflam în continuare pe imensul platou Muntele Mare - Neteda - sesul Lupsanului. apartinând suprafetei de nivelare Farcas-Cârligati.

Din dreapta-spate vine un drum de camion bine conturat, dinspre saua Prislop. Ajunsi în saua dintre Neteda si La Dube, drumul devine orizontal si înierbat. În dreapta noastra zarim o stâna. (De aici coboara spre dreapta un drum de tractor în Valea Filii). Drumul nostru se contureaza din nou, desfasurat printre bolovani enormi ce-l strajuiesc de ambele parti. În fata-dreapta vedem stâncile de pe platul vârf La Dube (1653 m).

Trecem de o fâsie de padure ce urca din stânga pâna aproape de drum si, dupa înca 400 m. ajungem, la cinci ore de la plecare, la o importanta ramificatie: drumul de tractor continua înainte, peste vârful sesul Lupsanului (1636 m), de unde coboara spre saua Poarta întrecailor si catunul Novacesti, dând ramificatii si spre colibele Caprarete (stânga) respectiv spre V. Neagului (în dreapta). Marcajul cruce rosie însa paraseste drumul si o ia stânga-fata, coborând prin pasune. Privind cu atentie vom identifica poteca, pe vremuri foarte batuta, acum înierbata.

Traversam un pârâu, apoi coborâm paralel cu el înca 300 m. pâna la intrarea în padure, marcata de o uriasa cruce rosie, vopsita pe trei brazi alaturati. O coborâre de circa trei sferturi de ora prin padure ne scoate în poiana La Ruine ("La Ziduri"), unde a existat pâna în anii '50 Casa Pogaceaua (Cab. Muntele Mare). apartinând Armatei, dar care gazduia si turisti. Aici vine din dreapta un drum mare de tractor dinspre sesul Lupsanului. Înca o portiune de coborâre pe culme si ajungem în Tarnita Târsa. o sa unde intersectam un drum de tractor ce urca din stânga, pe Hoanca Târsei, venind de pe Valea Lupsei, si coboara în dreapta, pe Hoanca Goiei spre Valea Caselor.

Marcajul nostru coteste dreapta si continua pe culme, printre ienuperi. Lasam în stânga vf. serboiul (1240 m), trecem pe la un izvor, apoi ne abatem din culme spre stânga, pe la colibele Pogaceaua, deasupra carora trecem pe la un alt izvor si printr-o zona mlastinoasa. Reîntâlnim drumul de culme în saua Poarta serboiului. În continuare trecem pe la un grajd cu peretii din Piatra si întâlnim primele case permanente. Lasam în stânga un vârf al muntelui Runcuri (l 122 m) si ajungem într-o sa larga. Mai departe ocolim si vf. Certege (1026 m) si ajungem pe dealul Prislop.

Pe aceasta portiune avem privelisti deosebite spre Muntii Metaliferi, admirând în fata Gemenele. Coltul Vintu, dar si deranjanta imagine a carierei de la Musca/Rosia Montana, unde versantii nu au mai fost reîmpaduriti. Drumul cel mai batut coboara pe Dealul lui Mihai. Noi însa înainte de intrarea în padure, cotim brusc la dreapta, prin fânat, coborând abrupt câteva zeci de metri, prinzând un drum de care. Printre tufisuri descindem, în serpentine, ajungând la fânatele numite Obârsia. Aici, pe o potecuta, se poate ajunge, urcând spre spate-stânga, la un izvor.

Mai departe coborâm pe liziera padurii, apoi trecem de o sa împadurita si de niste case. Drumul intra într-un faget, apoi iese in poieni, pe culmea dintre valea Obârsia (în stânga) si Valea Caselor (în dreapta). Printre fânete îngradite coborâm în satul Lupsa (centru de comuna, aflat pe V. Ariesului, la 516 m altitudine), iesind la soseaua principala cu 200 m aval de gara. de unde mai sunt 500 m pâna în centrul comunei, unde vom vizita neaparat muzeul etnografic.

2B. LUPsA - sERBOIU - LA RUINE - LA DUBE NETEDA - MUNTELE MARE - sESUL CALD - STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: cruce rosie Durata: 8-9 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 2 A.

Din Lupsa, mergând pe sosea 700 m din centru în directia Turda, cotim, pe lânga casa cu nr. 1 O, la stânga, pe o ulicioara Urcam printre casc si fanate pe culme, spre nord. În dreapta avem pârâul Obârsia. Trecem printr-o padure de fag, apoi pe la niste case, intrând iar în padure. Ajungem într-o poiana, de unde avem priveliste spre stânga, peste V. Caselor. În capatul de sus al poienii ne abatem putin dreapta, pentru a lua apa de la un izvor. Drumul urca în serpentine si ne scoate în culmea Prislop, întâlnind un drum ce vine din dreapta, de pe Dealul lui Mihai.

Ocolim vârful Certege, iesind într-o sa larga. Mai departe ocolim prin stânga un vârf al muntelui Runcuri si iesim pe culmea acestuia. Trecem pe lânga câteva gospodarii si un grajd de piatra. La circa 2˝ ore de la plecare iesim în saua Poarta serboiului, la o intersectie de drumuri. Un drum continua pe culme înainte: Noi ne orientam la dreapta, pe curba de nivel. Trecem pe la un izvor. pe deasupra caselor Pogâceaua, apoi iesim din nou pe spinarea muntelui serboiu, reîntâlnind drumul de culme. Un nou i/\or. apoi lasam în dreapta înca un vârf (1240 m) si coborâm lin în saua Tarnita Târsa.

De aici se poate coborî la stânga, în Valea Caselor, pe Hoanca Târsei, sau la dreapta. În V. Lupsii. pe Hoanca Goiei. Noi urcam pe culme în fata, iesind în scurt timp în poienita La Ziduri sau La Ruine, unde a existat cândva o cabana. Drumul mai bun urca oblic stânga, dar noi o luam în sus (atentie la ramificatii!). Dupa o ora de urcus iesim în golul montan, unde poteca se cam pierde. Urcam circa 300 m. apoi traversam pârâul din dreapta noastra si urcam oblic, pâna ajungem în culme, la drumul de tractor ce vine din stânga, de peste sesul Lupsanului.

Locurile se numesc La Morminte, în apropiere fiind vizibile pâna în urma cu câteva decenii locurile de veci ale motilor ce au cazut aici în lupta în 1849. Cotim pe drum la dreapta si mergem orizontal, lasând în stânga vârful La Dube, cu brazi si stâncarii. Trecem o sa lata. Înierbata (în stânga se vede o stâna, de unde un drum coboara în V.  Filii), începem urcusul lin spre Vf. Neteda. Drumul se bifurca: Cel mai bun. cvasicarosabil, tine stânga (mergând în saua Prislop); Noi tinem înainte-dreapta si lasam în stânga punctul culminant al Netedei (1784 m).

Suntem pe un imens platou usor valurit. În fata este Muntele Mare, la care ajungem dupa înca o ora de mers. Trecem printre stâncile Piatra Cântatoare (în dreapta) si baza militara de pe vârf din stânga. Continuam pe o poteca si începem coborârea, printre ienuperi, în fata ni se deschide un peisaj larg, noutatea fiind Vf. Buscat si izvoarele Vaii Ierii. Ajungem la drumul carosabil ce vine de pe vârf, facând aici o serpentina la stânga. Urmam drumul, pe care merge si marcajul banda rosie. (în continuare vezi traseul nr. 1 A).

La mica distanta de saua si colibele sesul Cald parasim "drumul militar" si coborâm înainte-dreapta pe sub stâlpii unei linii telefonice. Mai multe drumuri vin succesiv din dreapta-spate si stânga-spate, apoi ajungem înapoi în "drumul militar", pe care iesim în câteva minute în statiunea Baisoara.

3 A. STAŢIUNEA BĂIsOARA - CRUCEA CRENCII -MUNTELE ROMÂNEASA - REZERVAŢIA SCĂRIŢA - BELIOARA - V. BELIOARA - LUNCA LARGĂ - CHEILE RUNCULUI - RUNC - OCOLIs

Marcaj: cruce albastra Durata: 6 ore (3 pâna în rezervatia Scarita-Belioara) Caracter: Marcaj ce face legatura dintre statiunea Baisoara si Valea Ariesului, utilizat însa în primul rând pentru vizitarea, plecând din statiune, a rezervatiei Scarita-Belioara si pentru accesul la celelalte obiective din zona: Cheile Pociovalistei Cheile Runcului, Cheile si Manastirea Posaga etc. Traseul este usor accesibil pentru drumetie in tot cursul anului, mai ales în portiunea dintre statiune si rezervatie. Iarna orientarea este însu dificila, traseul fiind recomandat numai cunoscatorilor.

Pentru ciclistii montani traseul este accesibil, dar necesita experienta si antrenament, fiind recomandabila evitarea portiunii dintre cabana militara si V. Vadului (se coboara pe drumul forestier) si efectuarea primei parti a coborârii pe V.  Belioara pe lânga biciclete.

Din fata cabanei "Muntele Baisorii" (hotelul), urmam soseaua. lasând suuccesiv spre dreapta "drumul militar" (însotit de marcajul cruce rosie) si apoi drumul forestier ce coboara în V. Vadului. ajungând la 15 minute de la plecare aproape de Cabana Militar.!, unde stâlpii de marcaj ne indica sa parasim drumul asfaltai, intrând în dreapta în padure. Coborâm mult, pe un vechi drum de carute pe alocuri adâncit de ape.

Într-o poienita avem grija sa cotim stânga, împreuna ei; marcajul, ce ne conduce în scurt timp la firul Vaii Vadului, pe care îl traversam. Dupa înca 50 m, într-o poienita, cotim aproape 180 de grade spre dreapta, întâlnind drumul de tractor ce vine pe firii Vaii Vadului. Dupa câteva zeci de metri cotim la stânga pe o poteca, traversam drumul forestier (care se sfârseste putin mai la stânga, continuându-se numai cu un drum de tractor) si urcam prin padure. Treptat panta scade iar poteca ne scoate într-un luminis unde ne orientam fata-dreapta, pe liziera, coborând apoi oblic pe o poteca spre un drum de care ce vine din V.  Vadului.

Suntem la Crucea Crencii la limita dintre judetele Cluj si Alba. De la plecare a trecut o ora. Un drum de tractor foarte adâncit de ape urca în dreapta, spre Stauina Runcanilor. Noi mergem înainte pe drum, apoi, la colibe, un alt drum urca la stânga, în serpentine, spre culmea ce duce la muntele Boinic, sovaru si obârsia vaii Jgheburoasa. Drumul cel mai batut continua înainte, pe curba de nivel, noi însa îl parasim si ne orientam spre sud, prin fânat, ghidati de un stâlp de marcaj. Poteca firava devine treptat mai bine conturata.

Traversam Apa Ratacita, cum plastic a fost denumit izvorul Vaii Tisei datorita meandrelor pe care le face în aceasta zona plata si mlastinoasa. Urcam vizavi, spre colibele numite La stiolne. Aici întâlnim un drum ce vine din spate-drcapta. pe culme, de la colibele Bocsesti (unde se sfârseste drumul auto forestier ce urca din Sagagea). Începem sa urcam pe Muntele Boului, pe un drumeag înierbat, destul de abrupt, lasând în stânga noastra niste plopi.

Ajunsi în culme cotim spre dreapta, poposind la stâlpul de marcaj pentru a admira peisajul ce se deschide în directia statiunii: Se vede sub noi firul Apei Ratacite, colibele stiolne, Bocsesti, Crucea Crencii si Zapodie (în dreapta, pe versantul dinspre V.  Tisei al muntelui sovaru). În plan mai departat se vad nenumaratele case de vacanta ridicate în statiune, iar pe orizont se contureaza la vest-nord-vest vârful Buscat, la vest vf.  Pietrele Marunte, continuat spre stânga de Muntele Mare si Neteda.

Ocolim în urcus lin, pe drumeagul înierbat, obârsia Vaii Boului, aflata în stânga noastra. Tot în stânga ramâne si vf. Româneasa, în dreptul caruia traseul devine orizontal, iar panorama spre sud, pâna acum obturata, ni se deschide brusc: Se vede Valea Ariesului si împaratia de munti din sudul Apusenilor si, în zile cu vizibilitate buna (iarna sau în octombrie), se pot admira la orizont crestele muntilor Fagaras, Parâng si Retezat.

Directia de mers se schimba din nou. Ne orientam spre est, printre ienuperi, si coborâm într-o sa. Aici parasim drumul si urcam direct prin pasune, ghidati de semnele de marcaj aplicate pe pietre, spre vârful Cuntenitu. Este ultimul urcus. Ajunsi în culme lasam în dreapta vârful, cu baliza topo, si, la 2˝-3 ore de la plecare, ajungem la marginea rezervatiei Scarita-Belioara.

Intrarea în rezervatie este barata de un gard, prevazut cu un pârleaz. Cu câteva zeci de metri înainte de gard. În stânga, la obârsia vaii Belioara, un stâlp cu sageti marcheaza începutul traseului triunghi albastru (ce traverseaza rezervatia si coboara în Runc prin Cheile Pociovalistei). Marcajul nostru, cruce albastra, coboara abrupt, prin pasune, ajungând la un izvor. Din stânga vine de pe un picior un drumeag înierbat. Continuam sa coborâm pe linia de cea mai mare panta si intram în padurea de fag.

Poteca se transforma treptat în drum de tractor, ce urmeaza firul apei, scotându-ne din padure la o ramificatie, unde un drum de tractor urca în serpentine pe versantul din stânga. Continuam pe firul vaii, pe drumul ce devine treptat carosabil. Dupa circa o ora trecem pe lânga cantonul silvic Lunca Larga si intram în satul cu acelasi nume. Ajunsi în valea Ocolisului, la drumul principal, cotim dreapta si intram curând în Cheile Runcului, a caror versanti abrupti se ridica la înaltimi impresionante. Pe vale mai întâlnim vechi mori, vâltori si alte instalatii traditionale actionate de forta apei, unele înca în functiune.

Dupa 3,5 km din Lunca Larga iesim din chei si ajungem în satul Runc, unde se sfârseste traseul marcat cu triunghi albastru, de care ne-am despartit cu circa 3 ore în urma, 300 de metri în aval vedem si confluenta Ocolitului cu apa Pociovalistei. De aici urmând în continuare drumul, trecem prin Ocolis, sat resedinta de comuna, însirat pe vale. Dupa 4,5 km parcursi din Runc ajungem la Gura Ocolisului, la confluenta cu Ariesul, unde întâlnim drumul national, pe care sunt 34 km pâna la Turda si, în sens opus, 51 km pâna la Câmpeni. Gara Ocolis este la 500 m de mers spre dreapta, mocanite circulând de doua ori pe zi.

3 B. OCOLIs - RUNC - CHEILE RUNCULUI - LUNCA LARGĂ - V. BELIOARA - REZERVAŢIA SCĂRIŢA BELIOARA - MUNTELE ROMÂNEASA - CRUCEA CRENCII - STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: cruce albastra Durata: 7 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 3 A.

În V. Ariesului, la 34 km de Turda si 51 km de Câmpeni, se varsa Ocolisul, pe a carui vale intram, însotiti de marcajul cruce albastra. Drumul nemodernizat ne duce prin satul Ocolit (altitudine 460 m), din care trecem pe nesimtite în satul Runc. În centrul satului vedem venind din stânga apa Pociovalistei. Cu 300 m mai sus se ramifica la stânga drumul auto forestier pe care urca marcajul triunghi albastru spre rezervatia Scârita-Belioara. Curând satul se sfârseste si intram în Cheile Runcului, unde admiram versantii impunatori, care însa ating rareori verticalitatea. Iesind din chei ajungem în satul Lunca Larga. Aici parasim valea principala si cotim la stânga, pe drumul auto forestier ce însoteste valea Belioara. Trecem pe lânga cantonul silvic "Lunca Larga" si, dupa 1˝ ore de mers din sat, drumul forestier se termina. Continuam pe un drum de care, lasam în dreapta un drum (ce urca în serpentine pe o panta despadurita, printre grajduri si salase) si urcam sustinut, prin padure,pe lânga pârâu, pâna iesim din padurea de fag. Drumul coteste la dreapta, pe curba de nivel. Noi urcam în fata, pe la un izvor, pe linia de cea mai mare panta, iesind în culme la un stâlp de marcaj cu sageti, dupa 4 ore de la plecare.

Suntem la marginea rezervatiei Scarita-Belioara, limitata de un gard. Din stânga vine, din rezervatie, marcajul triunghi albastru, ce se sfârseste aici. Merita sa trecem pârleazul peste gardul rezervatiei si sa ne abatem 10 minute pe triunghiul albastru pentru a vizita splendidul ses al Craiului si a admira impresionantele abrupturi ce se pravalesc spre bazinul Posegii. Reveniti la crucea albastra mergem pe platou, spre vf. Cuntenitu, ce ramâne în stânga. Coborâm direct prin pasune si ajungem într-o sa, la un drum ce vine pe curba de nivel din dreapta.

Urmeaza un urcus lin pe muntele Româneasa, a carui vârf ramâne în dreapta. Ocolindu-l, începem sa coborâm spre nord pe o culme înierbata, de unde avem o larga panorama spre statiunea Baisoara si culmea Neteda - Muntele Mare - Pietrele Marunte -Buscat. În dreapta noastra curge V. Boului. Nu cu mult înainte de a ajunge la o insula de fagi parasim culmea si coborâm spre stânga, pe un drumeag înierbat, prin fanate, la colibele stiolne. De aici un drum continua înainte spre colibele Bocsesti. dar noi tinem înainte-dreapta (spre nord-vest) si coborâm oblic la firul vaii Apa Ratacita, pe care o traversam, admirându-i meandrele.

Mentinem directia. Drumul înierbat se pierde. treptat si ajungem la colibele Crucea Crencii, unde vine din dreapta un drum de care. De aici mai avem o ora de mers pâna în statiune., la hotelul "Cab.Muntele Baisorii". Lasam o ramificatie la stânga (drum adâncit, ce urca spre Stauina Runcanilor). Continuam pe drum câteva sute de metri, pe curba de nivel, apoi îl parasim si urcam abrupt la stânga prin pasune câteva zeci de metri. Poteca devine orizontala, coteste stânga si intra în padure.

Coborâm oblic, traversam un drum forestier si dam într-un drum lat de tractor, pe care coborâm la dreapta câteva zeci de metri pâna în vale. Aici cotim la stânga-spate, traversam firul Vaii Vadului si începem un urcus lung, prin padure, care ne va conduce în statiune, într-o poienita avem grija sa cotim dreapta, urmând marcajul. Iesim la sosea, nu departe de cabana militara. Pâna la hotel mai avem de mers pe drumul asfaltat înca 15 minute.

4A. REZERVAŢIA SCĂRIŢA-BELIOARA - CORNUL PIETRII - CHEILE POCIOVALIsTEI - RUNC

Marcaj: triunghi albastru Durata: 3 ore (plus 3 ore statiunea Baisoara - Rezervatie, plus 1 ora Runc-Ocolis, total din statiunea Baisoara la V. Ariesului 7 ore.) Caracter: Marcaj de vizitare a rezervatiei geobotanice Scarita-Belioara si a Cheilor Pociovalistei. Reprezinta o varianta a traseului cruce albastra. Traseul are o portiune abrupta, mai dificila, precum si zone expuse, fiind recomandat drumetilor mediu antrenati, dar nefiind recomandat pentru turism pe schiuri sau cicloturism montan. Traseul este interzis iarna, din cauza pericolului de avalansa!

În apropierea gardului ce marcheaza intrarea în rezervatia Scarita-Belioara, un stâlp cu sageti semnalizeaza începutul marcajului triunghi albastru, ce se desprinde aici din crucea albastra ce vine din statiunea Baisoara si coboara pe V. Belioara. Trecem de gard, peste pârleazul de sub "firma" rezervatiei, intrând pe minunatul fânat ce adaposteste atâtea raritati floristice.

Strabatem sesul Craiului - acest platou situat la peste 1350 m altitudine, având în stânga padure iar în dreapta prapastiile ce se deschid spre obârsia vaii Belioara (afluent al Posegii, altul decât V. Belioara pe care coboara crucea albastra!). La izvoarele acestei vai vedem, aparent minuscule, casele din Posaga de Sus (Belioara), situate cu 800 m mai jos decât noi. Poteca, pe care o urmam cu strictete, fiind în zona de rezervatie, ne conduce printre molizi rari pe un promotoriu, de unde avem sub noi un mare amfiteatru - obârsia celui mai important vâlcel ce strabate abrupturile Scaritei.

De aici cotim 90 de grade la stânga, poteca, aici destul de expusa, ducând chiar pe buza abruptului. Peretii verticali de sub noi impun sa mergem cu multa atentie! Urmarind atenti marcaj 1 triunghi albastru, cotim la stânga si intram în padure, coborând în serpentine câteva zeci de metri diferenta de nivel, pâna ajungem într-o poteca mai lata. Urmatoarele 5 minute mergem pe curba de nivel, având în dreapta creasta îngusta ce limiteaza abrupturile dinspre bazinul Posagii. Versantul dinspre bazinul vaii Ocolisului, pe care suntem noi acum, este împadurit si nu prezinta verticale, desi este si el pe alocuri foarte abrupt.

Marcajul ne conduce într-o strunga, spre dreapta. Aici iesim din padure, trecând din nou pe versantul dinspre bazinul Posagii. având sub noi obârsia aceleiasi mari vai seci. Poteca îngusta ne conduce pe sub stânci peste obârsiile altor pâraie, dupa care ajungem pe platoul împadurit al muntelui Scarita. Peisajul se schimba. Strabatem o zona care a fost devastata de un incendiu, apoi padurea devine impresionanta prin dimensiunile unor arbori seculari si mai ales prin uimitorul amestec de specii.

Coborârea devine treptat mai abrupta si încep serpentine. Poteca trece peste zone stâncoase, coborându-ne mai multe sute de metri diferenta de nivel, pâna în poiana Cornul Pietrii, un bun loc de popas dupa obositorul parcurs de pâna aici.

Din aceasta poienita, situata la obârsia unuia dintre izvoarela vaii Pociovalistei, un drum de care (putin vizibil) urca spre dreapta, pâna într-o sa, de unde putem continua pe cumpana de ape dintre bazinele Posagii si Ocolisului sau putem cobori pe valea Rastoaca sau pe culmea Bradatel în Belioara, pe sub impresionantele abrupturi ale Scaritei, ce pot fi astfel admitrate în toata splendoarea lor, ce ramâne în buna parte ascunsa drumetilor ce strabat traseele marcate. Traseul nostru, triunghi albastru, coboara din poiana Cornul Pietrii spre stânga, pe linia de cea mai mare panta.

Trecem pe la un izvor binevenit si intram în padure. Atentie! Drumul de carute o ia curând pe versantul stâng, spre colibele Lapsor. Noi însa trebuie sa continuam tot pe firul vaii în jos. În partea finala, urmele de tractor intra chiar pe tirul pârâului, înaintarea fiind dificila din cauza noroiului respectiv a lanurilor de urzici ce strajuiesc poteca. Ajungem la, confluenta pârâului Scaritei, pe care am coborât, cu cel al Muncelului, ce vine din dreapta. Suntem la capul drumului auto forestier de pe V. Pociovalistei, pe care vom coborî pâna la reîntâlnirea cu crucea albastra.

Dupa un timp lasam în stânga drumeagul ce trece apa si urca în culmea din stânga (spre poiana Preluca Menii) si ajungem, dupa 2 km de mers pe drumul forestier, la confluenta cu pârâul Tâlvelor, ce marcheaza intrarea în Cheile Pociovalistei. Roase de vremi, ele ne ofera imaginea unor chei îmbatrânite, cu versanti ce si-au pierdut în mare parte verticalitatea dar îsi pastreaza semetia prin marea diferenta de nivel. Dupa 3 km iesim din chei. Întâlnind primele case din Runc. Drumul se îndeparteaza de firul apei si ne scoate, la o ora de la intrarea în chei, la firul Vaii Ocolisului, unde marcajul nostru ia sfârsit, întâlnind crucea albastra pe care am parasit-o cu trei ore în urma. Cotind la dreapta, Pe drumul principal, mai avem 4,5 km pâna în Valea Ariesului.

4B. RUNC - CHEILE POCIOVALIsTEI - CORNUL PIETRII - REZERVAŢIA SCĂRIŢA-BELIOARA

Marcaj: triunghi albastru Durata: 3-4 ore (plus 1 ora Ocolis - Runc, plus 3 ore Rezervatie -statiunea Baisoara, total din V. Ariesului în statiunea Baisoara 7-8 ore.) Pentru detalii a se vedea si traseul 4 A.

Marcajul se desprinde din traseul cruce albastra (Ocolis -statiunea Baisoara) în satul Runc, de unde intram la stânga pe valea Pociovalistei, la 300 m amonte de dispensarul medical Urmând drumul forestier, printre case, iesim din sat si intram în Cheile Pociovalistei, între peretii de piatra. Verticalele apar dom sus, aproape de culme, dar marea înaltime a versantilor, pe care se agata copaci piperniciti, ne ofera o imagine grandioasa.

Dupa o ora de mers iesim din chei, mai mergând 30 de minute pâna la capatul drumului forestier, la confluenta pâraielor Muncel si Scarita. Ţinem dreapta, pe firul Scaritei. Poteca merge adesea pe firul apei, ceea ce ne creaza dificultati la înaintare. Lasam un pârâu spre dreapta si unul spre stânga, iar la urmatoarea confluenta tinem dreapta. Ajungem la un drum de carute ce vine din dreapta si urcam în continuare pe el pâna în poiana Cornui Pietrii. Trecem pe la un izvor (unde neaparat ne completam rezerva de apa) si apoi, dupa putin timp, intram în dreapta, în padure (în fata, în sus, continua un traseu nemarcat spre Posaga).

Urmeaza un urcus abrupt, în serpentine, prin padure, pâna pe platoul muntelui Scarita. Panta scade si, trecând prin interesante amestecuri de specii, iesim din padure, pe marginea marilor abrupturi ce se deschid spre stânga. Pantele accentuate si peretii adesea verticali de sub noi ne obliga sa mergem cu multa atentie, fara a parasi poteca. Dintr-o mica strunga trecem pe versantul opus în padure, dar dupa câteva minute urcam iar în stânga, pe creasta, pe marginea abruptului, iesind pe un promotoriu ce îndeamna ia popas.




Cotim dreapta si ne îndepartam de marginea abruptului, mergând prin splendidul fânat sesul Craiului. Fiind rezervatie, nu parasim poteca si ne multumim sa admiram si sa fotografiem frumusetea florilor, fara a culege ceva. Ajungem la gardul ce marcheaza iesirea din rezervatie. Din dreapta vine de jos, de pe V. Belioara, marcajul cruce albastra. Aici trunghiul albastru se termina. Pâna în statiunea Baisoara mai avem de mers 3 ore pe marcajul cruce albastra.

5 A. STAŢIUNEA BĂIsOARA - CĂTUNUL GERA - LA CRUCE - SATUL MUNTELE BĂIsORII - SATUL BĂIsOARA

Marcaj: cruce rosie Durata: 3˝ ore Caracter: Marcaj ce facea odinioara legatura între cabanele ^Muntele Baisorii si Cheile Turzii, acum fiind limitat la traseul complex turistic - satul Baisoara, din care de interes efectiv este portiunea pâna în satul Muntele Baisorii, restul fiind drum modernizat. Traseul este usor accesibil în tot timpul anului si nu necesita pregatire sau echipament specific. Este un traseu uzual de coborâre din statiune (nu si de urcare) pentru ciclistii montani.

Din fata cabanei Muntele Baisorii pornim pe culme în jos. Trecem prin fata cabanei SC Electromontaj Cluj, coborând apoi printre case de vacanta. Când drumul devine mai abrupt da o ramificatie la dreapta-spate, apoi coboara pe sub molizi batrâni pâna în saua Curmatura, unde se sfârsesc cabanele, iar drumul devine slab conturat. De aici, un drum coboara la stânga, spre Poiana Iancului, iar o poteca în fata-dreapta. Din sa continuam în coborâre lina, apoi pe curba de nivel, pe versantul sud-estic al dealului Gera. Dupa 20 minute de la plecare ajungem în catunul Gera, unde gasim un izvor bun.

Drumul devine din nou mai abrupt, coborând, dupa ce lasa doua ramificatii putin vizibile spre stânga, la sosea, la confluenta pârâului Gera cu V. Ierta, loc numit "La Cruce". soseaua intra printre casele satului Muntele Baisorii, ajungând dupa 15 minute în centru, la bufet, unde întorc autobuzele. Pâna în satul Baisoara mai sunt 10 km de coborât pe sosea. În Baisoara, V. Ierta conflueaza cu V. Ierii, iar soseaua întâlneste drumul judetean ce vine dinspre Cluj-Napoca, de la Luna, si continua spre sud, spre Buru.

5 B. SATUL BĂIsOARA - SATUL MUNTELE BĂIsORII - LA CRUCE - CĂTUNUL GERA - STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: cruce rosie Durata: 4 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 5 A.

Din satul Baisoara, resedinta comunei omonime, avem de urcat, din centru, 10 km pe drum modernizat pe Valea Iertii pâna în satul Muntele Baisorii, (exista si autobuze, venind din Turda). În Muntele Baisorii trecem de centrul satului si ajungem la gura Vaii Mamaligii, pe care urca un drum forestier spre Gabrianei. Mai mergem putin pe drumul asfaltat si ajungem "La Cruce". unde lasam spre dreapta si "drumul vechi", ce urca pe alta vale.

Imediat dupa pod, înainte ca soseaua sa coteasca la stânga, o parasim si începem spre dreapta un urcus pe un drum abrupt de care. Ajungem în catunul Gera, de unde drumul ne conduce pe curba de nivel, pe versantul dinspre Pârâul Muntelui (Gera), ce curge în stânga noastra. Ajungem în saua Curmatura, de unde încep casele de vacanta. Mai urcam 10 minute printre cabane pâna în centrul statiunii, la hotel.

6 A. STAŢIUNEA BĂIsOARA - CRINŢ - GĂBRIANA - PRELUCA BONDURESEI - VALEA HUZII - CAB. MUNTELE FILII

Marcaj: banda albastra Durata: 5 ore Caracter: Marcaj ce face legatura dintre statiunea Baisoara si bazinul mijlociu al Vaii Ierii, de unde alte marcaje turistice conduc, pe la ruinele cetatii Lila, spre satul Liteni si respectiv spre Cab. Somesul Rece, prin Plopi si Muntele Rece. Traseul este folosit si ca o componenta pentru multiple circuite cu baza în statiunea Baisoara. Este accesibil drumetilor cu pregatire medie dar iarna este accesibil numai celor bine antrenati si echipati, de preferinta dotati cu schiuri de tura, din cauza stratului gros de zapada. Este un traseu excelent pentru cicloturisti, accesibil chiar si fara bicicleta de munte.

Din fata cabanei Baisoara pornim pe "drumul vechi", ce intra în padure si ne conduce, initial usor descendent, apoi pe curba de nivel, la pârtia de schi, pe care o traversam. Cotim stânga si intram din nou în padurea de molid. Traversam peste câteva sute de metri pârâul Clinului, pe care coboara culoarul defrisat în ideea realizarii "Pârtiei Noi". Ajungem la pârâul Crintului, la o intersectie.

"Drumul vechi" coteste dreapta, coborând pe vale spre Muntele Baisorii. Un drum de tractor urca spre stânga. Noi începem urcusul direct în fata, pe o poteca, de-a lungul unui culoar în padure. Intersectam drumul de tractor si continuam urcusul oblic-dreapta, prin pasune, având deasupra noastra colibele Crint. De la un izvor cuibarit la poalele unui falnic molid urcam direct în sus. iesind în culme, la drumul de care, dupa o ora de la plecarea din statiune.

Sageata vopsita pe un arbore batrân ne indica sa cotim stânga. În urcus lin trecem pe lânga colibele de vara, ce ramân în stânga noastra. Dincolo de ele vedem statiunea si, mai departe, culmile Scaritei-Belioara. În partea de sus a poienii intra în padure numeroase drumuri paralele. Noi însa cotim dreapta, ceva mai jos, ghidati de un stâlp de marcaj, si intram în padure pe un drum de care. El se bifurca imediat (urmam ramura superioara) si continua apoi pe curba de nivel. La o noua ramificatie cotim pe varianta mai putin batuta, din dreapta, iesind în scurt timp în poiana Gabriana.

De la colibele Gabriana urcam la stânga, pe o poteca, printr-o plantatie. Ajunsi în culme, într-o sa mlastinoasa, întâlnim drumul de care ce vine dinspre Vf. Bitscat si cotim pe el spre dreapta-fata. (Un alt drum de care coboara spre dreapta-spate). Urmeaza o succesiune de poieni si portiuni de padure. Urmarind drumul de care trecem peste/pe lânga Coltul cu Apa, Coiful Copiilor (unde un drum de tractor coboara în dreapta, spre colibele Izvorele), Groapa Mare si Muntele Bocanilor, ajungând în saua Preluca Bonduresei. la o intersectie.

Aici, un drum mai slab conturat vine din stânga-spate si continua înainte, pe culme. Spre dreapta-spate intra în padure un drum foarte umblat, ce duce la Izvorele. Noi tinem drumul ce se orienteaza fata - dreapta, începând sa coboare lin. Ajungem, dupa un parcurs mai lung prin padure, pe o liziera, având în stânga o mare taietura de la izvoarele Vaii Huzii. Într-o sa, marcajul paraseste culmea (pe care, continuând, ajungem în Muntele Bocului) si coboara la stânga, pe un drum abrupt de tractor, în serpentine, la capul drumului forestier de pe valea Huda.

Dupa 10 minute de mers, drumul auto da o ramificatie spre dreapta, ce urca în satul Muntele Bocului. Continuând tot pe vale, trecem pe lânga cantonul silvic Rosala, apoi drumul se departeaza treptat de vale, angajându-se pe versantul drept. Marcajul paraseste la un moment dat drumul si coteste la stânga, începând un coborâs mai abrupt pe o poteca. Ea ne conduce în firul vaii si apoi, dupa înca 15 minute de mers la o microhidrocentrala.

Curând ajungem la drumul auto forestier ce vine din valea Salasele. Urmându-l pe vale în jos întâlnim curând, venind din dreapta, si drumul anterior parasit de noi. Apar primele case din satul Muntele Sacelului. La bufet intersectam un drum ce coboara din dreapta, din satul Muntele Filii, si urca în stânga, spre casele de pe versantul stâng al vaii. Peste putin timp ajungem la cabana Muntele Filii ce nu mai prea functioneaza în ultimii ani. Aici se termina marcajul banda albastra.

Pe drum la vale ajungem dupa alti 3 km la confluenta cu Valea Ierii, în locul numit La Porut. Pe soseaua modernizata, pe care exista curse de autobuze, se poate ajunge de aici în Baisoara (d km) sau spre stânga, în satul Valea Ierii. Alta posibilitate este urcusul vizavi, spre ruinele cetatii Lita, si de acolo spre Liteni sau spre Plopi, pe marcajele triunghi rosu respectiv cruce rosie.

6 B. CAB. MUNTELE FÎLII - VALEA HUZII - PRELUCA BONDURESEI - GĂBRIANA - CRINŢ - STAŢIUNEA BĂIsOARA

Marcaj: banda albastra Durata: 5-6 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 6 A.

Din V. Ierii, din punctul "La Porut", intram pe V. Huzii si ajungem, dupa 3 km, la cabana "Muntele Filii" (550 m), situata în satul Muntele Sacelului !! (satul Muntele Filii este sus pe un deal). De aici începe teoretic marcajul banda albastra, pe care îl urmam pe vale în sus. Dupa 25 de minute, drumul forestier se bifurca. Noi ramânem pe varianta ce tine valea si când drumul coteste dreapta (îndreptându-se spre V. Salasele) ramânem pe firii! apei. Trecem pe la o microhidrocentrala si dupa alte 15 minute urcam spre stânga si reîntâlnim drumul forestier.

Trecem pe lânga cantonul silvic Rosala. Dupa un timp, lâsai.. În stânga-spate ramificatia drumului carosabil (unicul) ce urca în satul Muntele Bocului. Dupa înca 10 minute de mers pe vale ajungem la capatul drumului forestier de pe V. Huzii. Urcam la stânga, pe un drum de tractor, ajungând într-o sa. O luam la dreapta pe drumul de culme, intrând în padure. Vârful Pietrele Încalecate ramâne în dreapta. Ajungem din nou în culme, în poiana Preluca Bonduresei. În fata drumul se trifurca. Intram pe cel din mijloc (cel din stânga duce la colibele Izvorele). Trecem printr-o succesiune de poieni si portiuni scurte de padure si, la un moment dat, dintr-o sa mlastinoasa, parasim culmea si coborâm spre stânga pe o poteca, pe marginea unei plantatii, la colibele Gabriana. La colibe cotim dreapta si intram pe curba de nivel în padure, ocolind obârsia Vaii Mamaligii.

Ajungem în marea poiana Crint, de unde se vede statiunea. Coborâm pe culme pâna la colibe, de la care coborâm spre dreapta, pe la un izvor, intersectam un drum de tractor si iesim în vale, la drumul auto nemodernizat, chiar în locul unde acesta paraseste Pârâul Crintului. O luam pe drum înainte, în urcus lin. Traversam pârâul Clinului, cu culoarul "pârtiei noi", apoi traversam si "pârtia mare", ajungând în statiunea Baisoara, chiar în fata hotelului.

7A. SMIDELE - VF. BOGDANU - LA TINĂ - COLIBELE DUMITREASA - URĂsA - V. IRIsOARA -MĂGURI-RĂCĂTĂU

Marcaj: banda galbena Durata: 7 ore Caracter: Marcaj ce face legatura dintre traseul principal de creasta (banda rosie, ce leaga statiunea Baisoara de Steaua si mai departe Ursoaia si Ghetarul de la Scarisoara), si Maguri-Racatau, analog traseului cruce galbena, cu care are si o portiune comuna. Prima parte, de la Smidele la Tina Bogdanului, este folosita de cei ce vin dinspre Scarisoara si se îndreapta spre Racatau, aceasta portiune formând un triunghi de marcaje (Smidele - Piatra Grosilor - Tina Bogdanului) împreuna cu crucea galbena si banda rosie, Este accesibil drumetilor cu pregatire medie, dar iarna este accesibil numai celor bine antrenati si echipati, de preferinta dotati cu schiuri de tura, din cauza stratului gros de zapada. Este un traseu placut pentru cicloturistii montani.

Traseul nostru începe la Smidele - o frumoasa poiana cu colibe, situata în creasta principala, pe traseul marcat cu banda rosie. Aici putem ajunge venind de la Steaua sau de la Baisoara pe acesta, sau pe trasee nemarcate dinspre sud. din Valea Ariesului.

Chiar deasupra colibelor, în locul numit La Crucea Batrânei, parasim banda rosie si urcam spre nord, pe un drum de care. Trecând o fâsie de padure ajungem în scurt timp într-o mare poiana plata, pe alocuri mlastinoasa, presarata cu pâlcuri de brazi. Poteca devine neclara, înierbata. Drumuri se îndreapta pe platou în toate directiile. Urmarim cu grija marcajul, pe liziera din stânga, si în curând prindem un drum de tractor bine conturat. Intram în padurea rara, intens exploatata. Un urcus lin ne scoate la loc deschis, de unde avem spre stânga o vasta panorama.

Drumul coteste stânga si începe sa coboare lin prin pasune în directia colibelor Fiesu, ce se zaresc în departare. Noi îl parasim si mentinem directia, paralel cu liziera, pe poteci înierbate. Vechiul drum de care s-a înfundat, iar poteca se despleteste în nenumarate urme paralele, înierbate, îngreunând mult orientarea pe timp de ceata, când o busola ne este de mult folos pentru a mentine directia nemodificata.

Începem sa coborâm lin, tot printre pâlcuri de brazi. Acum ni se deschide orizontul spre dreapta, spre izvoarele Vaii soimului si culmea Piatra Grosilor - Bradul Lung. Trecem deasupra stânelor Bogdanii, de unde drumul se contureaza mai binc. Urcam peste vârful Bogdanii (1644 m), apoi drumul coboara, trece de o zona mlastinoasa, în care facem echilibristica pe trunchiurile cu care s-a podit drumul, si ajungem la un drum forestier, unde întâlnim marcajul cruce galbena.

Pe drumul auto, în dreapta, se ajunge în 10 minute la cabana Bogdanii. Noi cotim stânga si. În coborâre lina prin pasune, apoi printr-o fâsie de padure, ajungem în saua "La Tina", unde intersectam un drum auto forestier. Pe el se poate coborî la dreapta, pe Valea soimului (23 km pâna în satul Valea Ierii). respectiv în stânga, pe valea Irisoara (10 km pâna la varsarea acesteia în V. Somesului Rece). Marcajul nostru, însotit si de crucea galbena, continua înainte, pe un drum de tractor, începând urcusul lin, prelung, printr-un frumos culoar lat prin padure, spre Vf. Dumitreasa (1638 m) ce se ridica în fata noastra.

Dupa câteva sute de metri, drumul se bifurca. Crucea galbena contiuna în sus, spre vârf; noi o parasim si cotim stânga, intrând pe curba de nivel în padure. Dupa o bucata de vreme, drumul începe sa coboare. Din dreapta-spate vine un alt drum bine batut si ajungem în marea poiana ce adaposteste colibele Dumitreasa. De aici un drum coboara înainte, oblic-dreapta, îndreptându-se spre colibele La Popi. Noi cotim la stânga, prinzând drumul ce începe sa coboare, initial destul de abrupt, prin padure.

Dupa o portiune mai lunga iesim în poiana La Grajduri, de unde ni se deschid spre stânga frumoase peisaje peste V. Irisorii, spre care coboara mai multe drumuri. Noi pastram culmea, trecând de mai multe fâsii de padure. La capatul poienii drumul se bifurca. Cel din dreapta se îndreapta spre colibele La Popi; Noi tinem fata-stânga si intram din nou în padure.

Iesim într-o poiana în culme. În fata, în sa, sunt colibele Urasa, la care coborâm. De la colibe cotim stânga si începem un coborâs abrupt pe un drum de tractor. Din dreapta-spate vine un alt drum, apoi, când ajungem pe pârâu, întâlnim alt drum de tractor, venind din stânga-sus pe malul pârâului. Coborâm pe pârâu si ajungem curând în Valea Irisoara, la drumul auto forestier. Cotim la dreapta si, dupa un kilometru, ajungem la confluenta cu valea Somesului Rece, pe care mai sunt de coborât, spre dreapta, 13.5 km pâna în centrul localitatii Maguri-Racatau.

Mergând pe drumul auto nemodernizat, ajungem dupa 2,3 km la locul unde se ramifica spre dreapta drumul auto forestier Dumitreasa. Înca 700 m si suntem la cabana silvica Lunca Diacului, apoi dupa alti 1,5 km ajungem la o ramificatie importanta. Spre stânga urca drumul carosabil (unicul) în satul Maguri. Noi continuam înainte, vedem în dreapta gura tunelului de aductiune ce aduce apa captata din V. Ierii, V. Lindrului, V. soimului, V. Calului, V. Negruta si V. Dumitreasa. Undele înspumate se revarsa în lacul Somesu Rece (Izvorul Baii), aflat în stânga noastra.

Trecem un pod înalt si mergem orizontal pâna la baraj. Trecând peste coronamentul lui se poate urca pe o poteca în Maguri. Noi continuam pe drum, ce devine abrupt, intrând în Defileul Somesului Rece. La 2 km de la baraj ajungem la gura Dumitresei, care poate trece neobservata. Înca 3,3 km de coborâre relativ abrupta pe drum si iesim din defileu. Suntem la gura Negrutei, ce vine din dreapta, însotita de un drum forestier si de marcajul cruce galbena. Aici este un canton silvic, si curând încep si primele case din sat. Împreuna crucea galbena mai mergem pe vale în jos, alti 3 km, pâna în centrul Racataului, unde marcajele se termina. 40 km de sosea asfaltata ne despart de Cluj.

7B. MĂGURI - RĂCĂTĂU - V. IRIsOARA - URĂsA - COLIBELE DUMITREASA - LA TINĂ - VF.BOGDANU - SMIDELE

Marcaj: banda galbena Durata: 7 ore Pentru detalii a se vedea si traseul 7 A.

Din centrul Racataului urmam cale de 12.5 km drumul nemodernizat ce urca pe V. Somesului Rece pâna la Gura Irisorii. Aici cotim la stânga, intrând pe drumul auto forestier Irisoara. Dupa 1 km parasim valea si drumul carosabil si trecem apa, urcând în stânga pe un drum de care, prin padure, pe malul stâng al pârâului Urasa. La un moment dat parasim pârâul (pe care urca înainte un drum de tractor) si urcam mai lin, spre stânga. La o bifurcatie tinem ramura superioara (din dreapta) a drumului, iesind în culme, într-o sa. la colibele Urasa.

Ţinem dreapta si intram în padure, pe un drum frumos de care. iesind dupa un urcus mai lung în poiana La Grajduri. Aici lasam un drum spre stânga-spate, ce duce la colibele La Popi, apoi mai multe drumeaguri ce coboara prin poiana spre dreapta, în V. Irisorii. Intram din nou în padure si mergem pâna într-o noua poiana, la colibele Dumitreasa. De aici urcam la dreapta, pe un drum bine conturat, ce ne conduce prin padure (lasând o ramificatie spre înainte-stânga) în culmea Dumitresei, unde întâlnim marcajul cruce galbena, ce vine din stânga, de peste vârful Dumitreasa.

Coborâm, pe culme, la dreapta, în saua La Tina, unde intersectam drumul auto forestier ce urca din V. Irisoara si coboara spre stânga, în V. soimului. Urmam un drum auto înainte pe culme. Dupa câteva sute de metri parasim drumul forestier (ce coboara apoi în stânga, la cabana Bogdanii, împreuna cu marcajul cruce galbena) si intram pe un drum înierbat, spre dreapta. Trecem de o zona mlastinoasa si urcam pe vârful Bogdanu. in continuare mergem pe culme, pe deasupra stânelor Bogdanu. Intram în padure într-o zona unde drumul devine neclar, înfundat de brazi, cu multe variante paralele.

Ajunsi din nou la loc deschis întâlnim un drum de tractor lat. ce urca din dreapta, dinspre colibele Fiesu. Continuam pe el, pe culme, intrând în padure în coborâre lina, apoi mergând orizontal Ajungem pe platoul muntelui Smidele, unde tinem usor stânga si coborâm printr-o fâsie de padure, iesind deasupra colibelor Smidele, în locul numit "La Crucea Batrânei", unde traseul nostru se sfârseste, la întâlnirea cu drumul pe care trece marcajul banda rosie.

8A. PIATRA GROsILOR - BOGDANU - LA TINĂ - VF. DUMITREASA - DOBRIN - V. NEGRUŢA - MĂGURI-RĂCĂTĂU.

Marcaj: cruce galbena Durata: 6 ore (plus 4 ore pe banda rosie din statiunea Baisoara pâna la începutul crucii galbene total 10 ore). Caracter: Marcaj ce face legatura dintre traseul principal de creasta, ce vine din statiunea Baisoara, si Maguri-Racatau, satul resedinta a comunei cu acelasi nume, situat în inima masivului Gilau-Muntele Mare, poarta de acces pentru multe drumetii. Marcajul este legat si cu traseele marcate Finisel-Dobrin (triunghi rosu) si Racatau - Smidele (banda galbena) precum si cu multe interesante trasee turistice nemarcate. Este accesibil drumetilor cu pregatire medie, dar iarna este accesibil numai celor bine antrenati si echipati, de preferinta dotati cu schiuri de tura, din cauza stratului gros de zapada. Este un traseu excelent pentru cicloturisti, accesibil chiar si fara bicicleta de munte.

Urmând marcajul banda rosie din statiunea Baisoara ajungem, dupa 4 ore de mers, într-o sa foarte lata, mai degraba un platou, între vârfurile Prislop si Piatra Grosilor. Aici, la un podet de beton, banda rosie paraseste drumul de tractor, cotind fata-stânga, spre nord-vest, iar înainte începe marcajul nostru, cruce galbena. Drumul de tractor ne conduce printre molizi rari si bolovani de mari dimensiuni. La circa 100 m în stânga observam o stânca izolata. În acest loc, numit La Potcoava, se ramificau odinioara cele doua marcaje. Continuam în urcus foarte lin, lasând în dreapta un vârf cu stânci.

Ajungem într-o sa larga, înierbata, între cele doua vârfuri ale muntelui Piatra Grosilor. În stânga noastra este Fântâna spirului - un izvor al vaii Devii. Suntem la o intersectie de drumuri: cel mai bine batut, pe care am venit, coteste stânga, spre vest, spre pasunea Munceloasele, unde reîntâlnaste banda rosie. Un alt drum o ia la dreapta (est), spre ruinele unui saivan, de unde putem coborî spre Picioragu sau Urzicaru. Traseul nostru continua înainte (nord-nord-vest). Urcam lin, apoi drumul nostru face un larg arc de cerc spre dreapta, pe curba de nivel.

Urmeaza un lung parcurs pe culmea dintre V. soimului si V. Galbena (în dreapta), în coborâre lina. dupa care parasim drumul de culme (ce continua spre Motoresti - Vârtopeni - Bradul Lung) si cotim brusc spre spate-stânga, tot pe drum de tractor, ce devine treptat mai bun, carosabil. Dupa ce drumul face o serpentina la dreapta mai mergem pe el câteva sute de metri, apoi îl parasim si urmam marcajul ce ne coboara spre stânga, pe linia de cea mai mare panta, printre pâlcuri de molizi. Reîntâlnim drumul, ce a tacut o mare serpentina. Urmarindu-l spre stânga trecem imediat pe un pod Valea soimului si ajungem la cabana forestiera Bogdanu.

Un drum de tractor o ia la stânga, urcând, initial pe malul stâng al vaii. apoi abrupt spre pasunea Munceloasele. Noi urmam drumul auto forestier ce urca, initial în panta mare. apoi iese pe platou. Din stânga spate vine, pe un drumeag înierbat, marcajul banda galbena. Acesta s-a desprins din marcajul banda rosie la Smidele, venind peste vârful Bogdanu si pe la colibele omonime. ce se vad spre sud-vest. Coborând lin pe drum, trecem printr-o fâsie de padure si ajungem în saua La Tina, unde intersectam un drum auto forestier.

Pe el se poate coborî în dreapta, pe Valea soimului (23 km pâna în satul Valea Ierii), respectiv în stânga, pe valea Irisoarei (10 km pâna la varsarea acesteia în V. Somesului Rece). Marcajul nostru, însotit si de banda galbena, continua înainte, pe un drum de tractor, începând urcusul lin, prelung, printr-un frumos culoar lat prin padure, spre Vf. Dumitreasa (1638 m) ce se ridica în fata noastra.

Dupa câteva sute de metri, drumul se bifurca. Banda galbena o ia pe cel din stânga, intrând pe curba de nivel în padure si îndreptându-se spre colibele Dumitreasa. Noi continuam prin poiana în sus, lasând imediat un alt drum la stânga. Curând panta scade si ajungem insesizabil pe platoul vârfului, unde drumul se despleteste în numeroase fire înierbate. Urmeaza o coborâre mai abrupta, prin padure, care ne conduce în poiana Ţâraiele Dobrinului, unde se afla o stâna (în stânga noastra).

Lasam succesiv mai multe ramificatii spre stânga si, trecând succesiv prin mai multe poieni si lasând în stânga vârfurile împadurite Încarcatoarele (de unde se poate coborî spre stânga, la izvoarele Negrutei) si Scoruset, iesim pe o liziera. De aici avem pentru o mai lunga bucata de vreme o panorama larg deschisa în dreapta, peste V. soimului si V. Ierii, spre culmea Buscat - Pietrele Marunte - Muntele Mare. Intrând apoi putin prin padure, spre stânga, iesim la colibele Dobrin (apartinând locuitorilor din Racatau).

Aici se tine în fiecare an la Sânpetru (29 iunie) o frumoasa nedeie. Imediat dupa ce trecem de namas vine din dreapta un drum de camion si o linie electrica. Ramâne în dreapta, dincolo ele o fâsie de brazi, vechiul canton silvic Dobrin si drumul ce duce la el. Dupa câteva sute de metri, ajungem într-o sa, la o importanta intersectie de drumuri si marcaje. Au trecut circa 3 ore. În fata începe traseul marcat cu triunghi rosu. ce duce prin Plopi spre Finisel. Din dreapta urca un drum forestier ce vine din Valea Ierii pe Valea Calului; El continua spre stânga, începând sa coboare, însotit de marcajul nostru, cruce galbena.



Drumul ne coboara la firul vaii Negnita. Aici am fi putut ajunge direct de la Încarcatoarele. Drumul trece apa peste un pod pe malul stâng si urmareste valea. Trecem pe lânga câteva colibe, lasam spre stânga ramificatia drumului forestier ce trece în V. Dumitreasa. Trecem din nou pe malul drept. Privind cu atentie, vom observa la un moment dat o poteca ce trece apa si urca spre stânga, spre colibele Negrele de Sus. Dupa 40 de minute de mers pe vale drumul trece din nou pe malul stâng. Aici îl parasim si ramânem pe firul apei, pe o poteca, ce ne conduce pe lânga o captare ce "fura" apa Negrutei si o duce prin subteran în directia acumularii Belis-Fântânele. Dupa nici 5 minute reîntâlnim drumul, ce trece iar pe versantul drept, îl urmam, îndepartându-ne de vale. Traversam Pârâul Rosu si Pârâul Mare, dupa care o serpentina ne coboara din nou la firul Negrutei. Ultimul kilometru îl parcurgem pe malul stâng si ajungem la confluenta cu Somesul Rece. Trecem podul si cotim la dreapta pe drumul principal, pe care mai avem de mers 3 km pe pâna în centrul satului Maguri-Racatau, unde marcajul nostru se termina.

8B. MĂGURI-RĂCĂTĂU - V. NEGRUŢA - DOBRIN - VF. DUMITREASA - LA TINĂ - BOGDANU - PIATRA GROsILOR

Marcaj: cruce galbena Durata: 7 ore (plus 4 ore pe banda "rosie pâna în statiunea Baisoara, total 11 ore). Pentru amanunte vezi si traseul 8 A.

Din centrul comunei Maguri-Racatau mai mergem în amonte, pe V. Somesului Rece. Înca 3 km. pâna la gura vaii Negruta, la un canton silvic, unde cotim la stânga. Urcam lin 1 km pe drumul forestier, pâna el se bifurca. Ţinem varianta din stânga, trecem un pod si urcam pe versant. Drumul face o serpentina si ne aduce înapoi la firul vaii, unde parasim drumul si urcam pe malul apei, pe o scurtatura, pe la un punct de captare a apei, ajungând înapoi la drum.

Urcam tot pe drumul forestier. Lasam spre dreapta un drum carosabil ce trece în V. Dumitreasa si. dupa câteva minute, parasim valea, urcând spre stânga, pe drum. (Se poate urca si pe vale înainte, reîntâlnind marcajul în culme, în poiana Încarcatoarele). Ajungem în culme, la o intersectie. Drumul auto forestier coboara înainte, pe V. Calului. Din stânga vine marcajul triunghi rosu, care se sfârseste aici, la Dobrin. Marcajul nostru coteste la dreapta, pe culme, ajungând în scurt timp la colibele Dobrin.

Dupa un scurt drum prin padure ni se deschide o larga perspectiva spre culmea Buscat - Pietrele Marunte - Muntele Mare. Urmeaza o succesiune de poieni. Ramân pe rând în dreapta vârfurile împadurite Scoruset, Încarcatoarele si Ţâraiele Dobrinului. Ajungem dupa un urcus sustinut pe vârful Dumitreasa (1638 m) - un larg culoar de pasune, încadrat de ziduri falnice de molizi, începem o coborâre lina. Din dreapta vine, pe un drum de car, marcajul banda galbena, ce urca din valea Ilisoara pe la colibele Urasa si Dumitreasa.

Curând ajungem la Tina Bogdanului, o sa unde intersectam soseaua forestiera ce vine din dreapta din valea Irisoara si coboara spre stânga pe Valea soimului. Continuam pe culme înca aproximativ 700 de metri trecând pe lânga doua saivane, apoi marcajele banda galbena si cruce galbena se despart. Marcajul banda galbena continua înainte-dreapta, pe un drumeag spre Smidele. Crucea galbena ne conduce spre înainte-stânga, tot pe drumul forestier, ce ne coboara la cabana forestiera Bogdanu.

De aici trecem firul Vaii soimului, si imediat parasim drumul, cotind la dreapta-sus, urcând direct prin pasune, printre molizii rari. Reîntâlnim drumul si cotim pe el la dreapta. Acesta face apoi o serpentina la stânga si ne conduce în culme, unde o luam la dreapta si ajungem, într-o jumatate de ora, într-o sa plata, sub vârful Piatra Grosilor (1756 m).

Aici intersectam un drum ce vine din stânga (est), de la stânele Picioragu, si coboara lin, spre dreapta, spre pasunea Munceloascle. Noi continuam înainte, pe curba de nivel, pâna la întâlnirea cu marcajul banda rosie, unde crucea galbena se termina.

9 A. DOBRIN- PLOPI - FINIsEL

Marcaj: triunghi rosu Durata: 7 ore Caracter: Marcaj ce urmeaza cumpana de ape dintre Somes si Aries, continuând traseul cruce galbena venit din Piatra Grosilor, care de la Dobrin coboara în Racatau. Din punct de vedere geografic este pe creasta principala a Apusenilor! Traseul face legatura cu multe interesante trasee turistice nemarcate. Este usor accesibil tot timpul anului pe portiunea Râsca - Plopi -Finisei. În portiunea Dobrin -Râsca însa iarna sunt zapezi mari si uneori nu este poteca batuta, motiv pentru care acest tronson este recomandat numai turistilor antrenati si echipati corespunzator. Este un traseu excelent pentru schi de tura si pentru cicloturism, accesibil chiar si fara bicicleta de munte.

Traseul nostru, marcat cu triunghi rosu, începe la Dobrin, în saua unde un drum auto forestier trece din valea Negruta în Valea Calului. Putem ajunge aici urcând pe acesta din Valea Ierii sau din Racatau, sau venind pe trasee nemarcate, sau pe creasta, pe crucea galbena, dinspre Piatra Grosilor.

Plecam spre nord-vest, pe drumul de camion ce ne conduce în urcus lin. paralel cu linia electrica, spre Vf.Buturi (1549 m). Ajunsi sus avem prilejul sa admiram o panorama de 360 de grade, urcând pe platforma marii balize topo ridicata pentru a permite sa privim peste padurea ce urca pâna aproape de culme. Cotim la stânga si începem sa coborâm. Dupa putin timp parasim linia felectrica si intram spre dreapta în padure, pe drumul lat, bine batatorit. Iesim într-o poiana (muntele Scoborasu), unde drumul iese bifurca. Ţinem stânga si, dupa 1 km, reîntâlnim celalalt drum lânga prima casa din Busesti. Din nou însa, drumul se bifurca. Mergem pe cel din stânga si trecem pe deasupra pitorestilor catune Busesti si Otelesti, situate la obârsia vaii Paltinita. Mai multe drumuri au coborât succesiv în jos, spre case.

Intram în padure pentru o mai lunga bucata de drum. Trecem printr-o succesiune de poiene, din care unele ne permit sa admiram, spre stânga, magnifica desfasurare a satelor Maguri si Marisel, pe fundalul Vladesei, ce se înalta la orizont. Lasam un drum ce coboara în dreapta, spre V. Calului, precum si mai multe ramificatii spre stânga, ce duc în catunul Balta. Ajungem la un izvor, apoi intram pe versantul sudic. Trecem pe lânga câteva case si iesim, dupa 2 km. din nou în culme, unde întâlnim un drum ce vine din stânga-spate însotit de o linie electrica. În stânga sunt casele catunului Râsca, apartinând satului Muntele Rece, raspândite pe ambii versanti ai Vaii Bisericii.

Dintr-o sa, dupa ce trecem de un izvor, intram în padurice, pe versantul dinspre V. Râsca al vârfului Tartova (1314 m), ce ramâne în dreapta noastra. Intersectam mai multe drumuri înierbate. Coborârea, destul de lunga, ne scoate din nou în culme de unde avem o frumoasa priveliste spre dreapta, spre satul Caps de pe Valea Ierii. Urmeaza o succesiune de sei si vârfulete pe care drumul le ocoleste, începem apoi un urcus lin si ocolim prin stânga vârful Testiesu (1239 m). În stânga, dincolo de valea Râsca, vedem o mare cariera.

Drumul principal coboara apoi spre stânga-fatâ; noi cotim dreapta, urmarind marcajul pe curba de nivel. Nu peste mult timp coborâm si noi spre stânga, ajungând la drumul carosabil (ce vine dinspre V. Somesului Rece, trecând prin saua Plopilor), însotit de marcajul cruce rosie ce vine de la cab. Somesul Rece. Continuam pe drum, coborând. Lasam spre stânga drumul ce intra în satul Plopi, apoi trecem si pe lânga releul TV si, dupa 1,5 km de mers pe drumul auto, ajungem în saua Prislop, unde se afla o casa si un mic cimitir militar.

Aici parasim crucea rosie, ce continua pe culme înainte spre ruinele cetatii Lila. Un drum carosabil (tot nemodernizat) coboara spre dreapta, în serpentine strânse, spre satul Valea Ierii. Noi însa cotim stânga si urmam drumul auto, coborând pe el cale de 8 km, pâna în satul Finisel, unde marcajul se termina. De aici mai avem 2 km pâna în Savadisla, sat resedinta de comuna, situat pe soseaua principala. (20 km de Cluj-Napoca).

9B. FINIsEL - PLOPI - DOBRIN

Marcaj: triunghi rosu Durata: 8 ore . Pentru amanunte vezi si traseul 9 A.

Traseul începe din satul Finisel, situat la 2 km de Savadisla, resedinta de comuna, aflata pe DJ 107 M. Strabatem satul pâna la capatul din amonte, pâna la confluenta Finiselului cu Fenesul. Drumul auto nemodernizat, pe care merge marcajul nostru, urmeaza valea din stânga (Fenesul), urcând 5 km pâna în saua Prislop, unde întâlnim marcajul cruce rosie, ce vine de la Cab. Somesul Rece si merge la ruinele cetatii Lita. Un drum coboara în fata, în Valea Ierii. Noi cotim dreapta, urcând pe drumul pietruit, pe lânga un releu TV. Un drum se ramifica la dreapta, spre casele din satul Plopi, apoi la urmatoarea bifurcatie parasim crucea rosie si drumul carosabil, ce coteste spre dreapta (si duce în saua Plopilor, de unde coboara în V. Somesului Rece) si urcam în fata, pe un drum de care.

Cotim apoi dreapta, pe curba de nivel, întâlnim un drum bun, venind din dreapta, din saua Plopi. Cotim pe el la stânga si ajungem într-o sa în culme. Urmeaza o succesiune de sei si vârfuri mai mici, pe care drumul în general le ocoleste. În saua de dupa vârful Târtova (1314 m), lânga niste case, drumul se ramifica. Parasim linia electrica ce ne-a însotit pâna aici si o luam înainte-stânga, intrând pe versantul sudic.

Dupa circa 2 km ajungem din nou în culme, întâlnim un izvor, apoi intram pentru mai mult timp în padure. Dintr-una din poienitele întâlnite ni se deschide o splendida panorama spre satele Maguri si Marisel, care se numara printre cele mai înalte si reprezentative sate de munte de tip risipit din Carpati.

În aceasta zona sunt o multitudine de ramificatii: Din dreapta vine un drum dinspre catunul Balta, coborând spre stânga spre Valea Calului; în fata drumul nostru se trifurca. Urmarim varianta din mijloc si trecem deasupra pitorestilor catune Otetesti si Busesti, ce ramân în dreapta, la obârsiile vaii Paltinita. (Mai multe drumuri coboara printre case..) Lânga ultima casa din Busesti, drumurile, reîntâlnite, se despart din nou la intrarea în padure (cel din dreapta este marcat) pentru un km, pâna într-o poiana (muntele Scoborâsu).

Urmeaza un urcus pâna la o noua ramificatie, unde cotim pe un drum spre stânga. Ajungem pe vârful Buturi unde putem urca pe platforma balizei topo pentru a admira panorama ce se deschide în toate directiile. Ne atrage privirea în special imaginea culmilor înalte din apropierea Muntelui Mare. În continuare, coborâm usor si ajungem într-o sa, unde marcajul nostru se termina. Suntem la intersectia cu un drum auto forestier, ce urca din dreapta, dinspre Racatau, însotit de marcajul cruce galbena, si coboara în stânga, pe V. Calului, în Valea Ierii. Continuând pe culme înainte ajungem în 10 minute la colibele Dobrin.

10A. CAB. SOMEsUL RECE - V. BÂRLOGU - PĂLTINEI - MÂŢEsTI - PLOPI - RUINELE CETĂŢII LITA - LA PORUŢ

Marcaj: cruce rosie Durata: 7 ore Caracter: Marcaj ce face legatura dintre cabanele Somesul Rece si Muntele Filii, continuând traseul de culme ce vine din Piatra Grosilor, marcat cu cruce galbena, apoi triunghi rosu. Acest traseu are diferente de nivel apreciabile si este mai rar parcurs în întregime, dar tronsoane din el sunt excelente pentru scurte plimbari în circuit, în combinatie cu trasee nemarcate. Este accesibil tot timpul anului, dar în portiunea finala prezinta iarna dificultati de orientare. Altitudinea fiind mai mica, stratul de zapada este redus si parcurgerea pe jos pe timp de iarna este mai facila decât a altor trasee. Diferentele mari de nivel îl fac impropriu pentru cicloturism.

Cabana Somesul Rece este situata pe malul stâng al vaii a carei nume îl poarta, la 31 km de Cluj-Napoca. De la cabana trecem podul, iesind în soseaua principala, pe care mai coborâm 250 m pâna la gura vaii Bârlogu. Marcajul ne îndruma spre dreapta, pe aceasta vale, ce apare pe unele harti sub denumirea Râsca Mica. Urcam pâna la vechiul baraj, azi dezafectat, apartinând centralei hidroelectrice Somesu Rece, ce alimenta odinioara Clujul. Aici parasim drumul forestier si urcam spre stânga, pe o poteca, ce taie serpentinele unui drum de tractor. Ajungem într-o minunata poiana, presarata cu bolovani de mari dimensiuni asezati parca în joaca de niste uriasi. În stânga, pe o varianta a drumului pe care am urcat se poate ajunge în câteva minute la Cariera Corabia, monument al naturii.

Din poiana, unde am poposit, urcam pe drum. printr-o padure ele fag. apoi prin fanate, pâna la casele Chirilesti, printre care ajungem într-o sa. În stânga noastra este dealul Corabia, cu forma-i caracteristica ce atrage atentia. În fata avem o larga priveliste spre Creasta Plopilor, cu drumul ce urca în serpentine spre saua si satul Plopi si cu manastirea noua. ce se profileaza cer, cu acoperisul stralucind în soare. În spatele nostru, dincolo valea Bârlogu vedem catunul Arsura, iar la obârsia vaii, poiana Dudaia si în spatele ei Vf. Magura.

Din sa coborâm oblic spre dreapta, pe un drumeag, prin casele catunului Paltinei. Drumul devine treptat poteca si ne coboara în valea Râsca, în satul Mâtesti (Muntele Rece). Dupa 200 m spre dreapta, pe drumul principal, ajungem la magazinul satesc, iar dupa alti 400 m ne gasim la confluenta cu un pârâu ce vine din stânga. Trecem apa pe o punte si urcam 200 m pe drumul ce însoteste pârâul, apoi iesim în stânga, printre case. Urcam prin fanate, în serpentine, aproximativ sub linia electrica si având ca reper Pârâul Baichii, ce curge la circa 200 m în dreapta.

Dupa 2˝ ore de la plecare ajungem, trecând printre case catunului Bordesti, în drumul carosabil ce a urcat din Mâtesti. Imediat, urcusul se termina în saua Plopilor, lânga un cimitir militar datând din al doilea razboi mondial. În sa sosesc o multitudine de drumuri, mai importante fiind unul ce coboara din stânga-spate, venind din satul Somesu Rece pe dl.Custurii, si drumul lat ce continua spre dreapta-fata-sus, înspre Dobrin. Noi ramânem pe drumul principal si facem un arc de cerc spre stânga, pe curba de nivel, în jurul obârsiei unuia dintre izvoarele Ieresului.

De la un izvor drumul începe sa coboare. Din dreapta-spatete vine marcajul triunghi rosu, apoi lasam spre stânga drumul ce intra în satul Plopi. Trecem pe lânga releul TV si ajungem în saua Prislop, unde se afla o casa si un alt mic cimitir militar. Suntem la o intersectie. Drumul carosabil (nemodernizat) se bifurca: unul coboara spre dreapta, în serpentine strânse, spre satul Valea Ierii. celalalt, însotit de triunghiul rosu, coteste stânga si coboara 8 km. puna în satul Finisel. Marcajul nostru, crucea rosie, continua pe culme înainte, spre sud-est, pe un drum de care, în urcus lin.

Ocolim prin dreapta vârful Boancas. Dupa 20 de minute de la Prislop iesim la loc deschis. Mergem pe culmea golasa, paralel cu Valea Ierii, situata în dreapta noastra. Spre stânga se despletesc culmi cu paduri si fânate. Una dintre aceste culmi este chiar cumpana de ape între Somes si Aries, foarte joasa aici, trecând neobservata. Prin urmare, primele pâraie ce curg spre stânga sunt izvoare ale Fenesului, afluent al Somesului, dar mai apoi pâraiele formeaza Hasdatele, pe valea caruia vedem satul omonim. Micul pârâu Hasdate, înainte de varsarea în Aries, a ferestruit culmea calcaroasa a Petrestilor, daruindu-ne fascinantul monument al naturii Cheile Turzii.

Trecând printre tufarisuri de alun ajungem într-o sa, unde intersectam un drum. Urcam, lasând în stânga un vârf împadurit. Iesim pe o culme cu pasune si facem un arc de cerc în jurul obârsiei Vaii Ograzii, ce curge spre stânga. Pe drumuri de caruta si poteci ajungem într-o alta sa unde se afla un mic refugiu silvic. Drumul se bifurca: tinem stânga si intram în padure, pe curba de nivel, apoi în coborâre domoala, iesind din nou la loc deschis. În continuare ocolim prin dreapta vârful Piatra Mare. cu aspectul sau ruiniform, si ne îndreptam spre releul TV. Acest platou este un loc de lansare foarte îndragit de parapantistii clujeni si. În plus, ofera privelisti deosebite în toate directiile.

Când apar în dreapta ruinele cetatii Lita, cocotate pe o stânca, coborâm spre ele pe un vâlcel. În saua de deasupra cetatii întâlnim marcajul triunghi rosu, ce vine de la Liteni. Merita sa facem o tura în jurul cetatii, pe o poteca firava ce se strecoara pe sub peretii surplombanti de sub ruine. Friabilitatea vechilor ziduri si caracterul de monument istoric al edificiului ne impun sa nu ne cataram pe ruine, oricum roase de vreme si subezite pâna în temelii de explozia ce a distrus cetatea la 12 februarie 1562.

Reîntorsi în mica sa, pornim spre dreapta (nord-vest), pe o cararuie ce intra în padure. Trecem pe la un izvor, apoi coborâm 15 minute pe malul stâng al pârâului Carpenilor, pâna într-un fânat. Suntem aproape de firul Vaii Ierii, pe care îl traversam, ajungând la soseaua asfaltata chiar în locul numit "La Porut", la confluenta cu Valea Huzii, pe care mai sunt 3 km pâna la fosta cabana Muntele Filii. În trecut, marcajul cruce rosie mergea pâna la cabana, unde facea jonctiunea cu banda albastra ce duce la statiunea Baisoara. Acum însa, ducerea marcajului pâna la fosta cabana nu se mai justifica. Pe drumul asfaltat mai sunt de la Porut 6 km spre stânga, pe vale, pâna în Baisoara, existând curse de autobuze.

10B. LA PORUŢ - RUINELE CETĂŢII LITA - PLOPI - MÂŢEsTI - PĂLTINEI - V. BÂRLOGU - CAB. SOMEsUL RECE

Marcaj: cruce rosie Durata: 7 ore Pentru amanunte vezi traseul 10 A.

De la confluenta Vaii Ierii cu V. Huzii (pe care se afla, la 3 km în amonte, cabana Muntele Filii), începem urcusul pe un drum de, care. Împreuna cu marcajul triunghi rosu. Dintr-un fânat urcam pe malul stâng al pârâului Carpenilor, prin padure. Iesim la un izvor, apoi tinem dreapta si iesim într-o mica sa, deasupra pintenului stâncos pe care se afla ruinele cetatii. Ne despartim de triunghiul rosu, care o ia pe curba de nivel, si urcam pe un vâlcel în culmea principala, în stânga releului TV.

Ajunsi în creasta admiram panorama ce se deschide în toate directiile si o luam la stânga, ocolind un vârf stâncos pe versantul dinspre V.Ierii. Trecem printr-o padure si iesim din nou la loc deschis, într-o sa, unde se afla un mic refugiu silvic. Mergem tot pe culme, ocolind unele vârfuri pe curba de nivel, într-o sa intersectam un drum. Vârful Boancas ramâne în dreapta. Coborâm lin prin padure si iesim în saua Prislop, unde intersectam drumul auto nemodernizat ce vinete la Finisel si coboara în V. Ierii.

Mai departe urcam lin pe un drum auto pietruit, împreuna cu marcajul triunghi rosu. Trecem de releul TV, lasam o ramificatie la dreapta, spre casele satului Plopi, apoi, la o curba spre dreapta, triunghiul rosu ne paraseste si o ia înainte, pe culme. Ajungem în saua Plopi, la o multipla intersectie. Ramânem pe drumul carosabil si începem sa coborâm în fata, dar curând îl parasim si coborâm la stânga, printre case si fânate, pâna jos, în valea Râsca. Coborâm pe vale. trecând prin centrul satului Muntele Rece (Mâtesti). Cu 200 m aval de magazinul satesc o luam la stânga, pe o poteca, urcând oblic pâna în culme, într-o sa. De aici coborâm, pe lânga casele catunului Chirilesti, prinzând un drum ce ne duce prin padure la vale. Ajungem deasupra unei splendide poieni, presarata cu bolovani imensi, unde parasim drumul si coborâm prin ea. Reîntâlnim drumul de tractor si ajungem în V. Bârlogu, la drumul forestier, lânga barajul unui fost lac de acumulare. Curând valea conflueaza cu Somesul Rece, pe care mai urcam 250 m pâna la podul pe care se intra spre cabana omonima.

11A. LITENI - RUINELE CETĂŢII LITA - LA PORUŢ

Marcaj: triunghi rosu Durata: 2-2˝ ore Caracter: Marcaj de vizitare a ruinelor Cetatii Lila, precum si de acces spre statiunea Baisoara, dinspre Liteni, continuându-se de la Porut cu marcajul banda albastra. Este accesibil tot timpul (inului. Diferenta de nivel este apreciabila, dar este un traseu scurt. Este mult utilizat de parapantisti. Este mai putin propice pentru ciclism montan si schi de tura.

Din centrul satului Liteni, de la sosea, coborâm pe o ulita, trecem apa pe pod si începem urcusul, iesind curând din sat. În fata noastra se profileaza un vârf înconjurat de un brâu de stânci, pe care se înalta un releu TV. Urcam prin pasune pâna dupa un valau, unde drumul se bifurca: Noi tinem fata-stânga, ghidati de semnele de marcaj aplicate pe pietre. Ajunsi în culme ocolim pe curba de nivel, prin padurice, vârful stâncos cu releul, ce ramâne în dreapta. Coborâm apoi oblic dreapta si ajungem întro sa mica, unde întâlnim marcajul cruce rosie.

Sub noi, pe un promotoriu stâncos, se afla ruinele cetatii Lita, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, este interesant sa facem înconjurul cetatii, pe firava poteca ce se strecoara pe sub peretii în ruine, pereti pe alocuri surplombanti si pe care multi alpinisti si i-ar dori în spatele casei, pentru antrenament. Caracterul de monument istoric si friabilitatea vechilor ziduri ne impun sa nu ne cataram pe ruine! Ele sunt din pacate neconsolidate si în continua dezagregare, prada intemperiilor, ce le rod prin fisurile lasate de explozia ce a distrus cetatea la 12 februarie 1562.

Reîntorsi în mica sa, pornim spre dreapta (nord-vest), pe o cararuie ce intra în padure. Trecem pe la un izvor, apoi coborâm 15 minute prin padure, pe malul stâng al pârâului Carpenilor, pâna într-un fânat. Suntem practic în Valea Ierii. Traversam apa si ajungem la soseaua asfaltata chiar în locul numit "La Porut", la confluenta Vaii Ierii cu Va/ea Huzii. Pe Huda mai sunt 3 km de mers în amonte pâna la cabana Muntele Filii, momentan dezafectata. În trecut, marcajul triunghi rosu mergea, împreuna cu crucea rosie, pâna la cabana, unde facea jonctiunea cu banda albastra ce duce la statiunea Baisoara. Pe drumul asfaltat, pe care exista curse regulate de autobuze, mai sunt de La Porut 6 km spre stânga, pe vale, pâna în satul Baisoara, iar spre dreapta 10 km de sosea pâna în satul Va1ea Ierii.

11B. LA PORUŢ - RUINELE CETĂŢII LITA - LITENI

Marcaj: triunghi rosu Durata: 2-2 ˝ ore Pentru amanunte vezi traseul 11 A.

De la confluenta Vaii Ierii cu V. Huzii (pe care se afla, la 3 km în amonte, cabana Muntele Filii), începem urcusul pe un drum de care, împreuna cu marcajul cruce rosie. Dintr-un fânat urcam pe malul stâng al pârâului Carpenilor, prin padure. Iesim la un izvor. apoi tinem dreapta si iesim într-o mica sa, deasupra pintenului stâncos pe care se afla ruinele cetatii. Ne despartim de crucea rosie si o luam la dreapta, pe curba de nivel. Trecem culmea, lasând in stânga vârful Piatra Mare cu releul TV. Coborâm oblic pâna la ui. izvor cu valau, unde întâlnim un drum ce vine din stânga-sus. Îneâ o portiune de coborâre, pe drum de care, ne duce în satul Liteni, la soseaua principala.













Document Info


Accesari: 9118
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )