Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































TURISM VRANCEA

Turism












ALTE DOCUMENTE

Vila Victoria 2**
BALATON
Hoteluri
TRASEE TURISTICE MARCATE in Baisoara - apuseni
BOTOSANI
STRATEGIA SI POLITICILE DEZVOLTARII TUTISMULUI ROMANESC
MUNTII RODNEI
PRAPASTIILE ZARNESTILOR
DE LA COTUL BISTRICIOAREI, IN VALEA BISTRITEI PESTE VIRFUL BUDACU
Muntii Vrancei

                                     CAPITOLUL I

                 



                          PREZENTAREA JUDETULUI VRANCEA

In capitoul I se prezinta judetul Vrancea cuprinzan cadrul natural ,clima,fauna,  vegetatie, elemente de relief,populatia pe sexe, veniturile populatiei.Acest capitol este necesar pentru a cunoaste cadrul in care se va deschide pensiunea.

                            

                               1.1  Elemete descriptive

                                            Localizare geografica

    

  Cadrul natural

Judetul Vrancea este cuprins intre coordonatele geografice 45023’ si 46011’ latitudine nordica si 26023’ si 27032’ longitudine estica , fiind situate in partea de SUD – SUD EST a tarii, la curbura Carpatilor Orientali.

Judetul Vrancea se intinde pe o suprafata totala de 4857 Km2 ceea ce reprezinta 2% din suprafata totala a tarii.

Judetul Vrancea , dupa ultimul recensamant are o populatie de 394879 de locuitori reprezentand o densitate de aproximativ 81 loc/Km2.

Administrativ judetul Vrancea cuprinde municipiile Focsani si Adjud, orasele Marasesti, Panciu, Odobesti si un numar de 59 comune.

Reteaua hidrografica a judetului Vrancea este bogata in ape curgatoare de suprafata si subterane.

   

 Elemete de relief

           

Din punct de vedere geologic, Muntii Vrancei sunt munti de încretire.

Situati în partea de  vest a  judetului, ei sunt alcatuiti din urmatoarele subunitati:

a) Culmi si masive muntoase ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m alcatuita din gresii dure.

La baza unor povârnisuri sau în culmi secundare, apar fie alterate de gresii calcaroase semidure cu marne relativ mai moi, complexe litografice care favorizeaza alunecarile de teren. Din aceasta categorie fac parte culmile Lacauti (1772 m), Giurgiu (1720 m) si Zboina Frumoasa (1657 m) sau masivele izolate cu aspect de maguri, cum sunt masivele izolate Goru (1783 m) si Pietrosu (1658 m).

b) Culmi si masive muntoase ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1500 m. Ele formeaza o centura lata de 12 km în jurul masivelor muntoase, clasificate în :

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure cum sunt Astragalul Mare - Musat , Musa Mare, Pietrele ;

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure alternate cu menilite, sisturi disolitice, marne bituminoase din conglomerate si din alternante de marno-argile, gresii calcaroase, gresii silicioase, marno - calcare cum sunt : Muntele Arisoaia (1715 m), Muntele Verdele (1499 m), Muntele Paiasele (1530 m) ;

- culmi muntoase alcatuite din marno-calcare rigide cum ar fi Muntele Coza (1530 m) ;

- masivele izolate cu aspect de maguri alcatuite din gresii dure, alternante cu menilite, sisturi disolidice, marne bituminoase, conglomerate, gresii calcaroase, calcare, gresii silicioase, marno-calcare cum este Muntele Zburatura ;

- masive muntoase cu aspect de pinteni, alcatuite din gresii calcaroase semidure ce alterneaza cu marne relativ moi, cum ar fi Muntele Mârdanului.

c) Culmi si masive muntoase ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1300m - sunt situate în partea nordica si estica a unitatii muntoase. Altitudinea acestora oscileaza între 1250 si 1380m, si au o alcatuire litografica foarte variata.

-culmi muntoase alcatuite din gresii dure cum sunt: Muntele Coada Lepsii, Culmea Zboina si Clabuc ;

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure si alternante de gresii calcaroase semidure cum este Muntele  Laposul ;

- culmi muntoase alcatuite din marno - argile , calcare , gresii calcaroase semidure cum este Muntele Furul (1417m) ;

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure , calcare si intercalatii de gresii , cum este Muntele Zboina Neagra (1400 m);

- culmi muntoase alcatuite din gresii dure , conglomerate , marne bituminoase , cum este Muntele Via Draci;

- masive muntoase izolate cu aspect de maguri alcatuite din gresii calcaroase, marno-calcare si conglomerate cum ar fi Tisarul Mare (1265 m).

d) Culmi si masive muntoase ce provin din fragmentarea platformei de eroziune  de 1100m.

- Culmi muntoase ramificate , alcatuite din marno-calcare rigide, marne, marne argiloase gresii calcaroase, calcare din menilite, sisturi disolidice si marne bituminoase, asa cum este masivul Fetele Mari (1000-1400 m);

- masive muntoase izolate cu aspect de maguri, alcatuite din gresii dure, menilite, sisturi disolidice, marne bituminoase, din gresii calcaroase cu intercalatii de marne si  marne nisipoase precum Tiua Neagra, Tiua Golasa, Locoteilor, Veghiu lui Bucur ;

- masive muntoase cu aspect de pinteni alcatuite din gresii dure, calcare cu intercalatii de gresii, conglomerate si marne , din gresii calcaroase cu intercalatii de marne si marne nisipoase              (Frumoasele Mari, Chinusului, Pieptul Mic, Arsura, Urloaia), fie din gresii dure, menilite, sisturi disolidice, marne bituminoase, gresii calcaroase cu intercalatii de marne si  marne nisipoase (Muntele Scaldatoarelor, Piatra Alba, Piscul Gresului, Dealul Piatra Rosie, Muntele Misinei si Muntele Hisinei), fie din marnoargile cu intercalatii de gresii calcaroase, marnocalcare, calcare si conglomerate cum ar fi : Dealul Negru si masivul de la nord de Dealul la Porcarie.În zona culmilor montane sunt  formate goluri de paduri create prin defrisari forestiere, avalanse de pietris sau zone aride pe care nu creste vegetatie decât foarte redusa, formându-se luminisuri masive (goluri) .

DEPRESIUNI  INTRAMONTANE  SI  SUBMONTANE

Depresiunea Lepsa, se afla la punctul de confluenta a râului Putna cu pârâul Lepsa. Ea  este rezultatul eroziunii laterale intense a Putnei  si a pârâului Lepsa, atât în stadiul actual cât si în stadiile anterioare.

Depresiunea Gresu, care s-a format în urma declansarii a doua porniri de teren: una pe versantul drept al Putnei , alta pe cel stâng, pe povârnisurile Petrei Albe si Piscul Gresului.

Depresiunea submontana este situata între povârnisurile estice ale muntilor Vrancei si dealurile vestice.

D E A L U R I L E

DEALURILE  ÎNALTE  VESTICE

 

Sectorul sudic este situat între Valea Putnei si Valea susitei. Este alcatuit din doua siruri de culmi, unul vestic, mai înalt, masiv si continuu (Rachitosul Mic - 891m, Dealul Teius - 827m, Dealul Frasinet - 647m) si unul mai estic, mai putin masiv, mai fragmentat, cu altitudinea mai mica ( Dealul Hagiului - 650m, Scaune - 753m., Radului - 759m., Gherghelus - 851m., Cerdac -760m., Dealul lui Bataraga - sipotel - 564m.).

Sectorul central, situat între Valea Putnei si curmatura Reghiului, este cel mai îngust si mai scurt, dar mai înalt decât sectorul nordic. El are o culme deluroasa principala, masiva (culmea Jaristea - 693m., Dealul Ursului, Muntele Raiuti - 959m.), din care se desfac catre vest alte doua : Dealul Porcaretelor (787m.) si Dealul Hijmei (648m.).

Sectorul sudic: situat între Valea Reghiului si limita sudica a judetului, are o dimensiune mare. Este alcatuit din culmea Ursoaia (777m) si dealul Cheia (814m), la nord de Valea Fetigului, iar între acestea si Valea Milcovului sunt : Dealul Rachitas cu aspect de magura, Dealul Conacului si Dealul Gurbaneasa (913m).

 

DEALURILE  SUD - ESTICE

La sud de cumpana apelor, între bazinul Milcovului si Râmnei, predomina o serie de culmi prelungi pe directia nord - vest - sud - est a caror altitudine variaza între 400 - 700m, din care se desprind culmi secundare, ce coboara treptat catre vaile cursurilor de apa (Râmna si Râmnic).

DEALURILE ÎNALTE  ESTICE

La nord de Depresiunea Putna - susita  se afla culmea Usturoiu - Coada Vaii Babei (625 - 790m.) si Dealul Mare (505 - 710m.). Din aceste culmi, se desprinde catre depresiunea interdeluroasa , Magura Odobesti (996), situata între Valea Putnei si a Milcovului

                                      Caracteristici climatice

CLIMA

Prin pozitia sa, teritoriul judetului Vrancea se gaseste la contactul dintre regiunea cu clima continentala si regiunea cu clima de munte. Ca urmare el este cuprins între doua tendinte : tendinta continentala, care îsi face simtita efectele în partea estica a lui si cea montana, simtita în special în partea lui vestica.

   Dispunerea reliefului in trepte ce coboara catre est, deschide larg spatiu în primul rând influentelor est - continentale, dar în acelasi timp si climatului nordic si sudic.Câmpia are o temperatura medie anuala mai mare de 9°C, iar muntii între 2-6°C. Circulatia diferitelor mase de aer, de la o perioada la alta, determina schimbari nepericuloase ale starii vremii, tocmai datorita faptului ca teritoriul judetului este deschis maselor de aer de provenienta si cu proprietati diferite, format mare de 400mm.

   Relieful determina însa o repartitie inegala de precipitatii. Astfel, în Câmpia Siretului - treapta de relief cea mai joasa - cantitatea de precipitatii este mai mica de 600mm, în regiunea dealurilor subcarpatice nu depaseste decât local 800mm, pe când în regiunea montana aceasta cantitate ajunge pâna la 1200mm. Intervalul cel mai ploios este mai - iunie, iar cel mai secetos

decembrie - februarie cu prelungiri pâna în luna martie. Caderile de precipitatii în cantitati mai mari de 30mm în 24 ore sunt foarte frecvente pe raza judetului.

   EXTREME Cea mai scazuta temperatura a fost de - 28° C pe data de 13.01.1985, iar cea mai ridicata de + 38,5° C pe data de 07.07.1988. La precipitatii, cea mai mare cantitate în 24 ore a fost de 83,7 l / m. 17317u2024r p. în 05.10.1992, iar anul cel mai  ploios din anii de referinta a fost 1976, cu 7410 l/ m.p.

   Prima zi de înghet pentru zona Focsani este dupa 20 octombrie, iar ultima zi cu înghet 10 aprilie.

   Stratul de zapada oscileaza între 15 - 25 cm.

Vegetatie si fauna

FLORA spontana a judetului Vrancea cuprinde 1375 de specii si 99 subspecii de plante superioare,apartinand la 109 familii si 515 genuri,dintre care 34 sunt ferigi,9 gimnosperme si 1332 angiosperme.Din punct de vedere floristic, au fost determinate peste 150 de asociatii vegetale, iar in zona montana si colinara se remarca prezenta a numeroase specii endemice dintre care mentionam cateva : Aconitum moldavicum, Campanula carpatica, Cardamine glanduligera, Chrysanthemum rotundifolium, Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, Thymus comosus, precum si specii monumente ale naturii: Taxus bacata, Leontopodium alpinum.

Cel mai ridicat grad de naturalitate este asigurat in arboretele forestiere, pluriene, de tip natural-fundamental din zona montana si colinara unde daunele produse de factorii meteo-climatici si biologici sunt nesemnificative ( rupturi si doborâturi de vânt si zapada, seceta, boli si daunatori ), spre deosebire de arboretele artificiale echiene si scoase in afara habitatelor naturale ca, de exemplu pinul cultivat la câmpie, in cursul anului 2001 s-au resimtit efectele secetei 59.

In zona montana si colinara, efectele secetei s-au resimtit in special la nivelul pasunilor si fânetelor, precum si la productia fructelor de padure : afin, merisoare, zmeura si ciuperci .

Pe lânga aceste cauze naturale, la nivelul pasunilor montane, se manifesta cauze antropice datorate pastoritului si slabei intretineri ale acestor pasuni, constând in ruderalizarea unor suprafete apreciabile cu specii invadante, fara valoare economica .

FAUNA SALBATICA

Este specifica habitatelor zonei transpalearctice dintre care : 40 specii de mamifere, 220 de specii de pasari sedentare, de pasaj, oaspeti de iarna sI de vara ( dintre care 53 sunt clocitoare ), 9 specii de reptile, 12 specii de batracieni, 32 specii de pesti cu urmatoarele mentiuni : efectivele faunei de mamifere se mentin in limite constante, cu tendinte de crestere constatata la speciile de interes cinegetic .

Fauna piscicola este repartizata zonal :

- pe cursul superior al râurilor care izvorasc din M-tii. Vrancei ( zona pastravului ) unde, amonte de ultimile localitati impactul antropic este minim si, in crestere spre aval ca urmare a gospodaririi necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale depozitate in albia râurilor, dintre care, un loc important il ocupa rumegusul rezultat de la debitarea masei lemnoase;

- pe cursul mijlociu al râurilor ( zona mrenei vinete ) predomina impactul negativ al deseurilor menajere.

- in sectorul inferior ( zona scobarului ) se manifesta poluarea cu reziduuri provenite din sectorul zootehnic si industrial.

Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusive ca resurse genetice.

Valorificarea economica a unor componente a diversitatii biologice sa bazat pe eliberarea a 45 de Autorizatii de mediu in conformitate cu prevederile O.M. nr. 647/ 2001 si Avizelor Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, dintre care: 38 Autorizatii de mediu pentru recoltare/ comercializare fructe de padure, ciuperci, rachita, pomi de iarna si cetina de brad, celelalte 7 fiind Autorizatii de vânatoare, si recoltare melci .

              

                           1.2.Structura populatiei

Organizarea administrativa a judetului Vrancea

 


Judet

 Ani

Numarul oraselor

si

municipiilor

din care:
municipii

 Numarul

Numcomunelor

Numarul
satelor

 

Vrancea

2001

5

1

59

331

2002

5

2

59

331

2003

5

2

59

331

2004

5

2

59

331

2005

5

2

63

331

2006

5

2

67

331

2007

5

2

68

331

 

 

 

 Se observa o crestere a comunelor,in 2001 fiind un nr de 59,iar in 2007 68.acest fapt se datoreaza ordonantei data de primariile satelor mai mari,care au considerat ca un sat c un nr de locuitorii ridicat,imprejmuit de alte sate mai mici poate fi comuna.

                                 

 Populatia, pe grupe de vârsta

                                                                             numar persoane

Judet
               Anii                

Total

 

0 - 14 ani

15 - 59 ani

60 ani si peste

Vrancea

1998

393237

82974

234364

75899

2002

391220

75966

234075

81179

2003

391322

74178

235913

81231

2004

396002

72097

242431

81474

2005

395330

69353

244458

81519

2006

394286

66871

246084

81331

2007

393766

64372

248553

80841

 

                                                                                                     

Asistam la o scadere considerabila a copiilor cu varsta cuprinsa intre 0-14 deoarece nivelul de trai scade si oamnii nu mai dau nastere copii mergand pe considerentul ca nu au cu ce sa ii  creasca . Deasemenea , inversul situatiei precedente ,asistam la o crestere a populatiei de varsta a -3-a.

                   

 Populatia pe sexe si medii

 


         Judet 

           Anii   

Total
(numar persoane)

Urban
(numar persoane)

Rural
(numar persoane)

Ambele

sexe

M

F

Ambele
sexe

M

F

Ambele

sexe
sexe

M

F

Vrancea

1995

393321

193116

200205

152877

74086

78791

240444

119030

121414

2000

391178

192005

199173

149522

72139

77383

241656

119866

121790

2001

391395

192147

199248

148218

71510

76708

243177

120637

122540

2002

391833

192418

199415

148807

71757

77050

243026

120661

122365

2003

395851

194767

201084

150609

72654

77955

245242

122113

123129

2004

394551

194082

200469

149786

72268

77518

244765

121814

122951

2005

394408

193953

200455

149374

71974

77402

245032

121979

122053

2006

393961

193635

200326

149223

71814

77409

244738

121821

122917

2007

393138

193229

199909

148994

71702

77292

244144

121527

12261

 

In tabelul urmator putem oberva faptul ca numarul sexului feminin este mai mare decat cel masculine si se mentine asa si faptul ca populatia urbana este mai diminuata decat cea rurala.Acest fapt se datoreaza faptului ca viata la tara era mult mai ieftina decat cea de la oras,iar gradul de poluarea mult mai scazut.

Populatia scolara , pe niveluri de educatie (inclusiv  învatamîntul particular)

 

numar

Judet
                 

Anii           
          scolari                  

Total

Prescolar

Primar si gimnazial

Liceal

Profesio-
nal si de ucenici

Postliceal
si de
maistri

Superior

Total

Primar
(cl.I-IV)

Gimnazial
(cl.V-VIII)

Învata-
mântul
special
(cl.I-VIII)

Vrancea

anul

2002/2003

67635

10142

41867

18850

22686

331

10351

3966

988

321

anul

2003/2004

66333

10258

39616

18437

20883

296

10995

4390

821

253

anul

2004/2005

65073

10536

38173

18637

19276

260

11142

4241

768

213

anul

2005/2006

63433

10549

36110

17929

17945

236

11119

4471

906

278

anul

2006/2007

61230

10672

33981

17034

16733

214

11194

4173

883

327

                                                             

Se observa o crestere de-a lungul anilor a persoanelor care trec de etapa liceului ,realizand studii superioare,deoarece societatea se dezvolta iar cererile pentru a fi angajat devin din ce in ce mai mari.

                                

                                 CAPITOLUL II

In acest capitol sunt prezente date statistice cum ar fi:sosiri si innoptari ale turistilor pe ultimii 4 ani,unitatile de cazare din Vrancea si Lepsa,durata medie a sejurului,densitatea circulatiei turistice,popoarele emitente de turisti,numarul pensiunilor din Vrancea si Lepsa;toate aceste date fiind necesare pentru realizarea proiectului practic.

   2.1.SOSIRI  ALE TURIsTILOR ÎN UNITĂŢILE DE CAZARE DIN LEPSA SI VRANCEA

Sosiri ale truistilor romani si straini in unitatile de carzare din lepsa si vrancea.innoptari ale turistilor in unitatile de cazare din lepsa si vrancea

Table nr 1

In tabelul nr 1 observam mai intai o crestere a turistilor romani din 2003 pana in 2006 apoi o scadere deoarece apare moda de a petrece vacantele in strainatate iar posibilitatea de trecere la frontiere devine mai accesibila.de asemenea se observa o crestere a turistilor straini din 2006 pana in 2007 deoarece turismul romanesc incepe sa se dezvolte.turistii straini prefera hotelurile luxoase si pensiunile rurale si agroturistice.

Innoptari ale turistilor romani si straini in unitatile de cazare din lepsa si vrancea

Tabel 2

ani

2003

2004

2005

2006

2007

total

71902

72543

58630

57900

57750

din care romani

66039

65670

52171

50020

49678

din care straini

5863

6873

6459

7880

8072

hoteluri

55142

47858

39079

37670

35400

din care romani

50482

43153

34885

33200

29980

din care straini

4660

4705

4194

4470

5420

hanuri si moteluri

1924

2580

5582



6340

6579

din care romani

1799

2516

5554

5790

6245

din care straini

125

64

28

550

334

moteluri

1924

2580

5582

6340

6450

din care romani

1799

2516

5554

5790

6150

din care straini

125

64

28

550

300

pensiuni turistice urbane

1705

2448

2792

2997

3200

din care romani

871

1083

1141

1300

1500

din care straini

834

1365

1651

1697

1700

pensiuni turistice rurale

3113

6864

6813

6780

6660

din care romani

2869

6125

6227

6350

6400

din care straini

244

739

586

430

260

pensiuni agroturistice

63

374

-

135

170

din care romani

63

370

-

135

125

din care straini

0

0

-

0

45

campinguri

34

-

-

-

-

din care romani

34

-

-

-

-

din care straini

0

-

-

-

-

popasuri turistice

181

254

216

199

150

din care romani

181

254

216

199

150

din care straini

0

0

0

0

0

tabere de elevi si scolari

9740

12165

4148

3870

1560

din care romani

9740

12165

4148

3879

1560

din care straini

In tabelul de mai sus observam faptul ca din 2006 asistam la o crestere a innoptarilor turistilor straini intru-cat se construiesc hoteluri ce inspira incredere,hoteluri cu stele mai mule,mai luxoase,pe cand turistii romani prefera pensiunile ,fiind mai putin scumpe.De asemenea observam ca innoptarile turistilor romani scad deoarece ei prefera sa viziteze si apoi sa se intoarca acasa sau sa innopteze la    rude si prieteni.                                            

                         2.1.1.Durata medie a sejurului in vrancea

Acest indicator poate fi atât cantitativ cat si calitativ, arata în acelasi timp amploarea activitatii turistice ;cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât calitatea serviiciilor prestate poate fi considerata a fi mai risicata si implicit creste gradul de multumire al turistilor.

        Durata medie a sejurului se calculeaza astfel[1]:

                           

                                                                     în care:

                                                                      = durata medie de sejur;

                                                        Zt = numar de zile turist;

                   T = numar total de turisti;

        Dupa efectuarea calculelor, rezultatele obtinute se pot observa în urmatorul tabel:

                   Tabel nr 5  Durata medie a sejurului în Vrancea

ANUL

2003

2004

2005

2006

2007

      Vrancea

2,7

2,5

2,0

2,0

1,9

      Lepsa

1,3

1,3

1,6

1,6

1,8

     Romania

3,5

3,3

3,2

3,3

3,4

                      Sursa:I.N.S.S.E-Anuare statistice 2003-2007

Se poate observa din datele de mai sus ca durata medie a sejurului scade in Vrancea incepand cu 2005  datorita conditiilor minime de cazare,turisti preferand sa se cazeze in conditii de lux in alte statiunii montane unde acestea exista.

                                

                    2.1.2.Densitatea circulatiei turistice in vrancea si lepsa

              

Acest indicator aduce informatii cu privire la frecventarea zonelor si ce masuri  trebuie luate pentru satisfacerea turistilor fara a fi întâlnita suprasolicitarea zonei.De regula ,valoarea indicatorului trebuie sa fie subunitara sunt cazuri în care în anumite perioade ale anului valorile depasesc limita normala.


Densitatea circulatiei turistice se calculeaza astfel[2]:

în care:

L = numarul locurilor de cazare în zona;

S = suprafata zonei;

N = populatia zonei.

Dupa efectuarea calculelor, rezultatele se pot observa în urmatorul tabel:

Tabel nr 6    Densitatea Circulatiei turistice

Anul

Vrancea

           Lepsa

2003

2,15

0,95

2004

2,27

0,98

2005

2,03

0,76

2006

2,67

0,93

2007

3,12

1,05

Sursa:INSSE-Anuare statisrice 2003-2007

 2.2.PRINCIPALELE TARI EMITENTE DE TURISTI PE ZONE TURISTICA

Sosirile turistilor straini în România si în tarile concurente în perioada 2003 – 2005 (mii turisti)

Tabelul 5

TARA

2003

2004

2005

2006

2007

croatia

7,409

7,912

8,46

8,63

8,92

serbia si muntenegru

481

580

725

783

812

romania

5595

6600

5800

5910

5878

ungaria

15706

12212

10048

9205

9175

slovacia

1387

1401

1500

1530

1612

republica ceha

5076

6061

6330

6620

6583

polonia

13720

14290

-

-

-

bulgaria

4,048

4,63

4,8

4,93

4,98

ara 2003 2004 2005 2004/2003 2004/2005

Sursa: Autoritatea Nationala pentru Turism

Mai mult de 95% din sosirile internationale în România provin din Europa.

Este interesant de remarcat ca un procent de 75% provin din cinci tari vecine: Ucraina,

Moldova, Bulgaria, Ungaria si Serbia si Muntenegru. Daca în anul 2004 cresterea a fost

condusa de Ungaria cu 69%, în anul 2007 s-a înregistrat o scadere care a situat nivelul

sosirilor de turisti din Ungaria la cel din anul 2003. Printre cele 15 tari membre ale UE cele

mai mari piete pentru România sunt: Germania, Italia, Franta, Austria si Marea Britanie.

Din regiunile extraeuropene, principala piata emitatoare spre România este SUA, din

care fluxul de turisti a crescut constant din anul 2003, pâna la 120.000 sosiri în anul 2007.

Turistii americani au început sa fie constienti de faptul ca România este mai mult

decât o destinatie care se identifica cu mitul lui „Dracula”.

Analiza cifrelor privind cazarea arata ca un mare numar din acesti turisti nu apeleaza

la serviciile unitatilor de cazare si stau fie la rude sau prieteni, fie nu înnopteaza în

România, motiv pentru care este dificil de evaluat impactul lor asupra economiei.

În perioada 1991-2007 principale tari emitatoare de turisti spre România sunt

Germania, Israel, Italia, Franta, Republica Moldova, Federatia Rusa, Marea Britanie,

S.U.A si Ungaria. Important de mentionat este faptul ca în anul 2005 primele cinci tari

emitatoare de turisti pentru România, si anume Germania, Italia, SUA, Franta si Ungaria

detineau împreuna aproape jumatate din piata.

Germania a fost liderul ca tara emitenta a turistilor  cu o cota de piata ce a variat de la 13,66%    

în anul 1996 la 19,64% în 2002, scazând apoi la 15,76% în 2007.

In anul 2007,Germania are o cota de piata de 13,41%, prima pozitie a fost preluata de Italia ce      

a detinut 13,62 % din numarul total al sosirilor din unitatile de cazare. În toata perioada

2003-2007, Italia a ocupat locul doi cu o cota ce a crescut continuu de la 10,93% în 2003 la     

12,63% în 2004.

A treia tara emitenta de turisti pentru România este în ultimii patru ani reprezentata

de Franta cu o cota de piata ce a ajuns la peste 8% în anul 2007.

A patra tara emitenta de turisti pentru România este reprezentata de S.U.A. în

perioada 2004-2007 (cu exceptia anului 2003) cu o cota ce a fost de 6,8% în anul 2007.

În perioada 2003-2007, turismul catre toate destinatiile a crescut, singurul sector

care a înregistrat o scadere a fost turismul intern în statiunile balneare, ceea ce reflecta atât

tendinta românilor de a-si petrece concediul în strainatate, cât si faptul ca facilitatile din

turismul balnear se afla în degradare.

Pentru zona montana Israelul era prima tara emitenta cu o cota de 19,31% în 2004.

Similar cu zona balneara, Germania detine locul doi cu 8,83%, dar are o cota de piata

mai mica. Marea Britanie este a treia tara emitenta pentru zona montana cu 7,92% .S.U.A.      

detine locul patru în zona montana cu 7,23%, locul 5 fiind ocupat de Italia cu 6,98%.

                 

                                   2.3.CAPACITATEA DE  CAZARE TURISTICA PE DESTINATII

Structuri de primire turistica cu functiunii de cazare turistica

Tabel 3

2003

2004

2005

2006

2007

unitati de cazare turistica total

45

48

49

65

78

hoteluri

8

10

7

7

8

hanuri si moteluri

3

3

4

5

5

moteluri

3

3

4

5

5

vile turistice

-

-

-

-

5

cabane turistice

2

2

3

5

5

pensiuni turistice urbane

2

2

2

3

4

pensiuni turistice rurale

15

19

29

30

37

pensiuni agroturistice

9

8

-

3

4

campinguri

2

-

-

-

-

popasuri turistice

1

1

1

2

2

tabere de elevi si prescolari

3

3

3

3

3

In tabelul de mai sus se observa ca incepand cu anul 2005,o data cu inceprea dezvoltarii turismului,creste si numarul unitatilor de cazare turistica.Ponderea majoritara detinand-o pensiunile turistice rurale,deoarece,tuirstii vroiau o vacanta intr-un mediu nepoluat,un mediu rustic.

Dinamica  structurilor  de primire turistica cu functiunii de cazare turistica

anii

indicatori absoluti

indicatori relativi

∆i/1

∆i/i-1

Ii/1

Ii/i-1

Ri/1

Ri/i-1

Ai/1

Ai/i-1

2003

45

0,45

2004

48

3

1

1,06

1,021

6

2,1

0,45

2005

49

1

1

1,06

1,02

6

2

0,48

2006

65

16

1

1,32

1,015

32

1,5

0,49

2007

78

13

1

1,2

1,012

20

1,2

0,65

285

13

1,2

Capacitatea de cazare existenta-locuri-in lepsa

Tabel 4

2003

2004

2005

2006

2007

total

existenta(locuri)

2264

2162

2043

2100

2250

hoteluri

886

964

798

810

840

hanuri si moteluri

130

130

166

175

183

moteluri

130

130

166

175

183

vile turistice




-

-

-

20

37

cabane turistice

17

17

44

58

67

pesiuni turistice urb

21

21

21

33

33

pensiuni turistice rur

190

252

366

440

560

pensiuni agroturistice

95

100

-

160

220

campinguri

259

-

-

-

-

popasuri turisitce

46

58

58

58

58

tabere de elevi si pre

620

620

620

620

620

O data cu cresterea unitatilor de cazare pe care am observat-o in tabelul 3,cresc si numarul de locuri de cazare.crestrea se observa tot din anul 2005.Cererea tot mai mare din partea turistilor  ii determina pe ofertantis a creasca numarul de locuri de cazare.

Capacitate de cazare existenta in functiune mii-locuri-zile

Tabel 4

ani

2003

2004

2005

2006

2007

total

in functiune(locuri-zile)

460234

540030

530092

530100

532040

hoteluri

248828

271506

251855

253100

254240

hanuri si moteluri

36515

45636

47426

47890

45010

moteluri

36515

45636

47426

47890

45010

cabane turisitce

-

-

-

260

300

pensiuni urbane

6111

7686

7653

7780

7900

pensiuni rurale

14548

40854

42378

42500

43680

pensiuni agrotur

240

1748

-

1300

1560

campinguri

14384

-

-

-

-

popasuri tur

7038

9320

6890

6750

6700

tabere de elevi si presc

132570

163280

173890

175000

175200

In tabelul 4 observam o crestere a numarului de zile incepand cu anul 2005 deoarece numarul de zile  alocate concediilor cresc si se ia in vigoare legea prin care patronii trebuie sa plateasca concediile angajatilor.

Dinamica  capacitatii de cazare existenta in functiune mii-locuri-zile:

anii

indicatori absoluti

indicatori relativi

∆i/1

∆i/i-1

Ii/1

Ii/i-1

Ri/1

Ri/i-1

Ai/1

Ai/i-1

2003

460234

4602,34

2004

540030

79796

1

1,173

1

17,3

-99

4602,34

2005

530092

-9938

-9937

0,981

1

-1,9

-99

5300,92

2006

530100

8

1

1

1

0,01

-99

5301

2007

532040

1940

1

1,003

1

0,3

-99

5320,4

2592496

1940

1,003

                         

2.4.1.Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in                          Vrancea in perioada   2004-2007

Tabel 3

ani

2003

2004

2005

2006

2007

total

15,6

13,4

11,1

12,3

12,7

 

Se observa o cadere din 2003 pana in 2005 datorita uramrilor atacurilor din SUA,care a influentat negative turismul in toate tarile,apoi cand populatia isi mai revine din soc iar tara noastra se dezvolta din punct de vedere turistic se observa pana in 2007 o crestere lina.

2.5.NUMARUL PENSIUNILOR DUPA NIVELUL DE CLASIFICARE IN VRANCEA SI LEPSA IN ANUL 2007

Tabel 6

Nivel de clasificare

 

 

 

 

VRANCEA

21

4

1

-

LEPSA

14

1

4

-

                          

Raportand numarul pensiunilor din Lepsa la numarul pensiunilor din Vrancea observam ca este o pondere de aproape 50% din total.Observam de asemenea ca numarul pensiunilor de doua margarete este mai ridicat atat in vrancea cat si in lepsa ,fata de pensiunile cu 3 si 4 margarete.pensiuni de 5 margarete neexistand

CAP 3.Infiintarea unei pensiunii

                                          3.1. Date generale ale proiectului:

                                                   -Societate comerciala-

                                                          “Cris&Tin ”

                                        

1.DATE DE IDENTIFICARE A SOCIETĂŢII COMERCIALE

Numele firmei :Cris&Tin Exim SRL

Sediul firmei ( adresa, telefon, fax): Sat Lepsa,Comuna Tulnici,judetul                           Vrancea,telefon:0237265128,fax 0237265128

Cod fiscal: R 15956865

Numarul si data înregistrarii la Oficiul Registrului  Comertului: J40/16266/2004

Forma juridica de constituire : SRL

Tipul activitatii potrivit obiectului de activitate:

 Servicii în turism – cod CAEN 5520

Natura capitalului social si valoarea (particular, strain, mixt):

particular, 150.000.000 lei

Asociati, actionari principali :

Numele  actionarului/asociatului

Ponderea detinuta din capitalul social - %

Bizna  Oana-Cristina

100%

CONDUCEREA

Nume:           Prenume:                     Functia:

Bizna        Oana-Cristina                  Administrator

                                        DESCRIEREA PROIECTULUI

Importanta Vrancei în domeniul turismului este de necontestat însa potentialul acesteia este foarte slab exploatat. Comuna Lepsa dispune  de peisaje de munte mirifice,avand ca puncte de atractie Cascada Putnei,Pastravaria Lepsa,Manastirea Lepsa;turistii au  astfel ocazia sa profite de multitudinea de posibilitati de petrecere a timpului liber, fie drumetii cu piciorul sau cu ATV-urile,fie la pescuit montan, existând o serie variata de activitati ce pot fi desfasurate pe durata sejurului.

               Legaturile  dintre  Lepsa si Soveja,Focsani si Brasov sepoate face cu masina proprie dar exista si o cursa regulata cu autocarul.

Prin implementarea acestui proiect sunt reprezentate atât interesele comunitatii,prin scaderea ratei somajului din comuna,oferirea de noi locuri de munca cât si  prin posibilitati de reorientare profesionala, ridicarea nivelului de trai al populatiei prin cresterea veniturilor acestora, dar si stimularea tuturor celor intersati în dezvoltarea economica a comunitatii prin reducerea gradului de izolare a comunei prin integrarea acestuia într-unul sau mai multe circuite turistice si prin punerea în valoare a potentialului acesteia.

Obiectul proiectului îl reprezinta imobilul cu o suprafata construita de 550mp, situat însat Lepsa, Judetul Vrancea, format din teren cu suprafata de 1050 mp, aflat în proprietatea ,,Cris&Tin Exim SRL, dobândit prin contractul de vânzare –cumparare.

Scopul  proiectului este  construirea unei cladiri cu etaj  si dotarea acesteia conform unei pensiuni de 3 margarete, cu o suprafata construita desfasurata de 550 mp pe un teren cu o suprafata de 1050 mp, cladirea se afla vis a vis de Manastirea Lepsa(monument istoric)pe un teren cu acces lastrada principala,care face legatura intre Lepsa si Soveja, peisajul natural este deosebit favorizând turismul. Cladirea inclusiv anexele gospodaresti se vor încadra în stilul arhitectural cu specific zonei de munte. Fondurile vor fi asigurate de catre asociatul unic al societatii.

Proiectul  respecta  criteriile minime de clasificare a pensiunilor turistice pentru alocarea a 3 margarete ca si grad de confort si va avea  compartimentari si dotari atât pentru cazarea turistilor cât si pentru relaxarea acestora în interiorul cladirii si afara în curtea interioara .

MIJLOCELE  FIXE  ALE  SOCIETĂŢII

VALOARE

VECHIME

STARE ACTUALĂ

CONSTRUCTII

72.000 euro

3 ani

F.BUNĂ

TEREN

33.000 euro

4 ani

F.BUNĂ

            Obiectivele  proiectului :

             Pe termen scurt :

            1.Construirea si dotarea unei pensiuni de 3 margarete ca o  alternativa pentru  ofertele de servicii în turism in sat Lepsa,Comuna Tulnici;

          2. Exploatarea eficienta a patrimoniului natural cu pastrarea nealterata

 a mediului înconjurator;

          3. Reducerea somajului ;

          4. Cresterea veniturilor colectate la bugetul Consiliului Local Tulnici din taxele si impozitele locale aferente  activitati economice desfasurate;

         

           Pe termen lung :

  

          1. Crearea unei clientele fidele care sa fie multumita de serviciile oferite;

          2.  Integrarea ofertei turistice în circuitul international;

          3. Cresterea nivelului de trai prin cresterea veniturilor persoanelor angajate si a persoanelor beneficiare direct sau indirect de realizarea proiectului;

         4. Crearea de noi locuri de munca si specializarea în diferite meserii cum ar fi cea de receptioner, bucatar, ospatar pentru  tinerii din zona;

         5. Cresterea permanenta a calitatii serviciilor oferite clientilor;

                           3.2. DESCRIEREA TEHNICĂ  A  PROIECTULUI

               Amenajari exterioare        

În curtea interioara cu gazon , va fi amplasat un cos de baschet  pentru  clientii care doresc miscare, leagane pentru copii, sezlonguri cu umbrele de soare pentru sezonul cald, unde  se pot organiza petreceri, gratar în aer liber, focuri de tabara. Va fi amenajata o gradina de vara cu spatii verzi si aranjamente florale destinata relaxarii turistilor loc în care se pot  servi bauturi racoritoare si gustari.

Pentru agrement si organizarea de excursii ,expeditii , se vor achizitiona:

                -trei  ATV-uri;

    -10 biciclete;

    -schiurii si sanii;

       Amenajari interioare

Holul de primire (cu  o suprafata de 30 mp)  va conduce catre receptie si  va fi decorat deosebit  si mobilat corespunzator.

Livingul (cu o suprafata de 78mp)  va fi decorat cu mobilier de calitate   în stil rustic  va fi dotat  totusi cu aparatura audio-video performanta  destinata relaxarii într-o atmosfera calda si primitoare la care vor contribui canapelele si fotoliile confortabile, televizorul la care se pot viziona diverse filme pe DVD-uri sau pe canalele televiziunii prin cablu, turistii  pot servi  bautura în barul de la parter si pot asculta   muzica  la combina muzicala si 2 calculatoare conectate la internet.

           Bucataria cu o suprafata de 30mp (spatiul destinat prepararii mesei) va fi bine organizata pentru o igienizare rapida si utilata corespunzator cu echipamente electrocasnice de înalta tehnologie, va avea acces diferit fata de  cel al turistilor pentru o buna organizare a servirii mesei, tot la parter se afla un spatiu destinat activitatilor de spalatorie –calcatorie folosit de angajatii pensiunii având de asemenea acces diferit fata de cel al turistilor.

Sala de mese (cu o suprafata de 74mp)  spatiul destinat servirii mesei cu o capacitate de 27 de locuri  va fi dotat cu mobilier( scaune si mese) iar pentru a creea o atmosfera primitoare va fi decorata cu obiecte artizanale.

Terasa cu o suprafata de 80 mp, va fi acoperita si va servi drept spatiu de relaxare pentru turisti, va fi dotata cu 1 masa de biliard, 2 mese de pin-pong si o masa de sah.

Din cele 12 dormitoare:

- 8 dormitoare vor avea paturi duble,

- 3 dormitoare vor avea un pat dublu + un  pat simplu,

- 1 dormitor cu pat single.

-  toate camerele vor fi dotate cu baie proprie si incalzire centrala.

             Prin acest proiect toate aceste spatii vor fi dotate corespunzator functiilor ce urmeaza sa le indeplineasca.Vom avea în vedere dotarea cu obiecte de buna calitate si de ultima generatie, astfel încât sa reziste în timp si sa confere un ambient placut locului în care vor fi amplasate.

Compartimentarea pensiunii va fi realizata dupa cum urmeaza:

Parter

Etaj

Receptie

12 camere cu baie proprie

Living

terasa

Bucatarie

Sala de mese

Spalatorie

            O camera dubla va contine conform clasificarii de 3 margarete[3]:

-covor                                                 

              - pat dublu cu saltea relaxa;

              -cuvertura de pat si pled;

              -masa si scaune;

              -dulap de haine si cuier;

              -veioza si vaza de flori;

             -oglinda;

              -prosoape plusate;

              -perdele transaparente si perdele obturate;

              -perii pentru haine si pantofi;

              -scrumiere,pahare;

              -televizor si aparatura video;

MODUL  DE ASIGURARE CU  UTILITĂŢI

Pe terenul cu o suprafata de 1.050 mp, proprietate a S.C. Cris&Tin Exim SRL, amplasat în sat Lepsa,Comuna Tulnici,Judetul Vrancea  se va construi pensiunea in suprafata totala de 550 mp cu urmatoarele utilitati:

Instalatiile electrice

Iluminatul  pensiunii va fi  conceput în  functie de cerintele arhitecturale si de nivelurile normate de iluminare corespunzatoare fiecarei încaperi, sursele de iluminat folosite:(aplice decorative,lampi si spoturi pentru iluminat).

Instalatii de apa si canalizare

Apa curenta calda si rece va fi furnizata de un put de mare adâncime forat în incinta   proprietatii echipat cu o pompa, complet automatizata;

-evacuarea rezidurilor menajere si golirea rezervorului vidanjabil  se va realiza printr-un sistem propriu ecologic de epurare a apei;

- încalzirea  cladirii se va face cu ajutorul unei centrale termice proprii;

-fiecare încapere din incinta pensiunii va avea calorifere ca sursa curenta de încalzire, instalatia fiind proiectata sa respecte normele P.S.I. în vigoare;

În conluzie, din punct de vedere tehnic pensiunea va beneficia de tehnologii moderne de constructie, arhitectura adapata la mediul înconjurator, acces la toate utilitatile necesare unui obiectiv, si nu în ultimul rând va genera un impact minim asupra mediului înconjurator.

             

Durata si planul de actiune

Durata proiectului va fi de 9 luni

Activitatile

luna nr.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

  - pregatirea amplasamentului

-fundatie

-amenajare curte interioara

x

x

x

x

  - conectarea sistemului la principalele retele de utilitati

X

x

x

x

  -constructia camerelor

-compartimentare

interioara

x

x



x

x

x

x

x

-constructie acoperis

-finisari interioare

-finisari exterioare

x

x

x

x

x

x

x

x

In tabelul de mai sus se observa ca constructia initiala a pensiunii a inceput dupa cele 4 luni de pregatire si amenajare a terenului.

3.3 DATE  PRIVIND FORŢA  DE  MUNCĂ OCUPATĂ  DUPĂ REALIZAREA INVESTIŢIEI

Oamenii reprezinta cel mai bun capital al oricarei firme, desi uneori exista situatii când se acorda importanta mult mai mare investitiilor în baza tehnico-materiala,neglijându-se latura umana, cea care pune în valoare echipamentele –dotarile.

Astfel, pentru un personal calificat care sa ajute la maximizarea satisfactiilor turistilor ,se vor realiza programe pentru îmbunatatirea cunostintelor de catre angajati iar printre acestea se numara[4]:

-participarea la diferite seminarii de specialitate;

-învatamântul de la distanta;

-cursuri prin corespondenta

-certificat de competenta lingvistica pentru turism emis IRECSON.

În cadrul acestui proiect se va pune accent pe creearea de noi locuri de munca si specializarea în diferite meserii , astfel  la nivelul societatii vor fi puse spre concurs 20 de noi locuri de munca, dupa cum urmeaza:

Functia/

Postul/Denumirea locului de munca

Numarul de persoane

Costul lunar

al fortei de munca

-RON-

Perioada de timp

Costuri pentru primul an de activitate

-RON-

Administrator

1

1000

nedeterminata

12000

Receptioner

2

1100

nedeterminata

13200 

Ghid

2

1000

nedeterminata

12000

Gratangiu

1

700

nedeterminata

          8400

Bucatar

2

1500

nedeterminata

18000 

Ospatar

4

2000

nedeterminata

24000

Camerista

3

1500

nedeterminata

18000

Paznic

2

800

nedeterminata

9600

3.4.  OFERTA PENSIUNII

Pozitionarea în inima muntilor Vranceii, în satul Lepsa,  face din Pensiunea

,,Cris&Tin” locul ideal pentru organizarea de excursii si expeditii de cercetare,

 pescuit si vânatoare.

  

 Pensiunea este situata în comuna Tulnici,sat Lepsa, la poalele muntilor Vrancei .   Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24, camerele se pregatesc pentru check-in începând cu ora 13.00, check-out se face în ziua plecarii, pâna la ora 12.00.
         Meniurile vor fi  traditionale românesti,  sau cu specific vanatoresc, bucatarul va tine cont de dorintele dumneavoastra speciale.Micul dejun se serverste între orele 07.30 si 10.00 dimineata.

   

 Pentru o vacanta perfecta  va punem la dispozitie cele mai bune conditii de cazare:

  8 camere duble cu baie proprie, TV si telefon

  4 camere de 3 locuri si o camera single

   sala de mese, bar si living

   terasa, gradina , loc de joaca amenajat pentru copii

   plimbari cu ATV-urile si drumnetii cu biciclete

  ghid care va poate insoti si prezenta obiectivle turistice     din zona

Tarife cazare:

-camera dubla  demipensiune -98 Ron/pers(27euro)

                         pensiune completa -115 Ron/pers (33euro)

-camera single demipensiune -105 Ron/pers( 30euro)

                          pensiune completa-119 Ron/pers(34euro)

-mic dejun  10   Ron/pers  (3euro)

-prânz         14   Ron/pers  (4euro)

-cina            17  Ron/pers  (5 euro)

Agrement:

-plimbari cu ATV-uri  21 Ron/pers( 6 euro)

-excursii în muntii Vrancei    59 Ron/pers(17euro)

IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTĂRII ZONEI

În ultimii ani se remarca îndreptarea  turistilor catre destinatiile rurale, datorita  stresului si agitatiei din marile orase acestia aleg sa se reecreze într-un mediu mai putin poluant si mult mai linistit, evitând depasarile într-un mediu aglomerat. Astfel zona Lepsa reprezinta o destinatie ce  se încadreaza perfect în destinatia turistilor care doresc sa se relaxeze si sa uite de agitatia oraselor.

Proiectul contribuie la dezvoltarea localitatii prin:

-         stimularea concurentei  în localitate si îmbunatatirea ofertei prin aparitia unei noi pensiuni având standarde de 3 margarete;

-         satisfacerea dorintelor turistilor prin oferirea de servicii de calitate;

-         valorificarea potentialului turistic natural si cultural;

-         creearea de noi locuri de munca durabile în domeniul serviciilor contribuind astfel la diminuarea somajului în localitate;

-         cresterea contributiei la bugetul local;

Proiectul va aduce în zona turistica acomunei Tulnici, judetul Vrancea o noua pensiune turistica rurala ce va contribui la dezvoltarea ofertei turistice atât cantitativa, dar mai ales calitativa a zonei.

În urma concretizarii proiectului, pensiunea ,,Cris&Tin, va oferi conditii de cazare foarte bune, facilitati si amenajari pentru petrecerea timpului liber iar serviciile  vor fi prestate la cele mai ridicate standarde. Proiectul va avea ca rezultat sporirea prestigiului zonei si includerea acesteia  în traseul si preferintele unor clienti diversificati din tara si strainatate.

Cel mai important aspect al  implementarii acestui proiect îl reprezinta  creearea de noi locuri de munca, calificarea si recalificarea fortei de munca  pentru a raspunde mai bine  nevoilor în evolutie pe piata muncii. Pensiunea va genera 18 locuri de munca noi  în zona, care vor fi ocupate de locuitorii din satul Lepsa.

În concluzie proiectul va avea o contributie însemnata la dezvoltarea localitatii atât direct prin ocuparea fortei de munca tinere din zona, cât si indirect prin sustinerea diversificarii activitatilor treditionale din zona.

In urmatorul subcapitol este prezentata investitia in procente.

3.5. DEVIZELE INVESTIŢIEI

                               

Bugetul  Total al  proiectului este de   105000 Euro, din care:

Sursa

Suma [ € ]

Reprezentând

Contributie proprie teren

33000

29%

Contributie proprie constructie

72000

71%

BUGETUL PROIECTULUI DETALIAT

ECHIPAMENT

EURO

CENTARALA TERM SI ECHIPAMENT DE RACORDARE

2500

DOTARE CU ECHIPAMENT SI MOBILIER

11100

DOTARI CU MIJLOACE DE TRANSP SI AGREMENT

4500

TEREN

33000

CONSTRUCTIE

FUNDATIE

6500

PARTER

6000

PLACA ETAJ

2000

ETAJ

6000

ACOPERIS

5500

RETEA ELECTRICA

3500

RETEA SCURGERE APE MENAJERE

5500

AMENJARE CURTE INTERIOARA

2700

FINISARI INTERIOARE

9700

FINISARI EXTERIOARE

2500

PROIECTARE+APROBARI

2000

TOTAL

105000

Se poate observa ca o mare parte a investitiei este determinata de dotarea cu echipament si mobilier de ultima ora cat si a finisarilor interioare si exterioare.

Toata invetitia se va face pentru un nivel de 3 maragarete,tinand cont de concurenta existent ape piata.

VENITURI sI CHELTUIELI PREVIZIONATE

ÎN  PRIMII 3 ANI DE ACTIVITATE

                                                 

                                       

Denumire indicator

2008

2009

2010

Euro

Ron

Euro

Ron

Euro

Ron

Total venituri

128.500

449750

144.700

506450

156.000

546000

1. Venituri din prestari servicii

21.000

73500

24.000

84000

28.000

98000

2. Venituri cazare sezon

55.500

194250

58.500

204750

62.500

218750

3. Venituri cazare extrasezon

17.500

61250

23.500

82250

25000

87500

4. Venituri din alimentatie publica

34.500

120750

38.700

135450

40.500

141750

Total cheltuieli

104.050

364175

108514

379799

110.335

386172

- Cheltuieli cu materiile prime si cosumabile

43.000

150500

45.600

159600

47.300

1655500

-Alte cheltuieli(cu energia si apa)

10.500

36750

12.500

43750

14.000

49000

- Cheltuieli cu amortizarea

4.700

16450

5300

18550

5.800

20300

- Cheltuieli cu personalul angajat

23.657

82800

24514

85800

25.285

88500

-Cheltuieli cu impozitele si taxe

850

2975

950

3325

1.100

3850

-Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

5.550

19425

5.700

19950

5.850

20475

-Cheltuieli cu promovarea

15.000

52500

12.000

42000

11.000

38500

Profit brut

24.450

85575

36186

126651

45665

159827

Este de mentionat ca invetitia initiala de 105000 euro se va amortiza in cei 3 ani previzionati in tabelul de mai sus.

ORGANIZAREA  DE  PROGRAME SPECIALE

Programe speciale de câte o saptamâna

“Descopera Lepsa-  program  destinat tuturor turistilor care  în vacante pentru  o saptamana  pot îmbina relaxarea cu diverse activitati: se poate pescui; se pot observa animalele, fauna si flora.

Vom practica preturi mai scazute decât în cazul programelor de weekend iar pentru un grup de 10 persoane, o persoana va beneficia de cazare gratuita de asemenea copii cu vârsta pâna în 6 ani beneficiaza si acestia de cazare gratuita.

Cu acest program dorim sa atragem turistii prin:

-  vizite la Pastravaria Lepsa;

-  expeditii si excursii în padurile din Lepsa-muntii Vrancei  însotiti de ghizi;

   -  plimbari cu masini specializate pentru escaladarea muntilor;   

-  petrecere de  seri în salbaticie in padure la lumina focului de tabara ;

Se vor   realiza urmatoarele circuite turistice :

1.Lepsa-Soveja

2. Lepsa—Gresu

            3.Lepsa-Gresu-Brasov.

Programe speciale de sfârsit de saptamâna

,,În linistea padurilor Lepsei’’program care va fi destinat firmelor care doresc sa îsi invite salariatii sa petreaca un week-end într-un loc ferit de agitatia si stresul oraselor.                                                                                                                                                                     Turistii vor beneficia de spatiile de relaxare si dotarile aferente puse la dispozitie si de un meniu alcatuit din mâncarurile traditionale ale Vrancei, uitând chiar si pentru o zi sau doua de problemele cotidiene. În ajunul plecarii putem organiza focuri  de tabara si cine servite în aer liber. Ca metoda de cunostere a acestui program vom folosi site-ul pensiunii de pe internet precum si contactarea directa a diverselor companii cu potential financiar , dispuse sa investeasca în diverse programe de relaxare pentru personal.

Programe speciale care se adreseaza anumitor

categorii de persoane (grupuri tinta)

“Program de vanatoare”-in urma contractului incheiat intre societatea noastra ,primaria si Ocolul Silvic Tulnici se vor organiza cicluri de vantoare conform legii in vigoare. Programul  va fi mediatizat pe internet si introdus în cele mai frecventate motoare de cautare. Ne  vom adresa  tuturor celor care indragesc acest “sport”. Pentru atragerea turistilor straini vom apela la o agentie de turism cu care vom încheia un contract în prealabil.

Vanatul,considerat Trofeu,va fi pregatit in bucataria pensiunii,in cadrul unei serii cu meniu specific vanatoresc.

Ne vom face cunoscuti astfel si turistilor  din strainatate, oameni   cu posibilitati financiare, exigenti în ceea ce privesc conditiile de cazare, pe care ne vom bucura sa-i avem ca oaspeti pe toata perioada anului.

Preturile promotionale care vor fi practicate de pensiune:

Clasificare

Preturi Lei Ron

Preturi Euro

Camera dubla demipensiune

98

27 euro/pers

Camera dubla pensiune completa

115

33 euro/pers

Camera single demipensiune

105

30 euro/pers

Camera single pensiune completa

119

34 euro/pers

ALTE SERVICII:

 -mic dejun

10

3 euro/pers

 -prânz

14

4 euro/pers

 -cina

17

5 euro/pers

 -mese festive

133

38 euro/pers

 -pachet de Craciun

385

110euro/pers

 -pachet de Pasti

472

135euro/pers

AGREMENT:

-plimbari cu ATV-uri

70

   20 euro/pers/ora

-biciclete+sanii+ski-uri

        20

     6 euro/pers/zi

                   

Datorita concurentei acerbe din domeniul turismului,preturile practicate de pensiunea noastra vor fi promotionale.



[1] Daniela Firoiu, Economia Turismului ,Editura Sylvi,Bucuresti pg.64

[2] Daniela Firoiu, Economia Turismului ,Editura Sylvi,Bucuresti pg.65

[3] Maria Stoian- Managementul Pensiunii ,Editura Economica, Bucuresti , 2002, pg. 40

[4] Daniela Firoiu- Resusele  Umane în Turism, Editura Universitara, Bucuresti 2005, pg. 227












Document Info


Accesari: 6797
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )