Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































TURISMUL RURAL SI IMPLCATIILE SALE IN DEZVOLTAREA SATULUI ROMNESC

Turism


TURISMUL RURAL sI IMPLCAŢIILE SALE ÎN DEZVOLTAREA SATULUI ROMNESC

LEGĂTURA ÎNTRE DEZVOLTAREA SPAŢIULUI RURAL sI TURISMUL RURAL

Turismul rural are drept scop ridicarea nivelului de trai în regiunile rurale, ajuta la pastrarea culturii mostenite si în acelasi timp sa reduca fenomenul de migratie.



Deci turismul rural este o componenta principala  în dezvoltarea teritoriala a tarii, lucru subliniat si de tarile dezvoltate (Franta, Germania, Austria, Ţari1e Scandinave, Irlanda etc.)

1.1. DEFINIREA TURISMULUI RURAL

În tarile bogate din Europa de vest oamenii pot sa-si permita ca vacantele de vara sa le petreaca în orice zona a lumii; cu toate acestea, dupa observatiile sociologilor, societatile consumatoare au început sa se vindece de consumul excesiv, recunoscând finitatea fortelor naturale ale pamântului, ceea ,ce nu în ultimul rând este rezultatul recesiunii generale care afecteaza întreaga Europa.

Statisticile europene arata o crestere înseamnata a numarului calatorilor,specialistii din domeniu întrevazând o crestere anuala de 10% în tarile Uniunii Europene dupa anii 90.

Deoarece nu este posibila cresterea în timp a turismului mediteranean si montan ( nici nu a avut loc o crestere însemnata în ultimii ani ), cererea crescânda se va îndrepta probabil spre alte ramuri ale turismului, îndeosebi spre turism rural sau agroturism.

Un aspect al dezvolatrii acestui tip de turism este situ&# 18318h710s 355;ia socio-politica a Europei Centrale si de Est. În fostele tari socialiste a început o declasare socia1a, cresterea vizibila a distantelor între clasele sociale ( în masura diferita de la o tara la alta ). Datorita noii distributii sociale, o mare parte dintre oameni vor fi potentialii consumatori ai turismului rural pentru ca nu toti pot sa-si permita o vacanta de lux.

Europa în aceasta noua criza se îndreapta spre zonele rurale, ceea ce ofera o sansa buna celor interesati în turismul rural.

Turismul  rural este o definitie formata din doi termeni: turism si spatiu rural, cu sensuri foarte exacte care trebuie sa fie explicate.

Turismul este o activitate economica caracterizata de un ansamblu de bunuri si servicii oferite persoanelor care iau parte într-o astfel de activitate, care sunt numiti turisti.

Trebuie amintit faptul ca, pentru a putea vorbi despre fenomenul turistic dintr-o anumita zona, este necesar sa se verifice existenta unui flux de turisti care sa viziteze zona respectiva. Pentru ca turistii sa vina, e nevoie mai întâi sa existe posibilitatea de cazare. Daca nu se procedeaza asa, vor exista numai fluxuri de turisti care nu vor contribui la dezvoltarea bogatiei zonei, ci numai vor utiliza resursele fara alta posibilitate de a oferi beneficii importante pentru comunitate.

Spatiul rural, cealalta componenta a produsului turistic, este mult mai dificil de definit. In general, putem aprecia ca spatiu1 rural este un spatiu cultural rezultat din  relatia dintre natura si activitatea umana de-a lungul mai multor secole. Astfel, în zona rurala, urmele activitatii productive legate de sectorul primar, cum ar fi cladirile, modificarile peisajului sau amenajarea si dezvoltarea teritoriului sunt înca prezente si active.

Ca definitie unanim acceptata, turismul rural este un tip de servicii turistice în zone rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate în mici centre rurale. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind decorate într-un stil rustic, care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem familial.

Practicarea turismului rural se face într-un spatiu rural bine pastrat, cu specificul sau rustic, dar nu necesita neaparat activitati în sectorul primar.

Un spatiu fara oameni si fara produse nu poate raspunde atentiei turismului rural si la fel turismul rural nu-si gaseste toate dimensiunile decat în modul viu de primire al populatiei autohtone.

Satenii trebuie sa fie actorii privilegiati si primii beneficiari ai turismului rural. Ospitalitatea spontana este importanta, dar trebuie însotiita de o formare  turistica.

În spatiul rural, pe de alta parte, initiativa proprie trebuie sa se integreze atât într-un plan de dezvoltare locala, cât si într-unul general.

În ciuda faptului ca zona rurala se transforma permanent, trebuie admis faptul ca trasaturi de ruralitate, cum ar fi de exemplu prezenta unor dovezi apartinand activitatii primare traditionale (agricultura, cresterea animalelor, exploatarea lemnului) sunt necesitati esentiale pentru a putea vorbi despre o zona rurala pregatita pentru exploatarea turistica.

1.2. BAZELE TURISMULUI RURAL SI MOTIVAŢIlLE SALE

Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si satul are nevoie de turism rural.

Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul român sau strain îsi doreste o vacanta linistita în contact cu natura, cu traditionalul (un european din patru îsi petrece vacanta la tara).

Pe de alta parte, satul are nevoie de turism rural.

Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din agricultura, cxodul rural, picrderea traditiilor ) recomanda dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale.

Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi între veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, îmbunatateste infrastructura.

Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea initiativelor turistice în zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.

Turismul rural nu s-a nascut într-o forma spontana, ci a fost creat în urma cercetarilor si proiectat de catre Guvernele si Ministerele Agriculturii si Turismului din tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme create de situatia zonelor rurale si anume:

·        reducerea puternica a veniturilor agrare

·        îmbatrânirea si abandonarea agriculturii

·   noua cerere  privind mcdiul

·   stabilitatca populatiei

Motivatiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural si economic, putând fi  sintetizate astfel:

Motive sociale

·        criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina tendinta de disparitie pe care o manifesta gospodariile mici si traditionale

·        abandonarea pamânturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural

·        cresterea somajului în rândul tinerilor exodul rural: familiile taranilor pleaca la oras pentru a-si cauta de lucru

Motive culturale

·        cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau întretinute

·        slaba folosire a claidirilor traditionale

·        disparitia mestesugurilor

·        distrugerea mostenirii de arta locala

·        pierderea traditiilor

·        abandonarea grijii si preocuparii fata de locurile frumoase din natura care sunt  oferite de spatiul rural

Motive economice

·        veniturile foarte mici provenite din agricultura

·        dificultati în comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile taranesti

·        evolutia preturilor

·        surplusul de produse agricole

Însa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai sustinuta a turismului rural, remarcându-se:

Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere

Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta în general un factor important al dezvoltarii turismului rural.

Un aspect particular care are consecinte asupra turismului rural este multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii esalonate a concediilor de odihna.

Corelând acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport, costul sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca perspectivele selectarii mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel putin pentru perioadele scurte de timp.

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii înregistreaza o crestere spectaculoasa. Chiar daca în prezent, în tara noastra, modul de obtinere a alimentelor este, din fericire mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este mai putin adevarat ca factorii de stres generati de precaritatea economica, hipertrofierea, disfunctionalitatea si poluarea marilor orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a populatiei. Orientarea tot mai vadita a scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea cotidiana este fireasca si se înscrie într-o strategie mai mult sau mai putin deliberata de mentinere a sanatatii .



              .                         

Zone  rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse

si sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste în  aer curat la escalade sau excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de degustarea bauturilor si mâncarurilor traditionale.

Autenticitatea

Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind în majoritatea cazurilor dintr-un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.

Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta calitate se plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, între motivatiile care stau la baza optiunii pentru sejurul la tara.

Linistea si confortul psihic

Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor. Mecanismele care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile. Survine frecvent aspiratia voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de evadare în natura se regaseste aproape unanim între dorintele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori în mediul rural. Omul doreste de obicei 0 alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este surprinzator abandonul domiciliului în favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere într-un mediu linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine, mediul rural fiind cel care îi poate raspunde la toate aceste dorinte.

Afirmarea individualismului pe piata

Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru câstigarea unui segment stabil de consumatori, este 0 practica utilizata in mod curent, pentru impunerea diverselor produse pe pietele de consum.

În pofida caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice, turismul rural este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica 'în conditiile în care exista motivatie si competenta pentru popularizarea si vânzarea ofertei, respectiv primirea turistilor.

Teoretic, nu exista asezare rurala care sa nu poata oferi cel putin un produs de marca de natura sa suscite interesul turistului. Conditia prealabila .este ca marca sa fie autentica, originala, iar eforturile depuse pentru impunerea ei sa faca posibile cunoastere a si ulterior recunoasterea si cautarea ei. Extrapolând acest aspect la satul românesc, este evident ca, la nivelul majoritataii asezarilor rurale, emblematica definitorie a acestora este multipla : calitatea peisajului si caldura sufleteasca a locuitorilor, operele de arta si de tehnica populara, îndeletnicirile traditionale, portul popular, obiceiurile, gastronomia, resursele locului fac corp comun. Cheia consta în perpetuarea acestei diversitati, dar si decelarea elementelor care confera un plus de specificitate locala si care pot deveni în consecinta produse de marca, a caror unicitate le poate asigura consacrarea în circuitul turistic.

1.3.TIPURI DE TURISM ÎN SPAŢIUL RURAL

Turismul rural

Este un tip de servicii turistice în zone rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate în mici centre rurale. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind decorate într-un stil rustic care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem familial. 

Practicarea turismului rural se face într-un spatiu rural bine pastrat, cu specificul sau rustic dar nu necesita neaparat activitati în sectorul primar.

Se detaseaza aici câteva forme de turism rural ce pot fi luate în considerare:

·        de tip familial, situatie care presupune ca gospodaria gazda sa puna la dispozitia turistilor familisti bucataria proprie, urmând ca turistii sa-si asigure singuri prepararea prânzului si a cinei si procurarea majoritatati alimentelor prin reteaua comerciala locala, pregatita la rândul ei sa faca fata unor asemenea solicitari

·        prin gospodariile pensiune, destinate unui grup de 10 - 20 de gospodarii apropiate care practica turismul rural în solutia limitata de cazare si mic dejun

·        turismul spontan, care se refera la circulatia turistica interna, ocazionala, nedirijata, cu ramâneri solitare sau în grupuri restrânse în gospodariile taranesti pentru scurt timp si fara pretentii deosebite, pentru confortul cazarii, prepararea mesei sau alte servicii

Agroturismul

            Se desfasoara în zone naturale puternic modificate de om, în care sectorul primar este cel foarte evident. Include cazare, servicii pentru servirea mesei, oferite de catre agricultorii implicati în aceasta forma de turism considerata ca o activitate secundara.

La fel ca si turismul rural, agroturismul este o activitate economica complexa, cu o larga sfera de cuprindere, care pune în evidenta printr-un mecanism propriu circulatia turistica rurala.

Prin dezvoltarea serviciilor de gazduire si valorificare a produselor proprii si locale, agroturismul ofera o solutie de viitor pentru gospodariile rurale.

Agroturismul este capabil sa valorifice excedentul de cazare existent în gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti si sa ofere o serie de activitati care graviteaza în jurul gospodariei taranesti.

Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural, a ofertei si a diverselor servicii agroturistice în scopul obtinerii de venituri complementare, veniturile de baza provenind din activitatea agricola.

În ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in cadrul caruia se delimiteaza urmatoarele tipuri:     

Turismul ecologic, turism în natura

Este turismul care se desfasoara în zone naturale cu o ridicata valoare ecologica. în mod normal, implica faptul ca turistul sa aiba un interes enorm pentru acest aspect. Cele mai atragatoare din acest punct de vedere sunt marile zone naturale

Turismul cultural

Implica cele mai diverse catcgorii sociale si de varsta si consta în vizitarea siturilor rurale a caror destinatie se datoreaza existentei monumentelor istorice, caselor memoriale, muzeelor s.a. sau participarea la desfasurarea unor sarbatori sau datini traditionale (pelerinaje religioase, practici legate de calendarul agricol) sau evenimente sociale din viata comunitatii (hramuri, nunti).

O pondere mai mare a acestui tip de turism se remarca la categoriile tinere, în special elevi si studenti, sub forma turismului scolar de învatare sau descoperire. Din pacate, desi este o forma frecventa de turism rural, infrastructura turistica precara a habitatului rural si absenta unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip de turism sa fie aproape exclusiv de pasaj, impactul economic asupra detinatorilor patrimoniului turistic fiind practic insignifiant.

Turismul curativ

Dezvoltarea sa este favorizata de existenta unor conditii climatice favorabile (absenta poluarii, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativa), prezenta izvoarelor de ape minerale cu proprietati terapeutice, a apelor termale, a salinelor, toate asociate eventual cu posibilitatile de aplicare a remediilor consacrate în medicina populara (fitoterapia, apiterapia, hidroterapia).Existenta disponibilitatilor de acest fel pot conduce la elaborarea unor oferte turistice care pot rivaliza cu cele din statiunile balneare si climaterice consacrate.

Turismul sportiv, turismul de aventura

Mediul rural poate constitui un spatiu important pentru sustinerea activitatilor sportive de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi de iarna, orientare turistica.

În anumite situatii, turismul sportiv capata accente de turism de aventura, atunci când obiectivul îl constituie practicarea unor activitati, desemnate în limbajul de specialitate prin sintagma de sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fara motor s.a.).

Practicarea unora dintre aceste sporturi necesita 0 anumita politica manageriala a produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitatia).

Altele în schimb, pot atrage turistii printr-o amenajare tehnica minima, dublata desigur de favorabilitatea mediului natural si mai ales de calitatea primirii (sporturile de iarna, pescuitul sportiv, alpinismul, orientarea turistica, speleoturismul).

Turismul religios

Poate avea de asemenea un impact deosebit în dezvoltarea turismului rural prin conturarea unor destinatii certe. Sunt bine cunoscute efectele benefice, în acest sens, exercitate de pelerinajele religioase de amploare, de exemplu Lourdes în Franta si Stonehenge în Marea Britanie.

În tara noastra se remarca cresterea prestigiului Bisericii, reîntoarcerea unei parti semnificative a populatiei la practicile vietii spirituale traditionale si aparitia unor focare de misionarat, în special asezamintele monahale, care polarizeaza interesul unui numar apreciabil de credinciosi. Este cunoscuta în acest sens atractia exercitata de unele manastiri precum cele de la Rohia si Bârsana (Maramures), Nicula (Cluj), Sâmbata de Jos (Brasov), Posaga (Alba), Izbuc (Bihor).

Asezamintele religioase, depozitarele unor valori artistice si spiritua1e remarcabile, au intrat de mult timp în sfera atractiei turistice: Putna, Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor, Agapia, Neamt, Tismana si multe altele.

Turismul de agrement

Se practica  sub forma neorganizata si consta în petrecerea partiala sau integrala a concediului individual sau cu familia, într-un stiu de cazare (casa, camera mobilata) existent în mediul rural, obtinut prin diverse modalitati: mostenire familiala, închiriere pe durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude.

În linii generale, îmbina caracteristicilc turismului pentru natura cu cele ale turismului de sanatate.

Turistul este tentat sa observe natura, sa o cunoasca si chiar sa se integreze în ea prin diferite activitati: observarea pasarilor, identificatea speciilor de plante, culesul plantelor medicinale, a fructelor de padure, ciupercilor, plimbari si altele. El poate beneficia de caldura si de atentia acordata de catre comunitatea locala, cu sprijinul careia obtine facilitatile necesare adoptarii, chiar si temporare unei alimentatii naturale, neindustrializate, întelegerii traditiilor si mentalitatilor locului respectiv.

1.4.POLITICA EUROPEANĂ DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL

În România, precum si în Uniunea Europeana, din cauze relative, dar în mod clar au aparut diferente majore între anumite regiuni, diferente care în mod general erau defavorabile mediului rural fata de cel urban. Aceasta a generat un nivel de trai mai scazut al populatiei din mediul rural (învatamânt, sanatate, posibilitati de angajare, nivelul veniturilor), fapt care conduce la tensiuni sociale crescânde, atragând dupa sine necesitatea implicarii factorilor politici responsabili.

Pentru a atenua cauzele acestor diferente,  în U.E. s-au înfiintat asociatii si s­au alocat fonduri financiare,s-au dat chiar si legi speciale, care au un rol din ce în ce mai important în dezvoltarea mediu1ui rural..

Fondurile speciale înfiintate si puse la dispozitie de U.E., sunt accesibile numai în conditiile existentei unor programe de dezvoltare regionala bine definite.




Se considera mult mai importanta calitatea vietii decât cantitatea bunurilor consumate. Dintre natura, societate si economie, elementul constant este natura, celelalte existând doar prin interactiunea lor. Din acest punct de vedere sunt esentiale, hotarâtoare doar nevoile naturale, iar societatea si mai ales economia trebuie sa se adapteze la acestea.

Eficienta sociala a dezvoltarii regionale si în special a celei rurale este asigurata prin partenierate si programe, iar eficienta economica prin concentrarea resurselor si cofinantare.

În Europa gasim numeroase legi si publicatii referitoare la acest domeniu.

Declaratia de la Cork si Carta Europeana a Zonelor Rurale sunt considerate ca puncte de referinta. Principiile sustinute de acestea au devenit parte integranta a politicii U.E.

Obiectivele Declaratiei de la Cork pot fi sintetizate în urmatoarele:

·        prevenirea migratiei populatiei de la sate

·        lupta împotriva saraciei

·        crearea de noi locuri de munca

·         eliminarea dezavantajelor, satisfacerea nevoilor crescânde de sanatate, de dezvoltare a personalitatii, a conditiilor de munca si de odihna

În ideile prezentate în Carta Europeana a Zonelor Rurale, programele

de dezvoltare trebuie sa se bazeze pe avantajele locale si pe factorii regionali, sa sustina initiativa privata si sa promoveze prin orice mijloace dezvoltarea bazata pe forte proprii.

Ţarile din centrul si estul Europei aflate pe calea reformei necesita 0 atentie din ce în ce mai mare.Trebuie implementate strategii politice speciale pentru rezolvarea problemelor specifice, dar implementarea acestor proiecte trebuie realizata de fiecare tara în parte.

În anul 1987, Consiliul U.E. propune relansarea spatiului rural printr-un program larg care avea ca obiective:

·        pastrarea identitatii culturale

·        salvarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural european ca factor de ameliorare a vietii si ca sursa de dezvoltare socia,economica si culturala. S-au avut în vedere mai multe tari, mai multe regiuni si mai multe tematici.Tematicile au avut diverse semnificatii, diverse dimensiuni si particularitati locale.

A fost propusa urmatoarea schema de lucru: specialisti din toata Europa au identificat rutele si au elaborat harti s-a creat o emblema comuna pentru vizualizarea pe întreg teritoriul european s-a trecut la coordonarea unui ansamblu pe actiuni asociative cu parteneri publici si privati adresându-se în principal tineretului Accste începuturi s-au realizat printr-un atelier creat-ATEART-AteIier Transfrontalier pour l'Environement et les Actions en Rural Teritoire Scopul a fost acela de dezvoltare regionala, de a gasi apropieri transfrontaliere, de a favoriza cunoasterea altor popoare, acceptarea diferentelor si promovarea dialogului cultural comun, care sa duca la protejarea bogatiilor naturale si spirituale ale fiecarui popor.

Actiunile au devenit actiuni pilot în ideea de a servi ca exemple în actiunile ce vor  urma pe intreg teritoriul european.

1.5.PROGRAMELE  EUROPENE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL ROMÂNESC

Ţara noastra are toate motivele pentru a aborda cu atentie si interes problematica spatiului rural.

Avem norocul unei mosteniri extraordinare: unul dintre cele mai bogate, diversificate si în mare parte cel mai putin alterat spatiu european.

Participând în programele Uniunii Europene, România va beneficia de experienta altor tari si împreuna cu acestea va elabora strategii de pastrare si dezvoltare a spatiului rural românesc.

Integrarea tarilor candidate în politicile structurale ale Comunitatii Europene se va desfasura în cateva stadii:

Primul stadiu, care a durat pâna în anul 2000, a constat în continuarea ajutorului financiar si cooperarea tehnica cu tarile din Europa Centrala si de Est ( CEEC ) prin intermediul programului PHARE început în 1989.

România a primit prin acest program 731 milioane ECU în perioada 1990-­1996, principalele sectoare vizate fiind agricultura si turismuI.

Al doilea stadiu începe din anul 2000 si pâna la data aderarii, asistenta Comunitatii venind cu doua programe financiare de pre-acces:

·        programul PHARE cu noile sale directii de lucru

·        programul SAPARD

Programul SAPARD (Special Action Programme for Pre-accesion Aid for Agriculture and Rural Developement) va acorda un fond de 500 milioane EURO per an pentru agricultura si dezvoltarea rurala, în cadrul acestui program putându-se conta pe 38.054 milioane EURO pentru dezvoltarea turismului rura1.Al treilea stadiu: dupa aderare va începe implementarea Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune pe baza unor reguli si a bugetelor adoptate in 1998.

Obiectivele Fondurilor Structurale sunt: adaptarea economica a regiunilor mai putin dezvoltate, sprijinirea regiunilor cu pronuntat declin economic prin reconversie economica, combaterea somajului pe lunga durata, adaptarea fortei de munca, transformarea si comercializarea produselor agricole, diversificarea economica si adaptarea structurala a regiunilor vulnerabile (regiuni cu tendinta de depopulare în care agricultura e prioritara), sprijinirea regiunilor cu o populatie redusa.

Strategia de preacces a României în Uniunea Europeana presupune participarea activa a României în cadrul programelor comunitare.

În Agenda 2000 referitor la opinia Comisiei asupra cererii de aderare, este analizata participarea României în programele comunitare, proiectele realizate si implementarea programului PHARE.

România participa deja în programele ECOS-OUVERTURE, YOUTH FOR EUROPE, pregatindu-se sa participe la programele LIFE, SAVE, LEADER III, acesta din urma având o importanta deosebita pentru dezvoltarea turismului rural, scopul programului fiind revitalizarea spatiului rural.

România a participat cu aproape 50 de proiecte în cadrul programului ECOS­OUVERTURE. Din totalul acestor proiecte, 12 % au avut drept obiectiv turismul rural, de exemplu:

·        Agrinet (parteneri fiind Italia, Finlanda, Ungaria, România)

·        Villages Roumains (Belgia, Grecia, Franta, România)

·        Tradelink promoter (Ungaria, Irlanda, Belgia, România)

·        Recotour (Franta, Albania, Bulgaria, Spania, România)

·        Transhumanta (Spania, Italia, România)

1.6.TURISMUL RURAL ÎN ROMÂNIA

În România, turismul s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, datorita pozitiei geografice a tarii noastre care era strabatuta de doua rute comerciale foarte importante. Prima ruta pleca din Italia din orasele Venetia si Genova, trecând prin Vicina, Cetatea Alba, apoi Cernavoda si continuând spre Lvov în Ucraina, un vechi centru cultural si comercial. A doua mare ruta pornea din Flandra si stabatea Europa de la nord spre sud, trecând si prin orasele Sibiu, Brasov si Bistrita.

Turismul rural nu este un fenomen nou în România, acesta începând prin initiative personale. Migratiile sezoniere facute cu scopul de a cauta aer curat si relaxare au fost foarte populare la începutul secolului si în perioada interbelica. Astfel, înca de atunci existau foarte multe sate care îndeplineau functia de "turism satesc", cum ar fi: Jiblea, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Sacelu, Amara, sapte Sate, Zizin si multe altele.

În anii 1960, turismul satesc exista pe tarmul Marii Negre în satele: Costinesti, Mamaia ... sat, Agigea, 2 Mai, precum si în Delta Dunarii în sate ca Sfântul Gheorghe si Murighiol.

În anul 1970 Biroul National de Turism "Carpati Bucuresti" a fost singura organizatie de turism de acord sa negocieze în strainatate pentru a aduce turisti din vest, pentru a-si petrece prin programele prezentate, vacantele în sate traditionale, selectate dupa criterii specifice, unde turistii sa poata participa la activitatile micilor fermieri, locuind în casele lor si luând parte la evenimentele importante si festivitatile populare.

Centrul de studiu al Ministerului de Turism a întocmit documente specifice si stiintifice, care însotite de ordinul acestuia numarul 297 I 972, au fost trimise Biroului Regional de Turism, pentru a identifica sate care sa îndcplineasca criteriile necesare desfasurarii în bune conditii a activitatii de turism rural. Au fost selectate 117 sate dintr-un capat în altul al tarii, din care au fost alese 10 pentru a le experimenta în vara anului 1973. Aceste sate au fost : Sf. Gheorghe, Murighiol (Tulcea), Fundata (Brasov), Rucar (Arges), Vaideni (Vâlcea), Tismana (Gorj), Rasinari (Sibiu), Halmagiu (Arad), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldavitei (Suceava).

Dupa anul 1979, prima institutie care a promovat idea de turism rural în România, a fost Agentia Nationala a Zonei Montane - A.N.Z.M., sub conducerea lui Radu Rey. În cadrul acesteia, se punea un accent deosebit pe complementaritatea dintre activitatile de turism si cele agricole, fiind în mare parte o încercare de aplicare a modelului tirolez de turism rural, având în centrul preocuparilor ferma.

Un mod diferit de abordare a fost propus de ANTREC (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural), creata la Bran în anul 1994, având drept nucleu 0 întreprindere privata de tip S.R.L. A dat o mare importanta inventarierii structurilor de cazare, cresterii numarului de membri si creerii de filiale judetene.

Desi obicctivul declarat al acestei asociatii este dezvoltarea turismului rural în România, preocuparea majora vizeaza reproducerea în mediul rural a confortului urban, fapt ilustrat si de normele de clasificare pe care asociatia le-a elaborat împreuna cu Ministerul Turismului si în care caracterul de turism cultural si ecologic  nu  se reflecta.

Cel de-al treielea mod de abordare este cel propus de organizatia OVR­Operation Villages Roumains, care are în centrul atentiei participarea comunitati  locale la dezvoltarea turismului.

Aparuta în anii 1988-1989 în Belgia pentru a lupta împotriva planului de sistematizare a satelor românesti, OVR s-a ocupat dupa decembrie 1989, cu distribuirea ajutoarelor umanitare si cu punerea în aplicate a unor proiecte de cooperare între comunele partenere, dezvoltarea turismului rural ocupând un loc aparte în cadrul dezvoltarii globale si integrate.

În luna octombrie 1991, a fost lansat proiectul turistic al satelor pilot, în urma caruia 14 sate din 8 judete ale tarii, au fost selectate si incluse într-un program de parteneriat intercomunal cu scopul de a initia, dezvolta si promova turismul rural în România. Acest program a fost recunoscut si sprijinit de catre Uniunea Europeana, prin programul ECOS, prin organizarea unor întâlniri, stagii si seminarii dezvoltate pe mai multe axe: definirea obiectivelor commune, organizarea formarii personalului si crearea de mijloace de informare si promovare turistica.



Crearea în anul 1994 a retelei OVR - România ca asociatie nationala a satelor din România, a fost urmata de realizarea unui studiu de asistenta pentru pregatirea dezvoltarii turismului rural în tara noastra.

A început apoi dezvoltarea unei suite de programe care aveau drept scop dezvoltarea locala prin turism rural.

Programul PHARE - Lien, desfasurat între anii 1994 - 1996, a constat în sprijinirea materializarii unor proiecte de dezvoltare rurala care vizau între altele îmbunatatirea confortului locuintelor sau formarea unor agentii de dezvoltare locala.

Programul PHARE - INTERREG 1995 - 1996, a condus la realizarea unui sistem unitar de semnalizare turistica în toate cele 14 sate,amenajarea birourilor de informare în aproximativ 10 sate, organizarea unor cursuri de pregatire a gazdelor, editarea buletinului informativ SA Turism .

Dar cel mai important a fost programul PHARE - Turism, aplicat la nivelul a 4 zone pilot, criteriile de selectie fiind urmatoarele :

·        existenta prealabila a unei structuri juridice având ca obiect dezvoltarea turismului la nivel local

·        existenta prealabila a unei activitati turistice locale, axata pe 0 retea de cazare

·        amplasarea satului într-una din zonele prioritare definite de Ministerul Turismului

·        infrastructurile din domeniul comunicatiilor existente sau în curs de

amenajare

·        amplasarea geografica a satului în lungul unei axe de legatura

·        motivatia locala

În cadrul acestui program în care beneficiar era Ministerul Turismului, OVR a fost responsabila cu dezvoltarea turismului rural, mai ales a infrastructurii generale si specifice în misiunea ANTREC a fost de promovare si comercializare, principalele obiective fiind :

·        realizarea catalogului national al gospodariilor cuprinse în reteaua de turism rural

·        participarea la târguri de turism

·        realizarea unui sistem national unitar

·         de rezervare si comercializare a ofertelor turistice

Din cele prezentate rezulta ca au fost depuse eforturi substantiale în directia dezvoltarii turismului în spatiul rural românesc.Programele cerute în zonele mentionate au avut un impact deosebit asupra dezvoltarii locale prin turism rural, soldându-se cu rezultate pozitive acolo unde au beneficiat de întreg suportul comunitati si asociatiei locale.

1.7. BENEFICIILE SOCIALE sI ECONOMICE ALE TURISMULUI RURAL PENTRU SATUL ROMÂNESC

Activitatea turistica poate sa rezolve unele dintre problemele economice si de munca în care este implicata populatia rurala. Avantajele care se obtin în urma practicarii turismului rural pot fi de natura economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona:

Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca

Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor rurale, confruntate în general cu fenomenul de depopulare, survenit în special ca urmare a absentei unei perspective materiale certe a locuitorilor

Aportul de lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor de munca în servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta medicala. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar daca conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin atragator decât crearea de noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea comunitatilor rurale si în special a celor de tip marginal, care nu beneficiaza de efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate în zonele rurale au confirmat rolul turismului în conservarea locurilor de munca si diminuarea fenomenului de poluare.

Crearea de noi locuri de munca

Crearea de noi locuri de munca este posibila în conditiile în care implementarea locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este asociat în special practicilor hoteliere si de restaurant. În spatiul rural, reusita acestora creaza perspective pentru cazarea turistilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activitatilor legate de comertul cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.

Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca

Marea majoritate a zone lor rurale prezinta o slaba diversitate în modul de utilizare a fortei de munca, ocupata aproape în totalitate în sectorul agricol.

Diversificarea activitatilor într-un context turistico-economic favorabil poate atrage dupa sine de asemenea stabilizarea populatiei rurale.

Pluriactivitatea

Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea desemneaza situatia în care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei se realizeaza prin prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), în completarea activitatii de baza. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a închiria camere, de a ajuta administratia locala prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi s.a.).

Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul declinului unui tip de activitate, cât si în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea sezoniera a activitatilor agricole.

Promovarea si dezvoltarea serviciilor

Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu atât mai mult cu cât numeroase colectivitati rurale sunt grevate înca frecvent de absenta unor facilitati de servicii corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse, cauzata de cresterea numerica a clientelei (inclusiv a celei turistice)

poate permite expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor lucrari de ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizari, electrificari, semnalizari rutiere si turistice), dezvoltarea transportului în comun, a serviciilor postale si de comunicatie .

Este la fel de importanta atragerea si mentinerea clientelei, cât si sporirea

acesteia; acest fapt nu se realizeaza de la sine, fiind necesara 0 politica concentrata a tuturor variabilelor care actioneaza asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se impune ca ele sa dobandeasca disponibilitatea de a oferi servicii de calitate, susceptibile permanent de reînnoire, de adaptare la dinamica rapida a motivatiilor turistului.

În special în cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura si sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la mentinerea viabilitatii lor. Evident, este de presupus ca respectivele asezari sa posede elemente particulare de atractie turistica, iar fenomenul de circulatie turistica sa fie stimulat si amplificat prin comercializarea adecvata a ofertei turistice.

Sustinerea economica a agricultorilor este 0 problema majora în mediile economice si politice. Numeroase studii efectuate în tari cu traditie în turism rural au evidentiat ca veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin promovarea vizitelor în fermele agricole care poseda diverse functii de atractie (echitatie, vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vânzarea produselor specifice gospodariei sau satului.

Pe lânga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze în activtatiti turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social. ea urmare a contactelor cu citadinii, pe langa aportul de varietate În modul de viata speciflc, adeseori solitar, satenii pot deveni mai bine informati despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact favorabil asupra propriei lor conditii social-economice si culturale.

Promovarca si sustinerea artei populare, a industriei locale de artizanat

Arta si artizanatul rural ocupa un loc important în patrimoniul cultural al fiecarei tari. Turismul rural poate ajuta aceste activitati atât prin recunoasterea importantei lor, cât si prin comercializarea produselor de artizanat.

Ţara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate si autenticitate a creatiilor artistice rurale ..

Pe lânga dimensionarea economica pe care 0 implica, aceste preocupari reprezinta mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale românesti si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile si de stimulare a interesului turistic.

Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care faciliteaza comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui prima parghie apta sa asigure înscrierea unei asezari rurale în sfera activitatii turistice.

Pe lânga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile si alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul în mediul respectiv a altor colectivitati artistice, ceea ce contribuie la îmbogatirea vietii culturale.

Reabilitarea patrimoniului edilitar

Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza în conditiile existentei unui flux turistic, în principal pe doua cai. În primul rând conservarea sau restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin practicarea unor taxe de acces. În al doilea rând, crearea unui potential de cazare implica restaurarea si repunerea în circuit a imobilelor parasite ca urmare a fenomenului de depopulare.

Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere disponibile pentru închiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi, amenajari pentru pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.), pe termen lung, sunt initiative benefice pentru comunitatea însasi, ca beneficiara a investitiilor facute.

Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale generatiei tinere si pot contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de noi locuitori.

Atragerea de noi investitii

Turismul rural prezinta avantajul ca actioneaza în sensul deschiderii de noi perspective investitionale. Astfel, turismul înlesneste o punere în contact a oamenilor proveniti din cele mai diverse medii, iar ideile si actiunile, dirijate spre valorificarea superioara a diverselor resurse locale, survin inerent.Între turistii potentiali ai mediului rural se pot înscrie si oameni de afaceri care au abilitatea de a sesiza mai rapid perspectivele implantarii de noi activitati si perspectivele financiare ale acestora, aspecte care pot fi benefice prin efectele lor pentru comunitatea rurala (locuri de munca, modernizarea infrastructurii si a serviciilor. patrunderea în circuitul informational etc.). Evident ca pastrarea unor amintiri placute despre vacantele rurale poate incita oamenii de afaceri la demararea investitiilor în mediul respectiv.

Pe scurt, ca orice activitate de tip productiv, si turismul rural poate antrena efecte sinergetice de crestere, prin atragerea de noi variabile în procesul de proiectare si în strategia de functionare.













Document Info


Accesari: 28354
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )