Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Turismul durabil si amenajarea turistica a teritoriului

Turism


Turismul durabil si amenajarea turistica a teritoriului

2.1. Dezvoltarea durabila la începutul mileniului 3



            "Va cunosc suficient de bine ca sa va consider colegii mei jefuitori ! Nu exista nici o companie industriala pe Pamânt, fie ca e a mea, a dumneavoastra sau a oricui altcuiva care sa fie durabila. Ma consider acuzat de propria mea constiinta, nu de alte persoane, ca fiind un jefuitor al Pamântulu 757d31h i. Dar nu dupa definitiile date de civilizatia noastra. În conformitate cu aceasta sunt un lider al industriei, un fel de erou al lumii moderne. Dar în realitate prima revolutie industriala este eronata pentru ca nu functioneaza. Nu este durabila si rezulta ca este o greseala. Trebuie sa o depasim si sa trecem la o revolutie industriala mai buna si sa o realizam corect de data asta." (Ray Anderson - adresându-se liderilor miscarilor civice si economice din Carolina de Nord).

            În ultimii 20 de ani se observa tot mai clar ca modelul actual de dezvoltare este necorespunzator. De la pierderea biodiversitatii, prin defrisarea padurilor sau pescuitul excesiv, pâna la efectul pe care îl are modelul de consum asupra mediului si climei. Modul de viata prezent reprezinta o povara tot mai mare pentru planeta - aceasta nu poate fi durabila.

            Presiunea tot mai mare care se exercita asupra resurselor si sistemelor mediului înconjurator, cum ar fi apa, solul si aerul, nu poate continua la nesfârsit. Mai ales ca populatia planetei continua sa creasca si deja avem o lume în care un miliard de persoane traiesc cu mai putin de un dolar pe zi, peste opt sute de milioane de persoane sunt subnutrite si peste doua miliarde si jumatate nu au acces la asistenta medicala.

            O definitie folosita foarte des si acceptata la nivel international considera dezvoltarea durabila ca fiind: "o dezvoltare care satisface nevoile prezente fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a satisface nevoile lor." La nivel global nu este posibila nici macar satisfacerea nevoile prezente fara a mai mentiona si nevoile generatiilor viitoare.

            Daca nu se va începe sa se realizeze un progres real în ceea ce priveste reconcilierea acestor contradictii, întreaga populatie, indiferent de regiunea în care traieste, va avea un viitor care este mai putin sigur decât cel pe care l-a avut în ultimii cincizeci de ani. Trebuie sa se realizeze o miscare decisiva spre o dezvoltare durabila pentru ca aceasta reprezinta decizia corecta si pentru ca este în interesul întregii planete pe termen lung. Aceasta reprezinta cea mai buna speranta pentru a se asigura un viitor.

Datorita importantei tot mai mari pe care guvernele o acorda dezvoltarii durabile, acestea au stabilit o serie de prioritati pentru actiuni imediate.

1. Protejarea resurselor naturale si îmbunatatirea mediului înconjurator. Resursele naturale sunt vitale pentru existenta noastra. Sanatatea si buna starea noastra sunt strâns legate de calitatea apei, solului, aerului si resurselor biologice. Peisajele si viata salbatica sunt inseparabile de cultura noastra si au inspirat arta si literatura. Economia noastra si sectoarele industriale-cheie depind direct si indirect de ecosisteme functionale. Multe persoane cred ca resursele naturale au rolul lor intrinsec, adica sunt importante pentru bunastarea lor, fara a tine cont de valoarea lor functionala.

Avem nevoie de politici consistente pentru a proteja aceste resurse naturale de care depindem. Dezvoltarea legaturilor dintre politicile individuale din domeniul mediului înconjurator reprezinta cheia abordarii noastre pentru a proteja resursele naturale, ca întreg. Este extrem de important ca odata cu cresterea presiunilor asupra resurselor naturale sa putem sa exploatam legaturile dintre prioritatile individuale.   

2. Consum si productie durabile.  Consumul si productia durabile presupun sa se obtina mai mult folosind mai putin. Modelele prezente de consum si productie din tarile dezvoltate nu pot fi copiate la nivel global. Presiunile asupra mediului înconjurator cele mai mari si care cunosc cea mai rapida crestere sunt exercitate de energia si apa consumata de gospodarii, consumul de alimente, transportul si turismul. În timp ce politicile de mediu din trecut se axau în special asupra poluarii provenite de la activitatile de  productie interna, în prezent trebuie sa se concentreze eforturile asupra unui spectru mai larg care sa includa întregul ciclu de viata al bunurilor, serviciilor, materialelor, incluzând aici si impactul ce îl pot avea si în afara granitelor tarii de provenienta. Reducerea impactului ecologic din interiorul unei tari ar avea o valoare neesentiala daca rezultatul ar fi doar mutarea acestor probleme peste granita.

Succesul va implica atacarea unui complex de factori care afecteaza modelele de consum si productie. Valorile sociale si culturale sunt determinate de aspiratiile si deciziile oamenilor. Producatorii si comerciantii au o influenta majora atât asupra consumatorilor cât si asupra furnizorilor. Schimbarea va trebui sa implice inovatii în tehnologie si comportament.

3. Comunitati durabile. Nici o comunitate din lume nu vrea sa se confrunte cu problemele care pot sa le arunce într-un ciclu de degradare si saracie, având ca si consecinte o scadere a calitatii mediului si sanatatii, cresterea infractionalitatii si a somajului.

Scopul nostru trebuie sa fie crearea de comunitati durabile - locuri, în care oamenii vor sa traiasca si sa munceasca acum si în viitor. Ţelul nostru trebuie sa fie îmbunatatirea vietilor oamenilor din comunitatile sarace care au o calitate a vietii redusa (calitate redusa a mediului, acces redus la servicii precum sanatate, învatamânt si transport).

4. Schimbarea climei si energia. Schimbarea climei se poate observa si în prezent. Temperaturile si nivelul marilor cresc, învelisurile de gheata si zapada scad, iar consecintele pentru biosfera pot fi catastrofale. Concluziile stiintifice releva ca eliminarea de gaze de sera în atmosfera - cum ar fi bioxidul de carbon si metanul - de catre activitatile umane sunt principala cauza a schimbarilor climaterice. Trebuie sa asiguram o schimbare profunda a modului, în care generam si folosim energia. Trebuie sa stabilim un bun exemplu si sa îi încurajam si pe altii sa îl urmeze.

2.2. Turismul durabil

           

Turismul durabil, în sensul cel mai pur, poate fi definit ca o industrie care încearca sa aiba un impact cât mai mic asupra mediului înconjurator si culturii locale, dar în acelasi timp sa sprijine cresterea veniturilor, reducerea somajului si conservarea ecosistemelor locale.

Turismul durabil îndeplineste simultan mai multe caracteristici:

·        Sprijina integritatea locului. Turistii cauta agenti economici care accentueaza caracterul local în arhitectura, bucatarie, atractii, estetica si ecologie. La rândul lor, veniturile din turism determina o crestere a valorii a acestor active în rândul populatiei autohtone.

·        Stimuleaza calitatea nu cantitatea. Comunitatile nu masoara succesul turismului prin numarul de vizitatori ci prin durata medie a sejurului, cheltuielile facute de turisti si calitatea experientei.

·        Nu îsi abuzeaza produsul. Actionarii anticipeaza cresterea presiunii si aplica limite si tehnici de management pentru a preveni disparitia sau distrugerea unor resurse. Firmele trebuie sa coopereze pentru a sprijini habitatele si resursele naturale, precum si cele culturale.

·        Este informativ. Calatori nu învata doar despre destinatia lor, ci si cum sa ajute si sa sprijine caracterul acesteia, adâncind astfel experienta acumulata. Localnici vor învata ca rutina si activitatile zilnice pot fi interesante pentru straini.



·        Îi sprijina pe localnici. Firmele de turism încerca sa angajeze si sa pregateasca localnici, sa cumpere produse locale si sa foloseasca serviciile locale.

·        Este profitabil pentru toti membri societatii. Dezvoltarea si planificarea la nivel local sau regional a turismului trebuie realizate astfel încât membrii societatii sa fie principalii beneficiari ai veniturilor din aceasta activitate.

·        Conserva resursele. Turisti constienti din punct de vedere ecologic, favorizeaza firmele care reduc poluarea,  consumul de energie, iluminatul nocturn care nu este necesar, folosirea apei si a produsele chimice.

·        Respecta cultura locala si traditia. Vizitatorii straini observa si învata traditiile si obiceiurile locale. Populatia rezidenta învata cum sa faca fata cerintelor turistilor care pot sa fie diferite de ale lor.

·        Înseamna excursii extraordinare. Vizitatorii încântati si satisfacuti vor lua cu ei noi cunostinte si îsi vor trimite prietenii sa treaca prin aceleasi experiente - ceea ce asigura un flux continuu de turisti.

Organizatiile si institutiile internationale au realizat importanta si influenta pe care dezvoltarea durabila o poate avea asupra turismului. Din aceasta cauza acestea au încercat sa ofere consiliere, planificare si sprijin spre o mai buna implementare a ideilor de turism durabil la nivel local si regional. Dintre documentele care contin asemenea propuneri enumeram: Carta pentru Turismul Durabil (Aprilie 1995), Declaratia de la Berlin (Martie 1997), Declaratia pentru Ecotursim (Mai 2002), Declaratia de la Muscat (Februarie 2005).

Propunerile si concluziile din aceste declaratii sun similare. Acestea se refera în primul rând la recunoasterea importantei turismului:

·      cresterea importantei economice a turismului, previziunile de crestere globala ale acestuia, raspândita geografic spre noi destinatii si rolul în procesul de dezvoltare per ansamblu;

·      numeroasele implicatii ale turismului la nivelul societatii, mai ales în privinta respectului fata de elementele socio-culturale ale tarilor gazda si fata de resursele naturale si antropice ale acestora;

·      rolul-cheie jucat de autoritatile locale si regionale în dezvoltarea, promovarea si managementul turismului aflat în jurisdictia acestora;

·      importanta adaptarii sensibile a arhitecturii si respectul pentru simtul locului în vederea unui turism durabil;

·      un mediu înconjurator sanatos cu peisaje frumoase reprezinta baza unei dezvoltari viabile pe termen lung a tuturor activitatilor legate de turism;

·      natura are o valoare intrinseca si ea necesita o conservare a speciilor si respectarea biodiversitatii;

·      impactul semnificativ pe care turismul îl poate avea asupra mediului antropic, atât pozitiv, cât si negativ;

·      responsabilitatile pe care le au atât a guvernului cât si a sectorului privat în vederea asigurarii faptului ca acest impact este pozitiv;

·      rolul pozitiv pe care turismul poate sa îl joace în protectia si conservarea atractiilor naturale si culturale;

·      idealurile pentru o dezvoltare durabila cuprind eficienta economica, marirea coeziunii sociale si culturale si protectia mediului înconjurator pot fi aplicate pentru toate formele de turism.

            La aceste conferinte, participantii au formulat o serie de propuneri si initiative pe care le considera necesare pentru a sprijini dezvoltarea turismului durabil.

A. Propuneri generale(la nivel strategic):

·        Promovarea procedurile de planificare strategice pentru turism, pentru a asigura o dezvoltare durabila a turismului;

·        Adoptarea de politici si strategii legate de dezvoltarea infrastructurii turismului pentru a asigura un mediu înconjurator mai bun atât pentru rezidenti cât si pentru turisti;

·        Implementarea de procese de planificare ce sunt transparente, echitabile si democratice;




·        Alinierea planurilor si proiectelor de dezvoltare a turismului, la cerintele obiectivelor si nevoilor comunitatilor locale si respectul pentru mediul înconjurator;

·        Sa se asigure ca mediile turistice antropice reflecta si respecta diversitatea culturala;

·        Promovarea si diseminarea cunostintelor practicii pozitive în domeniul amenajarilor turistice, printre politicieni, angajatori, angajati si turisti;

·        Toate institutiile implicate, atât din sectorul public cât si privat, trebuie sa coopereze la nivel local, national si international pentru a întelege împreuna cerintele turismului durabil. O atentie marita trebuie acordata regiunilor transfrontaliere care înglobeaza teritorii din mai multe tari;

·        Monitorizarea impactului pe care îl are turismul asupra mediului folosind indicatorii OMT, în legatura cu elementele economice, culturale si ecologice;

·        Promovarea si stabilirea de parteneriate între investitorii din turism, din sectorul public si privat, pentru a asigura o dezvoltare durabila a infrastructurii turistice ordonata care sa respecte cultura si economia locala;

·        Încurajarea activitatii de cercetare a universitatilor si a institutiilor academice, pentru dezvoltarea principiilor si regulilor;

·        Promovarea activitatile turistice care pot contribui direct sau indirect la conservarea diversitatii biologice si naturale si la sprijinirea comunitatilor locale;

·        Legislatia trebuie redactata astfel încât se respecta conservarea diversitatii biologice si naturale, incluzând aici si mobilizarea de fonduri pentru turism.

B. Propuneri specifice  

·        Integrarea cerintelor si oportunitatilor oferite de sectorul turistic, în cadrul unor planuri economice, astfel încât sa se asigure de o dezvoltare durabila si un proces de regenerare;

·        Crearea de embleme culturale distincte care reprezinta traditiile locale pentru a putea folosi corect întreaga paleta de resurse;

·        Activitatile turistice (planificare, masuri pentru a crea infrastructura si operatii turistice), care se preconizeaza ca vor avea un impact asupra diversitatii natural si biologice trebuie supuse unor previziuni de impact asupra mediului;

·        Activitatile turistice trebuie planificate, luându-se în considerare integrarea socio-economica, culturala si ecologica la toate nivelele. Trebuie depuse toate eforturile pentru a sprijini implementarea planurilor turistice integrate;

·        Crearea de politici si propuneri generale la nivel local, regional si urban care sa asigure corecta integrare a turismului în viata acestor structuri si sa ofere propuneri specifice pentru lucrarile arhitecturale si urbane;

 

2.3. Capacitatea optima de primire turistica

            Din punct de vedere durabil pentru amenajarea turistica a teritoriului o importanta mare trebuie acordata capacitatii optime de cazare în raport cu  gradul de concentrare a circulatiei turistice. Definitiile clasice pentru capacitatea optima de cazare exprima legatura dintre turisti, impactul acestora si mediul înconjurator. Profesorul Vasile Glavan considera "capacitatea de primire ca fiind capacitatea zonei de destinatie de a absorbi turismul, pâna la limita impactului negativ asupra acesteia."

            Nu trebuie neglijat nici impactul ce îl au investitiile în turism, materializate prin infrastructura sau constructii care la rândul lor pot avea un impact negativ asupra zonei în care sunt realizate.

            Exista mai multe modalitati de calculare a capacitatii optime de primire a unui teritoriu sau statiuni. Pentru exemplificare va prezentam o formula de calcul al capacitatii optime de primire a unui spatiu:

           

în care:

COP - capacitatea optima de primire turistica,

S    - suprafata spatiului în hectare sau m2,

Kv - coeficient de corectie a gradului de utilizare a spatiului sau statiunii, poate lua valori de la 0,50 la 0,75 - 0,80

N - norma de utilizare a spatiului în hectare sau m2.

            Din punctul de vedere al categoriilor capacitatii optime de primire turistica, profesorul Glavan a identificat mai multe categorii.



a)      Capacitatea optima de primire ecologica, care vizeaza nivelul de dezvoltare de la care mediul devine degradat sau compromis. La orice nivel al utilizarii trebuie puse doua probleme: modul în care turismul afecteaza ecosistemul (sol, apa, aer, relief, plante si animale) si costul refacerii ecosistemului.

b)      Capacitatea optima de primire fizica, care vizeaza nivelul dezvoltarii turistice la care facilitatile oferite de teritoriu sunt saturate sau încep sa manifeste deteriorari asupra mediului, datorita suprautilizarii.

c)      Capacitatea optima de primire social - perceptiva, care vizeaza principiul interdependentei retelelor dintr-o statiune. Aceasta implica doua componente: nivelul de saturare al localnicilor care conduce la respingerea vizitatorilor si reactia turistilor atunci când nivelul tolerantei populatiei locale privind prezenta si comportamentul lor în  zonele de destinatie este diminuat.

d)      Capacitatea economica optima de primire, care exprima capacitatea unei locatii de a absorbi functiile turistice, fara urmari negative asupra mediului.

e)      Capacitatea psihologica optima de primire, care exprima nivelul de confort pe care îl percep turistii în zona de destinatie, raportat la atitudinea negativa pe care o percep din partea localnicilor, la aglomerarea sau deteriorarea mediului.

f)        Capacitatea de schimb turistic, care reprezinta un nivel de exploatare turistica a unei destinatii, pâna la care satisfactia oferita turistilor este maxima, fara a avea urmari asupra resurselor turistice sau mediului. Exista mai multe posibilitati de calcul:

·        Capacitatea de schimb turistic (CS) care se calculeaza astfel:

            

unde:

S - suprafetele utilizate pentru turism, exprimate in m2 sau ha

N - norma exprimata în m2 / individ

·        Numarul total de vizitatori / zi, folosind formula

Nt = CS x R

unde:

Nt  - numarul total de turisti

CS  - capacitatea de schimb turistic

R   - coeficientul de rotatie

·        Coeficientul de rotatie R, dat de formula

           

unde:

h - numarul de ore / zi (când zona este deschisa)

t - timpul mediu de vizita (ore)

2.4. Normele de amenajare      

            Organizatia Mondiala a Turismului a reusit sa împarta normele de amenajare în mai multe categorii:

1. Norme de dezvoltare, legate de constructia echipamentelor si instalatiilor turistice si care prevad: limitarea dimensiunilor unei cladiri în raport cu mediul înconjurator, densitatea constructiilor în raport cu ariile de recreatie, amplasarea constructiilor fata de rutele de acces, elemente ale reliefului (râuri, lacuri, plaje etc.), amenajarea parcarilor în afara cailor publice de acces, stabilirea accesului turistilor la obiectivele turistice, plaje si alte resurse naturale, reglementarea firmelor si reclamelor afisate.

2. Normele de calitate si siguranta sunt definite la nivel regional, national si international si se observa în toate structurile de primire turistica, prin: sistemul de clasificare pe categorii, norme de întretinere a echipamentelor si instalatiilor.

3. Planificarea locatiilor trebuie sa tina seama de anumite norme si principii legate de amplasarea constructiilor si instalatilor turistice: respectarea unui echilibru armonios între cladiri si spatiile verzi (spatii protejate), integrarea estetica a constructiilor în raport cu elementele cadrului natural (peisaje montane sau de litoral).  

4. Normele privind ingineria infrastructurii trebuie sa respecte normele internationale pentru a garanta securitatea si calitatea mediului.

5. Normele privind ingineria constructiilor turistice trebuie sa asigure securitate maxima prin respectarea normelor tehnice de constructie, de rezistenta la dezastre naturale si de calitate a instalatiilor folosite în unitate.

6. Amenajarea estetica a constructiilor turistice independente sau din statiuni are mai multe functii: confera un aspect atragator, estetic si relaxant, protectia împotriva dezastrelor naturale, mascarea elementelor mai putin atragatoare, reducerea sau eliminarea poluarii fonice, cunoasterea de catre turisti a vegetatiei locale etc.

7. Aspectul arhitectural influenteaza la rândul sau imaginea de ansamblu a unitatii. Exista o serie de principii care trebuie respectate: pastrarea motivelor arhitecturale locale, armonia cu cultura locala, folosirea de materiale specifice regiunii (exemplu: lemn în zonele montane), adaptarea constructiilor turistice pentru primirea si accesul persoanelor în vârsta sau cu nevoi speciale etc.

   













Document Info


Accesari: 6100
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )