Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Turismul in judetul Olt

Turism












ALTE DOCUMENTE

Statiunea Lacu Rosu
Concurenta Hotelului Rin Grand Bucuresti
PREZENTAREA HOTELULUI RIN GRAND
WASSERMANN HOTEL 3* H.B.
HOTEL CONTESSA 3***
CUPRINS TRAVEL
Resurse turistice naturale
PALACE
Fondul turistic natural in zona Ceahlau-Izvorul Muntelui
TOUR - OPERATORII

Grup scolar Industrial Tecuci



 

 

  Turismul în judetul Olt

Elev:   Profesor îndrumator:

Briceanu Teodor  Sterea-Grossu Rodica 11211v213l

    2008

  I.ARGUMENT

Motto:"Olt, judet al trecutului prezentului si viitorului".

Pentru mine turismul reprezinta un mod de recreere si în special o modalitate de a-mi ocupa timpul liber.Am ales aceasta zona a Oltului deoarece vizitând-o atât de des cu familia ne-am dat seama ca am putea înfinta o agentie de turism.Am ajuns la aceasi idee si prin împartirea unor chestionare pe un esantion de 200 persoane de diferite vârste, întrebarile fiind atât din domeniul cazarii cât si din domeniul alimentatiei.Dupa aceasta mica investigare am decis cu prietenul meu sa înfintam o firma ce poarta numele de SC RATON SRL, încercând sa satisfacem cerintele si nevoile clientilor.Capitalul firmei este de 100.000 RON din care ne propunem sa înbunatatim pachetul turistic, sa investim în echipament, sa-l aducem la ultima generatie pentru a face fata preturilor si cerintelor.Prin aceasta firma satisfacem necesitatille turistilor prin calitatea serviciilor oferite.

Obiectivele firmei sunt:

o    fidelizarea clientilor prin serviciile oferite si prin facilitatile acordate acestora.

o    crearea unei imagini favorabile firmei prin intreg sistemul de activitati desfasurate.

o    cunoasterea nevoilor clientilor cu scopul de a putea adapta produsele turistice in vederea satisfacerii nevoilor acestora.

o    realizarea unei cifere de afaceri ridicata prin alegerea celor mai eficente strategii.

o    cresterea sau mentinerea cotei de piata prin calitatea serviciilor oferite.

·        Firma ofera facilitati persoanelor:

o    copii  beneficeaza de o reducere de 50%

o    pensionarii si cei cu venituri mici beneficeaza de o reducere de 45%

Agentia noastra de turism ofera atât excursii interne cât si internationale cu diferite mijloace de transport, si cazare la hotele diferite.Prin prestigiul pe care îl avem am ajuns la un numar record de turisti care apeleaza la serviciile noastre.Datorita acestui lucru va rugam sa alegeti serviciile noastre care sunt de buna calitate si foarte avantajoase.

  Va asteptam!  

II.POTENTIALUL TURISTIC NATURAL SI ANTROPIC

II.I Potentialul turistic natural

Cadrul natural

Situat în sudul tarii si axat pe cursul inferior al râului cu acelasi nume, judetul Olt ocupa circa 2,3% din suprafata tarii, fiind ca marime al 24-lea judet al României cu o suprafata totala de 5507 km. Masoara 138 km de la nord la sud si 78 km de la est la vest.

  Relieful si structura geologica

Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se suprapune pe cele doua mari unitati situate la exteriorul Carpatilor, Depresiunea Getica în nord si Platforma Moesica în sud.

Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se suprapune pe cele doua mari unitati situate la exteriorul Carpatilor, Depresiunea Getica în nord si Platforma Moesica în sud.

Din punct de vedere geomorfologic, judetului Olt îi apartine doua mari unitati: Podisul Getic, care ocupa o treime din întinderea acestuia în partea nordica si Câmpia Româna în sud careia îi revin 2/3 din suprafata. În cadrul acestor doua unitati, se gaseste o gama bogata de forme de relief, grupate în doua categorii mai importante:

  * mezorelief reprezentat printr-un sistem de vai (Valea Dunarii, Valea Oltului, Valea Oltetului, Valea Vedei, etc.) si interfluvii (de câmpie 100-180 m si de podis 180-400 m);

  * microrelief destul de variat si extins (dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni lacustro-mlastinoase, microrelief de versanti - surpari, alunecari de teren, torenti, ogase).

    Clima

Datorita pozitiei pe care o ocupa în sud-vestul tarii, clima judetului Olt apartine tipului temperat-continental. Prin configuratia reliefului din partea nordica a judetului, clima are o nuanta mai umeda, în partea sudica fiind mai arida. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului dupa statiile meteorologice din teritoriu sunt 11,3 șC la Caracal si 10,9 șC la Slatina, valori strâns legate de conditiile generale ale acestei zone unde predomina climatul continental.

Cantitatile medii de precipitatii variaza de la <500 mm în partea de sud-vest a judetului pana la peste 600 mm în localitatile din extremitatea nordica din cuprinsul Podisului Getic. Prin pozitia pe care o are, la contactul dintre sectorul vestic, mai arid si cel central, mai umed din cuprinsul Câmpiei Române, judetul Olt înregistreaza o perturbare de la mersul normal al precipitatiilor medii anuale, cu scaderi de la nord la sud si aparitia unei portiuni centrale (axata pe râul Olt la confluenta cu râul Oltet), cu precipitatii sub 500 mm si chiar sub 300 mm în perioada de vara si conditionata de precipitatii medii în intervalul aprilie-septembrie.

Vânturile scot în evidenta prezenta unei zone de interferenta între partea estica a Câmpiei Române (cu vânturi dominante din sectorul estic) si partea vestica a aceleasi regiuni (cu vânturi dominante din sector estic), în primul caz fiind vorba de Crivat, iar în al doilea de Austru. Cele doua vai principale, valea Oltului si valea Dunarii prin particularitatile lor fizico-geografice, contribuie la formarea unor microclimate distincte.

  Hidrografie

Din punct de vedere hidrografic judetul Olt este brazdat de la nord la sud de râurile Olt si Vedea cu afluentii lor (Oltet si Teslui), iar la sud de fluviul Dunarea. La acestea se mai adauga cursul superior al râului Calmatui. Toate acestea asigura drenajul întregului teritoriu al judetului Olt.

Hidrografia judetului se completeaza cu câteva lacuri naturale (de lunca, de crovuri si de liman-fluviativ) si cu un numar considerabil de iazuri a caror origine este predominant antropica.

Sub raport hidrogeologic, judetul Olt dispune de importante rezerve ce apar sub forma de izvoare la baza versantilor de pe fruntea câmpurilor înalte, a teraselor, sau se gasesc la adâncimi mai mari în depozitele fluvio-lacustre (orizonturi de adancime), uneori chiar cu caracter artezian. Adâncimea orizonturilor acvifere si dinamica lor depinde de pozitia si grosimea rocilor magazin, predominanta fiind directia de scurgere de la N-NV spre S-SE, conform pantei morfologice si umplerii lacului villafranchian de la exteriorul Carpatilor cu depozite fluvio-lacustre.

 

  Solurile

Geografic, solurile judetului Olt se împart în mai multe unitati zonale si intrazonale, care constituie potentialul pedologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si a culturilor agricole în raport cu conditiile de mediu.

Din categoria solurilor zonale fac parte:

·        cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice partii sudice si sud-vestice a judetului;

·        soluri brun-roscate, de asemenea fertile, au o raspândire mai redusa, ele fiind situate de o parte si de alta a luncilor Oltului si Oltetului;

·        argiluvisoluri, în partea de nord a judetului si mai ales la est de Olt, în Piemontul Cotmenei.

Soluri intrazonale sunt:

·        soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu dezvoltare în partea de est a Oltului, începând la nord de localitatea Optasi.

·        soluri slab dezvoltate si de lunca : ce cuprind regosolurile nisipoase (în Câmpia Caracalului pe dune vechi si în Lunca Dunarii) si solurile aluviale.

În legatura cu eroziunea solurilor, teritoriul judetului Olt ridica probleme importante numai în partea

nordica, situata în cuprinsul Podisului Getic, respectiv eroziunea în suprafata. În câmpie, eroziunea se resimte numai pe fundul vailor si pe versantii abrupti, unde sunt prezente sufoziunea, eroziunea torentiala si procesele gravitationale. Eroziunea eoliana este slaba.

Vegetatia naturala

Vegetatia judetului Olt se încadreaza în doua mari unitati vegetale: zona forestiera situata în nord si zona de stepa si de pasuni în sud, limita lor putându-se urmari în general pe meridianul orasului Caracal. Prima fâsie este reprezentata de subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european (cerete si gârnitete), iar a doua de pajisti de silvostepa cu graminee si diverse ierburi care alterneaza cu paduri de stejari.

Subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european (cerete si gârnitete) iese în evidenta prin diferite pâlcuri de paduri, cu cea mai mare raspândire în Piemontul Cotmenei.

Subzona silvostepei reprezinta trecerea de la subzona padurilor la zona de stepa în continuarea sudica a formatiunii anterioare.

Agricultura

Beneficiind de soluri fertile, judetul Olt are un potential urias pentru dezvoltarea agriculturii. Pentru ca aceasta ramura a economiei judetului sa se dezvolte, sunt necesare investitii mari în modernizarea si reorganizarea fermelor, precum si în reconversia anumitor suprafete, cu scopul de a produce alte culturi decât în prezent. Având în vedere perspectivele de aderare la Uniunea Europeana, fondurile substantiale pe care uniunea le va aloca agriculturii românesti, speram ca aceasta ramura economica, vitala pentru judetul Olt, se va dezvolta în urmatorii ani. Politica locala prevede stimularea marilor exploatatii agricole si încurajarea unei agriculturi performante. În abordarea problematicii pregatirii pentru aderare la structurile Uniunii Europene, trebuie sa plecam de la realitatea ca 40% din populatia tarii traieste în mediul rural, iar contributia agriculturii la Produsul Intern Brut reprezinta 13%, aceste elemente subliniind rolul deosebit al acestui domeniu în îmbunatatirea functionarii economiei de piata.

Populatia judetului Olt

Populatia judetului Olt, respectiv 489.274 locuitori,  este împărtita pe medii astfel:

Urban  186.542 locuitori  ( 38,1 %)

Rural  302.732 locuitori  ( 61,9 %)

Populatia activa civila este reprezentata de 208.480 persoane, iar populatia ocupată civilă de 193.100 persoane. Rata de activitate a populatiei judetului este 42,50%.

La nivelul judetului Olt populatia ocupata civila prezinta urmatoarea structura :

- agricultura:  58,3 %

- industrie : 17,3 %

- constructii : 3,1 %

- comert : 5,2 %

- sanatate : 3,5 %

- învatamant : 4 %

- administratie publică : 1,8 %

Politicile judetene legate de piata muncii sunt implementate prin intermediul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Olt , institutie a carei activitate se concentrează asupra cresterii gradului de ocupare a fortei de muncă si diversificării pachetului de măsuri active pentru stimularea ocupării persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca.

Istoria Oltului

Judetul Olt constituie un bogat tezaur de istorie. Descoperirile arheologice efectuate pe Vaile Oltetului, Oltului si Darjovului evidentiaza primele forme de vietuire ale oamenilor pe teritoriul României de astazi.

Vestigii neolitice au fost identificate în zonele Vadastra, Farcasele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Draganesti, Optasi, Mogosesti. Cea mai importanta marturie a preistoriei o constituie cultura Vadastra caracterizata printr-o ceramica decorata, apreciata drept cea mai înalta expresie a ceramicii neoliticului european. Perioada de trecere la epoca bronzului e reprezentata prin numeroase descoperiri la Celei, Slatina, Curtisoara, Ganeasa. Înca dupa primul razboi al lui Traian împotriva dacilor, partea rasariteana a fost anexata Imperiului Roman. Dupa cucerirea romana au fost construite castele de la Slaveni si Enosesti, asezarile urbane  între care se distinge Romula si cele rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Farcasele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatra folosite atât în scopuri militare cât si comerciale.

Retragerea aureliana nu a însemnat încetarea locuirii daco-romanilor pe aceste meleaguri nici chiar în timpul migratiei popoarelor migratoare din sec. IV-VII dupa cum rezulta din descoperirile arheologice de la: Grojdibodu, Orlea, Redea, Caracal etc., aceste meleaguri putând fi înserate în vatra de etnogeneza romaneâsca.

Oltenii au contribuit efectiv la pregatirea si desavârsirea revolutiei de la 1821, sprijinind cu entuziasm si ardoare programul acesteia.

La evenimentele premergatoare Unirii Principatelor Romane, finalizate la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ.

Judetele Olt si Romanati, data fiind pozitia lor strategica, au contribuit masiv la sustinerea efortului uman si economic impus tarii de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Razboiul pentru Independenta s-au înrolat peste 5000 de oameni în Regimentul 3 Dorobanti, Escadroanele 3 Romanati si 4 Olt din Regimentul 1 Calarasi si Batalionul de Militie. O fila glorioasa în cartea istoriei nationale au scris slatinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanti la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smârdan si Belogracic.

Miscarea memorandista a fost sprijinita cultural si politic de locuitorii Oltului, prin înfiintarea în ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturala a Tuturor Românilor Sectia Olt, prima filiala provinciala din tara cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu.

În Marele Razboi pentru Întregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu Bumbesti, în Dobrogea la Cernavoda, pe Neajlov, la Panciu Manastioara, dând tarii tributul de sânge a 1200 de eroi pentru consfintirea marelui ideal national. La 14 noiembrie 1916, armata româna distrugea podul de peste Olt, în încercarea de a stavili ofensiva inamica. Slatina a fost bombardata sistematic, lupte sângeroase având loc cu ocazia încercarii trupelor germano austro-ungare de trecere a râului, în dreptul satelor Curtisoara, Teslui, Colibasi si Mosteni. Dintre eroii neamului care au murit în bataliile marelui razboi al reîntregirii îl mentionam pe capitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat în cadrul Regimentului 43/59 Infanterie Slatina, pe capitanul Ioan Calugarul, ranit în luptele de la Pitesti.



II.II Potentialul turistic antropic

Informatii Turistice

  Situat in partea sudica a României, judetul Olt are o suprafata de 5507 km2. Principala axa hidrografica este Râul Olt, care este în mare parte amenajat pentru producerea curentului electirc. Releiful are 3 parti principale: Platoul Cotmeana la nord, Câmpia Boianu în centru, Terasa Dunarii la sud. Climatul este temperat cu ierni reci si veri calde. Flora si fauna sunt specifice zonei de padure la nord, si zonei de stepa la sud. Populatia, la ultimul recensamânt, era de 520871 locuitori. În judet se gasesc doua municipii (Slatina, resedinta administrativa a judetului, si Caracal), 5 orase (Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt si Scornicesti). Vestigiile diferitelor culturi au o vechime de 1000000 de ani, ceea ce demonstreaza ca aceasta regiune se numara printre leaganele umanitatii. Vestigiile arheologice, datând din paleoliticul inferior si de mijloc, demonstrând ca acest pamânt a fost locuit de vânatori si culegatori de fructe. Neoliticul este reprezentat de culturile Vadastra si Cucuteni si de asemenea Salcuta. Antichitatea dacica si romana este reprezentata prin fortaretele Romula, Limes, Transalutacuus, Rusidava, Sucidava, care s-au dezvoltat pe ruinele cladirilor dacice. Punctele principale de interes turistic sunt: asezarea fortificata geto-gacica de la Sprincenata (sec. II î. Hr.), zidurile cetatii bizantine (Celei - Corabia) cu Fântâna Secreta, monument unic al arhitecturii romane bizantine; biserica Manastirii Caluiu, având fresce originale reprezentând pe sotia lui Mihai Viteazu si Fratii Buzesti; Manastirea Brâncoveni, Turnul de Paza medieval de la Hotareni; fortareata de la Câmpul Mare; Casa Memoriala a haiducului Iancu Jianu, în Caracal; Centrul Memorial Nicolae Titulescu în satul cu acelasi nume; Manastirea Clocociov, construita pe o asezare a voievodului Mihai Viteazu, Biserica Sf. Treime din Corabia, impozant monument arhitectonic religios; Biserica de Lemn de la Parosi-Leleasca; Biserica din Stoicanesti, pictata de Gheorghe Tatarescu, s.a.

 

Mediul urban al judetului Olt

În judet se gasesc doua municipii (Slatina, resedinta administrativa a judetului, si Caracal), 5 orase (Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt si Scornicesti).

   

Municipiul  Slatina

Slatina a fost pentru prima data atestata documentar în epoca medievala, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vama la Slatina tuturor negustorilor brasoveni. Geografic , municipiul   Slatina este pozitionat, în zona de contact dintre Piemontul Getic si Câmpia Olteniei.

Municipiu Caracal

Caracalul este al doilea oras ca marime din judetul Olt, Oltenia, România. Este situat la 55 km de Craiova. Ca pozitie geografica Caracalul este situat în sud-vestul tarii, în Câmpia Romanatiului. De la est la vest este strabatut de râul Gologan, ale carui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localitatii. Municipiul Caracal este situat la intersectia Drumului European: Bucuresti - Craiova - Timisoara (E70) cu drumurile nationale: Corabia - Rm. Vâlcea - Sibiu (DN 54; DN 64) beneficiind în acelasi timp si de un important nod de cale ferata. Având o pozitie geografica care îl situeaza la 40 km de portul fluvial Corabia, la 55 km de aeroportul Craiova si beneficiind de reteaua feroviara se justifica dezvoltarea retelei de drumuri nationale si judetene. În oras se afla ruinele unui turn care a fost atribuit în perioada romantica din secolul al XIX-lea împaratului roman Caracalla (217), de la numele caruia se credea ca provine denumirea orasului. Denumirea orasului a ramas o dilema de-a lungul timpului si aceasta, datorita evenimentelor determinante care au marcat istoria acestei comunitati. Pe 24 noiembrie 1994 Caracalul a fost declarat municipiu.

Municipiu Bals

Orasul Bals este situat in partea de vest a judetului Olt, la 44o21' latitudine nordica si la 45o5' longitudine estica si se intinde pe o suprafata de 37 km2, de o parte si de alta a cursului mijlociu a raului Oltet, important afluient al Oltului, ce o segmenteaza in doua parti egale. Orasul se invecineaza: la est cu comunele Bobicesti si Birza, la vest cu judetul Dolj, la nord cu comuna Oboga si la sud cu comuna Voineasa. Cercetarile arheologice efectuate pe raza orasului Bals, au scos la iveala dovezi care atesta locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. In ceea ce priveste originea numelui localitatii Bals, s-au emis noi ipoteze, din lipsa de probe de documente concludente, este greu sa alegi pe cea mai buna. Una din aceste ipoteze sustine ca Balsul isi poarta numele de la paraul Balsita. O alta ipoteza sustine ca Balsul isi poarta numele de de la cuvantul turcesc Balis, care inseamna miere, in aceasta localitate existand o zona apicola intinsa din care se furniza miere turcilor. Alta ipoteza este ca numele de Bals vine de la numele unui boier pe nume Bals asezat pe aceste meleaguri in urma invaziei turcilor in secolele V-VI.

Municipiu Corabia

Corabia este un oras din judetul Olt, Oltenia, România, port la Dunare. Are o populatie de 20.457 locuitori. În cartierul "Celei" exista ruinele unei cetati dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al Sucilor,unde Constantin cel Mare a construit un pod, al carui capat exista si azi. În incinta cetatii se gaseste intrarea într-o fântâna secreta cu o adâncime de 12 metri a carei apa este potabila si astazi.

În centrul orasului se afla una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din România - Catedrala Sfânta Treime - precum si o statuie alegorica (România reprezentata ca o tânara fata) indicând spre locul în care fortele române au traversat Dunarea în Razboiul de independenta (Monumentul Eroilor).

Municipiu Draganesti - Olt

Orasul este situat în zona de contact a Câmpiei Boian cu lunca si terasele de pe stânga râului Olt la 100 de metri altitudine. În localitate au fost descoperite vestigii neolitice si daco-romane. Localitatea a fost mentionata documentar în anul 1526, fiind declarat oras în anul 1968. Este un renumit centru viticol cu un potential agricol important. În localitate se afla Muzeul de istorie, precum si biserica "Sfântul Nicolae si Cuvioasa Parascheva" realizata în anul 1775.

Cele mai importante rezervatii naturale sunt: Padurea Calugareasca cu rezervatia de bujor românesc si arborete de garnita la padurea Stanesca. Draganesti-Olt face parte din categoria oraselor pentru care functia politico-administrativa detinuta într-o anumita perioada a constituit un factor stimulator pentru dezvoltarea economico-sociala.

Municipiu Scornicesti

Orasul Scornicesti este situat în partea de nord-vest a judetului Olt, având o suprafata de 158 km2. Populatia este de 12.802 locuitori. Economia orasului este reprezentata de industria de piese auto, textila, alimentara. In oras functioneaza 13 scoli cu 90 sali de clasa si 19 laboratoare, un muzeu , cinematografe cu banda ingusta si normala.

  Nivelul judetean de dezvoltare

  Economia judetului Olt se află în plin proces de restructurare si relansare, traversând si momente dificile, specifice tranzitiei pe fondul unor fenomene economice si sociale stăpânite cu greu.

Rezultatele obtinute în domeniul restructurarii si privatizării societatilor comerciale în perioada 2005-2007 determina continuarea procesului respectiv, cu accent pe modernizarea dezvoltării agentilor economici din sectorul productiv.

La sfârsitul anului 2007 la nivelul judetului Olt în evidenta Oficiului Registrului Comertului erau înregistrate 5.139 persoane fizice, 6.799 societăti cu răspundere limitată, 73 organizatii cooperatiste, 1.485 societăti în nume colectiv, 1 societate în comandită simplă, 394 societăti pe actiuni.Industria judetului Olt reprezintă principalul sector de activitate , fiind reprezentată de toate ramurile industriale, însă ponderea este detinută de industria metalurgică, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.

În industria metalurgică activează 33 firme , precum si asociatii familiale, cu o cifră totală de afaceri de 13.191.097.539 mii lei si 6794 personal ocupat. Valoarea livrărilor la produsele industriale în anul 2007 s-a cifrat la 20.479.985 milioane lei preturi curente , fată de 13.075.376 milioane lei în anul 2006 si 9.667.201 milioane lei în anul 2005. Livrările la export în anul 2007 au totalizat 9.179.720 milioane lei , fiind sustinute integral de întreprinderile din industria prelucrătoare. În totalul livrărilor la export, ponderea cea mai importantă a fost detinută de metalurgie : 92.0 %. Productia fizică realizată în perioada 2005-2007 arată rezultate superioare la aluminiu primar si aliaje ( +5 %) si cabluri electrice izolate cu conductori de aluminiu ( + 98 %).

Industria de masini si echipamente este reprezentată de 10 firme , cu o cifră de afaceri totală de 261.291.856 mii lei si 817 persoane ocupate.

Industria textilă si a confectiilor textile este reprezentată de 200 firme , cu o cifră totală de afaceri de 1.114.024.568 mii lei. Principalele societăti care activează în domeniul confectiilor textile sunt : S.C. GAMA S.A. Scornicesti, S.C. MINATEX S.R.L. Slatina, S.C. MARLENE COM Scornicesti, S.C. ROMANITA Caracal.

  Industria alimentară este reprezentată de 313 firme, care produc si comercializează produse specifice, cu o cifră de afaceri totală de 835.386.580 mii lei.

Fondul forestier al judetului este reprezentat de 53.181 ha pădure, anual punându-se în circulatie 115.000 m3 masă lemnoasă.

Muzeul judetean Olt

Muzeul judetean Olt are deschise publicului doua sectii: Sectia de Arta (inaugurata la 8 iulie 1999) care cuprinde 9 sali în care sunt expuse lucrari de arta plastica moderna si contemporana si Sectia de Istorie si Cultura a orasului Slatina (inaugurata la 20 aprilie 2000), însumând 5 sali în care sunt expuse marturii originale care ilustreaza specificul si evolutia orasului Slatina din cele mai vechi timpuri si pâna astazi.

În afara sectiilor de istorie, arta si etnografie, Muzeul judesean Olt coordoneaza activitatea Casei Memoriale Nicolae Titulescu (intrata în circuitul muzeistic în anul 1982), a punctelor muzeale de la Piatra Olt (colectie de istorie si arheologie), Bals (colectie de ceramica populara de pe valea Oltetului) si Chilia-Fagetelu (colectie de etnografie si arta populara).

Ţesaturi Artizanale Oltenesti - Din anul 2001 prin finantare PHARE si a Consiliului judetean Olt valorificarea traditiei în domeniul covoarelor oltenesti se face de catre Muzeul judetean Olt în cadrul atelierului de "Ţesaturi artizanale oltenesti". Aceasta activitate îsi propune sa revitalizeze tesutul scoartelor oltenesti. Muzeul poate oferi la cerere, atât pietei interne cât si externe tesaturi oltenesti unicat. Fiecare obiect poarta amprenta originalitatii, fiind un veritabil mesaj al artei populare românesti.

Monument de arhitectura din a doua jumatate a secolului al XIX-lea ce a apartinut lui Iancu N. Dobruneanu (nepotul haiducului Iancu Jianu), cladirea este strajuita de coloane cu capiteluri compozite si frontoane neoclasice bogate decorate. Prezinta expozitional arheologie: topoare de mâna apartinând culturii de prund, figurine antropomorfe si vase din neolitic (cultura Vadastra), unelte de silex, ceramica, opaite, geme, inscriptii, statuete din epoca romana; documente, ceramica, cercei, bratari, paftale din epoca medievala; tezaurul de monede medievale descoperit la Vladila; documente referitoare la Revolutia de la 1848; arme, medalii si piese de uniforma, fotografii.

Spitalul Judetean Slatina

Starea de sanatate a populatiei la nivelul judetului Olt se asigura printr-un sistem integrat de servicii medicale oferit de asistenta medicala primara, ambulatorie de specialitate si cele 5 spitale generale, unul de psihiatrie cronici si unul de pneumoftiziologie, care asigura servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgenta, de recuperare si paliative, precum si   postnatale.

În conformitate cu prevederile Contractului cadru între Casa de Asigurari de Sanatate si furnizorii de servicii medicale, medicii de familie în judetul Olt sunt organizati în cabinete medicale individuale si cabinete medicale private.

În cabinetele medicale individuale existente pe raza judetului Olt îsi desfasoara activitatea medici de familie care sunt în relatie contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Olt Cresterea calitatii serviciilor medicale se face si prin acoperirea întregului teritoriu al judetului Olt cu medici de familie, medici specialisti, medici stomatologi si alt personal medico-sanitar.

Rezervatii si Monumente ale Naturii 

Rezervatia de Dropii "Boianu"-lânga localitatile Nicolae Titulescu, Valeni, Seaca. Pentru ca în trecut dropiile constituiau un vânat deosebit de cautat si apreciat, astazi numarul lor este foarte redus, fiind necesara ocrotirea lor în rezervatii. Principalul teritoriu (din Romania), populat de dropii, este Câmpia Boianului; 

Padurea Topana-rezervatie forestiera, lânga comuna Topana, unde arborii au dimensiuni impresionante;

Padurea Geaca-Opatsani, (la 48 km de Pitesti), rezervatie forestiera în raza comunelor Poboru si Spineni.

Vestigii Istorice

Ruinele cetatii Sucidava-Celei-Corabia, straveche asezare geto-dacica, pe vatra uneia apartinând Culturii Cotofeni, (mileniul III î.Hr). Ulterior, asezarea a devenit un important centru militar economic si portuar roman, ajungând la stadiul de oras în 250 d.Hr. A fost un important centru urban si în perioada romano-bizantina; 

Vestigiile orasului roman "Romula"-Resca, (la nord de Caracal), pe vatra vechii asezari geto-dacice Malava, a fost ridicat la rang de "municipiu" (pe vremea lui Adrian) si de "colonia" (în timpul lui Septimiu Sever).

Ruinele curtii domnesti-Caracal, fosta resedinta domneasca în timpul domnitorilor Mihai Viteazul (sec. XVI), Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu; 

Ruinele curtii domnesti-Brâncoveni, (sec. XVII-XVIII).

  Edificii Religioase

Manastirea-Brâncoveni, (la 15 km de Piatra Olt), ridicata în sec. XVI, are prima mentiune documentara între 1582-1583. A fost rezidita de Matei Basarab în 1640 si reconstruita de Constantin Brâncoveanu în 1699. Pictura interioara a fost realizata în 1702; 

Manastirea Caluiu-Comuna Oboga, începuta de boierii Craiovesti la 1516 si terminata de fratii Buzesti în 1588. Turla bisericii reprezinta elementul dominant al edificiului. Retin atentia portretele ctitorilor, pictate pe pereti. Monumentul a fost restaurat de mai multe ori, perzând din înfatisarea originala; 

  Manastirea Hotarani-Comuna Farcasele, ctitorie din 1588 a vornicului Mitrea, pictata în 1708, a devenit punct muzeistic;

  Manastirea-Clocociov, construita de Mihai Viteazul în 1594;

  Manastirea-Streharet, monument reprezentativ al arhitecturii din sec. XVII (1672); 

Biserica "Sfânta Treime" Caracal, (1646).

  Edificii Culturale

Casa memoriala "Iancu Jianu"-Caracal, organizata în casa în care a trait vestitul haiduc, prezinta diverse obiecte si arme care înfatiseaza aspecte din lupta sa împotriva exploatarii boieresti;

Casa memoriala "Nicolae Titulescu"-Nicolae Titulescu, expune diverse documente si obiecte personale ale marelui om politic.

Personalitati ale judetului Olt

EUGEN IONESCU (1909-1994)

  Dramaturgul de origine româna Eugen Ionescu s-a nascut la Slatina în data de 26 noiembrie 1909. A studiat limba franceza la Bucuresti si a avut debutul literar în 1927 în jurnalul literar al Liceului Sfântul Sava din Bucuresti.

În timpul anilor 1930 a publicat în multe din principalele jurnale literare din tara, iar cartea sa din 1934 intitulata 'Nu' a primit premiul pentru critica litera. În 1941 a parasit România, stabilindu-se în Franta. Debutul în teatrul francez a avut loc în 1959 cu piesa "Cântareata cheala". A mers mai departe pentru a fi considerat fondatorul teatrului absurd de avangarda si a devenit dramaturgul în limba franceza cel mai des pus în scena. În 1970 a fost ales membru al Academiei Franceze. Printre cele mai importante piese se numara "Lectia", "Scaunele", "Rinocerii" si "Regele a murit".

NICOLAE TITULESCU (1882-1941)

Om politic si eminent diplomat român. Dupa studii stralucite la Paris, a fost profesor de drept civil la universitatile din Iasi si din Bucuresti. A fost membru al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universitatilor din Atena si Bratislava, presedinte al Academiei diplomatice internationale. A fost ministru de finante (1917 si 1920-1921), delegat la Conferinta de pace de la Paris (1920), ministru plenipotentiar la Londra (1922-1927), ministru de externe (1927-1928 si 1932-1936), delegat permanent (1920-1936) al României la Liga Natiunilor (al carei presedinte a fost ales în 1930 si în 1931, singurul care a detinut aceasta functie de doua ori), remarcându-se printr-un stralucit talent oratoric, servit de o documentatie vasta si o riguroasa argumentatie.

·        Matei Basarab (1632 - 1654) - domn al Ţarii Românesti.




·        Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714) - domnitor, nascut în comuna Brâncoveni.

·        Alexe Marin (1814 - 1895) nascut în Slatina, profesor de fizica si chimie, primul profesor de chimie al Universitatii Bucuresti, autor al proiectului primei rafinarii, autor al proiectului iluminarii cu gaz al capitalei.

·        Aurelian Petre S. (1833 - 1909) nascut în Slatina, organizatorul învatamântului agricol si economic, fondatorul primei expozitii economice a României în strainatate.

·        Marius Bunescu (1881 - 1971) nascut în Caracal, pictor peisagist, organizator al Galeriei Nationale de Arta, fondatorul Pinacotecii Caracal.

·        Dumitru Caracostea (1879 - 1964) nascut în Slatina, profesor universitar, creatorul comparativ în arta, eminescolog.

·        Virgil Carianopol (1908 - 1984) - poet si scriitor, publicist nascut în 1908 la Caracal.

·        Cristea Mateescu (1894 - 1979) - inginer energo-hidrotehnician, proiectant al hidrocentralelor Bicaz, Arges, membru al Academiei Române, profesor universitar.

·        Ion Popescu Negreeni (1907 - 2001) - pictor, memorialist, profesor universitar.

·        Petre Pandrea (1904 - 1968) - jurnalist, filolog, memorialist.

·        Dumitru Popovici (1902 - 1952) - profesor universitar doctor filolog, fondator de reviste.

 

  III. ELEMENTE DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR

III.I Elemente de etnografie

Olaritul

Un mestesug bine cunoscut în judetul Olt este olaritul, aparut înca din neolitic si care avea sa detina în zona o înflorire fara seaman. Astazi mai sunt în Olt trei centre de olari: Oboga, Romana, Corbeni, care mai lucreaza ceramica smaltuita si nesmaltuita în forme si decoruri diverse. O parte din vase si-au pierdut utilitatea si sunt folosite pentru decor, astfel ulcioarele de nunta cu forme de pasari, oameni si animale sau farfuriile întinse decorate cu pomul vietii, motiv specific centrelor de pe Valea Oltetului. Alte mestesuguri populare bine conservate în judetul Olt sunt: cojocaritul  Vadastra, torsul, cusutul - Priseaca, Curtisoara, Icoana, Cezieni, cioplitul în lemn si os - Câmpia Boianului, pictura populara pe lemn si sticla- Corbu, masti si calus-Osica, feroneria-Brîncoveni.Mestesugul olaritului,ale carui vestigii sunt atestate pe teritoriul judetului Olt inca din neolitic,se mai practica astazi doar în doua localitati din apropierea orasului Bals.Înainte de primul razboi mondial,olaritul se practica în mai multe sate ,marele dictionar geografic al României consemnând în 1899 existenta unor centre de olarit în localitatile Corbeni,Sâmburesti, Cucuieti,Oboga si Româna.În prezent,doar la Româna si Oboga mai exista câteva familii care detin înca ateliere de ceramica. Dintre acestea se remarca,atât prin varietatea produselor cât si prin valoarea artistica a realizarii acestora,familiile Ciungulescu si Trusca .În atelierele lor se lucreaza obiecte ceramice de folosinta zilnica ,precum cani,strachini,oale sau chiar vase mai mari smaltuite,cât si obiecte cu caracter ornamental,cum ar fi ulcioarele de nunta cu forme si ornamente în relief reprezentând diferite motive zoomorfe sau obiecte de plastica figurativa de genul instrumentelor muzicale "primitive":fluierice atropo si zoomorfe cât si miniaturile zoomorfe. Prezenti la numeroase târguri si expozitii în tara si peste hotare,mesterii din România:Trusca Mihai,Teodora si stefan sau cei din Oboga dintre care cei mai vestiti fiind din familia Ciungulescu Grigore,sunt apreciati în toata tara pentru executia ireprosabila si rafinamentul deosebit al obiectelor executate de ei,dintre care o parte din acestea figurând deja in colectiile unor muzee de prestigiu,dar si in colectii particulare.În dorinta de a asigura continuitatea practicarii olaritului în centrele deja consacrate,municipalitatea orasului Bals organizeaza anual Festivalul Etnofolcloric "Pomul Vietii",în cadrul caruia are loc si un târg al olarilor.Vasele cu umar,amforele sau figurinele realizate manual,decorate cu jocuri de linii si hasuri identice cu acela de pe vasele din epoca neolitica,au trezit un viu interes în lumea specialistilor,în localitatea Vadastra continuând proiectele de cercetare si experimentare si astazi în cadrul unui arheoparc,unde pe lânga cuptoarele de tip neolitic pentru coacerea vaselor au mai fost realizate si locuinte si alte anexe de tip neolitic.În felul acesta harta judetului Olt s-a îmbogatit cu aparitia a înca unui obiectiv touristic.

  Prelucrarea lemnului

În domeniul prelucrarii lemnului si osului în zonele etnografice Olt,mai întâlnim mesteri traditionali în localitatile Pietris,Corbu si Fagetelu.

În trecut prelucrarea lemnului,ridicarea constructiilor si ornamentarea stâlpilor prin crestare se faceau de catre mesteri specialisti raspânditi în toate satele.

În prezent multe din constructiile de lemn aflate în judetul Olt sunt realizate si ornamentate de mesteri veniti din satele de munte ,vâlcene sau argesene.

Un adevarat virtuoz în prelucrarea lemnului este Tanase Constantin din localitatea Corbu în zona de confluenta a judetului Olt cu Arges.

Pentru el lemnul nu prea mai are secrete.Din mâna sa ies obiecte de mobilier traditional românesc:dulapioare,copaite,tocatoare,lazi de zestre miniaturale,dar si unele de uz gospodaresc:linguri,cofe,pristolnice,icoane de vatra,toate cizelate cu semne încrustate dupa tipare arhaice.Participant la numeroase târguri din tara si din strainatate,mesterul Constantin Tanase,este detinator de numeroase premii si medalii care atesta valoarea si autenticitatea artei sale.

  Portul Popular

Portul popular din judetul Olt ocupa în ansamblul costumului românesc un loc aparte prin trasaturile sale particulare, îmbogatind repertoriul ornamenticii populare românesti cu motive originale, de o deosebita valoare plastica.   Pe ansamblul zonei Olt vom remarca anumite trasaturi ale portului popular: camasa din pânza alba cusuta cu motive geometrice din arnici, completate cu margele colorate; zavelci de culoare bleumarin, alese în razboi, cu fir metalic sau beteala, sube din dimie alba sau seina (pentru iarna). Marama din borangic întregeste costumul dându-i o nota de eleganta si un aspect tineresc. Obiceiurile legate de anumite sarbatori din ciclul anual al muncii sau de evenimente deosebite din viata omului, sunt un domeniu important al culturii populare românesti.Cele mai spectaculoase si mai bine pastrate obiceiuri sunt cele de iarna, prilejuind colindul, constituirea cetelor, ursitul de maritat etc. Obiceiurile de primavara marcau diferite etape în desfasurarea muncilor agricole. În cadrul obiceiurilor de peste an, de Rusalii, în judetul Olt se organizeaza calusul, cea mai însemnata manifestare folclorica, în care dansul are un rol preponderent."Prin costum, traditii si cântece fiecare sat tine sa-si pastreze aureola specifica" spunea Lucian Blaga facând elogiul satului românesc.Gospodaria taraneasca specifica judetului Olt s-a individualizat de-a lungul timpului, în functie de conditiile istorice si social-economice. În judetul nostru au existat admirabile exemplare de case taranesti lucrate cu multa maiestrie artistica, adevarate monumente de arhitectura în lemn si zidarie. În partea de sud a judetului mai amintim casa din pamânt si bordeiul, iar pentru Câmpia Boianului casa din paianta si bordeiul.

  III.II Elemente de Folclor

Sarbatori populare

·        Târgul popular Tismana, târg de ceramica si olarit, de seminte la debutul primaverii.

·        Sarbatoarea Bujorului, în a doua jumatate a lunii, în Radomiresti, judetul Olt. Sarbatori ale bujorului exista în mai multe localitati din sudul tarii, unde aceasta planta în forma salbatica ocupa arii mai importante;

·        Târgul Olarilor, în prima jumatate a lunii, la Bals, localitate situata între Slatina si Craiova. Aici se aduna cei mai reprezentativi mesteri populari în arta olaritului din zonele Oboga si România.

·        Sarbatoarea teiului, comuna Babiciu, judetul Olt, sat pe malul drept al Oltului la 20 kilometri sud de Draganesti Olt;

·        Festivalul national "Calusul Românesc" se desfasoara la Slatina, Caracal, Vâlcele si Oporelu, precum si în alte vetre caluseresti din judesul Olt. Pastreaza obiceiul calusului, dezvoltând si la copii dragostea pentru acest obicei.

·        Sarbatoarea Pâinii, sarbatoare câmpeneasca organizata la sfârsitul sezonului secerisului, în aceasta regiune cunoscuta pentru întinderile de culturi de cereale, sarbatoare desfasurata la Scornicesti, judetul Olt, la 26 kilometri nord-est de Slatina. Scornicesti este de asemenea orasul natal al lui Nicolae Ceausescu (1918-1989), ultimul dictator comunist;

·        "Sarbatoarea iilor", la Cezieni, în judetul Olt. Cele mai frumoase ii lucrate manual sunt premiate la un concurs unde se aduna toti locuitorii comunelor învecinate;

·        "Sarbatoarea pâinii" are loc la Scornicesti, localitate din judesul Olt unde s-a nascut Nicolae Ceausescu, ultimul presedinte-dictator al României. Este legata de treierat si aduce pe scena formatii populare din întreaga tara;

·        Festivalul Cântecului Popular la Bals, pe drumul E70 între Slatina si Craiova; Festivalul de muzica populara "Corabia de Aur", ce se tine pe malurile Dunarii;

·        "De la Draganesti la vale", cel mai mare festival de doine si balade, are loc în localitatea Draganesti, la 35 km de Slatina;

 

 

IV. BUCATARIA SPECIFICA ZONEI

C i o r b a  d e p o t r o a c e

Ingrediente: 2 litri de apa, 1 litru zeama de varza, maruntaie de gîsca sau de curcan, zarzavat de supa, 3 linguri de orez, verdeata.La ciorba de potroace borsul este înlocuit de zeama de varza. Se fierb aripile, picioarele, gîtul si pipota de gîsca sau de curcan, taiate în bucati potrivite. Se adauga un morcov, un patrunjel, un sfert de telina si o ceapa si orezul ales si spalat. Separat se fierbe zeama de varza, care se toarna în oala cînd carnea si zarzavatul sunt fierte. Se potriveste cu sare. Se adauga patrunjel verde si marar taiat fin.

C i o r b a de c r a p

Ingrediente:2 litri de apa, 1 litru de bors, 6 bucati de crap (cam. 600 de grame),zarzavat de supa, 3 linguri de orez, verdeturi si sare.Se taie marunt un morcov, un patrunjel si ceapa. Se pun sa fiarba cu apa, adaugând orezul ales si spalat.Se curata crapul, se scoate osul amar de la cap, iar dupa ce a fost spintecat si s-au scos intestinele, se spala repede fara a fi tinut mult în apa. Se taie bucati si cînd zarzavatul este aproape fiert, se pune si pestele în oala ( de obicei se aleg bucatile frumoase pentru prajit sau alta mîncare, iar la ciorba se pune capul si coada). Se lasa sa fiarba la foc potrivit. Se i-a spuma si se potriveste cu sare. Cînd este aproape gata se toarna borsul fiert separat si strecurat, precum si o mîna de verdeturi taiate marunt. Se lasa sa mai dea impreuna un clocot. Se serveste rece sau calda. La fel se face si corba de peste marunt.

Tarta cu dovlecei si menta

  Ingrediente: 400 g aluat sfarâmicios, trei-patru dovlecei mai mici (600 g), opt frunze de menta, 100 ml lapte, 200 g smântâna, doua-trei oua, 50 g unt, sare, piper.

Preparare: Întindeti din aluat o foaie subtire si asezati-o într-o tava rotunda, cu diametrul de 22 cm. Taiati dovleceii în felii foarte subtiri, pe care le înabusiti putin într-o tigaie în care ati pus o parte din unt (le lasati doar un minut-doua, având grija sa nu se înmoaie). Asezati dovleceii pe foaia de aluat, presarati deasupra frunzele de menta, calite putin în unt. Amestecati laptele cu smântâna si ouale, bateti bine si apoi turnati amestecul în tava. Dati la cuptor, la temperatura de 180˚C, timp de aproximativ 40 de minute.  

 

V.OFERTA DE PRODUS TURISTIC

  Pensiunea SUCIDAVA

Servicii hoteliere: categoria 4 stele

·        4 camere duble, ,1 matrimonial, 1 apartament, dotate cu televizor, frigider, telefon, aer conditionat si grup sanitar individual.

·        Restaurant capacitate 70 locuri

·        Bar

Servicii auxiliare serviciilor de cazare:

·        telefon/fax

·        antena satelit

·        reviste, ziare, materiale publicitare si de informare turistica

·        închîrieri de paturi suplimentare

·        acces la baza sportiva

·        piscina special amenajata cu umbrele de soare si sezlonguri

·        terenuri de tenis si baschet complet amenajate;

·        închîriere echipamente sportive pentru practicarea tenisului si baschetului;

·        organizarea de banchete, receptii, mese festive, mese oficiale.



Servicii turistice si de agrement:

·        închîriere salupa - capacitate 12 persoane

·        trasee turistice

·        vizitarea vechii Cetati romane Sucidava: Fântâna Secreta, Poarta de vest, Podul lui Constantin cel Mare, etc.

·        partide de vânatoare în insulele Baloiu si Papadia, aflate în apropierea orasului Corabia

·        pachete de servicii vânatoresti

  Hotel Bulevard Prestige

·        Hotelul Bulevard Prestige este situat in municipiul Slatina, in imediata vecinatate a Prefecturii Judetului Olt. Complet renovat, in 2007 a fost clasificat ca hotel de 3 stele.

·        Situat in centrul orasului Slatina, renovat si redeschis de curand, hotelul Bulevard Prestige ofera cazare in 44 camere unde 3 si 2 stele.

·        Toate camerele sunt dotate cu aer conditionat, uscator de par, televiune prin cablu, telefon si acces la internet. Camerele de 3 stele au, de asemenea, minibar.

·        Doua dintre camere sunt adaptate persoanelor cu mobilitate redusa, iar doua etaje sunt rezervate pentru nefumatori.

·        Hotelul detine o garsoniera si 4 apartamente, dintre care unul a fost construit pentru fostul presedinte, Nicolae Ceausescu.

·        Garsoniera si apartamentele sunt dotate cu jacuzzi sau cabina hidromasaj.

·        Oferta contine camere single, duble, garsoniera, apartamente si camere accesibilizate pentru persoane cu mobilitate redusa.

Tarife incluzand TVA, taxa hoteliera si mic dejun (lei/ noapte)
Valoare mic dejun inclus = 20 lei

Camera
simpla

Camera
dubla

Garsoniera

Apartament

3 stele

200

230

250

290

2 stele

180

210

190

300

SPECIAL! Pachet servicii hoteliere de 3 stele - 250 lei (200 lei cazare, 50 lei bar & restaurant).

220

235

190

245

Obiective turistice

Rezervatii si monumente ale naturii

Rezervatia de Dropii "Boianu" de lânga localitatile Nicolae Titulescu, Valeni, Seaca, Pentru ca în trecut dropiile constituiau un vânat deosebit de cautat si apreciat, astazi numarul lor este foarte redus, fiind necesara ocrotirea lor în rezervatii. Principalul teritoriu (din România), populat de dropii, este Câmpia Boianului. Padurea Topana, rezervatie forestiera, lânga comuna Topana, unde arborii au dimensiuni impresionante. Padurea Geaca de la Opatsani (la 48 km de Pitesti), rezervatie forestiera în raza comunelor Poboru si Spineni.

Vestigii istorice

Ruinele cetatii Sucidava din Celei - Corabia, straveche asezare geto-dacica, pe vatra uneia apartinând Culturii Cotofeni, (mileniul III î.Hr). Ulterior, asezarea a devenit un important centru militar economic si portuar roman, ajungând la stadiul de oras în 250 d.Hr. A fost un important centru urban si în perioada romano-bizantina. Vestigiile orasului roman "Romula" de la Resca, (la nord de Caracal), pe vatra vechii asezari getodacicie Malava, a fost ridicat la rang de "municipiu" (pe vremea lui Adrian) si de "colonia" (în timpul lui Septimiu Sever). Astazi se pot vedea ruinele cladirilor, templelor, termelor. Ruinele curtii domnesti din Caracal, fosta resedinta domneasca în timpul domnitorilor Mihai Viteazul (sec. XVI), Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu. Alte vestigii istorice: Ruinele curtii domnesti de la Brâncoveni (sec. XVII - XVIII).

Edificii religioase

Manastirea Brâncoveni (la 15 km de Piatra Olt), ridicata în sec. XVI, are prima mentiune documentara între 1582 - 1583. A fost rezidita de Matei Basarab în 1640 si reconstruita de Constantin Brâncoveanu în 1699. Pictura interioara a fost realizata în 1702. Manastirea Caluiu din Comuna Oboga, începuta de boierii Craiovesti la 1516 si terminata de fratii Buzesti în 1588. Turla bisericii reprezinta elementul dominant al edificiului. Retin atentia portretele ctitorilor, pictate pe pereti. Monumentul a fost restaurat de mai multe ori, perzând din înfatisarea originala. Manastirea Hotarani din Comuna Farcasele, ctitorie din 1588 a vornicului Mitrea, pictata în 1708, a devenit punct muzeistic. Alte edificii religioase: Manastirea Clocociov, construita de Mihai Viteazul în 1594, Manastirea Streharet, monument reprezentativ al arhitecturii din sec. XVII (1672), Biserica "Sf. Treime" din Caracal, (1646).

Edificii culturale

Casa memoriala "Iancu Jianu" din Caracal, organizata în casa în care a trait vestitul haiduc, prezinta diverse obiecte si arme care înfatiseaza aspecte din lupta sa împotriva exploatarii boieresti. Casa memoriala "Nicolae Titulescu" din localitatea ce-i poarta numele, expune diverse documente si obiecte personale ale marelui om politic.

 

 

CONCLUZII

1.Oltul este un judet de vis care merita sa fie vizitat de orice turist.

2.Acest judet trebuie vizitat în special datorita vestigiilor istorice cum ar fi: "Ruinele cetatii Sucidava din Celei - Corabia asezare geto-dacica, vestigiile orasului roman "Romula" de la Resca, (la nord de Caracal),dar nu pot fi neglijate nici edificiile religeoase sau culturale: Manastirea Brâncoveni (la 15 km de Piatra Olt), ridicata în sec. XVI, Manastirea Caluiu din Comuna Oboga, Manastirea Hotarani din Comuna Farcasele, Manastirea Clocociov, construita de Mihai Viteazul în 1594, Biserica "Sf. Treime" din Caracal, casa memoriala "Iancu Jianu" din Caracal Casa memoriala "Nicolae Titulescu" din localitatea ce-i poarta numele.

3.Orasul corabia reprezinta un punct de interes în special pentru oamenii pasionati de pescuit acettia fiind obitnuiti sa îsi petreaca o vacanta de neuitat pe malul dunarii.

4.Turistii aleg în special orasele din Olt pentru ospitalitatea si preparatele traditionale care li se ofera.

5.Judetul Olt reprezinta un punct de interes pentru persoanele care se ocupa cu studiul etnografiei si al artei,destinatiile oltene care pot fii vizitate de personaele interesate sunt : casa memoriala "Iancu Jianu" din Caracal, si casa memoriala "Nicolae Titulescu".

 

BIBLIOGRAFIE

1.Sue Baker Pam Bradley Jeremy Huyton "Principiile operatiunilor de la receptia hotelului" Editura ALL- anul 2001, pag 70-230.

2." Nicolae Lupu "Hotelul-Economie si management-III",.Editura ALL - iunie 2002 pag 50-170.

3. Glavan Vasile "Turismul în România",Editura Economica anul-2000,pag 10-220.

4. NEGREA I., BUSCA F " Bucataria Româneasca".,Editura Nera, anul 1997 pag 20-30.

5. Ţugurlan Nelu " Ghidul hotelier al României",Editia 1994-1995,Publirom,Cluj-Napoca.

6. Istrate Ioan " Turismul un fenomen în miscare" ,Editura Sport - Turism,anul 1988, pag 30-70.

7. Glavan Vasile "Geografia turismului în România" ,Editura Institutului de Management Turism "EDEN",anul 1996 pag 25-80.













Document Info


Accesari: 9772
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )