Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Zona turistica a Ceahlaului - Baza materiala si infrastructura, Cai de acces

Turism


Baza materiala si infrastructura

          1.Cai de acces

            Zona turistica a Ceahlaului este înconjurata pe toate laturile de sosele modernizate, artere de circulatie importante, care fac posibil accesul din toate directiile. Aproape toate localitatile de la poalele muntilor sunt accesibile pe drumuri asfaltate, în acest fel fiind facilitata patrunderea drumetilor spre obiectivele turistice. Doua drumuri traverseaza masivul pe traseele: satul Izvorul Muntelui -statiunea turistica Durau -satul Ceahlau si satul Telec -Curmatura La Scaune -satul Ceahlau, iar numeroase drumuri forestiere patrund adânc în munte, însotind, de cele mai multe ori, albiile cursurilor de apa.



Accesul turistilor la baza muntelui se poate realiza pe calea ferata sau pe sosele. Pe sosele, se poate ajunge din cinci drumuri transcarpatice modernizate: dinspre vestul tarii pe ruta Toplita-Borsec-Tulghes (DN 15), dinspre sud-vest prin Gheorghieni-Lacu Rosu-Bicaz (DN 12C), dinspre est prin Roman-Piatra Neamt-Bicaz (DN 15 D) , din nord-est prin Tg. Neamt-Poiana Largului (DN 15B), iar dinspre nord prin Bistrita-Vatra Dornei-Brosteni-Poiana Teiului (DN 17B).

Caile rutiere. La sfârsitul secolului trecut, principalul punct de pornire în drumetie pe Ceahlau îl constituia Piatra Neamt, si drumul, cu diligenta, pâna la Rapciuni (localitatea Ceahlau de azi), aproximativ 50 de km pe Valea Bistritei, se facea în aproape 5 ore.

 DN 15 care vine dinspre Bacau si trece prin localitatile Piatra Neamt, Bicaz, Borsec, Reghin, Târgu Mures, Turda, leaga Valea Bistritei de Valea Muresului prin pasul Tulghes si face posibil accesul la limitele de est, nord si nord-vest ale masivului prin localitatile Bicaz, Izvorul Muntelui, Bistricioara, Grinties, Poiana si Bradu. soseaua a fost construita în perioada 1871-1888, acum este în totalitate asfaltata si intens circulata de mijloace de transport auto (si curse de calatori), reprezentând o importanta cale de trecere prin zona intramontana din Moldova în Transilvania. Trece de baraj si ocoleste, pe la est si nord, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, traversându-l la extremitatea sa din amonte pe viaductul de la Poiana Teiului.

DN 12C (Bicaz -Cheile Bicazului -Gheorghieni) asigura accesul la limita sudica a masivului, pe malurile râului Bicaz 18218q1610s , prin localitatile Hamzoaia, Tasca, Neagra si Bicazu Ardelean. Este un drum modernizat care asigura transportul auto, cel greu si cel de calatori între Moldova si Transilvania.

DJ 155F (Bicaz -Izvoru Muntelui -Durau -Ceahlau -Bistricioara) este cea mai buna cale de acces spre zona înalta a masivului montan. Drumul asigura accesul spre zona de est a masivului de la Bicaz prin satul Izvorul Muntelui si spre zona de nord-vest de la Bistricioara prin localitatea Ceahlau la Durau. Între cabana Izvorul Muntelui si statiunea Durau s-a construit un drum de altitudine care ocoleste masivul pe la est, nord si nord-vest, la altitudinea de aproximativ 1000 m. Drumul complet asfaltat, desi supus pe alocuri alunecarii de teren, este parcurs de orice de vehicule, aducând mari servicii turismului din Moldova. Prin folosirea acestei sosele, distanta dintre orasul Bicaz si Durau se reduce de la 62 km la 32 km. DJ 127A (Bicazu Ardelean -Telec -Tulges) se desprinde din DN 12C în localitatea Bicazu Ardelean, fiind nemodernizat. Acest drum asigura  accesul prin marginea de sud-vest a muntilor.

DC 138 (Telec -Curmatura La Scaune -Ceahlau), nemodernizat, urmeaza în amonte pârâul Bistra, apoi Bistra Mare, urca în serpentine în Curmatura La Scaune si coboara pe Pârâul lui Martin si Pârâul Slatina, la limita din amonte a satului Ceahlau, facând legatura cu DJ 155F. DN 15B (Târgu Neamt -Poiana Largului) si DN 17B (Vatra Dornei -Poiana Teiului), modernizate, fac legatura cu DN 15 la viaductul de la coada lacului de acumulare. DJ 155K  nemodernizat, faciliteaza accesul de la DN 15C si DN 15, pe malul lacului de acumulare, la Hangu, de unde se poate continua si pe calea apei spre Ceahlau, Izvorul Alb sau Secu.

În zona Ceahlau-Izvorul Muntelui sunt permanent curse de calatori cu autobuze sau microbuze care ajung pâna la baza muntelui, în statiunea Durau. Statiile de autobuz cele mai apropiate sunt: Bicaz Dodeni si Bicaz-Baraj, pe traseele Piatra-Neamt - Bicaz - Poiana Teiului - Vatra Dornei si Piatra-Neamt - Bicaz - Tulghes - Borsec; statia Bicaz-centru, pe traseul Piatra-Neamt - Bicaz - Lacu Rosu - Gheorghieni. De asemenea exista curse ce pleaca din autogara Piatra-Neamt pe traseele: Piatra-Neamt - Bicaz - Durau; Piatra-Neamt - Bicaz - Gheorghieni; Piatra-Neamt - Bicaz - Vatra Dornei.

Drumurile forestiere si pastorale se desprind din celelalte drumuri carosabile modernizate sau nemodernizate. De cele mai multe ori accesul auto este limitat pe aceste cai de deplasare. Reteaua drumurilor forestiere este destul de deasa si destul de bine întretinuta. Turistii pietoni, motociclistii si biciclistii pot beneficia de aceste drumuri pentru cunoasterea muntelui si antrenamente. Aproape toate acestea pornesc din drumurile nationale si comunale si au o lungime de 5-18 km, scurtând accesul spre culmea muntelui. 

Cai ferate. Statiile C.F.R. cele mai apropiate sunt: statia Bicaz, pe linia Bacau -Piatra-Neamt - Bicaz; statia Târgu Neamt, pe linia Pascani - Târgu Neamt. Din Târgu Neamt exista legatura cu autobuzul catre Durau (pe DN 15B).

O alta cale de acces este  calea navigabila , cu vaporul pe Lacul Izvorul Muntelui. Lacul este înconjurat pe malul stâng si partial în amonte pe malul drept, de DN 15. se practica navigatia, pentru localnici si turisti, atunci când cuveta lacului este plina de apa, între opt puncte de îmbarcare si debarcare situate lânga localitatile riveranede pe ambele maluri. Pe malul stâng debarcaderele: Bicaz (port de baza), Buhalnita, Chiriteni si Poiana Teiului, iar pe malul drept, la baza masivului, debarcaderele Secu, Izvorul Alb, Ceahlau si Bistricioara. La ape mici, navigatia se reduce spre partea din aval a acumularii. Cursele cu navele de transport ale pasagerilor încep primavara dupa topirea zapezilor si gheturilor si se întrerup pe timpul toamnei si iernii. În portul Bicaz si la debarcaderul Ceahlau, hidrobicicletele au devenit un mijloc de agrement.  

2. Trasee turistice

Ţinta turistilor ajunsi la poalele muntelui este sa urce pe culme, spre vârfurile cele mai înalte: Toaca, Ocolasul Mare si altele, sa se bucure de privelistile oferite de înaltimi, sa admire frumusetea locurilor, a rasaritului si apusului de soare. Primele amenajari de poteci turistice în cadrul masivului mentinate documentar, au fost efectuate în perioada 1833-1835. Primele marcaje turistice si poteci de acces la cabane  au fost realizate de profesorul Nicolae Macarovici si inginerul Alexandru Chelarescu, în anul 1931. Marcajele turistice sunt functionale, ele asigurând orientarea turistilor si în conditii de timp nefavorabile.

În Masivul Ceahlau sunt delimitate, pentru uzul turistilor, 7 trasee montane marcate.



Masivul Ceahlau -schita traseelor turistice

Cabana Izvorul Muntelui (797 m alt.) reprezinta punctul de plecare pentru trei trasee turistice spre cabana Dochia. Un prim traseu este cel marcat cu banda albastra , de la cabana Izvorul Muntelui -Curmatura Lutu Rosu - cabana Dochia. Traseul spre Curmatura Lutu Rosu, cel mai utilizat de turisti, este practicabil atât vara cât si iarna. Se pleaca de la cabana si se urmeaza poteca prin padure, pe malul stâng al pârâului Izvorul Muntelui, într-un urcus relativ usor. Dupa ce se traverseaza soseaua asfaltata, se continua traseul marcat pâna într-un punct numit "La Arsuri". De aici poteca urca spre stânga pe Culmea Rachitis. Poteca continua când pe curba de nivel, când în serpentine, de o parte si de alta a Culmei Rachitisului. La un moment dat se întâlneste un panou ce avertizeaza ca s-a ajuns în perimetrul denumit "Polita cu Crini", declarat rezervatie stiintifica înca din anul 1941. Dupa Polita cu Crini traseul se continua pe curba de nivel, printre blocuri mari de calcar. În aproximativ 10 min. se iese, printr-o poiana mica, la baza Turnului Rachitis, unde este amenajat si loc de popas cu banci si mese din metal. Întreaga poiana este dominata de un bloc masiv de calcar, numit "Piatra cu Apa". Poteca marcata continua prin padurea de molid, din loc în loc ocolind pereti mici alcatuiti din conglomerate. Pe parcursul traseului pot fi întâlnite plante ocrotite, precum ciubotica cucului si omagul. Dupa câteva serpentine, într-un urcus tot mai dur, se ajunge deasupra unui perete abrupt, de unde se poate vedea valea Izvorul Muntelui, Turnul Rachitis si abrupturile din Ocolasul Mare. De aici, în scurt timp, traseul marcat duce la baza unui grup stâncos denumit "Detunatele". De sub Detunate, se urca usor câteva serpentine. Pe ultima portiune a traseului se traverseaza o zona cu jnepenis si molizi, apoi se urca prin "jgheabul cabanei" si se ajunge direct în fata cabanei Dochia. În timpul iernii si primaverii, pentru evitarea avalanselor ce pot apare pe ultima portiune a traseului, acesta este deviat prin partea dreapta, pe o poteca marcata cu stâlpi de orientare.  Din fata Cabanei Dochia se deschide o panorama deosebita spre Culmea Rachitis, valea Izvorul Muntelui si Ocolasul Mare.

Al doilea traseu este cel marcat cu triunghi albastru  Cabana Izvorul Muntelui - Stânca Dochiei - Santinela - Jgheabul cu Hotar - cabana Dochia. Pentru început se traverseaza o zona împadurita, într-un urcus usor si foarte curând se intersecteaza soseaua modernizata DJ 155F. De aici se continua traseul spre punctul "La Arsuri". Se recomanda ca din aceasta intersectie sa se continue urcusul pe drumul modernizat spre Curmatura Lutul Rosu (1015 m alt.). În câteva locuri de pe sosea se deschide o frumoasa panorama spre vârful Toaca si stânca Panaghia. Urcusul este domol si dupa ce se trece de o streasina de calcar, sub care te poti adaposti în caz de ploaie, se ajunge într-un luminis în care strajuie o stânca mare, impresionanta, înconjurata de stânci mai mici de culoare alb-cenusiu, stânca Dochiei. Izvorul de sub ea este una dintre obârsiile Izvorului Alb. De sub abrupturile vârfului Toaca pleaca doua jgheaburi: "Jgheabul cu Hotar" si "Jgheabul Mare". Ele se întâlnesc în poiana "La Izvoare". Traseul iese apoi pe platoul Detunatelor, ocoleste prin stânga vârful Lespezi (1805 m alt.), dupa care în scurt timp se ajunge la cabana Dochia.

Cel de-al treilea traseu care pleaca de la cabana Izvorul Muntelui este cel marcat cu banda rosie   Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Claile lui Miron - Ocolasul Mic - cabana Dochia. Traseul este mai lung decât traseele 1 si 2, dar are un caracter turistic deosebit, fiind recomandat în anotimpurile de vara si toamna. Din fata cabanei se traverseaza pe sosea pârâul Izvorul Muntelui si se începe un urcus domol prin padurea de fag si molid. Traseul se desfasoara pe malul stâng al pârâului Maicilor, având la dreapta Piciorul Scurt si în stânga Piciorul Maicilor. Dupa o ora de mers, poteca traverseaza "Jgheabul Armenilor" ce coboara din Ocolasul Mic. Dupa câteva minute de urcus se ajunge la liziera din nord-vest, unde se întâlnesc trei marcaje turistice: banda rosie , cruce albastra si punct rosu . Din acest loc se poate admira Poiana Maicilor, o poiana larga, orientata de la nord-est spre sud-vest. În aceasta poiana se afla stâna Ţutuienilor, o stâna ce înca mai este folosita an de an. Din Poiana Maicilor (1326 m alt.) se deschide o panorama spre zona înalta - "Turnul lui Butu", "Claile lui Miron" si spectaculosul abrupt al Ocolasului Mic. Destul de des, prin Poiana Maicilor trec ciurde de mistreti în cautare de hrana. Lasând în urma Turnul lui Butu, se traverseaza treapta inferioara a platoului Masivului Ceahlau. În fata, spre nord, se vad abrupturile Ocolasului Mare din care s-au desprins stânci mari, cu aspect de turnuri. Treapta intermediara din abruptul Ocolasului Mare a fost modelata de agentii externi dând nastere "Coloanei Dorice". De o parte si de alta a potecii stau încremenite mici stânci calcaroase, albe, care vin în contrast puternic cu peisajul din jur. Lânga poteca se afla un izvor unde este amenajat un loc de popas. De la popas poteca marcata urca usor prin padure. Traseul urmareste curba de nivel si printre copaci se zaresc Piatra Lata din Ghedeon si Culmea Rachitis. De lânga Piatra Lata se vede cabana Dochia, punctul final al acestui traseu.

Traseul numarul patru începe din statiunea Durau urmând banda rosie  spre cabana Fântânele - Piatra Lata - Panaghia - sub Vârful Toaca - cabana Dochia. Poteca este una dintre primele cai de acces spre înaltimile muntelui, amenajata înca din anul 1835. Cararea urmeaza traseul initial, prin Poiana Fântânele, Piatra Lata, stânca Panaghia, cabana Dochia. Dupa 10-15 minute se intersecteaza DJ 155F care face legatura între statiunea Durau si cabana Izvorul Muntelui. Traseul continua prin padure, la început pe o panta mai domoala, ajungând pe ultima portiune tot mai greoi. Se ajunge în sfârsit la cabana Fântânele, situata în poiana cu acelasi nume. La marginea inferioara a poienii se afla câteva dintre izvoarele care au debitul cel mai mare din Ceahlau. De pe terasa cabanei se deschide o priveliste deosebita spre zona înalta a Ceahlaului, spre statiunea Durau, Obcina Boistea, Muntii Bistritei si valea pârâului Schit. De la cabana, traseul marcat cu banda rosie continua printr-o padure de brazi, într-un urcus domol de-a lungul culmei Fântânele, pâna la locul numit "La Morminte". De aici urcusul devine tot mai greu, prin padure, pâna se ajunge într-o zona deschisa - Curmatura Piatra Lata - dominata de un monolit din conglomerat denumit "Caciula Dorobantului". De la Piatra Lata se vad lacul de acumulare Izvorul Muntelui, statiunea Durau si valea pârâului Schit. Traseul continua într-un urcus usor printre jnepeni si ienuperi. La un moment dat în fata apare înaltându-se impunatoare stânca "Panaghia", despre care se cunosc multe povesti si legende. De la baza stâncii Panaghia poteca traverseaza, pe curba de nivel, versantul estic al vârfului Toaca. Spre stânga perspectiva ramâne deschisa spre lacul de acumulare Izvorul Muntelui si, mai departe, spre muntii Stânisoarei. Pe vârful Toaca este instalat un observator meteorologic. De la baza piramidei vârfului Toaca poteca se continua pe platou, printre jnepeni si stânci izolate, pâna la vârful Lespezi (1805 m). În spate a ramas vârful Toaca si spre vest Piatra Ciobanului. De pe vârful Lespezi mai sunt 200 m de poteca marcata pâna la cabana Dochia, punctul final al traseului.




Tot din statiunea Durau porneste cel de-al cincilea traseu, desfasurat pe cruce rosie , prin Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Saiusului - cabana Dochia. Este un traseu istoric, facând parte dintre primele sapte trasee marcate în Masivul Ceahlau. denumit si "traseul Duruitoarei", începe în fata hotelului "Bistrita" din statiunea Durau. Dupa ce se traverseaza un pod de beton peste un pârâu mic, se coboara în "Poiana Cailor". În aceasta poiana este amenajata o pârtie unde iarna se poate practica schiul. Traseul continua într-un urcus usor pe lânga liziera din stânga poienii, paralel cu o mica vale, dupa care se intra în padure. Poienile si marginile padurii reprezinta importante locuri de adapost pentru diferite animale. Poteca continua paralel cu pârâul lui Bucur, prin padurea de molid si fag. Pe trunchiurile copacilor se pot vedea uneori diferite specii de ciocanitori. Traseul traverseaza soseaua asfaltata dintre statiunea Durau si cabana Izvorul Muntelui, dupa care panta se accentueaza usor înainte de a ajunge la "Poiana Viezuri". În poiana, la altitudinea de 1195 m, traseul se intersecteaza cu poteca turistica marcaj triunghi galben  ce vine de la cabana Fântânele, unde se poate ajunge în mai putin de o ora. Pâna în albia pârâului Rupturi se traverseaza descendent mai multe vai mici, iar pe malul drept al pârâului se intersecteaza traseul marcat cu cruce albastra . Ambele trasee continua în amonte, printre bolovani si copaci uscati. Din ce în ce mai puternic se aude zgomotul produs de cascada Duruitoarea. Aici a fost amenajat un loc de popas. Traseul continua prin stânga cascadei, urmând o panta abrupta. Poteca este amenajata cu scari si balustrade de lemn. Datorita dificultatilor acestei zone, traseul nu este recomandat turistilor în anotimpul de iarna. Urcusul devine tot mai dur. Se traverseaza "jgheabul Arinisului", unde gasim amplasate câteva cabluri pentru siguranta, dupa care se iese în "Polita Arinisului". De la marginea golului alpin, poteca urca în continuare pâna când se intersecteaza cu traseul din Curmatura Stanile, marcat cu banda albastra. Se ajunge în curmatura Piciorul schiop, la altitudinea de 1765 m. Poteca spre cabana Dochia trece pe lânga "Piatra Lacrimata".

Traseul numarul sase porneste din satul Neagra prin Piciorul Negrei - Poiana Varatec - Poiana Maicilor - Ocolasul Mic - cabana Dochia. Poteca marcata  începe din zona centrala a satului, semnalizata cu un stâlp indicator, continuând pe drumul forestier de pe valea Neagra, spre directia nord. Traseul urmareste în amonte malul stâng al pârâului Neagra si dupa aproximativ 3 km se ajunge la confluenta pârâului Neagra Mare cu pârâul Neagra Mica. De la confluenta celor doua pârâuri, traseul se continua pe drumul forestier de pe Neagra Mare, cotind usor spre nord-vest. Dupa aproximativ 2 km de mers se întâlneste un stâlp de marcaj care îndruma la urcus spre vârful Neagra (1138 m alt.). Poteca urmareste firul unei vai laterale pâna la obârsia ei, ajungându-se într-o sa. Mai departe traseul se continua pe creasta, spre stânga, într-un urcus domol, trecându-se printr-o zona aproape fara vegetatie arborescenta. De sub vârful Neagra se coboara usor pe poteca marcata, pâna într-o padure deasa de molid si fag. Din sud-vestul Poienii Varatec se poate admira în fata Turnul lui Butu, spre dreapta Ocolasul Mic iar spre stânga se vede numai creasta împadurita a Pietrei Sure. În Curmatura Varatec se întâlneste traseul marcat cu punct rosu , ce face legatura între Poiana Maicilor si Curmatura Stanile. Din Curmatura Varatec poteca marcata traverseaza pe curba de nivel obârsia principala a pârâului Furcituri pâna în Poiana Maicilor. Aici se intersecteaza cu traseul marcat cu banda rosie  care coboara spre cabana Izvorul Muntelui. Poteca urmeaza traseul comun cruce albastra  si banda rosie  pâna la cabana Dochia.

Ultimul traseu, cel de-al saptelea, pleaca din comuna Bicazu Ardelean de la intersectia DN 12C cu drumul nemodernizat 127A ce duce spre Tulghes. Se porneste pe drumul nemodernizat, urmarind marcajul  pâna în satul Telec. Din satul Telec, de la confluenta pârâului Bistra cu pârâul Jidanului, traseul marcat continua în amonte pe valea Bistrei, pe drumul comunal 138. Traseul marcat cu banda albastra se îndreapta în amonte pe valea Bistrei Mari, flancat (în sensul de mers) la stânga de Obcina Tablei si la dreapta de Obcina dintre Bistre. Dupa aproximativ 4 km de la confluenta celor doua Bistre, traseul paraseste drumul comunal urmarind poteca pe malul drept al Bistrei Mari. La aproximativ jumatate de ora de mers se ajunge în poiana de la Curmatura La Scaune (1247 m alt.), unde a fost descoperit un sit arheologic. Din Curmatura La Scaune poteca marcata cu banda albastra  si punct rosu  traverseaza poiana spre est si urca pantele Piciorului Stanilelor. În aceasta zona o surpriza neplacuta pentru drumeti o poate constitui aparitia viperei, cea mai primejdioasa reptila de la noi. În grohotisurile de la marginea abrupturilor, prin golurile dintre blocurile mari de piatra, liliecii îsi pot gasi un bun adapost. Din saua de pe Piciorul Crestaturii se deschide spre sud o panorama catre Poiana Stanilelor, flancata de Piatra Sura. Departe la orizont, spre sud, se desfasoara Masivul Hasmas. Din acelasi loc, spre est, ne apare impunator abruptul Ocolasului Mare. Poteca marcata continua pe curba de nivel, traversând Jgheabul lui Voda prin partea sa superioara si, dupa un scurt urcus, iese pe platou în Curmatura Piciorul schiop, la 1765 m alt. Pe aceasta portiune a traseului se poate admira impunatorul perete numit Gardul Stanilelor. Pe stâncile de la marginea abrupturilor cresc numeroase specii de plante rare, care ne atrag atentia prin coloritul si gingasia lor. În Curmatura Piciorul schiop traseul intersecteaza poteca marcata cu cruce rosie  ce vine dinspre stratiunea Durau pe la cascada Duruitoarea, apoi continua pe platoul central urcând usor aproape pâna la altitudinea de 1800 m, dupa care coboara la cabana Dochia.

 3. Posibilitati de cazare



 În prezent, unitatile de cazare din zona Ceahlau-Izvorul Muntelui  sunt bine repartizate asigurând suficiente locuri de adapost pentru turisti. Stau la dispozitia turistilor numeroase posibilitati de cazare (hoteluri, cabane, pensiuni agroturistice, vile, hanuri etc.) menite sa satisfaca si cele mai exigente cereri.

Statiunea Durau, înfiintata recent, dispune de numeroase baze de cazare, oferind turistilor o gama variata de hoteluri, pensiuni, vile etc. Astfel, întâlnim 5 hoteluri: Durau**- 213 locuri, 105 camere; Bradul***-75 camere, 150 locuri, sala de conferinte cu capacitate de 40 de locuri, restaurant *** cu capacitate de 210 locuri, ce ofera specialitati din bucataria clasica si cea traditionala, bar de zi, sala de biliard, terasa, 2 parcari; Brândusa**-42 locuri, 21 camere, sala de biliard, terasa de vara; Bistrita**- 45 locuri, 22 camere, discoteca, restaurant, bar, parcare neacoperita; Cascada**- 80 camere, 148 locuri.

În afara de hoteluri, gasim vilele: Dalia**- 11 camere, 23 locuri, bucatarie, frigider, gratar; Alpinul**- ofera camere single, duble sau cu patru locuri, casute cu 2 si 3 paturi, turistii au acces la gratar, terasa, loc pentru servirea mesei, acces la bucatarie, la cerere, se pot efectua excursii la gospodarii taranesti autentice, plimbari cu sania sau cu caruta; vila Cristina***- 15 camere, 30 locuri.

Turistii care prefera un ambient rustic pot opta pentru pensiunile agroturistice din zona: pensiunea Paulo**- 10 camere, 24 locuri, living amenajat cu bar si televizor si o sala de mese, pentru sejururi mai lungi se acorda reduceri; Vânatoru***- 7 camere, 3 apartamente, organizeaza receptii, seminarii, simpozioane si întâlniri de afaceri, plimbari cu vaporasul si partide pe pescuit pe lacul Izvorul Muntelui, cantonamente sportive, petreceri si mese festive cu diferite ocazii, foc de tabara, gratar etc. Pensiunea soimul****- 11 locuri, apartamente dotate cu baie, jacuzzi, televizor, frigider, sauna, dispune de teren de tenis de câmp unde pasionatii ascestui sport pot sa îl practice în conditii foarte bune; Corbul***- 5 locuri, living, bucatarie, parcare, curte, gratar în aer liber, tv în living. Campingul Ursuleti este situat la intrarea în statiunea Durau, ofera 2 camere, 4 locuri, pune la dispozitie 16 casute a câte 2 locuri, loc de campare, câte 2 grupuri sanitare, loc de parcare, restaurant cu bar, loc de joaca, gratar, loc pentru foc de tabara.

În comuna Ceahlau avem vila Ecotur****- 15 camere, 30 locuri, camerele sunt dotate cu televizor si cablu tv, minibar, aer conditionat, telefon intern si international, uscator de par, room service, posibilitate acces internet, restaurantul ofera meniuri traditionale, crama, bar, terasa, salon de conferinte cu o capacitate de 50 de persoane, piscina acoperita si teren de sport, plimbari cu vaporasul pe lacul Izvorul Muntelui,  excursii cu biciclete de tip mountain bike; vila Cristina*- 8 camere, 16 locuri; motel Crisul** - 20 camere, 40 locuri; bungaloul Crudu**- 5 camere, 10 locuri; casute turistice la Brândusa*- 14 camere, 33 locuri si la Cristina*- 10 camere, 20 locuri. Pensiunile rurale Colt de Rai***- 4 camere, 8 locuri, o sufragerie cu televizor, video si masa de oaspeti, se permite accesul la bucataria bine dotata, camara, frigider, congelator, gratar, gazda pune la dispozitie, de asemenea, carti, muzica, echipament badminton, jocuri distractive, casete video; Perla**- 6 camere, 12 locuri; Cristal***- 5 camere, 10 locuri; Albastrica***- 18 locuri, 7 camere, sala de mese - 30 mp, cu bucatarie dotata la dispozitia turistilor, pentru 20 persoane, o terasa descoperita pentru vara , o terasa acoperita si închisa, o terasa semiacoperita, cu fântâna, leagan, parcare; Floare de Colt**- 17 locuri, 7 camere, pensiunea dispune de terasa, parcare, balansoar, hamac, gratar, 2 centrale termice, 2 surse de apa, 4 frigidere, 2 congelatoare, lada frigorifica, beci, camara, anexy la gospodarie . În satul Bistricioara gasim pensiunea agroturistica Catrina**- 20 locuri, 10 camere; pensiunea Victoriana -5 camere, 16 locuri, ofera masa traditionala, retete moldovenesti.

În comuna Hangu avem pensiunea Brenda**- 7 camere, 14 locuri; Panorama***- 2 camere, 4 locuri; Alexandria**- 3 camere, 6 locuri; Carpati Orient**- 3 camere, 6 locuri; Crudu*-2 camere, 4 locuri; pensiunea Rogin**- 12 locuri, 6 camere, vara dispune de 4 casute, tv cablu, teren volei si baschet,  leagane pentru copii.

În Bicaz posibilitatile de cazare sunt destul de variate. Astfel hotelul Lebada* pune la dispozitia turistilor 20 de locuri în14 camere, motel Cristina**- 20 de camere, 40 locuri, cabana Baraj-Bicaz**- 26 camere, 47 locuri, restaurant 150 locuri, acces la frigider, tv la cerere în camera; pensiunea Potoci**- 16 locuri, cablu tv, curte cu terase, pavilion, gratar, iaz cu pastravi, crama, restaurant cu specific pescaresc precum si bucatarie traditionala româneasca; pensiunea Crusitu** (Izvorul Muntelui)-10 camere, 16 locuri; pensiunea Ceahlau**- 5 camere, 12 locuri; Diana**- 10 camere, 22 locuri. Complexul de casute de vacanta Baicu** (Izvoru Alb) - 18 camere, 36 locuri. În Bicaz Intâlnim si hotelul plutitor Lebada***- 16 camere, 32 locuri, camerele au aer conditionat, televizor, minibar, geam termopan iar cele de la etaj au balcon propriu, pune la dispozitia celor interesati hidrobiciclete, barci, salupe rapide, 2 vaporase de 90, respective 100 de persoane, organizeaza, congrese, seminarii, conferinte.

În Bicazu Ardelean, pensiunea Paleu** are o capacitate de 12 persoane si 4 camere, pensiune tip conac, construit în stil traditional, care se afla amplasata aproape de centrul comunei, sufragerie, terase, curte mare, parcare, gratar, produse din gospodaria proprie.

Cabana Dochia este situata în zona superioara a masivului montan, pe platou la altitudinea de 1750 m, dispune de 100 locuri de cazare vara si 70 iarna fiind prima cabana construita în Carpatii Rasariteni. Ofera turistilor bar, sala de mese, încalzire cu lemne, apa curenta adusa prin conducta de la Fântâna Rece.

Cabana Fântânele situata la altitudinea de 1220 m, pe un mic platou de pe Bâtca Fântânele, în poiana cu acelasi nume are o capacitate de cazare de 120 locuri. Constructia cabanei a durat din 1950 pâna în 1953, când a fost data în folosinta turistilor sub numele de 7 Noiembrie. Este luminata electric, încalzita cu lemne, are grupuri sanitare si functioneaya tot timpul anului.

Cabana Izvorul Muntelui este amplasata în partea de est a masivului, la altitudinea de 797 m, cu o capacitate de cazare de 80 locuri, 10 casute, bungalow cu 4 camere. De asemenea exista posibilitatea organizarii de petreceri (în limita de 40 de locuri) într-un cadru mai restrâns.

 

 

 

    













Document Info


Accesari: 5181
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )