CARACTERIZAREA GRUPEI

CARACTERIZAREA GRUPEI

1. TRATAREA COPILULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL INTEGRĂRII ÎN COLECTIV, AL RELAŢIILOR INTERPERSONALE

Majoritatea copiilor s-au integrat cu usurinsa în colectiv. Probleme educative am avut cu 2 copii car provin de la "Centrul de Plasament", în sensul ca nu aveau fixate deprinderile 252x2324c de comportare civilizata.

La sfarsitul anului scolar trecut, am reusit sa închegam un colectiv în care sa se manifeste prietenia, tovarasia, raporturi de responsabilitate si de colaborare între copii. Sa manifeste o atitudine colectiva împotriva copiilor care nu pastreaza ordinea si curatenia în clasa, împotriva celor care strica jucariile.

2.TRATAREA DIN PUNCT DE VEDERE PSIHIC

Cercul de cunostinte despre lumea cei înconjoara s-a largit simtitor. Continutul jocurilor s-a îmbogatit.

Perceptia se desprinde treptat de schimburile cu obiectele si începe sa se desfasoare ca un proces independent. Astfel, copiii detaseaza obiectul indicat de pe fondul altor obiecte, notele separate ale obiectului sau îl cunosc în întregime.

În procesul de memorare se manifesta interesul pentru aspectul sonor al poeziilor, a crescut trainicia fixarii poeziilor. În dezvoltarea limbajului au avut loc succese în însusirea practica a vorbirii gramaticale, legarea propozitiilor în fraze. Copiii sunt interesati pentru aspectul sonor al limbii - sunt mai atenti la pronuntare, se corecteaza reciproc, disting sunetele izolate ale vorbirii. Sunt mai retinuti - ei se conformeaza tot mai mult cerintelor educatoarelor si ale colectivului de copii. Majoritatea copiilor îsi subordoneaza actiunea unui scop dinainte fixat, putând renunta uneori la dorinte trecatoare.

3.REEPERE PRIVIND NIVELUL DE CUNOsTINŢE NECESARE ETAPEI URMĂTOARE DE PREDARE (TESTARE)

Continutul jocurilor s-a îmbogatit simtitor, reflectându-se relatiile sociale dintre oameni . Copiii se înteleg reciproc în stabilirea subiectului jocului, îsi repartizeaza rolurile, îsi aleg jucariile si obiectele accesorii pentru rolurile respective.

Rolurile respective dezvaluie numai partial semnificatia sociala a activitatii adultilor. S-a manifestat un interes pentru cunostintele comunicate verbal, pentru observarea ilustratiilor, pentru desen, modelaj, socotit, etc.

În cadrul cunoasterii mediului înconjurator, copiii si-au îmbogatit cunostintele despre obiecte si fenomene din natura, despre viata sociala. Au formate deprinderi de munca intelectuala de a observa, de a pune întrebari, de a asculta explicatiile educatoarei si ale altor copii, de a raspunde la întrebari.

Dezvoltarea vorbirii copiilor s-a realizat atât în activitati specifice dezvoltarii vorbirii, cât si în cadrul întregului program din gradinita. Majoritatea copiilor si-au format deprinderea de vorbire corecta (sub aspect fonetic, lexical, gramatical), coerenta si expresiva, cu exceptia a 3 copii care au defecte de vorbire. A avut loc o îmbogatire a vocabularului în conditiile comunicarii continue cu persoanele din jur.

În activitatile matematice - copiii au capatat cunostinte referitoare la cantitate, la multimile de obiecte cu însusirile lor, pe baza unor perceptii si reprezentari cu privire la forma culoarea si dimensiunea obiectelor. Li s-a cultivat capacitatea de percepere a cantitatii prin punerea în corespondenta a elementelor multimilor care au "mai multe, "mai putine"sau "tot atâtea obiecte".

În activitatile estetice - s-a dezvoltat la copii o mare mobilitate a mâinilor si coordonarea voluntara a miscarilor acestora, calitati necesare învatarii scrisului. Au fost familiarizati cu elemente plastice (punct, linie, forma, culoare, spatiu plastic), cu elemente grafice (linii, puncte, cerculete), au fost formate deprinderi tehnice de mânuire a materialelor si uneltelor specifice acestor activitati. A fost cultivat spiritul de observatie, perceptiile vizuale si tactil chinestetice, sensibilitatea artistica, imaginatia creatoare prin promovarea intensiva a lucrarilor cu tema aleasa de copii.

Prin activitatile muzicale am urmarit familiarizarea copiilor cu muzica prin învatarea de cântece, jocuri muzicale si audierea unor lucrari muzicale accesibile întelegerii copiilor prescolari.

Activitatile de educatie fizica au contribuit la formarea deprinderilor motrice de baza: mers, alergare, saritura, aruncare, echilibru. Au fost dezvoltate calitati fizice ca: forta, îndemânare, rezistenta, viteza la nivelul posibilitatilor organismului copilului de vârsta prescolara mijlocie.

4.MĂSURI AMELIORATIVE ÎN FUNCŢIE DE PUNCTELE FORTE sI LACUNELE PROCESULUI INSTRUCTIV- EDUCATIV

Valorificarea maximala a functiilor formative ale jocului, ca activitate specifica copilului prescolar si ca forma de desfasurare a unor activitati instructiv -educative din gradinita;

În activitatile de cunoasterea mediului sa se insiste pe intuirea de catre copii a unor trasaturi ale fenomenelor realitatii înconjuratoare, a cauzalitatii acestora, în vederea formarii   premiselor conceptiei stiintifice despre lume;

Largirea relatiilor verbale cu cei din jur ducând la dezvoltarea vorbirii copiilor;

Efectuarea de exercitii cu continut matematic si jocuri individuale cu grupuri mici de copii, în scopul consolidarii cunostintelor si al exersarii proceselor gândirii;

Desfasurarea de activitati educative cu continut patriotic;

Folosirea la cât mai multe cântece a elementelor de joc (miscare, ritm, etc) spre a trezi interesul si placerea copiilor pentru cântec;

În desfasurarea jocurilor si a altor activitati alese de copii, sa se desfasoare cu copiii exercitii de educatie senzoriala, de corectare a vorbirii, fie individual, fie cu grupuri mici de copii.