CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE DE EDUCAREA LIMBAJULUI
Varietatea mare a jocurilor didactice, proiectate in gradinita pentru dezvoltarea limbajului sub toate aspectele (fonetic, lexical, gramatical) impun gasirea unor criterii de clasificare a acestora. Cel mai important criteriu in acest sens il constituie continutul jocurilor didactice. Din acest punct de vedere ele pot fi grupate in:
a) jocuri didactice pentru formarea si exersarea unei pronuntii corecte;
b) jocuri didactice pentru imbogatirea vocabularului activ si pasiv al copiilor;
c) jocuri didactice prin care se exerseaza structurile gramaticale.
a) Jocuri didactice pentru formarea si exersarea pronuntiei corecte
Acestea au ca scop pronuntia corecta a sunetelor limbii materne si in special a consoanelor. Aceste jocuri pot fi utilizate si sub forma de exercitii, eficienta lor depinzand de modul in care educatoarea stie sa le selectioneze in raport cu situatiile concrete existente la grupa de copii, de modul cum le pregateste si de materialul distributiv folosit.
Educatoarea trebuie sa fie vigilenta, gata sa "divizeze" exercitiul, sa pandeasca clipa cand, in cadrul unui exercitiu, din spusele copiilor se iveste ceva, ceva pe care noi sa-l putem folosi cat mai avantajos - aceasta tehnica pedagocica valoroasa, permite o adecvare perfecta a contributiei educative - educatoarea intervenind exact cu ceea ce "lipseste", chiar, in clipa cand acest ceva "lipseste".
Situatiile fiind imprevizibile, educatoare nu are cum sa se pregateasca trebuind sa dea dovada de prezenta de spirit, de disponibilitati si chiar virtuozitate (este vorba de arta - numai educatoarele inzestrate pot face fata in aceste ocazii).
In consecinta, daca exercitiul, actualizeaza de la sine prilejuri educative, acestea trebuie folosite pe loc. In caz contrar, se cuvine sa "dirijam" exercitiul cu suplete, dar in mod deliberat, spre un element ce trebuie dobandit si care a fost stabilit dinainte. Noua achizitie se introduce cu finete, intuitie si simt artistic. Sugestia judicios folosita, este extrem de eficace. Trebuie invatat cum sa creeze "trebuinta unui cuvant, sa stii sa trezesti la copii constiinta unei lipse, a unei inadaptari in exprimarea lor".
La varsta prescolara progresul este legat de joc, de activitatea spontana sau / si intamplarea trebuie ajutata - de cea sugerata in mod abil.
In activitatea de zi cu zi m-a preocupat formarea la copii a deprinderilor de a se exprima corect, logic, nuantat, cautand sa desfasoar o varietate de jocuri didactice care sa-i ajute in acest sens.
Astfel, la grupa mica, prin jocul didactic "Focul si vantul" am urmarit formarea deprinderii de a pronunta corect diferite sunete si in mod deosebit consoanele labio-dentale: f, v, s, j si a cuvintelor care contin aceste sunete. Totodata, am urmarit formarea deprinderii de a se exprima in propozitii simple. Pe baza ilustratiilor, copiii trebuie sa recunoasca si sa descrie actiunile ilustrate si sa pronunte onomatopeele corespunzatoare: "vajj" - "Bate vantul"; copiii ridica bratele si le leagana, reproducand si zgomotul acestuia; "Focul face fas-fas" (educatoparea si copiii mimeaza actiunea de aprindere a focului).
La repetarea jocului se pot introduc si alte fenomene: ploaia (pic-pic), tunetul (bum-bum), etc.
Jocul didactic "Cucu si gasca" - le dezvolta auzul fonematic prin perceperea corecta a sunetelor "c" si "g" si propuntarea lor in cuvinte si onomatopee.
Pe baza imaginilor prezentate, copiii au reusit sa-si insuseasca denumirea corecta si sa imite sunetele emise de pasarile prezentate ("cu-cu", "ga-ga"), cat si miscarile specifice de zbor.
Pentru o atmosfera linistitoare se spun ghicitori despre cele doua pasari, versuri scurte sau o poveste despre fiecare pasare:
- Cu-cu cuc / Toata ziua stau in nuc
Si ma numesc (cuc). Toti copiii pronunta "cuc!cuc!"
- Zboara cucu ca naucu / Si tot canta
(Toti copiii spun in cor: "Cu-cu! Cu-cu!"
- Ga-ga-ga! Cine face-asa?
(copiii raspund: Gasca face-asa: ga-ga-ga!)
- Gasca innoata, uite-asa. Sa facem si noi ca ea!
(copiii imita innotul si spun: ga-ga-ga!)
Prin jocul didactic "Sarpele si albinuta", am urmarit pronuntarea corecta a sunetelor "s, z, s, j" si exprimarea corecta in propozitii, folosind cuvintele: "sasaie", "bazaie", "tufis", "vajj".
Jocul incepe cu o scurta povestire: "Stand pe o banca in gradina, am auzit un fosnet si un sasait. Vad un sarpe care se tara prin iarba, venind spre mine. Ma ridic si ma duc langa o tufa de maces. Pe deasupra florilor, zburau multe albine. Bazaitul lor era asa de frumos., incat am stat si le-am ascultat si eu. A inceput sa bata vantul incet - fas-fas, care legana frunzele si se auzea: vaj-vaj. Vantul batea mai tare si crengile scoteau un sunt "vajj, vajj". Ca sa nu uit ce am vazut in parc, am desenat. Voi ve-ti povesti dupa desenele mele ."
Dupa o mica pauza, copiii povestesc dupa imagini, iar educatoarea intreaba: "Cum face sarpele?" (copilul raspunde, apoi toti copiii imita "sss"). In acelasi mod se va proceda si cu celelalte desene. Pentru consolidarea onomatopeelor, voi spune cateva versuri, iar copiii trebuie sa completeze cuvintele omise:
"Jos intr-un tufis
Un taras
Spre mine venea
Si tot sasaia.
- Cum crezi ca facea? (copiii imita: "sss")
Prin jocul "Pacaleste-ma pe mine" copiii au fost solicitati sa gaseasca cuvinte care sa se deosebeasca de cuvantul meu printr-un singur sunet. Exemplu: Eu am pronuntat "rac", iar copiii au substituit sunetul "r" cu sunetul "l", rezultand cuvantul "lac" (loz - roz, paie - baie, bere - pere). Jocul s-a desfasurat fara material avand in vedere ca nivelul grupei (6-7 ani) a fost corespunzator, intrucat copiii au frecventat 4 ani gradinita.
Pentru perfectionarea deprinderilor de pronuntare corecta a sunetelor aflate in componenta diferitelor cuvinte, pronuntarea corecta a doua consoane consecutive, dezvoltarea si perfectionarea acuitatii auditive am desfasurat la grupa mijlocie jocurile didactice: "Am spus bine sau n-am spus bine?", "Cine spune mai departe?".
Papusa (Aschiuta, Tandarica) va prezenta cate un obiect si-l va denumi pronuntand unele cuvinte corect, iar altele eronat: "Daca-i bine aplaudati / daca nu sa corectati". Copiii trebuie sa compare pronuntia corecta cu cea incorecta si sa gaseasca forma corecta in pronuntia cuvintelor auzite - repetand in cor atunci cand este corect spus, iar atunci cand este gresit intrerupand papusa. Un copil pronunta forma corecta, iar altul va construi o propozitie cu acel cuvant (locomotiva, excavator, tren, traista, ochelari, strugure, etc.).
Spre complicarea jocului, papusa, Aschiuta, a prezentat continutul catorva povesti cunoscute de copii, cerand copiilor sa sesizeze greseala (Capra cu trei iezi, Scufita Rosie, Ursul pacalit de vulpe) intentionat prezentata.
"Capla tupalata se duce la Scufita Osie s-o cheme la plaznic". Copiii corecteaza: "Nu e bine! Nu e bine! Ascultati la mine: "Capra suparata se duce la lup sa-l cheme la praznic!". Ca elemente de joc au fost folosite deci: asteptarea, surpriza, ghicirea, aplauze.
Pentru exersarea pronuntarii corecte, cu claritate, exactitate si siguranta a consoanelor: c, f, r, s, t, t, si a grupurilor de consoane: sf, cr, pr am organizat jocul didactic - Scara. Jocul se desfasoara in doua etape:
I. Copiii trebuie sa raspunda corect la intrebarile puse. Pentru buna desfasurare a jocului, educatoarea va procura din timp materialele: imagini de animale, o minge, o scara confectionata din carton sau sindrila.
"Este in curte o scara
Cu cinci trepte (sase, opt, etc.)
Educatoarea: Cate trepte are scara?
Copiii: Cinci (sase, sapte, opt)
- Pe treapta cea mai inala
Sta o closca cocotata
Si striga neincetat
Cot-co-dac!
Cot-co-dac!
- Cum striga closca?
- Cot-co-dac!
- Pe treapta cea mai de jos
Plinge-un puisor pufos
Piu, piu, piu!
- Cum plange?
- Piu, piu, piu!
- Vine vantul suierand
Vajj, vajj, vajj
- Cum face vantul?
- Vajj, vajj.
II. Copilul care primeste mingea completeaza propozitia inceputa de educatoare - ceilalti copii imita actiunea ceruta de textul propozitiei (cum face, cum merge) - insistandu-se mai ales cu cei care prezinta unele tulburari de vorbire.
La grupa mare, in jocul didactic "Cu ce sunet incepe cuvantul?", am urmarit perfectionarea auzului fonematic prin efectuarea unor analize ale structurii fonetice ale cuvintelor; recunoasterea si ghicirea cuvintelor care incep cu sunetele precizate de educatoare; asocierea cuvintelor cu literele corespunzatoare; cultivarea spriritului de colegialitate in aprecierea raspunsurilor colegilor din grupa.
Sarcina didactica - am urmarit sa pronunte corect sunetele din componenta cuvintelor si gasirea unor cuvinte care incep cu sunetul dat, sa recunoasca imaginea si sa o selecteze din multitudinea de jetoane dupa cerinta data si sa alcatuiasca scurte propozitii.
Ca reguli de joc - am urmarit ca toti copiii sa denumeasca obiectul (imaginea) descoperit (a) si sa precizeze sunetul cu care incepe cuvantul respectiv. Copilul care a sesizat sunetul initial al cuvantului, numeste alt coleg care trebuie sa gaseasca un cuvant ce incepe cu acelasi sunet. Un alt copil trebuie sa formuleze propozitii cu acel cuvant. Obiectele vor fi acoperite si descoperite treptat (plasate in diferite locuri din grupa). Pentru mentinerea unui ritm rapid al jocului am introdus ca element de joc transmiterea obiectului de la copil la copil.
De aceea jocul se poate desfasura si sub denumirea de "Stafeta".
Astfel, primul copil - "Eu am o minge", al doilea copil - "Cuvantul minge incepe cu sunetul "m", al treilea copil - (exemple de alte cuvinte care incep cu sunetul "m"): mama, mure, masina , al patrulea copil (sa alcatuiasca propozitii cu cuvantul dat): "Eu am primit o minge in dar".
In felul acesta se procedeaza si cu alte sunete: s, s, j, r, t, p, b, c, etc.
Varianta I: am pronuntat un sunet, o consoana sau vocala, copilul la care s-a oprit mingea trece la flonelograf si alege o imagine sau mai multe, a caror denumire incepe cu sunetul dat. Copiii au fost solicitati sa formuleze propozitii cu acele cuvinte si sa gaseasca si alte cuvinte care incep cu acelasi sunet (fara suport intuitiv).
Varianta a II-a, am cerut copiilor sa clasifice cuvintele care incep cu sunetul "s" sau "s" nume de persoane (Sandu, Stefan), nume de imbracaminte (sandale, sosoni), mobila (scaun, sifonier), aliment (supa, sare), animale (sobolan, sarpe, strut).
Spre complicarea jocului, am cerut copiilor sa raspunda cu ce sunet sfarseste cuvantul dat "balon" si sa gaseasca cuvinte care incep cu sunetul de la sfarsit al cuvantului dat: "n" - napolitane - "e" - Eugenia - "a" - arici.
De fiecare data se apreciaza rezultatele intrecerii, iar castigatorilor li se acorda stimulente.
In incheiere, am dat copiilor fise, pe care erau desenate mai multe imagini, cerandu-le sa sublinieze acele cuvinte care incep cu acelasi sunet: de exemplu, pentru sunetul "a": ac, ata, arici, avion, aragaz, etc; pentru sunetul "b": baloane, bici, bicicleta, batic, bani, etc.
Pentru consolidarea deprinderii de a pronunta corect sunetele si grupurile de sunete mai dificile cuprinse in structura cuvintelor cunoscute si dezvoltarea promptitudinii si rapiditatii in actiune si stimularea spiritului de echipa in rezolvarea sarcinii de joc, am desfasurat jocul: "Cine spune mai multe cuvinte?" - care are ca sarcina, gasirea altor cuvinte cu sunetul initial sau final modificat.
De exemplu:
sac - rac - fac - zac - sor - mac
cor - por - vor - dar - sor - zar
b) Jocuri didactice care contribuie la determinarea si imbogatirea vocabularului
Aceste jocuri duc la imbogatirea vocabularului activ si pasiv al copiilor cu substantive care denumesc obiecte de uz personal, cu adjective, adverbe de timp, de loc, de mod, cu pronumele personal de politete, posesiv, demonstrativ, cu verbe.
Astfel, pentru activizarea vocabularului cu cuvinte care denumesc unele fiinte cunoscute de copii si actiunile caracteristice lor, am desfasurat jocul "Cine este si ce face?"
Am afisat pe panou jetoane reprezentand animale si pasari domestice; la intrebarea "Cine este si ce face?" copiii raspund pe rand denumind animalul si precizand de fiecare data alta actiune posibila, de exemplu: caine (latra, musca, roade oase, fuge); pisica (miauna, prinde soareci, zgaraie, etc.).
Pentru stimularea copiilor sa gaseasca un numar cat mai variat de actiuni (sa utilizeze cat mai multe verbe), voi sugera actiunea prin miscari imitative sau crearea de situatii - problema: "Ciinelui ii este foame - ce face?", "Gaina s-a speriat - ce face?", etc.
Pentru complicarea jocului am prezentat imagini reprezentand mai multe animale si pasari executand aceeasi actiune: "Cine sunt si ce fac?".
De asemenea, am insistat foarte mult pe folosirea dialogului si a formulelor de politete prin jocul "Te rog sa-mi dai!" sau folosirea corecta a momentelor zilei (adverbe de timp adecvate), educandu-le capacitati de a stabili unele corelari intre actiuni si momentele in care se efectueaza ele (dimineata, pranz, seara) prin jocul didactic "Cand facem asa?".
Un alt joc didactic pe care l-am desfasurat cu grupa mijlocie a fost: "Unde am asezat jucaria?" - pentru consolidarea cunostintelor privind relatiile spatiale si a cuvintelor care indica pozitia si directia obiectelor (sus, jos, pe, sub, in fata, in spate, inainte, inapoi); dezvoltarea spiritului de observatie, a memoriei si a atentiei uzuale.
Sarcina didactica: folosirea corecta a cuvintelor care indica pozitia in spatiu, compararea pozitiei obiectelor unele fata de altele.
Regulile jocului: copiii inchid si deschid ochii la semnal. Ei trebuie sa observe ce schimbari de pozitie a jucariilor a efectuat conducatorul jocului, apoi sa raspunda la intrebarea acestuia: "Unde am asezat jucaria?"
In desfasurarea jocului, am respectat o anumita gradare in succesiunea modificarilor, am actionat la inceput cu un singur obiect - apoi am utilizat doua jucarii deodata.
In complicarea jocului, am folosit flanelograful unde am asezat personaje din povesti cunoscute, efectuand unele schimbari, solicitand copiii sa le transpuna in actiunea cu obiectele. De exemplu: sa aseze papusa in aceeasi pozitie cu capra de pe flanelograf. Astfel, daca capra sta pe un scaun, copilul va aseza papusa pe scaun.
Varianta: un copil va fi asezat cu spatele la grupa de copii in asa fel incat sa nu vada schimbarile efectuate in timpul jocului. La intrebarea "Unde am asezat jucaria?" copilul se intoarce, cauta jucaria si raspunde mentionand pozitia spatiala a acesteia in raport cu un copil din grupa: "Iepurasul este asezat in fata lui Ionel".
Prin jocurile: "Cum este?" sau "Ce stiti despre ?" am urmarit ca toti copiii sa foloseasca corect adjectivele; de a folosi corect gradele de comparatie pozitiv si comparativ, de a formula corect in propozitii scurte, relatiile stabilite intre insusirile diferitelor obiecte de uz personal, educand posibilitatea de a sesiza corect deosebirile sau asemanarile intre doua sau mai multe obiecte dupa: forma, marime, culoare, dimensiune, cantitate.
Pentru imbogatirea vocabularului, pentru a-i obisnui pe copii cu o exprimare corecta i-am antrenat intr-un viu dialog despre povestirile cunoscute, dirijand observatia copiilor spre legaturile ce se stabilesc intre cuvintele unei comunicari.
Stiind ca jocurile in care se folosesc jetoane cu imagini contribuie la dezvoltarea capacitatilor de analiza si sinteza fonetica, am antrenat copiii in jocuri de sortare a imaginilor, dandu-le de fiecare data alte sarcini. Astfel, copiii si-au imbogatit vocabularul cu cuvinte pe care le-am raportat la imaginile corespunzatoare.
In scopul de a-i introduce pe copii in tehnica exprimarii corecte, am organizat jocuri didactice de completare a propozitiilor, cum sunt:
"Continuati ce spun!"
"Fii atent si completeaza!"
"Ce cuvant lipseste?"
Exercitiile de completare a propozitiilor le-am facut gradat, incepand cu cele care cereau un efort mai mic (gasirea subiectului, predicatului), trecand apoi la cele putin mai dificile (complement, atribut).
Dupa consolidarea deprinderilor copiilor de a construi corect propozitii, am efectuat sistematic exercitii pentru intelegerea sensului cuvintelor, explicandu-le ca unele cuvinte se pronunta la fel, dar au intelesuri diferite, chiar in aceeasi propozitie sau in propozitii diferite.
Astfel, am desfasurat jocul "Gasiti-mi un inteles". Pornind de la un cuvant ca "lac" copiii dadeau diverse intelesuri acestui cuvant: "lac - apa", "lac - unghii", "lac - mobila", etc.
Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" am urmarit formarea deprinderilor de a realiza in timpul vorbirii acordul corect intre atribut si substantiv, intre predicat si subiect, precum si precizarea si activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar.
In prima parte - am folosit ca material imagini ale obiectelor cu anumite insusiri (cos gol - cos plin; copil vesel - copil trist; panglica lata - panglica ingusta). Copilul numit "Roata vremii se-nvarteste / Si la tine se opreste" ridica o imagine, verbalizand continutul acesteia (cos gol), in timp ce alt copil "Roata acum porneste / Si pe tine te numeste" cauta imaginea antonimului (cos plin).
In partea a II-a a jocului - am folosit banda de magnetofon pe care au fost inregistrate propozitiile cuprinzand adjective acordate corect, cu substantivele, de exemplu: "Mioara este o fata harnica". In timp limitat copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi propozitie, gasind antonimul adjectivului enuntat: "Mioara este o fata lenesa". Acelasi adjectiv, in continuare, insoteste un substantiv la masculin, de exemplu: "Vlad este un baiat harnic"; "Vlad este un baiat lenes".
Materialul ilustrat si banda de magnetofon ne-au sprijinit in activizarea copiilor, ele fiind elemente stimulative care contribuie la dezvoltarea intelectuala, fara a simti ca fac efort deosebit de gandire.
In scopul activizarii vocabularului cu cuvinte referitoare la profesii, unelte si precizarea reprezentarilor copiilor in legatura cu munca oamenilor, am organizat jocurile didactice: Postasul si Ce ne trebuie? - unde copiii au fost foarte degajati exprimandu-si dorinta ca atunci cand vor fi mari sa imbratiseze o serie de profesii care au fost puse in discutie.
De la o zi la alta, am cautat sa imbogatesc cunostintele copiilor, sa fixez vocabularul si sa verific vorbirea lor, modul cum stiu sa inchege, in propozitii si fraze, o mica descriere. Astfel, am organizat jocuri didactice, unde au avut posibilitatea sa sa exprime in propozitii si fraze scurte, stimulandu-le creativitatea, pana si descrierile au devenit mai ample, mai sugestive si mai logice, prin jocurile "Magazinul cu jucarii" si "Sa facem o poveste".
c) Jocuri didactice de exersare a structurilor gramaticale
Aceste jocuri au sarcina de a contribui la exprimarea copilului in propozitii simple si dezvoltate, in fraze scurte, la utilizarea corecta a acordului intre gen si numar, a substantivului cu predicatul, utilizarea corecta a genitivului, dativului, etc.In acest sens, prin jocul didactic "Spune mai departe" am urmarit respectarea acordului intre subiect si predicat, activizarea gandirii logice prin gasirea cuvintelor corespunzatoare ca sens si rapiditatea in gandire.
Am folosit textul povestirii "Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici" din care, intentionat am omis cuvinte. In timpul jocului, copiii au dat dovada de multa atentie, ascultand povestea, pentru a gasi rapid cuvintele omise pe parcursul expunerii. Prin participarea activa a copiilor, am inteles ca ei cunosc foarte bine continutul povestii si, in mod special, dialogurile dintre Alba-ca-Zapada si oglinda, dintre mama vitrega si Alba-ca-Zapada, dintre pitici si Alba-ca-Zapada.
Reluand jocul in alte activitati, am folosit jucarii, copiii formuland propozitii de la subiect (jucaria folosita). Exemplu: "urs" - urmatorul copil completeaza spunand mai departe: "Ursul doarme", altul "Ursul doarme in barlog", "Ursul mananca miere", "Ursul merge greu", etc.
Pentru a forma la copii deprinderea de exprimare orala corecta, am ales cele mai potrivite metode si mijloace, am activizat copiii in procesul cunoasterii, am cultivat dialogul viu: educatoare - copil, copil - educatoare, am cautat sa cunosc individualitatea fiecaruia.
Dorind sa asigur o participare activa, creativa a copiilor la activitate, sa le captez si sa le mentin interesul, am folosit procedee prin care au fost solicitati emotional.
In jocurile didactice - indiferent de obiectivele urmarite - am cautat sa asigur prezentarea sarcinii didactice intr-o forma atractiva, saturata de elemente de joc, pentru a facilita rezolvarea optima a acesteia, pentru a stimula vorbirea copilului, trezind la acestia dorinta de a-si comunica gandurile si impresiile, de a se juca, este necesar ca vorbirea copilului sa fie sustinuta si stimulata si in familie si in gradinita. Odata cu dezvoltarea limbajului si a inteligentei, copilul are posibilitatea sa-si insuseasca noi modele de conduita verbala si prin aceasta, experienta sociala.
Urmarind ca obiectiv formarea si dezvoltarea creativitatii verbale la copiii de 6 - 7 ani, am ponit de la ideea ca, pentru a se manifesta liber, pentru a dispune de un vocabular bine dezvoltat, pentru a avea un bogat volum de cunostinte in ideea pregatirii pentru scoala, copilul are nevoie de un exercitiu permanent cu cuvintele, cu propozitiile si cu frazele. Astfel, am considerat necesar ca prin jocurile didactice planificate sa formez copiilor deprinderea de a povesti intamplari, evenimente, deprinderea de a expune cu usurinta, coerent si logic, folosind un limbaj adecvat.
De aceea, cand am panificat jocurile didactice care le solicita copiilor sa relateze corect intamplari scurte, constituind propozitii sau fraze cu acorduri corecte intre partile de propozitie, am tinut seama ca la data respectiva copiii sa aiba reprezentarile necesare la care face apel jocul, deci am corelat jocul didactic cu celelalte activitati din gradinita.
Se stie ca la varsta prescolara, copiii au o deosebita pasiune pentru povesti si basme.
Pentru ca intreaga grupa de copii sa aiba o vorbire coerenta si expresiva, am urmarit sa le formez urmatoarele deprinderi:
deprinderea de a reproduce cu usurinta povesti cunoscute fara deviere de la subiect, pastrand o nota de originalitate;
deprinderea de a vorbi expresiv, cu respectarea tonului corespunzator continutului;
deprinderea de a interpreta rolul personajelor.
Pentru a realiza cele propuse, am cautat sa ma apropii de copii cat mai mult, sa-i inteleg, sa le ofer exemplul personal in exprimare, in expunerea unor povestiri sau intamplari, in scopul de a-i stimula sa-si exprime gandurile si sa se manifeste liber in activitate.
Pentru a verifica in ce masura copiii stapanesc cunostinte si deprinderi necesare unei insusiri logice a unor idei prin povestire, am desfasurat jocul didactic "Sa facem o poveste". Pentru desfasurarea jocului am folosit ca mijloace de invatamant o serie de jetoane corespunzatoare unei ilustratii mai mari, pusa pe panou, rugandu-i pe copii sa povesteasca, folosind cuvinte si expresii pe care le cunosc ei din alte activitati.
Ca element de joc am folosit intrecerea, aplauze, miscare, manuirea materialelor.
Regulile jocului - copilul care avea imaginea cu un element corespunzator ilustratiei a raspuns.
Exemplu: copilul care a avut un jeton pe care era desenat un om de zapada, la indemnul "Sa facem o poveste dupa imaginea care corespunde jetonului tau", a mers la panou, unde se afla ilustratia corespunzatoare imaginii de pe jetonul sau si a raspuns: "Omul de zapada l-au facut copiii din tablou in care se vede ca este anotimpul de iarna". Raspunsul corect a fost apreciat, iar copilul respectiv a avut voie sa fixeze jetonul sau pe panou.
La jocul didactic "Eu spun una , tu spui multe" sau "Multe, putine", am urmarit insusirea corecta de catre copil a formelor de singular si plural a substantivelor, precum si a deprinderilor de a le include in propozitii. Totodata, am urmarit dezvoltarea atentiei si a memoriei vizuale, cat si pronuntarea corecta a sunetelor. La inceput, se prezinta copiilor un obiect (caiet), apoi mai multe (caiete) si se precizeaza cum se spune cand avem unul si cand avem mai multe. Se dau mai multe exemple: papusa - papusi; ursulet - ursuleti, balon - baloane, etc; dupa materialul prezentat, bine selectat, cu obiecte sau imagini ale acestora care sa desemneze substantive la toate genurile.
Pentru complicarea jocului, am ridicat imaginea unui obiect si copiii l-au numit la plural. Apoi au fost solicitati sa formuleze propozitii despre mai multe obiecte - dupa ce eu am spus o propozitie despre un singur obiect: "Papusa este frumoasa", "Papusile sunt frumoase".
Se constata lacune in vorbirea copiilor in ce priveste declinarea substantivelor in cazul genitiv si dativ, astfel am desfasurat jocurile didactice "Cine ti-a dat jucaria?", "A cui este jucaria?" si "Cui i-am dat jucaria?"
Vorbirea dialogata cu copiii contribuie din plin la formarea unei vorbiri coerente, expresive si corecte din punct de vedere gramatical, stimuland gandirea, pregatindu-i pentru viata.
Avand ca scop formularea de propozitii complete, de a respecta acordul intre subiect si predicat, activizandu-le gandirea logica prin gasirea cuvintelor corespunzatoare ca sens, am desfasurat jocul didactic: "Completeaza ce lipseste!".
Sarcina didactica a fost de a sesiza omisiunile din propozitiile eliptice de subiect sau predicat si completarea propozitiei cu partea care-i lipseste.
Copiii au fost asezati pe scaunele in semicerc. Am prezentat un numar corespunzator de propozitii eliptice, care vor fi prezentate in ordinea dificultatilor - recomandat sa se inceapa cu propozitii eliptice de predicat. Educatoarea spune propozitia si atinge un copil pe umar, copilul atins completeaza propozitia, de exemplu:
Cainele (latra, roade, musca);
Fetita .. (alearga, doarme, plange);
Vantul . (bate, suiera);
Mama .. (spala, citeste, coase).
In continuare, am prezentat propozitii eliptice de subiect:
.. canta (pasarile, copilul, radioul);
.. mananca (pisica, vaca, gaina);
.. ciugulesc (vrabiutele, puii, gainile);
.. muncesc (oamenii, copiii).
Apoi, am alternat propozitiile eliptice de subiect cu cele eliptice de predicat, solicitandu-le copiilor o atentie sporita.
Varianta. Am dat unui copil o jucarie, a carui denumire sa constituie subiectul propozitiei ce urmeaza sa fie formulata de copii.
Copilul care a primit jucaria a denumit-o si a oferit-o vecinului spunand: "Completeaza ce lipseste". De exemplu: jucaria este "tren", urmatorul reia subiectul si completeaza "trenul suiera", jucaria trece mai departe si copilul ce a primit-o trebuie sa gaseasca alt predicat "trenul este in gara", etc. Dupa ce au fost epuizate diferite posibilitati de completare a propozitiei, am introdus o noua jucarie.
Pentru a sugera completarea propozitiilor cu predicat, am pornit de la o actiune efectuata de un copil, denumita de vecin si completata de ceilalti. De exemplu: - se piaptana, se spala, citeste, etc.
o Bunica citeste
o Elevul citeste
o Tata citeste
Am observat frecvent si la copiii grupei mari folosirea gresita a formelor genitiv-dativ. Deseori copiii imi pun intrebarea: "Al cui sunt manusile?" sau "A lu cine este funda?", in loc de "Ale cui sunt manusile?"; "A cui este funda?"
Pentru inlaturarea acestor defecte am desfasurat jocurile didactice ca: "A cui este hrana?", "A cui imbracaminte este?", "A cui unealta este?", "A cui este?", punandu-i de fiecare data pe copii in situatia de a folosi desinentele cauzale si de numar ale substantivului, cat si intrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Am urmarit totodata dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza.
Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" a fost de a formula un raspuns corespunzator intrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul presupune material pentru fiecare copil, cate o imagine de animal, iar pe masa educatoarei, imagini reprezentand hrana lor.
Am cerut copiilor sa intuiasca materialul si am explicat regula. La intrebarea "A cui hrana este?" copilul care are animalul respectiv, trebuie sa raspunda formuland corect propozitia. De exemplu:
Morcovul este hrana iepurasului;
Iarba este hrana vacii;
Aluna este hrana veveritei, etc.
Prin acest joc am urmarit exprimarea corecta a formelor de genitiv masculin si feminin, la numarul singular.
In jocurile didactice: "A cui imbracaminte este?", "A cui unealta este?", "A cui este?" s-a complicat sarcina, a crescut gradul de dificultate, urmarindu-se exprimarea corecta atat a substantivelor care denumesc obiectul sau obiectele posedate.
S-a facut acordul respectandu-se numarul si genul posesorului precum si numarul si genul obiectelor posedate (a cui, al cui, ale cui, ai cui?).
Varianta I. In fata copiilor se deschide o cutie cu jucarii, instrumente muzicale: pian, toba, trompeta, vioara, chitara. Se denumesc jucariile si se inmana copiilor cate o jucarie, spunandu-li-se ca in joc sunt ale lor. Astfel:
Pianul este al Elenei.
Toba este a Irinei.
Trompeta este a Roxanei.
Chitara este a lui Dan.
Copiii inchid ochii, timp in care se schimba jucariile intre copiii chemati. La semnalul meu, deschid ochii si raspund la intrebarile ce le sunt adresate.
Al cui este pianul? Al cui era?
A cui este acum toba? A cui era?
A cui este acum trompeta? A cui era?
A cui este acum chitara? A cui era?
Varianta a II-a. Am anuntat copiii ca vom juca acest joc: "A cui este?", folosind povestile cunoscute.
- Ce povesti va amintiti cand vi se spune "Cucosul era al mosneagului"; "Pusca este a vanatorului", "Casuta este a piticilor", "Oglinda este a imparatesei".
Dupa fiecare exemplu, copiii raspund ce povesti isi amintesc.
Varianta a III-a. Am propus copiilor sa-si aleaga cate o carte ilustrata, sa priveasca ilustratele si sa formuleze cate un exemplu din elementele povestirii respective, avand in vedere modelul meu.
In raspunsurile copiilor am insistat sa se raspunda clar, pronuntand ultimele sunete ale cuvintelor, ale substantivelor in cazul genitiv si sa denumeasca corect articolul genitival (al, ai, a, ale).
In activitati cu grupuri mici se pot adresa copiilor intrebari legate de imbracaminte:
A cui este funda rosie?
A cui este gentuta?
Ai cui sunt cerceii?
Ale cui sunt sandalele?
Al cui este creionul?
Pentru stabilirea locului fiecarui cuvant in propozitie sau fraza si intelegerea sensului acestora, am organizat cu copiii grupei mari jocuri care au inlesnit formarea deprinderilor de a alcatui propozitii, de a se imparti in cuvinte si chiar familiarizarea cu notiunea de cuvant, de exemplu, jocurile "Mai spune ceva", "Spune cum e bine", "Gaseste cuvantul potrivit" - joc desfasurat cu scopul de a intelege notiunea de propozitie, acordul logic al subiectului cu predicatul:
.. se joaca (jocul)
.. sunt vesele (fetele)
Mingea . (sare)
Florile (sunt frumoase)
Pentru reprezentarea propozitiei, diferentierea cunostintelor si identificarea lor, am desfasurat jocurile didactice "Cine este (ce este), cum este?", "Cate cuvinte am spus?", "Imparte dreptunghiul" - copiii au fost pusi in situatia de a reprezenta grafic fiecare cuvant al propozitiei printr-o linie verticala, iar apoi sa citeasca urmarind de la stanga la dreapta, facand pauze intre cuvinte, acolo unde se gaseste linia verticala. Propozitia a fost spusa de mine "Copiii culeg flori"
|
|
|
|
|
In acest fel, copiii si-au dat seama ca propozitia este formata din cuvinte si fiecare cuvant isi are un anumit loc pentru a da sens propozitiei.
Pentru complicarea jocului, daca grupa ne permite, copiii primesc fise cu dreptunghiuri desenate si impartite in functie de numarul cuvintelor din propozitia data. Copiii trebuie sa scrie linii orizontale pentru fiecare cuvant - o linie mai lunga sau mai scurta in functie de cuvantul rostit. De exemplu:
Mama merge la piata.
|
|
|
|
|
In felul acesta copiii si-au dat seama ca propozitia este formata din cuvinte lungi si cuvinte scurte.
Apoi, am trecut la despartirea corecta a cuvintelor in silabe si la crearea unor cuvinte care incep cu aceeasi silaba, prin jocul didactic "Jocul silabelor", insusindu-le tehnica despartirii cuvintelor in silabe; obisnuindu-i sa desparta cuvintele, insotind pronuntia tinand sub barba dosul palmei pentru a sesiza de cate ori se deschide gura cand este despartit un cuvant in silabe.
Pentru a-i stimula si antrena cat mai mult sa participe la activitatea prin care sa invete, sa se deprinda cu despartirea in silabe, am creat versuri semnificative pentru cuvantul cu o silaba, cu doua, trei si patru silabe:
"De veti fi atenti la mine,
Ma veti intrece, stiti bine.
Cuvinte dintr-o silaba
Va rostesc acum degraba:
(ac, ou, sa, om, sac )
Dar voi stiti cu mult mai mult -
Sa despartiti un cuvant.
Spuneti dar, fara zabava,
Cuvinte dintr-o silaba."
Pentru cuvintele alcatuite din doua silabe am folosit versurile:
"Puneti manuta sub barba
Si rosteste-acum cu mine: ma-ma;
Daca-i deschis gura bine
Numara si apoi spune,
Cate silabe contine?"
(doua)
Varietatea metodelor, a mijloacelor si a procedeelor folosite in cadrul jocurilor didactice influenteaza, in mod pozitiv, nu numai latura intelectuala, ci intreaga personalitate a copilului.
Deci, la varsta prescolara exista premise cognitive si operationale care se dezvolta, prin exercitii si joc, inlesnind insusirea cunostintelor din perioada preabecedara, perceperea diferentiata a cuvintelor ca unitati lexicale, analiza si sinteza lor silabica.
Astfel, am incercat sa prezint - la modul selectiv si eficient o paleta bogata si diversa de jocuri didactice care vizeaza educarea limbajului la copiii de varste prescolare diferite, la pregatirea temeinica a acestora pentru activitatea de tip scolar, deoarece asa cum a afirmat Jan Amos Comenius: "Omul ca sa devina om trebuie format".
|
