CLASIFICAREA JOCURILOR IN ACTIVITATEA PRESCOLARA
Varietatea foarte mare a jocurilor se lasa greu incorporata intr-o schema satisfacatoare, datorita caracterului, continutului si structurii jocului.
In literatura de specialitate sunt cunoscute m 737d33h ai multe incercari de clasificare a jocurilor, si mai simple si mai complexe, dupa un criteriu sau dupa mai multe, avand la baza scheme de sondaj longitudinal sau sondaj transversal.
Pornind de la conceptia generala a dezvoltarii psihice, pedagogul german W. Stern elaboreaza o teorie a jocului, tinand seama de factorii "interni" si factorii "externi" ai dezvoltarii. In conformitate cu actiunea formativa a acestor factori si cu structura jocurilor, W. Stern distinge:
jocuri individuale - determinate de factori interni;
jocuri sociale - generate de factori externi.
In contextul dezvoltarii psihice generale a copilului, evolutia jocului este rezultatul interactiunii factorilor interni si externi si nu al actiunii separate.
Eduard Claparéde, inspirandu-se din lucrarile lui K. Gross, a impartit jocurile in:
- jocuri ale functiilor generale;
- jocuri ale functiilor speciale si ca subgrupe de jocuri:
- jocuri senzoriale;
- jocuri motorii;
- jocuri psihice.
Prin jocurile senzoriale, Claparéde a grupat toate tipurile de jocuri care antreneaza capacitatile senzoriale; jocurile motorii antreneaza indemanarea, coordonarea miscarilor, agilitatea si jocurile psihice sunt:
jocuri intelectuale - care solicita o activitate intelectuala (antrenand gandirea, fac comparatii);
jocuri afective - provoaca emotii (de durere, estetice .)
Si aceasta clasificare este discutabila deoarece copilul jucandu-se, incorporeaza intr-un singur joc majoritatea categoriilor considerate ca fiind relativ distincte.
Charlotte Bühler, a facut o alta clasificare a jocurilor, in cinci grupe:
jocuri functionale (senzorio-motrice);
jocuri iluzorii (de fictiune);
jocuri receptorii (de consum, complementare, participare pasiva - povestile);
jocuri de constructie;
jocuri colective.
Aceasta clasificare, chiar daca este mai mult sau mai putin conventionala, tine seama de influenta jocului in planul dezvoltarii senzoriale, motrice, intelectuale si chiar afectiv - caracteriale (sociabilitatea - in jocurile colective).
O alta clasificare interesanta a jocurilor a facut-o Decroly - jocurile raportandu-se la dezvoltarea perceptiilor senzoriale si aptitudinii motorii (jocuri vizuale cu culori, forme):
- jocuri de initiere aritmetica (notiunea de timp);
- jocuri de initiere in lectura;
- jocuri de gramatica si intelegere a limbajului.
O clasificare prin care se face pentru prima data incercarea de a raspunde problemelor metodologice ale clasificarii apartine psihologului elvetian Jean Piaget. El defineste jocul drept o activitate prin care copilul se dezvolta in conformitate cu etapele formarii sale intelectuale - etape marcate prin trei tipuri succesive de "structuri mintale":
- scheme senzorio-motrice;
- scheme simbolice;
- forme rationale (socializate) ale gandirii.
La baza clasificarii, pune trei structuri genetice in functie de care evolueaza jocul: exercitiul, simbol si regula:
jocuri - exercitiu;
jocuri simbolice;
jocuri cu reguli.
S-ar mai putea aminti si un alt criteriu, acela al pozitiei copilului in timpul jocului:
jocuri de miscare;
jocuri sedentare.
Dar aceasta clasificare este unilaterala.
O clasificare unanim acceptata a jocurilor este greu de realizat. Pentru elaborarea unei clasificari acceptabile este necesara selectarea criteriilor, pe de o parte tinand seama de sarcinile educarii multilaterale a prescolarilor, iar pe de alta parte, de ponderea influentei formative a jocurilor asupra dezvoltarii psihice generale a copilului.
In functie de aceste considerente, pedagogia generala clasifica jocurile in urmatoarele trei categorii:
a) jocuri de creatie;
b) jocuri de miscare;
c) jocuri didactice.
Aceasta clasificare corespunde in cel mai inalt grad sarcinilor dezvoltarii fizice, intelectuale, morale si estetice ale copilului, jocurile didactice fiind numeroase, clasificarea se face dupa doua criterii, in functie de:
a) continut;
b) material didactic.
In general, in dependenta de aceste criterii, deosebim mai multe feluri de jocuri didactice.
Dupa criteriul continutului, jocurile didactice pot fi grupate in patru categorii:
jocuri didactice pentru insusirea limbii materne;
jocuri didactice pentru numarat si socotit;
jocuri didactice muzicale.
1) Jocurile didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator se clasifica la randul lor dupa continut in:
a) jocuri didactice cu referire la cunostintele despre natura:
- animale: "Stiti unde traieste?";
"Animale si hrana lor";
"Cauta mama sau puiul";
"Cine a venit?".
- anotimpuri: "Ce se potriveste?";
"Dupa oricine cine vine?".
b) Jocuri didactice referitoare la mediul ambiant apropiat:
- obiecte de uz personal - individual:
"Saculetul fermecat";
"Sa servim papusa";
- jucarii: "Cu ce ma joc?";
- mobilier: "Sa facem ordine in camera papusii";
- imbracaminte: "Sa imbracam papusa".
c) jocuri didactice referitoare la cunostinte despre om si activitatea sa:
- corpul omenesc: "Ce face papusa?";
"Ce face copilul?".
-activitatea oamenilor: "Ghiceste ce face mama?";
"Spune ce fac?".- unelte si produsul muncii:
"Ghiceste la ce m-am gandit";
"Cu ce a fost lucrat?".
- meserii sau meseriasi:"Cine a trimis scrisoarea?";
"Cui trimit scrisoarea?".
d) jocuri didactice pentru cunoasterea si precizarea insusirilor obiectelor lumii inconjuratoare:
- culoare: "Sa asezam flori in vaza";
"Fluturii vin la flori".
- marime: "Gaseste obiectul potrivit!".
- forme: "Cine are aceeasi figura?"
e) jocuri didactice pentru insusirea reprezentarilor spatiale si de timp:
- reprezentari spatiale: "Spune unde sta?"
"Unde sunt jucariile?"
- reprezentari de timp .
"Cand se intampla?"
2) Jocurile didactice pentru insusirea limbii materne se impart dupa continut in:
a) jocuri didactice pentru alcatuire de propozitii simple sau dezvoltate
"Ce stii despre mine?"
b) Jocuri didactice pentru insusirea corecta a structurii gramaticale:
"Cine face, ce face?"
"Spune ce face?"
"Raspunde repede si bine"
"Eu spun una, tu spui multe"
"Cine este, cine sunt?"
c) Jocuri didactice pentru realizarea analizelor fonetice:
"Cate cuvinte am spus?"
"Jocul silabelor"
"Jocul sunetelor"
"Cuvinte, silabe, sunete"
d) Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii coerente, fluente, expresive, dialogate:
"Telefonul"
"Robotul"
"O discutie intre prieteni"
3) Jocuri didactice pentru activitatile matematice:
"Spune ce sunt?"
"Mare sau mic?"
"Repede si bine"
"Al catelea brad lipseste?"
4) Jocurile didactice muzicale - pot fi grupate in mai multe categorii dupa continutul lor:
a) jocuri muzicale care se desfasoara dupa versuri - aceste jocuri constau in redarea ritmica a unor versuri;
b) jocuri muzicale care se desfasoara dupa o melodie cunoscuta
- "Leaganul"
- "Coroana"
- "Trenul"
- "In padure"
c) jocuri de recunoastere a unor melodii
Dupa sarcina didactica, unele jocuri didactice urmaresc verificarea sau sistematizarea cunostintelor insusite de copii. In acest caz, jocul constituie o activitate de verificare si control al modului de insusire a cunostintelor si deprinderilor de catre copii.
Tinandu-se cont de particularitatile de varsta ale copiilor, sarcina didactica a jocurilor didactice difera la cele trei grupe de copii de la simplu la complex.
Cel de-al doilea criteriu se orienteaza dupa materialul didactic folosit in jocuri, indiferent de natura continutului lor:
1) jocuri didactice cu material:
a) jocuri cu material didactic (jucarii didactice, jocuri de masa);
b) jocuri cu material ajutator (obiecte din natura si obiecte de
intrebuintare zilnica);
c) jocuri pentru interpretarea unor povesti si lecturi, precum si jocuri cu
numaratoare, folosind jucarii corespunzatoare (imagini,costume,siluete).
2) Jocuri didactice fara material sau jocuri orale:
a) ghicitorile (fara ilustratii);
b) jocuri cu alcatuire de propozitii si fraze;
c) jocuri de compunere de povesti
|
