Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































COMUNICAREA DIDACTICA EFICIENTA- PREMISA A REUSITEI SCOLARE - COMUNICAREA DIDACTICA - MIJLOACE, METODE, MODALITATI -IN INVATAMANTUL PRESCOLAR- PASI SPRE SUCCESUL SCOLAR

gradinita










ALTE DOCUMENTE

PROIECT TEMATIC - CARTEA DE POVESTI
Numărul şi cifra 4 - proiect
Jurnal de o zi
Fisa de evaluare psihomotrica
MICUL METEOROLOG - JOC DE ROL
Proiect didactic - Copii veseli, copii tristi - Cunoasterea mediului ; educarea limbajului ; activitate practica; activitate muzicala.
CONTROLUL MISCARILOR IMPULSIVE
EVALUARE - Identifica raspunsul corect si incercuieste
PRIMAVARA-sceneta
Planse de colorat cu mica sirena

COMUNICAREA DIDACTICA EFICIENTA- PREMISA A REUSITEI SCOLARE



COMUNICAREA DIDACTICA - MIJLOACE, METODE, MODALITATI -IN INVATAMANTUL PRESCOLAR- PASI SPRE SUCCESUL SCOLAR

Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi.

Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa

stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam cum sa se adapteze.

( Maria Montessori)

Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai profunde, si productive insusiri psihice ale individualitatii, este perioada unei intense receptivitati, sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. De aici necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului, de a-i forma si dezvolta eul cognitiv, afectiv, socio-actional in devenire.

De mic copilul este atras de povesti. Aproape ca nu exista familie cu copii, care sa nu aiba in biblioteca carti de povesti. De aceea, in organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei, trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii.

Cercetarea comunicarii, inclusiva cea a copilului, a debutat cu cea mai pregnanta dintre forme: limbajul. Faptul este, oarecum paradoxal fata de drumul firesc al dezvoltarii natutale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii competentelor communicative fata de cele lingvistice. Inainte de a fi o fiinta vorbitoare, copilul este o fiinta ,,comunicatoare''.

Limbajul in perioada prescolara, devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si in acelas timp, un instrument de organizare a activitatii psihice.

Varietatea si dificultatea sarcinilor, ilustreaza problematica limbajului, cu care se confrunta copiii. Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapaneasca toate nivelurile limbaj 919j96j ului, nu numai nivelul sunetelor vorbirii, ci trebuie sa achizttioneze si sa stapaneasca si modul de combinare a cuvintelor in propozitie pentru a-si exprima gandurile.

Comunicarea orala, dupa Paul Cornea-in cazul literaturii pentru prescolari- lectura- asaza in disctie ,,trei eroi"- atacanti: autorul, opera, lectorul. Studiile din present, analizeaza profound locul, rolul , valoarea si interdependenta celor trei factori

. din mai multe puncte de vedere,genetic, istoric, sociologic etc. Genetic, opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori raportati la autor, reductibili in ultima instanta la: mediul socio-istoric, temperament, apartenenta socio-culturala, formatia intelectuala a autorului, evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. Toti acesti factori conditioneaza creatia.

Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se adreseaza copiilor intre 3-6 ani si este accesibla copiilor. De-a lungul timpului s-a creat un bogat tezaur, a carei valorificare in munca cu prescolarii si cu celelalte categorii de copii, aduce mari servicii operei de educatie.

Copiii, trebuie sa dispuna inca de la varsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-si exprima in mod inteligibil impresiile, gandurile, ideile, ceea ce va constitui o baza in activitatea scolara si, apoi , in viata sociala de mai tarziu. De aici decurgand necesitatea insusirii vorbirii in mod sistematic in cadrul gradinitei de copii.

Insusindu-si limba, copilul dobandeste mijlocul prin care poate sa realize comunicarea cu cei din jur in forme superioare, poate ajunge la cunoasterea cat mai deplina a realitatii obiective. Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relatiile lui cu oamenii, cu realitatea inconjuratoare, l-ar impiedica, in mare masura, sa participe la o activitate sau alta, daca nu s-ar organiza o munca instructiv-educativa speciala. Limbajul copilului prescolar se dezvolta masiv sub influenta adultilor, cu care stabileste relatii de comunicare din cele mai coplexe.Vocabularul copilului creste, numarand la varsta de 6 ani circa 3500de cuvinte, in conditiile in care exista o preocupare in aceasta directie din partea adultilor. In mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura gramaticala a limbii materne.

Atunci cand nu au la indemana cuvinte potrivite pentru diversele situatii, prescolarii si le construiesc, pornind de la cele insusite de la adult. (Slama-Cazacu T,.1980).



Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra, in cenusa. Ca sa se aprinda, au nevoie de tensiunea noastra spirituala, de respiratia noastra, de inima si plamanii unui vorbitor care, rostindu-le, le imprima propria lui personalitate. Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra, in cenusa. Ca sa se aprinda, au nevoie de tensiunea noastra spirituala, de respiratia noastra, de inima si plamanii unui vorbitor care, rostindu-le, le imprima propria lui personalitate.

Copilul prescolar - receptorul - se afla la un anumit nivel de asimilare a textului literar, nivel conditionat atat de particularitatile de varsta cat si de factorii legati de nivelul socio-familial.

De mic copilul este atras de povesti. Aproape ca nu exista familie cu copii care sa nu aiba in biblioteca carti de povesti. De aceea, in organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei, trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii.

Toate aceste considerente impun educatoarei o intelegere a fenomenului lingvistic, a conceptiei de sine, intelegere ce se concretizeaza in cautarea minutioasa si selectarea riguroasa a textului literar pentru obtinerea unor finalitati de catre copii, prin reproducerea povestirilor. Evaluarea acestor comunicari didactice, orale, ( neexistand posibilitatea exprimarii in scris a copiilor, la finalul activitatii existand doar posibilitatea

de a verifica decat 2-3 copii), s-a facut printr-un experiment care a vizat modalitati de comunicare a unor texte literare cu lecturarea fidela a textului literar in trei modalitati.

Cercetarile s-au facut prin aplicarea celor trei modalitati:

a)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-vizuale-context verbal,extalingvistic si mijloace audio;

b)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-context verbal extralingvistic si mijloace audio;

c)-lectura orala iconica intermediata de imagine,context verbal, context extralingvistic si mijloace audio-vizuale;

Fiecare modalitate a fost urmata de anumite exercitii prin care s-au stabilit si verificat nivelul de receptare si itelegere a textului literar si unele posibilitati d itelegere ale acestuia de catre copii. Cele mai bune rezultate au fost stabilite la modalitatea de la punctual ,,c.''vizand lectura iconica, intermediata de imagine, constatandu-se ca, mai mult de jumatate din numarul copiilor din grupa au receptat textul, povestind fara a modifica textul, reproducand expresii din textul audiat.

Pentru acest experiment a trebuit sa respect mai multe etape:

-sa aleg textul literar;

-am cules si am interpretat date despre autor pe intelesul copiilor;

- -am lecturat oral textul, dupa care momentele importante au fost insotite de mijloace audio si video;

Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamini.La sfarsitul experimentului, toti copiii au asimilat corect textul.Asimilarea corecta afost favorizata de receptarea textului literar, cu prilejul fiecarei etape din saptamana.

Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala in pregatirea copiilor pentru scoala, in dezvoltarea capacitatii copiilor dea se adapta la o activitate a carei finalitate nu este imediata.

Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp indelungat, a receptarii textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei. Modalitatile de lucru se pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei, la sectorul ,,Biblioteca'',cu grupuri mai mici,cu precadere in activitatile commune, sau dupa-amiaza la gradinitele cu orar prelungit. Astfel, se pot introduce exercitii iconice de acest gen si in alte activitati de comunicare(memorizari, jocuri didactice, convorbiri).

In concluzie, noi, educatoarele, optam pentru lectura fidela a textului literar, deoarece, povestirea acestuia modifica limbajul autorului, ii scade valoarea textului, datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat (introducerea de expresii familiare ), iar din punct de vedere al sintaxei, la elipse.

In modul acesta am efectuat experimental ci urmatoarele texte literare:

,,Ursul pacalit de vulpe'',de Ion Creanga;

,,Capra cu trei iezi'', de Ion Creanga;

,,Punguta cu doi bani'',de Ion Creanga;

,,alba ca Zapada'', de fratii Grim;

,,Iedul cu trei capre'',de Octav Pancu-Iasi;




Totodata, insusirea textului literar corect mi-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povesti, ele fiind puse in scena cu prilejul unor evenimente, serbari, festivaluri.

Aceste povesti au constituit un mijloc important pe linga obiectivele specifice - cultivarea expresivitatii limbii, folosirea mimico-gesticulatei in exprimare, socializarea prin intercomunicare rezolvand anumite sarcini ale dezvoltarii comunicarii, de exemplu:

-aprofundarea continutului povestii:

-redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii;

-pronuntarea corecta a cuvintelor;

-intelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste;

-dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale sufficient de expressive;

Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala. De exemplu, in povestea ,,Dumbrava minunata'' de Mihail Sadoveanu, pe care nulti copii o cunosc, am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul pentru aceasta poveste. Astfel, pe parcursul expunerii, manuiam papusile ce reprezentau personajele principale in asa maniera incat sa sugereze acsiunea respectiva.

Folosind acest procedeu, am observat ca momentele actiunii au fost traite mai intens de copii, fiind alaturi de personaje atat la bine cat si la rau.

Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea dia filmului concomitant cu caseta audio in activitatea de povestire. Astfel, activitatea de povestire ,,Alba ca Zapada si cei sapte pitici'', a necesitat o pregatire prealabila, deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului, iar pe banda am inregistrat expunerea povestirii clar, expresiv incat in momentul activitatii, cele doua mijloace audi-viyuale sa se sincronizeze.

In activitatile de fixare a povestii, copiii au facut cu multa usurinta legatura logica intre expresiile din text si semnificatiile lor. Ei au retinut convorbirea dintre oglinda si imparateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada, au fost impresionasi de puterea adevarului care invinge pana la urma. Cei sapte pitici sunt personaje familiare, fiind reprezentanti iarna in ,,Oraselul copiilor'', in magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament, dar copiii nu cunosteau prea multe din viata lor. Din basm, ei au retinut ca sunt tarani harnici, buni prieteni ce respecta munca in colectivtate, apara cinstea si adevarul. Am constatat ca gandirea prescolarilor a fost viu stimulata facand posibila intelegerea semnificatiei faptelor personajelor.

Povestea ,,Oul nazdravan'' a fost transmisa copiilor utilizand teatrul de masa. Astfel, am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare al actiunii: personajele (realizate din carton, vata, plastilina) erau prezentate cu miscari specifice fiecaruia, simultan cu expunerea educatoarei. Deoarece aceasta poveste este bogata in onomatopee care permit realizarea unor exercitii de pronuntie corecta, am urmarit ca in activitatile de fixare a continutului povestirii sa antrenez in mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronuntie. In acest sens, am valorificat textile tuturor basmelor indicate in programa, cautand sa gasesc cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub forma de jpc, insistand asupra pronuntarii lor. Ca sa-i stimulez, am trecut la jocuri colective, intitulindu-le ,,Cine stie castiga'' sau ,,Cine stie raspunde''. Astfel, am constatat ca in activitatile de repovestire au participat chiar si copiii care prezentau dificultati in exprimare.

Forma specifica a comunicarii in perioada prescolara este cea a limbajului oral, prin care se realizeaza in primul rand comunicarea si cunoasterea. Vorbirea ca activitate comunicativa se insuseste treptat, prin numeroase exersari, experiente ce au loc pe parcursul intregii vieti incepand din copilarie, iar cunoasterea se realizeaza din aproape in aproape, bazata pe suport intuitiv, prin intermediul participarii active a copiilor. Ca proces conunicational, limbajul transmite un continut informational si semantic, stiut fiind ca fiecare cuvant are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii.

Pe de alta parte, limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar.

Varsta prescolara este o etapa hotaratoare in stimularea corecta a vorbirii. Acum se produc modificari cantitative care vizeaza insusirea pronuntiei corecte, constituirea lexicului de baza, aparitia limbajului interior, diversificarea formelor de comunicare, intensificarea functiilor cognitive ale limbajului, asimilarea in practica curenta a structurii gramaticale. Argumentele de ordin pedagogic subliniaza rolul hotarator pe care il au influentele sistematice asupra dezvoltarii copiilor, cu atat mai mult cu cat acest proces este direct dependent de mediul social, de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti, educatoare).

In perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor, volumul vocabularului activ, capacitatile de intelegere, articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete, exprimarea corecta sub aspect grammatical. In acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmarite.



Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul celorlalti colegi din grupa, am planificat activitati de dezvoltarea limbajului in care i-am antrenat cu precadere pe acestia,considerand ca jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului.

In semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic prin liniute, exersand cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebarii(semnul intrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfarsitul unei comunicari (punctul). Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie.

Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa inteleaga diferenta dintre singular si plural,in functie de aceste categorii gramaticale ,jocurile, au fost desfasurate pe baza de fise de lucru. Insusirea corecta si fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele, sinonimele, omonimele.

Pentru insusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor in cazul genitiv si dativ am desfasurat cu copiii jocul ,,Spune al cui este acest obiect'' , :,,Al /A cui este.?''.

Scopul dialogului se caracterizeaza prin primatul functiei de comunicare ,,dilogul reflecta functia gnoseologica'' a limbajului si cea de comunicare, sintetizandu-le in functia de vehiculare a cunostintelor.(Slama Cazacu T.,1968).

In ceea ce priveste pregatirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedara din clasa I, am realizat exercitii de analiza fonetica, alcatuire de propozitii, precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie; despartirea cuvintelor in silabe,izolarea sunetelor din silaba, rostirea lor corecta, redarea grafica.

Sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicarii, pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor il manifesta fata de un anumit subiect, se pot continua cu activitatile extracurriculare, in esenta trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare in care toate temele de comunicare didactica conduc la stimularea in principal a pregatirii copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar, iar scolari fiind, sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca.

Bibliografie selectiva:

        Cerghit, I. , Radu, T. I., Popescu,E., Vlasceanu, I., - Didactica, 1998, E.D.P., Bucuresti

        Cerghit,I. -Metode de invatamint,1976,E.D.P., Bucuresti

        Cornea, Paul - Introducere in teoria lecturii, Ed.Minerva, Bucuresti, 1988

        Slama-Cazacu,Tatiana - Lectura -diverse finalitati si niveluri de complexitate, Buletin de informare stiintifica si documentare,3, Constansa,1990

        Schiopu, Ursula, Verza, E., -Psihologia varstelor,1991,E. D. P., Bucuresti

        * * * -Programa activitatilor instructive-educative in gradinita de copii'',Bucuresti, 2005.












Document Info


Accesari: 6132
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )