ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi.
Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa
stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam cum sa se adapteze.
Asa cum am mai aratat, comunicarea didactica este un act informational. Transmiterea informatiei este un schimb simbolic. Comunicarea verbala conduce actul învatarii. Ea faciliteaza achizitionarea de cunostinte, informatii din diferite domenii cu scopul dobândirii culturii generale, de specialitate, a atitudinilor si convingerilor intelectuale, morale, se formeaza si se consolideaza trasaturi pozitive de caracter, are un finalism accentuat în scopuri si obiective educationale.
Structura comunicarii didactice se face conform logicii pedagogice. Profesorul trebuie sa faca eforturi pentru ca prezentarea informatiilor în actul comunicativ didactic sa acorde prioritate logicii pedagogice.Comunicarea didactica este dominata de profesor, în cea mai mare parte, la care se asociaza si tutelarea de ansamblu a actului educativ. Profesorul trebuie sa dea dovada de competenta comunicativa aceasta constând în abilitatea acestuia de a utiliza codurile limbajului educational (lingvistic, didactic, specific) în combinatii adecvate situatiilor de învatare. Profesorul trebuie sa fie capabil sa utilizeze limbajul ca mijloc principal al educatiei. Coordonatele unui limbaj corect ar fi : bogat, stil, vocabular, orientat la subiect, emotional, mobilizator, simplu, inteligent, închegat, placut auzului, nuantat, curgator, plastic, scriere lizibila. Datorita exploziei de informatii profesorul trebuie sa fie capabil sa le prelucreze, De aici ,o variabila importanta a succesului educatiei fiind comunicarea, iar în cadrul ei, dialogul profesor-elev.
Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai profunde, si productive însusiri psihice ale individualitatii, este perioada unei intense receptivitati, sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. De aici necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului, de a-i forma si dezvolta eul cognitiv, afectiv, socio-actional în devenire.
De mic copilul este atras de povesti. Aproape ca nu exista familie cu copii, care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. De aceea, în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei, trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de vârsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii.
Cercetarea comunicarii, inclusiva cea a copilului, a debutat cu cea mai pregnanta dintre forme: limbajul. Faptul este, oarecum paradoxal fata de drumul firesc al dezvoltarii naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii competentelor comunicative fata de cele lingvistice. Înainte de a fi o fiinta vorbitoare, copilul este o fiinta ,,comunicatoare''.
Limbajul în perioada prescolara, devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si în acelas timp, un instrument de organizare a activitatii psihice.
Varietatea si dificultatea sarcinilor, ilustreaza problematica limbajului, cu care se confrunta copiii. Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca toate nivelurile limbajului, nu numai nivelul sunetelor vorbirii, ci trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca si modul de combinare a cuvintelor în propozitie pentru a-si exprima gândurile.
Comunicarea orala, dupa Paul Cornea-în cazul literaturii pentru prescolari- lectura- asaza în discutie ,,trei eroi"- atacanti: autorul, opera, lectorul. Studiile din prezent, analizeaza profund locul, rolul , valoarea si interdependenta celor trei factori . din mai multe puncte de vedere, genetic, istoric, sociologic etc. Genetic, opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori raportati la autor, reductibili în ultima instanta la: mediul socio-istoric, temperament, apartenenta socio-culturala, formatia intelectuala a autorului, evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. Toti acesti factori conditioneaza creatia.
Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se adreseaza copiilor între 3-6 ani si este accesibla copiilor. De-a lungul timpului s-a creat un bogat tezaur, a carei valorificare în munca cu prescolarii si cu celelalte categorii de copii, aduce mari servicii operei de educatie.
Copiii, trebuie sa dispuna înca de la vârsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-si exprima în mod inteligibil impresiile, gândurile, ideile, ceea ce va constitui o baza în activitatea scolara si, apoi , în viata sociala de mai târziu. De aici decurgând necesitatea însusirii vorbirii în mod sistematic în cadrul gradinitei de copii.
Însusindu-si limba, copilul dobândeste mijlocul prin care poate sa realize comunicarea cu cei din jur în forme superioare, poate ajunge la cunoasterea cât mai deplina a realitatii obiective. Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relatiile lui cu oamenii, cu realitatea înconjuratoare, l-ar impiedica, în mare masura, sa participe la o activitate sau alta, daca nu s-ar organiza o munca instructiv-educativa speciala. Limbajul copilului prescolar se dezvolta masiv sub influenta adultilor, cu care stabileste relatii de comunicare din cele mai coplexe.Vocabularul copilului creste, numarând la vârsta de 6 ani circa 3500de cuvinte, în conditiile în care exista o preocupare în aceasta directie din partea adultilor. În mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura gramaticala a limbii materne.
Pentru acest experiment a trebuit sa respectam mai multe etape:
-am ales textul literar;
-am cules si am interpretat date despre autor pe întelesul copiilor;
-am lecturat oral textul, dupa care momentele importante au fost însotite de mijloace audio si video;
Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamîni. La sfârsitul experimentului, toti copiii au asimilat corect textul. Asimilarea corecta afost favorizata de receptarea textului literar, cu prilejul fiecarei etape din saptamâna.
Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala în pregatirea copiilor pentru scoala, în dezvoltarea capacitatii copiilor de a se adapta la o activitate a carei finalitate nu este imediata.
Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp îndelungat, a receptarii textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei. Modalitatile de lucru se pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei, la sectorul ,,Biblioteca'',cu grupuri mai mici,cu precadere în activitatile comune, sau dupa-amiaza la gradinitele cu orar prelungit. Astfel, se pot introduce exercitii iconice de acest gen si în alte activitati de comunicare(memorizari, jocuri didactice, convorbiri).
În concluzie, noi, educatoarele, optam pentru lectura fidela a textului literar, deoarece, povestirea acestuia modifica limbajul autorului, îi scade valoarea textului, datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat (introducerea de expresii familiare ), iar din punct de vedere al sintaxei, la elipse.
În modul acesta am efectuat experimental cu urmatoarele texte literare:
,,Ursul pacalit de vulpe'',de Ion Creanga;
,,Capra cu trei iezi'', de Ion Creanga;
,,Punguta cu doi bani'',de Ion Creanga;
,,Alba ca Zapada'', de fratii Grim;
,,Iedul cu trei capre'',de Octav Pancu-Iasi;
Totodata, însusirea textului literar corect ne-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povesti, ele fiind puse în scena cu prilejul unor evenimente, serbari, festivaluri.
Aceste povesti au constituit un mijloc important pe lânga obiectivele specifice - cultivarea expresivitatii limbii, folosirea mimico-gesticulatei în exprimare, socializarea prin intercomunicare rezolvând anumite sarcini ale dezvoltarii comunicarii, de exemplu:
-aprofundarea continutului povestii:
-redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii;
-pronuntarea corecta a cuvintelor;
-întelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste;
-dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale suficient de expresive;
Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala. De exemplu, în povestea ,,Dumbrava minunata'' de Mihail Sadoveanu, pe care multi copii o cunosc, am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul pentru aceasta poveste. Astfel, pe parcursul expunerii, mânuiam papusile ce reprezentau personajele principale în asa maniera încât sa sugereze actiunea respectiva.
Folosind acest procedeu, am observat ca momentele actiunii au fost traite mai intens de copii, fiind alaturi de personaje atât la bine cât si la rau.
Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea diafilmului concomitent cu caseta audio în activitatea de povestire. Astfel, activitatea de povestire ,,Alba ca Zapada si cei sapte pitici'', a necesitat o pregatire prealabila, deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului, iar pe banda am înregistrat expunerea povestirii clar, expresiv încât în momentul activitatii, cele doua mijloace audi-vizuale sa se sincronizeze.
În activitatile de fixare a povestii, copiii au facut cu multa usurinta legatura logica între expresiile din text si semnificatiile lor. Ei au retinut convorbirea dintre oglinda si împarateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada, au fost impresionati de puterea adevarului care învinge pâna la urma. Cei sapte pitici sunt personaje familiare, fiind reprezentanti iarna în ,,Oraselul copiilor'', în magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament, dar copiii nu cunosteau prea multe din viata lor. Din basm, ei au retinut ca sunt tarani harnici, buni prieteni ce respecta munca în colectivtate, apara cinstea si adevarul. Am constatat ca gândirea prescolarilor a fost viu stimulata facând posibila întelegerea semnificatiei faptelor personajelor.
Povestea ,,Oul nazdravan'' a fost transmisa copiilor utilizând teatrul de masa. Astfel, am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare al actiunii: personajele (realizate din carton, vata, plastilina) erau prezentate cu miscari specifice fiecaruia, simultan cu expunerea educatoarei. Deoarece aceasta poveste este bogata în onomatopee care permit realizarea unor exercitii de pronuntie corecta, am urmarit ca în activitatile de fixare a continutului povestirii sa antrenez în mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronuntie. În acest sens, am valorificat textele tuturor basmelor indicate în programa, cautând sa gasim cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub forma de joc, insistând asupra pronuntarii lor. Ca sa-i stimulam, am trecut la jocuri colective, intitulându-le ,,Cine stie câstiga'' sau ,,Cine stie raspunde''. Astfel, am constatat ca în activitatile de repovestire au participat chiar si copiii care prezentau dificultati în exprimare.
Forma specifica a comunicarii în perioada prescolara este cea a limbajului oral, prin care se realizeaza în primul rând comunicarea si cunoasterea. Vorbirea ca activitate comunicativa se însuseste treptat, prin numeroase exersari, experiente ce au loc pe parcursul întregii vieti începând din copilarie, iar cunoasterea se realizeaza din aproape în aproape, bazata pe suport intuitiv, prin intermediul participarii active a copiilor. Ca proces comunicational, limbajul transmite un continut informational si semantic, stiut fiind ca fiecare cuvânt are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii.
Pe de alta parte, limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar.
Vârsta prescolara este o etapa hotarâtoare în stimularea corecta a vorbirii. Acum se produc modificari cantitative care vizeaza însusirea pronuntiei corecte, constituirea lexicului de baza, aparitia limbajului interior, diversificarea formelor de comunicare, intensificarea functiilor cognitive ale limbajului, asimilarea în practica curenta a structurii gramaticale. Argumentele de ordin pedagogic subliniaza rolul hotarâtor pe care îl au influentele sistematice asupra dezvoltarii copiilor, cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul social, de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti, educatoare).
În perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor, volumul vocabularului activ, capacitatile de întelegere, articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete, exprimarea corecta sub aspect gramatical. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmarite.
Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul celorlalti colegi din grupa, am planificat activitati de dezvoltarea limbajului în care i-am antrenat cu precadere pe acestia,considerând ca jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului.
În semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic prin liniute, exersând cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebarii(semnul întrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfârsitul unei comunicari (punctul). Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie.
Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa înteleaga diferenta dintre singular si plural,în functie de aceste categorii gramaticale ,jocurile, au fost desfasurate pe baza de fise de lucru. Însusirea corecta si fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele, sinonimele, omonimele.
Pentru însusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor în cazul genitiv si dativ am desfasurat cu copiii jocul ,,Spune al cui este acest obiect'' , :,,Al /A cui este.?''.
sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicarii, pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl manifesta fata de un anumit subiect, se pot continua cu activitatile extracurriculare, în esenta trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare în care toate temele de comunicare didactica conduc la stimularea în principal a pregatirii copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar, iar scolari fiind, sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca.
Cerghit, I. ,
Radu, T. I., Popescu,E., Vlasceanu,
Cerghit,
Cornea, Paul - Introducere în teoria lecturii, Ed.Minerva, Bucuresti, 1988
Slama-Cazacu,Tatiana - Lectura -diverse finalitati si niveluri de complexitate, Buletin de informare stiintifica si documentare,3, Constansa,1990
schiopu, Ursula, Verza, E., -Psihologia vârstelor,1991,E. D. P., Bucuresti
* * * -Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii'',Bucuresti, 2005.
|
