Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CREATIVITATEA

gradinita












ALTE DOCUMENTE

STRATEGII MODERNE DE PREDARE - INVĂŢARE ĪN VEDEREA ASIGURĂRII CALITĂŢII ĪNVĂŢĂMĀNTULUI PREsCOLAR
Cāntecul \"Primul ghiocel\"
fise litera B
ACTIVITATI EXTRACURRICULARE
FIsĂ MATEMATICĂ - grupa mijlocie
STUDIU DE CAZ
Jurnal de o zi
MEDIUL SOCIAL SI CULTURAL - PLANIFICARE SǍPTǍMANALA

CREATIVITATEA

1. Conceptul de creativitate



Noutatea poate fi evaluata gradual, dupa cota de originalitate. Cota de originalitate corespunde distantei dintre produsul nou si ceea ce prezinta ca fapt cunoscut si uzual in domeniul respectiv. Astfel, M. Eminescu este mult mai original decat St. O. Iosif care a fost influentat de el. Cand spunem despre o persoana sau o activitate ca este creativa ne referim la faptul ca poate "produce" rezultate ce incorporeaza anumite note de originalitate.

Termenul de creativitate, termen foarte general, a fost introdus in psihologia americana pentru a-l inlocui pe cel mai restrictiv, de talent. Si creativitatea, si talentul au ca nota comuna originalitatea, dar talentul corespunde numai creativitatii de nivel superior, pe cand termenul de creativitate include si creativitatea de nivel mediu si chiar inferior. Fara a nega eficienta talentului, marele avantaj pe care-l prezinta termenul de creativitate este c a recunoaste existenta in fiecare om a unui grad de creativitate ce poate fi dezvoltat si valorificat.

Talentul a fost definit mai degraba ca o imbinare a aptitudinilor generale cu cele speciale, in timp ce creativitatea este un produs al intregului sistem de personalitate, nu numai al nivelului aptitudinal.

In psihologie, conceptul de creativitate este utilizat pentru a desemna:

a) comportamentul si activitatea psihica creativa

b) structura personalitatii sau stilul creativ

c) creativitatea de grup

2. Activitatea creativa

Orice subiect dispune de un potential creativ si fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte ale acestui potential (creativ). Chiar si la nivelul inferior al comportamentului, comportamentul senzorio-motor, constatam aspecte creative. A percepe inseamna a explora selectiv obiectul perceput, implica o cunoastere preferentiala a unor insusiri relevante si semnificative ale lumii concrete. Orice proces de cunoastere implica un proces de adaptare a structurilor noastre cognitive la caracteristicile realitatii explorate. Complexitatea obiectului ne obliga sa restructuram felul de a percepe si sa ne imbogatim bagajul de reprezentari. Auzul se rafineaza numai ascultand muzica, vazul este "educat" de pictura (M. Ralea).

Activarea si valorificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul gandirii. La om, procesul generarii de noi cunostinte si utilizare a experientei in situatii noi este in buna masura un proces de regandire. Se ajunge la noi idei sau proiecte prin transformari si recombinari ale datelor cognitive de care subiectul dispune, prin implicarea schemelor operationale ale gandirii.

Domeniul in care gandirea este capabila de maxima performanta este rezolvarea de probleme. Pentru procesul creativ, mai importanta decat rezolvarea de probleme este punerea de noi probleme. Aceasta cerinta impune gandirii utilizarea in principal a strategiilor euristice, mult mai adecvate decat cele algoritmice in cautarea noului.

J.P. Guilford a pledat pentru importanta gandirii divergente (cu mai multe solutii) in procesul de creatie, in timp ce altii (precum Einstein) au considerat ca nu gandire ajoaca rolul principal in creatie, ci imaginatia, care prin capacitatea ei de a combina reprezentarile si de a valorifica asociatiile care apar in zona subconstientului si inconstientului amplifica potentialul creativ al personalitatii mai mult decat o poate face gandirea. Astazi, creativitatea intr-un domeniu al stiintei implica si apelul la resursele altor discipline conexe.

Nu in ultimul rand, un rol important in procesul creativ il au afectivitatea, motivatia si atentia. Aceste procese psihice ofera sustinerea energetica, fiind factorii activatori ai creativitatii.

3. Structura creativitatii

Daca toate procesele psihice contribuie la creatie, rezulta ca ea este o proprietate a intregului sistem psihic uman (S.P.U.). In psihologia romaneasca, influenta S.P.U. asupra creativitatii este explicata prin implicarea a doua categorii de factori:

a) vectorii, in randul carora se inscriu toate procesele psihice reglatorii responsabile cu sustinerea energetica si incitarea la actiune

b)operatiile si sistemele operationale de orice fel

Nu toti vectorii sunt in aceeasi masura creativi. Printre cei favorabili creativitatii putem enumera: trebuintele de perfectionare, motivatia intrinseca, aspiratiile superioare, iar la nivelul personalitatii atitudinile nonconformiste.

In raport cu influenta lor asupra creativitatii, operatiile pot fi si ele clasificate in operatii automatizate ce intra in componenta programelor algoritmice, putin creative, si sistemele operatorii deschise de tip euristic, direct orientate spre descoperire si interventie.

Vectorii sunt cei care declanseaza selectiv ciclurile operatorii si le piloteaza intr-un anumit sens. O compunere scrisa de un elev talentat, dar in graba, doar pentru a nu merge la scoala cu tema nefacuta (motivatie exrinseca) se va deosebi radical de o alta scrisa de un elev care in afara unor aptitudini pentru literatura considera ca a scrie compuneri este una dintre cele mai placute sarcini (motivatie intrinseca).




Creativitatea nu este altceva decat interactiunea optima intre vectorii creativi si operatiile generative. Din aceasta interactiune dintre vectori si operatii rezulta la nivelul personalitatii structuri (blocuri) ce permit conturarea unui stil de actiune, cunoastere si realizare a subiectului. Ca structura de personalitate, creativitatea este, in esenta, interactiunea optima dintre atitudinile predominant creative si aptitudinile generale si speciale de nivel supramediu si superior. Aptitudinile nu se realizeaza de la sine, automat, asa incat simpla prezenta a aptitudinii nu este suficienta. Pot sa am aptitudini pentru creatia artistica (pictura, literatura, muzica etc) si datorita lipsei unor atitudini corespunzatoare, ce joaca rol de vectori creativi, aptitudinile sa nu se transforme in capacitati. Th. Edison aforma ca geniul este 1% inspiratie si 99% transpiratie, subliniind rolul efortului, al muncii.

Printre cele mai importante atitudini (vectori) care sustin procesul creativ si fara de care aptitudinile noastre creative pot stagna putem numi:

a) incredere in fortele proprii

b) interesele cognitive si devotamentul fata de profesiunea aleasa

c) atitudinea antirutiniera

d) cutezanta in abordarea noului

e) perseverenta in cautarea solutiilor

f) simtul valorii si atitudinea valorizatoare

g) un grup de atitudini direct creative intre care receptivitatea fata de nou si cultivarea originalitatii

4. Niveluri si stadii ale creativitatii

Proprietate general-umana, creativitatea se prezinta in diverse forme si se situeaza la diverse niveluri ierarhice.

O prima distinctie poate fi facuta intre creativitatea generala si modalitatile specifice de creativitate: tehnica, stiintifica, muzicala etc. Dupa savantul C.W. Taylor avem mai multe niveluri ale creativitatii:

a) creativitatea de expresie (necesara actorilor si oratorilor)

b) creativitatea procesuala care se refera la dezvoltarea unica a proceselor psihice in cadrul fiecarei personalitati, influentand specificul procesului creator

c) creativitatea de produs care se refera direct la originalitatea produselor activitatii noastre care ne depasesc existenta

d) creativitatea inovativa - ce consta in capacitatea de a recombina ingenios elemente cunoscute

e) creativitatea inventiva - producand forme, relatiuni, functii cu adevarat noi in raport cu tehnica existenta

f) creativitatea emergenta - care se refera la cazul cu totul exceptional, cand este gasit si pus in functiune un principiu care va revolutiona complet un domeniu al cunoasterii (selectia naturala - Darwin; principiul relativitatii - Einstein)

Capacitatea de a crea nu este numai un dar pe care natura l-a facut personalitatii, ci la ea se ajunge si in urma unor eforturi deosebite.

Procesul creativ ar avea, conform psihologului englez G. Wallas, patru stadii:

a) stadiul pregatitor - cand apare doar intentia, se realizeaza o mobilizare constienta, se aduna informatii si se schiteaza primele planuri

b) stadiul incubatiei, cand procesul se desfasoara mai mult la nivel inconstient

c) stadiul "iluminarii", cand apare "ideea fericita"

d) stadiul valorificarii si elaborarii finale

Primul stadiu implica motivatie puternica si orientare consecventa spre scop, mobilizarea constienta iradiind apoi, in stadiul al doilea, la nivelul structurilor inconstiente. Observam ca este nevoie de timp pentru incubatie si ca, fara eforturi sustinute, actul creatiei nu se concretizeaza.













Document Info


Accesari: 6376
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )