Exerciții pentru dezvoltarea auzului fonematic și al atenției auditive
Una din cauzele frecvente ale apariției tulburarilor de vorbire este și slaba dezvoltare a auzului fonematic. „Tulburarile auzului fonematic pot merge de la incapacitatea de diferențiere a unor sunete pana la incapacitatea perceprii unor sunete și silabelor sau chiar a cuvintelor„ ( Jurean E., Jurcan N., p. 133, 545c26f 1989). De aceea in cadrul activitaților la alegere și obligratorii au fost propuse o serie de obiective privind dezvoltarea capacitații copilului de a percepe și diferenția corect sunetele pe cale auditiva, de a cunoaște locul acestora in cuvinte, precum și a cuvintelor in propoziție.
Dezvoltarea auzului fonematic este deosebit de important in corectarea tulburarilor de limbaj intrucat cauza principala a acestor tulburari o constituie tocmai slaba dezvoltare a auzului fonematic (M. Dumitrana, p. 64-65, 1999). In acest sens au fost efectuate o serie de exerciții și jocuri de reproducere corecta a unor onomatopee in așa fel alese incat sa cuprinda sunetele pronunțate greșit de copil. Onomatopeele au fost cat mai variate intrucat sunetul a carui pronunție corecta s-a exersat sa apara in silabe diferite și sa ocupe in cuvant poziții variate ( inițial, median, final asociate cu una sau doua consoane). Insistand asupra unui sunet prin intermediul onopatopeelor incluse in joc, copii au ajuns sa-l diferențieze din ce in ce mai bine și sa-l pronunțe cat mai clar și mai corect. Majoritatea activitaților și jocurilor desfașurate cu preșcolarii au avut la baza urmatoarele exerciții:
-exerciții specifice consolidarii deprinderii de a rostii corect fiecare sunet in funcție de locul și modul de articulare;
-exerciții ritmice de percepere corecta a pronunției diferențiate, a cuvintelor in funcție de intensitate, inalțime și timbrul vocii;
-exerciții de imitare a batailor diferitelor tipuri de ceasornice prin aproprierea sau departarea de ureche pana cand au putut fi percepute bataile;
-perceperea sunetelor prin vibrarea sau lovirea diferitelor obiecte ( jocurile organizate au impus inchiderea ochilor de catre copii sau cu recepția auditiva cu spatele la conducatorul jocului);
-exerciții de recunoaștere a vocii acelui care il striga „Cine te-a strigat?„ „Deschide urechia bine!„;
-intrecerea la recitarea unor poezii;
-recunoașterea vocii inregistrate pe banda;
-reproducerea vocii audiate;
-jocuri de tipul : „Telefonul fara fir„, „De-a baba oarba„, „De-a ascunselea„, etc;
In faza pregatitoare a dezvoltarii auzului fonematic exercițiile au fost efectuate cu intreaga grupa, introducandu-se intr-o povestire creata de logoped și in cadrul activitaților libere. Copiiau fost anunțați ca se vor juca un joc in care logopedul spune o poveste, iar copii trebuie sa imite animalele, obiectele sau fenomenele din poveste. La inceput jocul a avut o desfașurare greoaie, dar dupa cateva incercari , copii s-au antrenat in activitate realizand cu ușurința cererile jocului.
De asemenea au fost exersate serii de silabe: pa, pe, pi, po, pu, ba , be, bi, bo, bu, mi, ta- da,fa- va, co-go, etc., apoi serii de cuvinte ritmice care se deosebesc printr-un singur sunet: ac, lac, sac, mac, rac, pac, poc, foc, toc, tac, mere, pere, vere, bere, ața, rața, rama, roua, etc. Cuvinte pe grupe de sunete: f, v, fata- vata; far-var; p, b, pune-bune; paie-baie, para-bara-vara, etc. Cuvinte in care a fost schimbat un sunet:
-p și d: paturi-paduri; poate-roate; pata-lata;
-c și g: cara-gara; cat-gat; cocoși-gogoși;
-s și z: șura-jura; șale-jale; șoc-joc;
-m și p: mere-pere; mar-par; mic-pic; matura-patura; mac-pac:
Jocuri de cuvinte cu schimbarea consoanelor din aceiași categorie:
-s și ș: scoala-școala; peste-pește; musca-mușca;
-r și l; rama-lama; baron-balon; var-val;
Cuvinte la care au fost inlocuite silabele inițiale sau finale:
-sare-rare; sare-mare; sare-tare; covor-cocor; mama-masa;
Jocuri in care copii au trebuit sa ghiceasca ce sunet sau ce silaba lipsește: „Raspunde repede și bine„, „ Ghicește ce spun eu„: ( ppod); (curte); ( casa); ( matura); ( paturra); ( fluture).
Exercițiile descrise au contribuit in mare masura la dezvoltarea atenției auditive, la perfecționarea auzului fonematic fapt care a tras dupa sine articularea și mai corecta ( E. Vrașmaș, p. 15-28, 2009).
|
