Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






JOCUL DIDACTIC - STRATEGIE A REALIZARII CONTINUITATII IN MATEMATICA

gradinita











ALTE DOCUMENTE

LA DISPENSAR - SCENETA
CREATIVITATEA
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR PRACTICE - grupa mijlocie
SARBATORILE BUCURIEI - sceneta
PROIECT DE ACTIVITATE Formeaza grupe de obiecte. Numara si spune cāte are fiecare grupa.
Aventurile lui Huckleberry Finn
Educatia ecolologica mijloc de educare pentru viata
EDUCATIA TIMPURIE.STRATEGII ALTERNATIVE DE ABORDARE GLOBALA SI INDIVIDUALA A COPIILOR.
FISA DE LUCRU INDEPENDENT
REGULILE GRUPEI


JOCUL DIDACTIC - STRATEGIE A REALIZARII CONTINUITĂŢII ĪN MATEMATICĂ

3.1.Jocul didactic matematic īn īnvatamāntul prescolar

    Jocurile didactice au fost realizate cu diverse tematici conform disciplinelor predate copiilor de nivel prescolar sau primar (īn gradinite sau īn scoli). Animatia, interactivitatea, continutul bogat īn sunet si imagini, premiile oferite pentru rezultate bune, cāt si comentariile moderatorului ,un simpatic personaj care asista joaca, atrag mult copilul, iar jocurile īsi ating scopul educational, ocupānd eficient si util timpul liber al miculu 141f55b i utilizator. Totodata, varietatea exercitiilor si a informatiilor, alegerea la īntāmplare a acestora, fac din aceste jocuri instrumente inepuizabile, ale caror valoare de īntrebuintare si grad de noutate se pastreaza pe timp īndelungat.
Īn plus, utilizarea acestor jocuri are ca efecte colaterale deprinderea utilizarii calculatorului, cresterea vitezei de reactie si tastare, exersarea atentiei si a capacitatii de concentrare, acestea din urma fiind componente ale inteligentei care, la aceasta vārsta, este īn plin proces de formare.

    Īn urma cu 300 de ani, Comenius a prefigurat ideea ca scoala trebuie sa se identifice cu jocul. Astazi toti pedagogii recunosc īn joc un mijloc ideal de educatie. Specia de joc care īmbina armonios elementul instructiv si educativ cu elementul distractiv este jocul didactic. Forme eficiente de captare a interesului elevilor: jocul didactic pentru formarea reprezentarilor matematice, de valorificare īn conditii si forme noi a cunostintelor deja acumulate, jocurile care angajeaza resursele intelectuale, antreneaza gāndirea logica, īnlesnesc rezolvarea problemelor puse elevilor. Ele pot fi introduse īn orice parte a orei de curs, īn functie de conditiile concrete, avānd sarcini didactice precise. "Pentru copil, ca si pentru un matematician, jocul este o treaba serioasa", spunea Grigore Moisil.
          Practica demonstreaza ca cercurile de matematica, olimpiadele, diversele activitati suplimentare cu caracter matematic sunt frecventate de acei elevi care si-au dovedit deja atractia si atasamentul fata de aceasta stiinta. Amuzamentul matematic trebuie adresat īn special celorlalti elevi, care au mai multa nevoie de el.
          Exemple de jocuri folosite la matematica:
- numere īncrucisate, cuvinte īncrucisate, enigme matematice, glume si trucuri matematice,
- probleme amuzante, paradoxuri, sofisme, curiozitati matematice, labirintul,
- Careuri magice, Tangram, Turnurile din Hanoi, Cubul Rubik, Sudoku.

    Integrarea copiilor īn sistemul cerintelor impuse de scoala se face treptat, evitāndu-se acea ruptura care se creeaza īntre gradinita si noua activitate, cu multiplele ei forme.

Exemple :

Cauta-ti casuta

SCOP:verificarea īnsusirii cunostintelor copiilor privind denumirile formelor si culorilor predate:formarea priceperii de a compara dupa criteriul formei si al culorii

MATERIAL:pentru fiecare copil cāte o casuta confectionata din carton care are pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare, usi pe care sunt desenate figuri geometrice de diferite culori.

DESFĂsURAREA JOCULUI:

Īn fata grupei pe flanelograf se afla mai multe casute confectionate din carton care au pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare.La semnalul educatoarei fiecare copil cauta usa potrivita, pe care sunt desenate figuri geometrice de diferite culori.Dupa ce fiecare casuta are usa potrivita, se cere fiecarui copil sa denumeasca forma si culoarea pe care o au figurile lipite pe casuta si usa sa.

Cāstigatorii jocului vor fi cei care gasesc īn mod corect usa si care indica forma si culoarea figurii respective.

La confectionarea usilor,se va avea īn vedere ca aceeasi forma si culoare sa nu o aiba mai multi copii.

Joc cu betisoare

SCOP:fixarea reprezentarilor despre figurile geometrice;dezvoltarea atentiei

MATERIAL:20 de betisoare pentru fiecare copil

DESFĂsURAREA JOCULUI:

Fiecare copil are īn fata grupa de betisoare.La semnalul educatoarei toti copiii trebuie sa combine betisoarele īn asa fel īncāt sa formeze figuri geometrice cunoscute de ei (triunghi,patrat,dreptunghi)

Cāstiga cel care a terminat primul,executānd corect figurile geometrice.

Constructorii

SCOP:consolidarea cunostintelor cu privire la figurile geometrice;dezvoltarea imaginatiei creatoare

MATERIAL:trusa cu figuri geometrica

DESFĂsURAREA JOCULUI:

Educatoarea cere spre exemplu copiilor sa scoata din trusa: un dreptunghi mare,doua patrate mici si un triunghi mare.

Cu aceste piese, copilul care reuseste sa construiasca primul o casa, este cāstigatorul.

Drept rasplata este chemat la tabla sa deseneze o casa la fel cu cea construita de el.

La fel se pot construi si alte obiecte.

Ghiceste unde s-a ascuns ursuletul?

SCOP:recunoasterea figurilor geometrice, folosirea corecta a denumirii acestora,recunoasterea culorilor.

MATERIAL:figuri geometrice(patrat,triunghi,dreptunghi,cerc)de culori diferite;un jeton cu ursulet.

DESFĂsURAREA JOCULUI:

Figurile geometrice sunt aranjate pe flanelograf,iar īntr-un colt al flanelografului sta ursuletul.Pentru īnceput educatoarea are rolul de conducator,care īnsa v-a fi preluat fiecare data de copilul care raspunde corect,iar ceilalti sunt vānatorii.Conducatorul jocului īntreaba:

-Unde s-a ascuns ursuletul?

Copilul desemnat trebuie sa raspunda, dupa care figura geometrica s-a ascuns ursuletul de vānator.pentru ca raspunsul sa fie corect trebuie sa se precizeze si culoarea figurii geometrice.

Cāte sunt?

SCOP:consolidarea deprinderii de numerotatie;dezvoltarea atentiei si a spiritului de abservatie.

MATERIAL:cartonase pe care sunt scrise cifre.

DESFĂsURAREA JOCULUI:

Educatoarea aseaza pe flanelograf, un cartonas care reprezinta un anumit numar de desene.Copiii vor trebui sa aseze pe masute cartonasul care reprezinta numarul de obiecte desenate.

Ce urmeaza?

SCOP:formarea deprinderii de a numara de la 1-10

MATERIAL:cartonase pe care sunt scrise numerele de la 1-10

DESFĂsURAREA JOCULUI:

Copiii sunt asezati sub forma de semicerc.Fiecare copil primeste cāte un cartonas.Un copil īnsa nu va primi,ci va trece īn mijlocul cercului.

Īntre timp ce copiii se īnvārt īn joc si rostesc"Daca sti a numara,locul meu īl vei lua".copilul din mijlocul cercului va indica un anumit copil si-i va spune"Numara mai departe".Copiii se opresc,iar cel indicat va trebui sa iasa din cerc si sa numere mai departe īncepānd cu numarul imediat urmator celui indicat pe cartonasul sau.De ex:,daca pe cartonas are cifra 7,va numara 8,9,10.Daca numara corect īnmāneaza cartonasul sau celui din mijloc iar rolurile se inverseaza.

Cine sunt fratii tai?

SCOP:formarea deprinderii de a numara constient de la 1 la 10;dezvoltarea atentiei.

MATERIAL:cartonase cu cifre 1-10.

DESFĂsURAREA JOCULUI:

Educatoarea numeste un copil caruia īi spune un numar,spre ex:7,dupa care īntreaba:

-Care sunt fratii tai?

Copilul numit trebuie sa indice fratele mai mic(6)si fratele mai mare(8).

Campionul

SCOP:dezvoltarea spiritului de observatie si a memoriei; consolidarea cunostintelor privitoare la numerotatie si cifre.

Material:jetoane cu cifrele 1-10,foi de hārtie,creioane.

DESFĂsURAREA JOCULUI:

Fiecare copil are cāte un creion,o foaie de hārtie si un numar de jetoane cu cifrele 1-10. Educatoarea prezinta un jeton cu un numar de obiecte pe el,dupa care īl pune imediat la loc.Copiii trebuie sa ridice jetonul care reprezinta numarul de obiecte care au fost prezentate.

Se repeta acest lucru cu un numar variat de jetoane,copiii trebuind sa ridice de fiecare data jetonul care reprezinta cifra corecta raportata la jetonul prezentat.

Pentru complicare,educatoarea prezinta jetonul ce reprezinta o anumita cantitate de obiecte,iar copiii trebuie sa scrie pe foaie numarul corect raportat la cantitate.

La sfārsit se numara greselile fiecaruia si se face clasificarea īn ordinea scrierii corecte.

Jocul numerelor

SCOP:dezvoltarea inteligentei practice

MATERIAL:cutia cu betisoare

DESFĂsURAREA JOCULUI:

Cine poate descompune un numar īn cāt mai multe moduri .De ex:pentru numarul 4:-I+I+I+I: II+II:                   

III+0:  I+III:   III+I.

  

  3.2 Jocul didactic matematic īn ciclul primar

     ,,Ceea ce-ti stimuleza fantezia este:īn geometrie-figura,īn algebra si analiza matematica-calculul īn fizica si īn chimie-experienta.Dar acestea nu fac decāt sa ajute fantezia nu s-o īnlocuiasca"-Gr.Moisil.

     Jocurile matematice constituie o eficienta gimnastica a mintii,contribuind la formarea unui mod de a gāndi flexibil,stimuleaza spiritul de observatie,ingeniozitatea,perspicacitatea luarea īn seama a tuturor conditiilor.

              Jocul matematic nu se organizeaza pe baza unor cunostinte superioare,ci facānd apel doar la problemele si calculele elementare,propunānd modalitati de lucru,probleme si solutii recreative si stimulatoare.

Cercetarile demonstreaza ca jocul nu caracterizeaza numai vārsta copilariei, ci pe om īn general, la toate vārstele si ca importanta lui e mare. Jocul īl pune pe copil īn situatii noi, pe care el cauta sa le rezolve punānd īn actiune initiativa, multa fantezie, perseverenta si spontaneitate.

Prin joc, copilul īsi afirma puterea, priceperea, personalitatea īn ansamblul ei; jocul este o reprezentare proprie si directa a vietii umane, poate constitui o baza pentru educatie.

Īnvatarea care implica jocul, devine placuta si atragatoare. De aceea, īn anumite faze ale īnvatarii si ale dezvoltarii copilului, procesul instruirii e necesar sa se desfasoare prin intermediul jocului.

Prin joc elevii pot ajunge la descoperiri de adevaruri, īsi pot antrena capacitatile lor de a actiona creativ, istetimea, inventivitatea, initiativa, rabdarea, īndrazneala. Jocurile copiilor devin metoda de instruire īn cazul īn care ele capata o organizare, intentia principala fiind īnvatarea.

Īn jocul didactic, divertismentul nu e un scop īn sine, ci numai un mijloc de stimulare a energiilor cognitive.

Alegerea mijloacelor si tehnicilor de lucru, cāt si integrarea acestora īn cadrul lectiei le-am raportat la continutul cunostintelor, la particularitatile elevilor mici la care predomina gāndirea concreta si-n acelasi timp am avut īn vedere gama extrem de larga a mijloacelor de īnvatamānt.

La clasa I am folosit tabla magnetica, piese colorate, betisoare, figurine decupate (ciupercute, iepurasi, ursuleti), fise create de mine, stampile, scheme numerice, probleme īn versuri, etc.

Atāt īn cadrul orelor de matematica la clasa I, cāt si īn activitatile īn completare, pentru destinderea elevilor am desfasurat diferite jocuri matematice :

1. Probleme de matematica redate sub forma de ghicitori.

Exemplu : 1. Un cocos tāfnos, vioi,             

        S - a suit  pe  un butoi...

        si de acolo numara

        Tot ce- n curte el vedea:

        Doi puiuti si doua gāste,

        Un curcan si trei ratuste.

        Cāte pasari adunate

        Se aflau īn curte, frate  !?

      2.  Alexandra, o fetita

        Ce- nvata la gradinita

        Avea opt papusi odata

        si voia sa le īmparta.

        Una o dadu Mioarei,

        Doua Anei, surioarei,

        Doua duse la vecina,

        Alte trei la Catalina.

        Cāte papusi ea mai are?!

        Sa socoata fiecare !       

        

        3. Patru fluturasi albastri

       si un greieras micut,

       Se jucau cu o albina,

       Printre flori, īntr-un parcut.

       Au venit si doua gāze,

       Un gāndac si- o libelula.

       Ia sa- mi spuneti voi acuma

       Cāte- s oare īmpreuna?

       Dintre toate acestea īnsa

       Unele s- au razgāndit

       Libelula si- a luat zborul

       si-un gāndac s- a ratacit.

       Cāte- au mai ramas īn parc

       Sa se joace.Ati aflat ? 

         4. Lāng- un fir de usturoi

       Se afla un musuroi.

       De acolo tot ieseau

       Furnicute si munceau.

       Irinuca si Costica

       Le priveau si numarau :

       O furnica cu rochita,

       Doua mici cu basmaluta,

       Patru cu papuci cu toc,

       Cāte oare-s la un loc ?  

            

        5. Anca este florareasa.

       Ea se duce azi īn piata,

       Ca sa vānda floricele,

       Sa cāstige bani pe ele.

       Īn cos are mai de toate:

       Doua frezii, trei muscate,

       Doi crini albi si-o garofita

       Un bujor si-o panseluta.

       Cāte flori ai tu Ancuta ?

     

                                 

   6.La bunica īn camara

   Zece soricei poznasi

   Se hranesc seara de seara

   Cu covrigi si papanasi.

   Cānd dori bunica īnsa

   Sa manānce, ca- i flamānda,

   Nu gasi nimic.si- l puse

   Pe Miorlau sa stea la pānda.

   Cu pisoiul nu- i de gluma...

   El mānca pe saturate

   soricei.

   Pe numarate:

   Patru luni de dimineata,        

   Doi luni, iara, pe- nserat.

   Unul marti.si oare miercuri

   Cāti mai are de māncat ?

       Prin cantecelul-joc "Numaratoarea" am urmarit fixarea si deprinderea elevilor cu ordinea numerelor atāt crescatoare, cāt si descrescatoare.    

          Numaratoarea

                                             (folclorul copiilor)

          Hai sa zicem una

           Sa se faca doua

           Doua māini copilul are

           Una este luna.

           Hai sa zicem doua

           Sa se faca trei

           Trei crai vin din departare

           Doua māini copilul are

           Una este luna.

           Hai sa zicem trei

           Sa se faca patru

           Patru roti caruta are

           Trei crai vin din departare

           Doua māini copilul are

           Una este luna.

           Hai sa zicem patru

           Sa se faca cinci

           Cinci degete la o māna

           Patru roti caruta are

           Trei crai vin din departare

           Doua māini copilul are

           Una este luna.

           Hai sa zicem cinci

           Sa se faca sase

           sase zile lucratoare

           Cinci degete la o māna

           Patru roti caruta are

           Trei crai vin din departare

           Doua māini copilul are

           Una este luna.

           Hai sa zicem sase

           Sa se faca sapte

           sapte zile o saptamāna

           sase zile lucratoare

           Cinci degete la o māna

           Patru roti caruta are

           Trei crai vin din departare

           Doua māini copilul are

           Una este luna.

           Hai sa zicem sapte

           Sa se faca opt

           Opt picioare racul are

           sapte zile o saptamāna

           sase zile lucratoare

           Cinci degete la o māna

           Patru roti caruta are

           Trei crai vin din departare

           Doua māini copilul are

           Una este luna.

          

          

           Hai sa zicem opt

           Sa se faca noua

           Noua-i cifra urmatoare

           Opt picioare racul are

           sapte zile o saptamāna

           sase zile lucratoare

           Cinci degete la o māna

           Patru roti caruta are

           Trei crai vin din departare

           Doua māini copilul are

           Una este luna.

           Hai sa zicem noua

           Sa se faca zece

           Zece- i nota cea mai mare

           Noua-i cifra urmatoare

           Opt picioare racul are

           sapte zile o saptamāna

           sase zile lucratoare

           Cinci degete la o māna

           Patru roti caruta are

           Trei crai vin din departare

           Doua māini copilul are

           Una este luna.

Am desenat īn spatiul liber din fata bancilor, pe podea, un dreptunghi cu dimensiunile 2,50 / 0,35 m pe care l-am īmpartit apoi īn zece dreptunghiuri egale.

«---------------------------------    2,50 cm -                                                            >

35cm

Jocul s-a desfasurat individual. Elevii au pasit atent din casuta īn casuta numarānd 1, pentru prima, 2 pentru a doua, etc. La ultima casuta au spus 10, dupa care s-au īntors si au numarat de data aceasta descrescator : 10, 9, 8, 7, 6, 5, etc.

Elevii care nu au facut nici o greseala au primit doua puncte, iar ceilalti au repetat jocul primind un punct daca s-au corectat si nici un punct daca nu s-au corectat. Pe acestia din urma i-am notat īntr-un caiet pentru a lucra cu ei īn orele de pregatire suplimentara.

Prin jocul "Cauta vecinul", am urmarit consolidarea deprinderilor de comparare a unor numere ce reprezinta valori de diferite marimi.

Elevii trebuiau sa recunoasca unele numere mai mari sau mai mici cu 1 -3 unitati decāt numarul dat.

Am confectionat jetoane de forme diferite cu figuri numerice de la 0 la 9, formate din buline, triunghiuri, patrate, pentru conducatorul jocului.

Jocul s-a desfasurat individual si a īnceput īn momentul cānd am ridicat un jeton. Copiii au privit atent jetonul, au numarat īn gānd bulinele, apoi au spus care sunt numerele mai mari si mai mici cu o unitate decāt cel reprezentat pe jeton.

Cu ajutorul jocului "Ce numere lipsesc" am realizat consolidarea si fixarea deprinderilor de numerotat, dezvoltarea spiritului de observatie, a atentiei si a memoriei vizuale.

Ca material didactic am folosit tabele cu numerele 0-10 sau 10-20 īn ordine crescatoare sau descrescatoare, tabele confectionate īn asa fel īncāt sa permita acoperirea sau descoperirea numerelor.

  Dupa ce am īmpartit clasa īn doua echipe, am format grupe de cāte doi elevi, avānd aproximativ acelasi nivel de cunostinte.

Primul elev din prima echipa a trebuit sa observe cu atentie tabelul, apoi sa spuna ce numere lipsesc, avānd la  dispozitie zece secunde. A urmat apoi un elev din a doua echipa, dupa ce tabelul a fost modificat. Pentru toate raspunsurile bune am acordat trei puncte si am scazut cāte un punct pentru fiecare greseala. A cāstigat echipa care a totalizat cel mai mare numar de puncte.

Jocul "Cine stie sa numere mai departe" l-am organizat pentru a verifica cunostintele despre numarat si pentru a consolida deprinderile de formare corecta a zecilor.

Elevii trebuiau sa numere cu respectarea succesiunii numerelor.

Am stabilit pāna la ce numar vom numara, apoi, la semnal, jocul a īnceput.

Primul elev din sirul de banci de la fereastra a īnceput numaratoarea si a continuat pāna ce l-am oprit printr-o bataie din palme.Numaratoarea a fost preluata īn continuare de al doilea elev din acelasi sir . Elevul care a gresit a ramas īn picioare. A fost declarat cāstigator sirul care a avut mai putini copii īn picioare.

Pentru a forma deprinderi de a numara corect, pentru a dezvolta atentia voluntara, viteza gāndirii si viteza de reactie a elevilor am organizat jocul " Poc ", joc īn care elevii trebuiau sa recunoasca ordinea numerelor.

Am precizat ca īn timpul desfasurarii jocului este interzisa pronuntarea numerelor 5, 10, 15, 20, 25, 30, etc. si ca, īn loc de aceste numere trebuie sa spuna " Poc ". Dupa ce am asezat elevii īn linie, primul a īnceput numaratoarea spunānd 1, al doilea 2, al treilea 3, s.a.m.d. , al cincilea " Poc ". S-a continuat cu 6, 7, 8, 9, " Poc'" ,11, 12, 13,14, "Poc". Cei care au gresit au fost scosi din joc avāndu- si īn vedere pentru orele de pregatire suplimentara. Jocul a fost continuat din ce īn ce mai repede pāna ce au ramas doar cātiva cāstigatori, de preferat, chiar unul.

Jocul'' Taie intrusul din fiecare grupa ''

Elevii descopera anumite reguli: numaratul din 1 īn 1, din 2 īn 2, din 3 īn 3.

Trecānd la cele doua operatii aritmetice, adunarea si scaderea , am tinut foarte mult ca elevii sa vorbeasca , sa precizeze ce fac si sa foloseasca vocabularul matematic cāt mai corect ( plus, minus, egal ) , sa īnteleaga īn mod constient ca prin " PLUS " punem , adaugam, marim , iar la scadere,'-' MINUS" luam, dam la o parte un numar de elemente, micsoram.

Astfel, īn cadrul adunarii sau scaderii numerelor naturale īn concentrul 0 - 10 sau 10-20, sau 0-100, fara trecere peste ordin, am organizat jocurile. " Cāti soareci a prins pisica? ", "Cāti boboci are gāsca?" , " Cāti ani are copacul?". Aceste jocuri contribuie la consolidarea deprinderilor de calcul mintal, la dezvoltarea atentiei, a perspicacitatii si a capacitatii de analiza si sinteza.


Sarcina elevilor a fost de a efectua unele operatii de adunare cu numere īn limitele 1 - 30. Ca material didactic am folosit un desen marit asemanator cu cel de mai jos:



Observatiile pe care le-am cules la clasele pe care le-am condus īmi permit sa afirm ca jocul didactic este īntālnit īnca prea putin la lectiile de matematica. Consider ca el poate fi introdus cu discernamānt la toate clasele primare, dar īn special la clasa I.

Jocul didactic poate fi folosit atāt ca metoda de predare - īnvatare, dar mai ales ca mijloc util de consolidare si aplicare a cunostintelor īnsusite. El poate avea o valoare instructiv - formativa deosebita. Poate duce la deprinderi trainice si implicit la un progres evident al proceselor psihice, al nivelului intelectual al elevilor.

Poate avea si un efect educativ evident, deoarece cultiva īncrederea īn fortele proprii, precum si spiritul de raspundere , de colaborare si ajutor reciproc.

            Eficienta formativa a īnvatamāntului matematic la clasele I - IV poate fi sporita atāt prin calitatea cunostintelor, priceperilor, deprinderilor, atitudinilor, cāt si prin modul de organizare si īndrumare al asimilarii acestora.

            Īn ceea ce priveste calitatea cunostintelor, prin caracterul riguros stiintific si generativ al sistemului notional si operativ pe care īl cuprinde, matematica este investita cu bogate valente formative. Important este ca īnvatatorul sa respecte rigoarea "relativa" a matematicii si sa prezinte elevilor aceste notiuni la nivelul posibilitatilor de īntelegere. Utilizarea si mai apoi transferul notiunilor matematice se realizeaza nu prin simpla transmitere a acestora de la īnvatator catre elevi, ci prin īndelungate, dar dirijate procese de cautare si descoperire a lor de catre elevi.

            De aici, caracterul dinamic activ si relativ al īnvatarii matematicii. Pentru ideea caracterului activ al īnvatamāntului pledeaza si pozitia centrala a elevului, anume statutul lui de subiect activ, care realizeaza actul īnvatarii matematice mai ales prin efortul propriu si care, odata cu īnsusirea notiunilor respective, īnvata si anumite tehnici de investigare si rezolvare cu caracter general.

            Īnvatarea este un proces activ de cunoastere care este cu atāt mai valoros cu cāt se realizeaza cu un efort propriu si cu mijloace si tehnici cāt mai productive.

            Īn īnvatarea matematicii, efortul intelectual se situeaza pe primul plan. Acesta consta īn: observarea obiectivelor nu sub aspectele lor logice (multimi, apartenenta, relatii), operarea cu multimile concrete de obiecte, cu accent logic, care  releva aceste operatii, continue operatii de analiza, sinteza, comparatii, clasificari, abstractizari si generalizari, semnificative procese de transfer pe orizontala si pe verticala (intra si interdisciplinitatea) rationament inductiv si transductiv (analogic) cu precadere la primele clase a III-a si a IV-a.

            Īn scopul obtinerii unui randament maxim, se folosesc mai multe modalitati de organizare a activitatilor matematice, una din acestea fiind jocul didactic.

            Jocul didactic este astazi tot mai intens valorificat din punct de vedere pedagogic īn intentia de a imprima programului scolar un caracter cāt mai viu si mai atragator, de a fortifica energiile intelectuale si fizice ale elevilor. S-a dezvoltat o varietate de jocuri educative sau didactice, care īsi propun sa īmbine cu bune rezultate, spontanul cu imaginativul din structura psihicului copilului cu efortul programat si solicitat de energii intelectuale si fizice proprii īnvatarii scolare.

            Īn organizarea acestor jocuri se are īn vedere experienta acumulata de copii īn construirea unor multimi formate din obiecte din lumea īnconjuratoare fructe, bile, pietricele etc., pe baza unor proprietati: forma, marime, culoare.

Copiii trebuie sa cunoasca diverse variabile ale acestor atribute

si pe baza lor sa alcatuiasca multimi: bile rosii , mere mari, carti groase, etc.

 Jocurile didactice acopera o gama larga de activitati cu continut foarte variat: de la intuirea notiunii de multimi pāna la jocurile ce ilustreaza operatiile cu multimi echipotente si rezolvarea problemelor cu sau fara date numerice. Prin acestea se argumenteaza folosirea jocurilor didactice prin variante evoluate de la gradinita si adaptate la īnvatamāntul primar.            Introducānd cu mai mult tact, cu pricepere astfel de activitati de joc, cream legatura, continuitatea cu īnvatamāntul prescolar, unde forma predominanta este jocul didactic si se da posibilitatea īnvatatorului sa evite pe cāt posibil folosirea unui limbaj matematic abstract, inccesibil copilului, oferindu-i posibilitatea de a introduce cāt mai natural si mai progresiv unele cunostinte si activitati noi.

            Din perspectiva acestor argumente, consider ca introducerea jocului didactic la lectia de matematica cu prioritate īn perioada preabecedara, este o necesitate.

            Dupa cum se stie, īn īnvatamāntul prescolar, toate activitatile se caracterizeaza prin preponderenta activitatilor libere (la alegere organizate sau sub forma de joc). Iata de ce, īn vederea pregatirii treptate a copiilor pentru activitatea scolara este necesar sa se asigure o gradare progresiva a raportului dintre activitatile libere, independente si cele dirijate. Prin aceasta este pregatit terenul pentru contactul cu actiunile de īnvatare specifice muncii scolare din ciclul primar, presupunānd pe de o parte, spontaneitatea copilului, a spiritului de independenta, iar pe de alta parte, orientarea catre activitati constructive, folositoare instruirii si dezvoltarii fizice si psihice, permitāndu-i integrarea eficienta īn regimul scolar.

            Dezvoltarea capacitatii intelectuale la vārsta de 6 ani īi permite copilului sa frecventeze scoala, dar continuitatea si legatura cu activitatea din timpul gradinitei o realizam prin īmpletirea judicioasa a activitatii impuse cu cea dorita de copil - jocul. Dar nu este vorba de un joc oarecare ci de acele jocuri organizate care sa faca trecerea de la jocul propriu-zis la activitatea intelectuala.

            Jocul didactic poate fi inclus īn structura lectiei īn oricare din momentele ei. El asigura pastrarea atentiei, faciliteaza procesul de īnsusire si cosolidare a cunostintelor, de formare a unor priceperi si deprinderi, previne aparitia oboselii, īl face pe copil sa iubeasca scoala si pe īnvatatorul sau. Sustin de asemenea formularea īn joc a unor probleme despre care stim dinainte ca sunt greu de īnteles  asigurānd abordarea lor de catre toti copiii, fara rezerve, fara efort deosebit.

            Matematica de la clasa I contine multe tipuri de lectii: de dobāndire de noi cunostinte, consolidare, sistematizare, recapitulare, formare de priceperi si deprinderi, de control, de evaluare īn toate momentele lectiei.

            Īn clasa I, īn perioada preabecedara, mai precis īn primele ore de matematica, se repeta si se completeaza anumite cunostinte dobāndite la gradinita īn legatura cu corpuri si figuri geometrice, culori, relatii spatiale. Acesta se poate face aproape exclusiv prin jocuri de manipulare de obiecte concrete sau jetoane, cu imagini ale obiectelor.

            Se pot folosi jocuri de tipuri: "Ce este si ce nu este la fel", "Detectivii", "Apartine sau nu apartine", etc. Acum voi prezenta cāteva din aceste jocuri:

_ "Ce este si ce nu este la fel" - scopul acestui joc este sa obisnuiasca elevii sa compare doua piese stabilindu-se atributele comune si cele distincte, ajutānd la īntelegerea notiunii de "caracteristica". Ca material didactic se poate folosi trusa Dienes. Pentru a folosi aceste joc, elevii trebuie sa cunoasca figurile geometrice si culorile.

Astfel, se pot prezenta doua piese: un triunghi mic, de culoare rosie si gros si un patrat mic, de culoare rosie si subtire - poate rezulta afirmatia: "Amāndoua piesele sunt mici si rosii, dar una este groasa si cealalta subtire, una este triunghi si cealalta patrat". Un raspuns mai evoluat la care trebuie sa se ajunga ar putea fi formulat astfel: "Cele doua piese se aseamana prin marime si prin culoare si se deosebesc marime si forma". Aceasta īnseamna ca īntre cele doua piese exista doua asemanari si doua deosebiri.

Considerānd discul mare, subtire, galben si patratul mare, gros rosu se va stabili ca piesele se aseamana prin marime si se disting prin forma, grosime si culoare. Īntre ele exista o singura asemanare si trei deosebiri.

Pentru elevii de clasa I nu este greu sa observe legatura ce exista īntre numarul atributelor unei piese pe de o parte si numarul asemanarilor si diferentelor pe de alta (suma lor este totdeauna patru). Tipul īnvatarii - frontal.

_ Un alt joc "Detectivii" este un joc pentru construirea multimilor si scopul lui este de a-i ajuta pe copii sa īnteleaga procesul de formare a multimilor pe baza unor proprietati caracteristice date si de a intui complementarele acestora. Astfel, īn cadrul acestui joc se foloseste trusa Dienes īntreaga (48 piese). Īnvatatorul va īncerca sa comita anumite "greseli" spre a verifica atentia copiilor. "Greselile" pot fi legate de plasarea anumitor piese, precum si de determinarea numarului corespunzator unui anumit grup de piese.

Elevii vor acorda interesul deosebit acestui joc cu atāt mai mult cu cāt īnvatatorul compara rolul copiilor cu al unor personaje devenite familiare prin serialele de televiziune.

Oricāt va īncerca īnvatatorul sa induca īn eroare pe "detectivi" acestia vor sesiza toate "trucurile", vor semnaliza orice greseala: "Ati asezat patratul īn casuta triunghiurilor" sau "Ati asezat o piesa groasa īn grupul celor subtiri".

Daca īnvatatorul, īncercānd sa numere discurile din casuta respectiva, va spune "Unu, doi, cinci, patru", imediat vor veni semnale, chiar proteste, fiecare copil sesizānd ca nu s-a respectat ordinea sirului natural al numerelor īn sensul ca "A fost sarit numarul trei, iar cinci a fost numit īnaintea lui patru".

Ei vor sti sa faca rectificarea cuvenita "īn locul lui cinci trebuie spus trei".

Cu deosebita placere se vor gasi copii care vor dori sa-si īncerce sansa, preluānd rolul īnvatatorului; ei nu vor avea mai mult succes pentru ca "detectivii" sunt la datorie. Acest joc se organizeaza frontal.

Practica pedagogica demonstreaza ca īn aceasta perioada preabecedara se poate folosi o gama īntrega si variata de jocuri didactice cu sporite valente formative si instructiv-educative.

Īn ceea ce priveste crearea continuitatii gradinita - scoala īn īnvatarea matematicii, īn predarea capitolului "Numeratia", am utilizat o varietate de jocuri logico - matematice pe care le-am adaptat cerintelor programului de īnvatamānt primar.

             Īn contextul muncii de zi cu zi la clasa, s-ar parea ca este putin inutil pentru cineva care sta īn biroul sau uitāndu-se spre gradina acoperita de zapada sa scrie ceea ce s-ar parea a fi un nonsens despre magia numerelor - īn special cānd este o astfel de lupta anevoioasa de a da atātor copii abilitatea de a lucra cu calculele. Īnsa eu atrag atentia spre calea practica mai usoara, nu spre o teorie superficiala. Atunci cānd copilul dobāndeste sentimentul surprizei si īncāntarii, atunci vor urma si abilitatile de calcul. Abilitatile de baza sunt incidentale. Ceea ce este important pentru īnvatarea matematicii este magia pe care a simtit-o Pitagora. si īn plus la magie, si legat de aceasta, este amuzamentul numerelor. Ele lucreaza īmpreuna ca un truc vrajit. Deci jocurile si glumele cu numere sunt una dintre modalitatile la care apeleaza sentimentul uimirii. Daca magia nu poate fi atinsa īn īntregime decāt de anumiti indivizi, īn schimb amuzamentul poate fi perceput de toti. Aproape toti copii au capacitati intelectuale dezvoltate pentru a mānui cu usurinta calculele matematice de baza. Trucul pedagogic este acela de a le arata de ce ar trebui sa fie suficient de interesati sa-si cheltuiasca energia intelectuala facānd acest lucru.

            Printre obiectivele īnvatarii matematice īn ciclul primar īl ocupa formarea deprinderilor de calcul matematic. Robert Dattens apreciaza ca cel mai bun procedeu de a determina obiectivele īnvatarii calculului consta īn a porni de la ideea fundamentala conform careia calculul corespunde unui mod de adaptare a copilului, īn lumea īn care traieste, de aceea el recomanda sa adoptam o atitudine īn care sa tinem seama īn primul rānd de functia matematicii īn lumea reala.

            Fara īndoiala, deprinderile de calcul stau la baza īntregului sistem al deprinderilor matematice, calculul mintal stānd la baza calculului scris.

            La rāndul lor, deprinderile de calcul (mintal sau scris) constituie deprinderi de baza pentru rezolvarea problemelor. Cānd stapāneste deprinderile de calcul, elevul īsi poate concentra atentia asupra principiului de rezolvare a problemei. Calculul are o deosebita contributie la dezvoltarea gāndirii, de aceea obiectivul final al īnvatarii calculului este dezvoltarea gāndirii logice a elevilor. Supusa la un antrenament continuu prin efectuarea unor calcule exacte, rapide, judicios gradate, gāndirea elevului se dezvolta si se disciplineaza. Dar elevul nu este pus numai īn situatia de a efectua calcule aplicānd procedeele īnvatate, ci si de a alege procedeul de calcul cel mai potrivit calculului dat, pentru a afla mai usor si mai repede rezultatul cautat. Aceasta dezvolta puterea de īntelegere, spiritul de initiativa, perspicacitatea, originalitatea, creativitatea.

            Fara a exclude din obiectivele calculului automatizarea, formarea si fixarea algortimilor de calcul, īnvatamāntul trebuie sa-i faca pe elevi sa īnteleaga esenta calculului, principiile care stau la baza rezolvarii unei categorii īntregi de exercitii si sa-l antreneze de mai multe ori sub forma de joc, īn rezolvarea unor situatii multiple si variate, mereu noi. Īn scopul realizarii acestor obiective vizānd sporirea eficientei formative, sa urmareasca īntelegerea operatiilor aritmetice. Īn acest sens, pornind de la jocuri usoare, asemanatoare cu cele de la gradinita pāna la jocurile cu grad sporit de dificultate care cer rabdare, vointa si perseverenta, sa utilizeze jocuri pentru formarea deprinderilor de calcul.

                   ,,Cine stie sa numere mai departe?''

Obiectiv didactic: verificarea cunostintelor despre numarat si consolidarea deprinderii de formarea corecta a zecilor.

Sarcina didactica: exercitii de numarare cu respectarea succesiunii numerelor.

Mod de desfasurare: La acest joc, numarul de participanti nu este limitat. Īnainte de joc, educatoarea recomanda elevilor sa fie foarte atenti pentru a reusi sa corecteze greselile colegilor. Se organizeaza clasa pe doua grupe de elevi. Educatoarea stabileste pāna la ce numar se va numara, iar, la semnalul acestuia, jocul poate īncepe.

                   Primul elev din prima grupa īncepe numaratoarea si continua pāna cānd este oprit printr-o bataie din palme de catre educatoare. Elevul se opreste, ia loc, numaratoarea fiind preluata de al doilea elev din aceeasi grupa. Īn cazul īn care unul dintre elevi greseste la numarat, va ramāne īn picioare. Se reia numaratul pāna cānd raspund toti elevii din grupa. La fel se procedeaza si cu cealalta grupa. Īn finalul jocului se numara copiii ramasi īn picioare din fiecare grupa si se declara īnvingatoare grupa cu cei mai putini copii īn picioare.

          Pentru complicarea jocului se cere copiilor sa numere din 2 īn 2, din 3 īn 3, din 5 īn 5, etc., stabilindu-se de la īnceput numarul de la care se va īncepe numaratoarea si cel la care se vor opri.

                        Concluzii

·                    jocul depinde de particularitatile de vārsta ale copilului;

·                    jocul sprijina,  favorizeaza  si optimizeaza  dezvoltarea personalitatii copilului;

·                    jocul evolueaza  sub aspectul complexitatii formelor, continuturilor si regulilor odata

     cu personalitatea copilului.

            Pe lānga jocurile pe care le-am folosit ca exemplu se pot folosi si multe alte jocuri create de elevi, contribuind astfel la dezvoltarea imaginatiei, unei trebuinte interioare de actiune si afirmatie. Īn concluzie, jocul solicita elevul sa ia parte la actiune cu spontaneitate si creativitatea gāndirii lui, īl obliga la reactii motivate ce pun la īncercare iscusinta si priceperea, fantezia si initiativa lui, īndrazneala dar si prudenta de care este capabil sa dea dovada.


Document Info


Accesari: 15712
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )