Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

JOCUL DIDACTIC-MODALITATE DE INVATARE A MATEMATICII

gradinita











ALTE DOCUMENTE

EVALUARE CONTINUĂ - CONCLUZII sI MĂSURI AMELIORATIVE
Rebus
GĀNDURI PENTRU MAMA
DOI PITICI Muzica: J. Lupu Versuri: I. Buzescu
SERBARE - COPILARIA
CAND,CUM SI DE CE SE INTAMPLA?
TEMA: "Cine sunt/suntem?"
LITERELE
Alba ca zapada si cei sapte pitici
REGULILE GRUPEI


JOCUL DIDACTIC-MODALITATE DE ĪNVĂŢARE A MATEMATICII

Planul lucrarii:

1. Directii de evolutie a īnvatamāntului matematic īn ciclul primar

2. Motivarea īnvatarii matematicii

3.Dezvoltarea calit&# 353h76d 259;tii personale prin matematica

   4.Jocul didactic-modalitate de īnvatare a matematicii

   5.Integrarea jocului didactic īn orele de matematica la clasa I

6. Dezvoltarea flexibilitatii gāndirii prin rezolvarea de probleme

7. Compunerea de probleme  - modalitate de dezvoltare a creativitatii

1.Directii de evolutie a īnvatamāntului matematic īn ciclul primar

Īn contextul preocuparilor permanente pentru modernizarea īnvatamīntului, pentru  racordarea lui la cerintele societatii contemporane si viitoare, matematicii īi revine,īn continuare, un rol esential īn formarea si dezvoltarea intelectuala a elevului, preluāndu-se īntreaga baza de date din domeniu, atāt din punct de vedere al continutului, cāt si al experientei metodice.

Experientele facute īn tara noastra de o serie de cercetatori , metodisti si pedagogi au condus la conturarea unui sistem modern de predare-īnvatare a matematicii īn ciclul primar, care tine seama de particularitatile logice ale stiintei matematicii, cāt si de particularitatile psihologice privind actul īnvatarii la copiii de vārsta scolara mica.

si pe plan mondial au existat si exista preocupari majore īn acest sens. Putem evidentia pe J. Piaget īn conceptul de numar natural, pe Z. T. Dienes care a venit cu jocurile logice de constructii bazate pe forma (patru valori:cerc, patrat, dreptunghi, triunghi), culoare (trei valori:albastru, rosu, galben), marime(doua valori:mare, mic),grosime(doua valori:gros, subtire). Importante sunt, de asemenea, si cercetarile experimentale care s-au bazat pe fundamentare teoretica si care au capatat o larga raspāndire.

Directiile de evolutie a īnvatamāntului matematic īn ciclul primar sunt urmatoarele:

-constientizarea obiectelor formative, cresterea ponderii formativului īn īntreaga activitate, avānd ca vector o didactica a intelectului;

-apropierea matematicii scolare de matematica- stiinta contemporana, īn sensul reducerii decalajului dintre acestea;

-īnvatarea structurata, modulara a continuturilor, ce permite extrapolari īn concentre numerice succesive, īn reducerea timpului destinat formarii unor deprinderi calculatorii;

-accentuarea caracterului interdisciplinar al cunostintelor si priceperilor matematice, precum si o mai evidenta conectare la cotidian, la realitatea īnconjuratoare;

-dobāndirea unor strategii de rezolvare a problemelor (nu numai probleme cu solutie unica, ci si probleme cu mai multe solutii sau probleme fara solutie, aparitia unor probleme cu raspuns non-cantitativ), cu extensia activitatilor suplimentare si a compunerii de probleme.

Toate acestea se īnscriu īn formula idealului pedagogic al īnvatamāntului romānesc: formarea personalitatii deschise, adaptabila la schimbari de tip inovator.

2.Motivarea īnvatarii matematicii

Un rol deosebit īl are matematica īn dezvoltarea intelectuala a elevului, īn dezvoltarea gāndirii logice, adica a unei gāndiri consecvente, clare si precise.

Īnvatānd corect matematica, elevii īsi formeaza deprinderea de concentrare a atentiei asupra celor studiate, sa observe diferite fapte si relatii, sa le compare si sa le confrunte unele cu altele. Rezolvarea problemelor este forma primara  a muncii creatoare de studiu a copilului. Īn acest context, ca īn orice activitate creatoare, imaginatia joaca un rol deosebit. Rezolvarea unei probleme constituie un rezultat al activitatii comune īn gāndire si imaginatie. Deci, daca aceasta rezolvare contribuie la dezvoltarea gāndirii elevilor, īn aceeasi masura contribuie la dezvoltarea imaginatiei creatoare, care constituie o componenta īnsotitoare a acesteia.

Prin matematica gasim un bun prilej pentru a forma la elevi deprinderi folositoare: punctualitate, exactitate, autoverificare, justificare si motivare. Ei reusesc sa  remarce īn obiectul observat elemente de asemanare si deosebire, sa separe īnsusirile esentiale si permanente de cele īntāmplatoare, sa faca o conexiune īntre īnsusirile esentiale si cele permanente īntr-o notiune.

               Īn acest proces extrem de important al abstractizarii si generalizarii, se dezvolta la elevi o gāndire abstracta, logica si sanatoasa. O data cu gāndirea se dezvolta si limbajul elevului, īn mod deosebit īn acest cadru, cel matematic, caruia īi este caracteristic laconismul, precizia si claritatea.

               S-a crezut gresit la un moment dat ca aparitia calculatorului va restrānge sfera utilizarii matematicii prin extinderea "tiparelor" si "retetelor". Īn realitate, calculatoarele au facut sa creasca nevoia de matematica si, īn mod obligatoriu, de īnsusire corecta a aritmeticii care constituie ABC-ul acesteia. Este cert ca matematica trebuie prezentata la standardele de rigoare si suplete ale epocii actuale, permitānd expunerea unor idei profunde, modelatoare ale realitatii fizice, comunicabile elevilor īn conditii de accesibilitate. Iar pentru ca matematica sa fie o certitudine, īn realizarea careia cadrul didactic are un rol hotarātor.    

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

 3.Dezvoltarea calitatii personale prin matematica

Matematica moderna tinde sa fie cāt mai aproape de elev sa-l ajute si sa-i dezvolte calitatile personale. Daca īn clasele I si a II-a formarea conceptelor matematice se face la un nivel primar, iar antrenarea lor separat, īncepānd cu clasa a III-a, are loc integrarea si articularea notiunilor īntr-o structura mentala flexibila, capabila sa mobilizeze si optimizeze resursele pentru rezolvarea unor probleme variate.

Capacitatile general umane cum sunt creativitatea, abstractizarea, concretizarea, analiza sinteza se manifesta si deriva īn mod firesc din  operatiile intelectuale specifice matematicii. Trebuie spus ca īn procesul extrem de important al abstractizarii si generalizarii, se dezvolta la elevi o gāndire abstracta, logica si sanatoasa.

Un rol deosebit īl are aritmetica īn dezvoltarea intelectuala a elevului, īn dezvoltarea gāndirii logice, adica  a unei gāndiri consecvente, clare si precise.

Īnvatānd corect aritmetica, elevii īsi formeaza deprinderea de concentrare a atentiei  asupra celor studiate, sa observe diferite fapte si relatii, sa le compare si sa le confrunte unele cu altele. Punctualitatea,  exactitatea, autoverificarea, justificarea si motivarea sunt deprinderi care pot fi formate si dezvoltate si prin lectiile de matematica.

Stabilind ca, īn primele patru clase, aritmetica este unul dintre obiectele de baza, ea are rolul de a īnarma pe elevi cu cunostinte temeinice īn legatura cu notiunile elementare de matematica, de a le forma deprinderea de  a aplica aceste cunostinte īn viata practica, precum si de a contribui la dezvoltarea judecatii, a gāndirii logice, a memoriei, atentiei, spontaneitatii, rezolvarii rapide a situatiilor problema ce apar.

4.Jocul didactic-modalitate de īnvatare a matematicii

Īncorporat īn activitatea didactica, jocul imprima acesteia un caracter mai viu si mai atragator, aduce varietate si o stare de buna dispozitie, de veselie, de destindere, ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii, a oboselii.

Jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale scolarilor, generānd o motivatie secundara, dar stimulatorie. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care īnvatamāntul consolideaza, precizeaza, sau chiar verifica cunostintele elevilor, le īmbogateste sfera de cunostinte, pune īn valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale acestora.

Eficienta jocului didactic depinde, de cele mai multe ori, de felul īn care īnvatatorul stie sa asigure o concordanta īntre tema jocului si materialul didactic existent, de felul īn care stie sa foloseasca cuvāntul ca mijloc de īndrumare a elevilor prin īntrebari, indicatii, aprecieri.

Īn gradinita, predominant este jocul. Trecerea la activitatea de īnvatare nu trebuie sa se faca brusc. Din aceasta cauza, la clasa I, se recomanda ca unele activitati instructive sa se desfasoare sub forma de joc sau īn unele activitati instructive sa fie introduse jocuri didactice.

Jocul didactic poate fi introdus īn orice moment al lectiei īn care se observa o stare de oboseala a elevilor si cānd atentia acestora nu mai poate fi captata prin alte mijloace didactice. De asemenea, pot fi organizate lectii-joc, īn care jocul sa domine urmarind fixarea, consolidarea si sistematizarea cunostintelor. Inclus inteligent īn structura lectiei, jocul didactic ,matematic poate sa satisfaca nevoia de joc a copilului, dar poate, īn acelasi timp sa usureze īntelegerea, asimilarea cunostintelor matematice īn formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizānd o īmbinare īntre īnvatare si joc.

5.Integrarea jocului didactic īn orele de matematica la clasa I

Utilizānd jocul īn predarea matematicii am urmarit numeroase avantaje pedagogice dintre care amintesc:

            -determinarea copiilor sa participe activ la lectie;

            -antrenarea atāt a copiilor timizi, cāt si a celor slabi;

            -dezvoltarea spiritului de cooperare;

            -dezvoltarea iscusintei, spiritului de observatie, ingeniozitatii, inventivitatii, care constituie tehnici active de exploatare a realitatii.

Pornind de la ideea ca orice exercitiu sau problema poate deveni joc daca sunt precizate sarcinile de lucru si scopul urmarit, am cautat sa creez o atmosfera deconectanta si sa trezesc elevilor interesul, spiritul de concurenta si de echipa. Astfel, am folosit jocul didactic īn īntelegerea si īnsusirea numerelor naturale de la 0 la 10, numeratiei 0 - 10, a operatiilor de adunare si scadere īn concentrul 0 - 10 si voi exemplifica cu cāteva modele.

Primele 10 numere constituie fundamentul pe care se dezvolta īntreaga gāndire matematica a scolarului. La conceptul de numar, elevul ajunge progresiv si dupa o anumita perioada pregatitoare. Īnregistrarea īn scris a numarului, introducerea simbolului sau, reprezinta o etapa superioara a procesului de abstractizare.

Pentru ca activitatile sa fie mai placute si cunostintele sa fie īnsusite mai usor am utilizat jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare-numaratori despre numerele 0 - 10, deoarece cu o nota de umor ele descriu chipul cifrelor. Pe parcursul orelor īn care am predat cunostinte despre numerele 0 - 10 am īnvatat elevii unele cāntecele despre numere.

Īn lectiile consacrate adunarii si scaderii īn concentrul 0 - 10 am folosit ghicitori - problema, de genul:

Mac, mac, mac si mac, mac, mac,

Zece rate stau pe lac.

Striga tare mama rata:

 --Mac, mac, mac, nu vreti verdeata?

sase pleaca la maicuta

si-acum socotiti fuguta

Printre nuferii din lac

Cāte rate baie fac?

Procesul scrierii sirului numerelor pāna la 10 se fac progresiv. Dupa īnsusirea numerelor 0 - 5 am practicat jocurile "Ce numere au fugit?" sau "Ce numere s-au ascuns?" prin care am urmarit deprinderea elevilor cu ordinea crescatoare sau descrescatoare a numerelor.

Jocul "Numara corect"

Obiective: -sa perceapa numerele dupa auz;

                 -sa poata numara respectānd succesiunea numerelor.

Sarcina didactica: asculta si numara corect bataile din palme si alege numarul potrivit.

Material didactic: cartonase cu numerele de la 0 - 10

Desfasurare: īnvatatorul bate din palme, elevul alege cartonasul cu numarul corespunzator batailor din palme.

Jocul "Ce numere au fugit?"

Sarcina didactica: stabilirea numerelor lipsa dintr-un sir dat.

Material didactic: jetoane cu numere 0 - 10, tabele cu numere de la 0 la 10, conform figurii de mai jos:

│0│  │2│  │4│  │6│  │8│

│7│  │5│  │3│  │1│

Desfasurarea jocului: se poate organiza pe echipe sau individual; elevul vine si pune la locul potrivit numarul care lipseste.

Jocul "Ce semn s-a ascuns?"

Scopul: exersarea deprinderii de calcul, folosirea corecta a semnelor grafice de operatie (+, -).

Regula jocului: elevii trebuie sa ghiceasca ce semn de calcul a disparut.

Desfasurarea jocului: se va scrie la tabla o coloana de exercitii cu adunari si scaderi.

3 + 4 = 7;     5 - 3 = 2;     6 + 3 = 9;     4 - 4 = 0;     2 + 7 = 9;     7 - 5 = 2

Se poate organiza pe echipe sau elevii pot primi si fise. Se vor citi exercitiile īn soapta de catre fiecare elev. Vor īnchide apoi ochii si īnvatatorul va sterge semnele de calcul. Elevii vor iesi la tabla si vor completa exercitiile cu semnele disparute.

Pe parcursul jocului am renuntat la conducerea directa si am alternat-o cu cea indirecta. Am cautat sa imprim jocului un anumit ritm, sa mentin atmosfera de joc, sa evit momentele de monotonie, sa stimulez initiativa si inventivitatea copiilor, sa urmaresc comportamentul lor si sa-i antrenez pe toti la joc.

La sfārsitul fiecarui joc am formulat concluzii si aprecieri asupra felului īn care acesta s-a desfasurat, asupra comportamentului elevilor, am facut recomandari si evaluari individuale si generale.

            6.Dezvoltarea flexibilitatii gāndirii prin rezolvarea de probleme

             Activitatea de rezolvare a problemelor ofera terenul cel mai fertil din domeniul activitatilor matematice pentru cultivarea si educarea creativitatii si a inventivitatii. Creativitatea gāndirii, miscarea ei libera, nu se poate produce decāt pe baza unor deprinderi corect formate, stabilizate si eficient transferate.

            Trecerea de la rezolvarea problemelor, unde deprinderile si abilitatile se refera īn special la analiza datelor, a conditiei, la capacitatea de a īntreba si a orienta īntreaga desfasurare a rationamentului īn directia descoperirii solutiei, se face īn mod gradat, prin:

a)   complicarea unei probleme prin introducerea de noi date sau prin modificarea īntrebarii;

b)       rezolvarea problemei prin mai multe procedee;

Compunerea de probleme este una din modalitatile principale de a dezvolta gāndirea independenta si originala a elevilor, a flexibilitatii de tip divergent a acesteia si nu īn ultimul rānd, a pasiunii pentru matematica.

Originalitatea este o trasatura a flexibilitatii, ca urmare a caracterului inedit al raspunsurilor si solutiilor.

O mare importanta īn rezolvarea problemelor o are īntelegerea structurii acestora si a logicii rezolvarii lor. Pentru a ajunge īnsa la generalizarea rationamentului comun unei categorii de probleme, elevii trebuie sa-si formeze capacitatile  de a analiza si de a orienta logic sirul de judecati catre īntrebarea problemei.

Esentializarea rezolvarii problemelor īntr-un exercitiu cu datele numerice ale acesteia, apoi cu simboluri reprezinta modalitati de exersare a gāndirii īn generalizarea algoritmului de rezolvare a problemelor. Elaborarea unei probleme cu text pe baza unor scheme grafice reprezinta un efort de analiza si sinteza logica a situatiei date īn problema initiala

Preocuparea cadrului didactic va fi, īn acest sens pentru supletea solutiei gasite īn rezolvarea unor probleme , īn masura īn care acestea produc elevilor o stare de surpriza, o traire intensa īn plan afectiv, stimulāndu-le dorinta si curiozitatea de a descoperi si alte cai de rezolvare.

7.Compunerea de probleme - modalitate de dezvoltare a creativitatii elevilor

Primii pasi īn stimularea creativitatii o constituie crearea cadrului adecvat care sa permita eliberarea copiilor de tensiuni si sa favorizeze comunicarea libera, astfel ca elevii cu tendinte spre pasivitate , neobisnuiti cu efortul intelectual, sa intre treptat īn procesul muncii intelectuale, prin dorinta de autoafirmare.

Brainstormingul este una dintre metodele creative de grup. Am aplicat-o in cadrul unor ore de matematica la clasa a III-a, subiectul fiind "Compunerea de probleme  cu operatiile īnvatate"

Am īmpartit colectivul de elevi īn 5 grupe neomogene, a cāte 4 elevi (dat fiind faptul ca ei stau cāte doi īn banca), asigurānd o ambianta stimulativa.

Īn metoda Brainstorming exista reguli fundamentale ce trebuie respectate:

           -nu este voie sa critici parerile, ideile celorlalti;

          -exista o mare libertate de gāndire care determina o stare stimulativa;

           -membrii grupului emit cāt mai multe idei, solutii;

           -cadrul didactic nu trebuie sa-si impuna propriile pareri.

Fiecare echipa si-a ales un secretar care noteaza rationamentul de rezolvare a problemei. Au lucrat īn echipa, participānd, cooperānd si colaborānd.

Folosind scheme, au compus probleme. Īn rezolvarea problemelor, gāndirea elevilor a fost mereu confruntata cu o necunoscuta. Pentru descoperirea ei, au emis ipoteze, au īntreprins diverse cautari, presupuneri, au stabilit diferite relatii, au facut combinatii pentru a gasi drumul spre descoperirea necunoscutei. Pe masura ce ei au patruns īn miezul problemei, necunoscuta s-a lasat descoperita.

O alta metoda de dezvoltare a flexibilitatii gāndirii, ce stimuleaza curajul, creativitatea, inventivitatea este metoda "Philips 6/6". Am īmpartit clasa īn grupe de cāte 4 elevi. Au avut de rezolvat problemele īn 6 minute. Am urmarit ca grupurile sa fie cāt mai eterogene. Fiecare grup si-a ales un conducator (reprezentant) care sa prezinte elevilor solutia corecta a problemei īntregii clase. Dupa expirarea celor 6 minute, fiecare grup īsi prezinta solutiile (prin reprezentantul grupului), scrise pe fisa de lucru.

Avantajul acestei metode consta īn aceea  ca toti membrii grupului sunt activi, fiecare avānd posibilitatea sa-si puna īn evidenta propriul rationament, solutiile reprezentānd rodul gāndirii obiective.

Au avut ca sarcina sa compuna probleme care se rezolva prin:

Echipa I                                                               Echipa a IV-a

►o adunare si o scadere                                    ►doua operatii de īnmultire

           756+ 39-145=                                                          12x 14x  6=

Echipa a II-a                                                        Echipa a V-a

►o adunare si o īnmultire                                   ►o scadere si o īnmultire

           43+ 12x  4=                                                              871- 43x 16=

Echipa a III-a                                                       Echipa a VI-a

►o adunare si o īmpartire                                  ►doua scaderi

           39+81:  9=                                                                103- 76- 25=

            Prin aceasta metoda elevii au fost pusi īn situatia de a descoperi rationamentul problemei, sa construiasca ipoteze, sa caute solutii si sa le verifice.

            Prin rezolvarea si compunerea problemelor de matematica elevii īsi formeaza deprinderi eficiente de munca intelectuala, care vor influenta studiul altor discipline de īnvatamānt, generānd la elevi un simt al realitatii de tip matematic.

            Cooperarea/colaborarea īn planul interactiunii elev-elev, elev-elevi determina cresterea īncrederii īn fortele proprii, formarea unei atitudini pozitive fata de munca, diminuānd anxietatea si favorizānd succesul scolar.

 

 

Bibliografie:

Neacsu I., Dascalu G., Horia R.-Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, manual pentru Liceele Pedagogice, clasele XI-XII, Editura Sigma, Bucuresti

Ana D., Logel D.-Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Editura Carminis, Pitesti

Īnvatamāntul primar, revista dedicata cadrelor didactice nr.1/2002

Bibliografie:

Dumitru Ana, Dumitru  Logel- Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Editura Carminis, Pitesti

Aron I. - Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Manual pentru liceele pedagogice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Īnvatamāntul primar, Revista dedicata cadrelor didactuce,Nr.1/2002

JOCUL DIDACTIC-MODALITATE DE ĪNVĂŢARE A MATEMATICII

                                       Īnv. Margareta Gaulischi

                                      scoala cu cls. I-VIII Nr.24, Craiova

Matematica moderna tinde sa fie cāt mai aproape de elev sa-l ajute si sa-i dezvolte calitatile personale. Daca īn clasele I si a II-a formarea conceptelor matematice se face la un nivel primar, iar antrenarea lor separat, īncepānd cu clasa a III-a, are loc integrarea si articularea notiunilor īntr-o structura mentala flexibila, capabila sa mobilizeze si optimizeze resursele pentru rezolvarea unor probleme variate.

Capacitatile general umane cum sunt creativitatea, abstractizarea, concretizarea, analiza sinteza se manifesta si deriva īn mod firesc din  operatiile intelectuale specifice matematicii. Trebuie spus ca īn procesul extrem de important al abstractizarii si generalizarii, se dezvolta la elevi o gāndire abstracta, logica si sanatoasa.

Un rol deosebit īl are aritmetica īn dezvoltarea intelectuala a elevului, īn dezvoltarea gāndirii logice, adica  a unei gāndiri consecvente, clare si precise.

Īnvatānd corect aritmetica, elevii īsi formeaza deprinderea de concentrare a atentiei  asupra celor studiate, sa observe diferite fapte si relatii, sa le compare si sa le confrunte unele cu altele. Punctualitatea,  exactitatea, autoverificarea, justificarea si motivarea sunt deprinderi care pot fi formate si dezvoltate si prin lectiile de matematica.

Stabilind ca, īn primele patru clase, aritmetica este unul dintre obiectele de baza, ea are rolul de a īnarma pe elevi cu cunostinte temeinice īn legatura cu notiunile elementare de matematica, de a le forma deprinderea de  a aplica aceste cunostinte īn viata practica, precum si de a contribui la dezvoltarea judecatii, a gāndirii logice, a memoriei, atentiei, spontaneitatii, rezolvarii rapide a situatiilor problema ce apar.

Jocul didactic-modalitate de īnvatare a matematicii

Īncorporat īn activitatea didactica, jocul imprima acesteia un caracter mai viu si mai atragator, aduce varietate si o stare de buna dispozitie, de veselie, de destindere, ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii, a oboselii.

Jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale scolarilor, generānd o motivatie secundara, dar stimulatorie. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care īnvatamāntul consolideaza, precizeaza, sau chiar verifica cunostintele elevilor, le īmbogateste sfera de cunostinte, pune īn valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale acestora.

Eficienta jocului didactic depinde, de cele mai multe ori, de felul īn care īnvatatorul stie sa asigure o concordanta īntre tema jocului si materialul didactic existent, de felul īn care stie sa foloseasca cuvāntul ca mijloc de īndrumare a elevilor prin īntrebari, indicatii, aprecieri.

Īn gradinita, predominant este jocul. Trecerea la activitatea de īnvatare nu trebuie sa se faca brusc. Din aceasta cauza, la clasa I, se recomanda ca unele activitati instructive sa se desfasoare sub forma de joc sau īn unele activitati instructive sa fie introduse jocuri didactice.

Jocul didactic poate fi introdus īn orice moment al lectiei īn care se observa o stare de oboseala a elevilor si cānd atentia acestora nu mai poate fi captata prin alte mijloace didactice. De asemenea, pot fi organizate lectii-joc, īn care jocul sa domine urmarind fixarea, consolidarea si sistematizarea cunostintelor. Inclus inteligent īn structura lectiei, jocul didactic ,matematic poate sa satisfaca nevoia de joc a copilului, dar poate, īn acelasi timp sa usureze īntelegerea, asimilarea cunostintelor matematice īn formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizānd o īmbinare īntre īnvatare si joc.

Integrarea jocului didactic īn orele de matematica la clasa I

Utilizānd jocul īn predarea matematicii am urmarit numeroase avantaje pedagogice dintre care amintesc:

            -determinarea copiilor sa participe activ la lectie;

            -antrenarea atāt a copiilor timizi, cāt si a celor slabi;

            -dezvoltarea spiritului de cooperare;

            -dezvoltarea iscusintei, spiritului de observatie, ingeniozitatii, inventivitatii, care constituie tehnici active de exploatare a realitatii.

Pornind de la ideea ca orice exercitiu sau problema poate deveni joc daca sunt precizate sarcinile de lucru si scopul urmarit, am cautat sa creez o atmosfera deconectanta si sa trezesc elevilor interesul, spiritul de concurenta si de echipa. Astfel, am folosit jocul didactic īn īntelegerea si īnsusirea numerelor naturale de la 0 la 10, numeratiei 0 - 10, a operatiilor de adunare si scadere īn concentrul 0 - 10 si voi exemplifica cu cāteva modele.

Primele 10 numere constituie fundamentul pe care se dezvolta īntreaga gāndire matematica a scolarului. La conceptul de numar, elevul ajunge progresiv si dupa o anumita perioada pregatitoare. Īnregistrarea īn scris a numarului, introducerea simbolului sau, reprezinta o etapa superioara a procesului de abstractizare.

Pentru ca activitatile sa fie mai placute si cunostintele sa fie īnsusite mai usor am utilizat jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare-numaratori despre numerele 0 - 10, deoarece cu o nota de umor ele descriu chipul cifrelor. Pe parcursul orelor īn care am predat cunostinte despre numerele 0 - 10 am īnvatat elevii unele cāntecele despre numere.

Īn lectiile consacrate adunarii si scaderii īn concentrul 0 - 10 am folosit ghicitori - problema, de genul:

Mac, mac, mac si mac, mac, mac,

Zece rate stau pe lac.

Striga tare mama rata:

 --Mac, mac, mac, nu vreti verdeata?

sase pleaca la maicuta

si-acum socotiti fuguta

Printre nuferii din lac

Cāte rate baie fac?

Procesul scrierii sirului numerelor pāna la 10 se fac progresiv. Dupa īnsusirea numerelor 0 - 5 am practicat jocurile "Ce numere au fugit?" sau "Ce numere s-au ascuns?" prin care am urmarit deprinderea elevilor cu ordinea crescatoare sau descrescatoare a numerelor.

Jocul "Numara corect"

Obiective: -sa perceapa numerele dupa auz;

                 -sa poata numara respectānd succesiunea numerelor.

Sarcina didactica: asculta si numara corect bataile din palme si alege numarul potrivit.

Material didactic: cartonase cu numerele de la 0 - 10

Desfasurare: īnvatatorul bate din palme, elevul alege cartonasul cu numarul corespunzator batailor din palme.

Jocul "Ce numere au fugit?"

Sarcina didactica: stabilirea numerelor lipsa dintr-un sir dat.

Material didactic: jetoane cu numere 0 - 10, tabele cu numere de la 0 la 10, conform figurii de mai jos:

│0│  │2│  │4│  │6│  │8│

│7│  │5│  │3│  │1│

Desfasurarea jocului: se poate organiza pe echipe sau individual; elevul vine si pune la locul potrivit numarul care lipseste.

Jocul "Ce semn s-a ascuns?"

Scopul: exersarea deprinderii de calcul, folosirea corecta a semnelor grafice de operatie (+, -).

Regula jocului: elevii trebuie sa ghiceasca ce semn de calcul a disparut.

Desfasurarea jocului: se va scrie la tabla o coloana de exercitii cu adunari si scaderi.

3 + 4 = 7;     5 - 3 = 2;     6 + 3 = 9;     4 - 4 = 0;     2 + 7 = 9;     7 - 5 = 2

Se poate organiza pe echipe sau elevii pot primi si fise. Se vor citi exercitiile īn soapta de catre fiecare elev. Vor īnchide apoi ochii si īnvatatorul va sterge semnele de calcul. Elevii vor iesi la tabla si vor completa exercitiile cu semnele disparute.

Pe parcursul jocului am renuntat la conducerea directa si am alternat-o cu cea indirecta. Am cautat sa imprim jocului un anumit ritm, sa mentin atmosfera de joc, sa evit momentele de monotonie, sa stimulez initiativa si inventivitatea copiilor, sa urmaresc comportamentul lor si sa-i antrenez pe toti la joc.

La sfārsitul fiecarui joc am formulat concluzii si aprecieri asupra felului īn care acesta s-a desfasurat, asupra comportamentului elevilor, am facut recomandari si evaluari individuale si generale.


Document Info


Accesari: 7378
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )