JOCUL DIDACTIC-MODALITATE DE ÎNVĂŢARE A MATEMATICII
Planul lucrarii:
b) rezolvarea problemei prin mai multe procedee;
Compunerea de probleme este una din modalitatile principale de a dezvolta gândirea independenta si originala a elevilor, a flexibilitatii de tip divergent a acesteia si nu în ultimul rând, a pasiunii pentru matematica.
Originalitatea este o trasatura a flexibilitatii, ca urmare a caracterului inedit al raspunsurilor si solutiilor.
O mare importanta în rezolvarea problemelor o are întelegerea structurii acestora si a logicii rezolvarii lor. Pentru a ajunge însa la generalizarea rationamentului comun unei categorii de probleme, elevii trebuie sa-si formeze capacitatile de a analiza si de a orienta logic sirul de judecati catre întrebarea problemei.
Esentializarea rezolvarii problemelor într-un exercitiu cu datele numerice ale acesteia, apoi cu simboluri reprezinta modalitati de exersare a gândirii în generalizarea algoritmului de rezolvare a problemelor. Elaborarea unei probleme cu text pe baza unor scheme grafice reprezinta un efort de analiza si sinteza logica a situatiei date în problema initiala
Preocuparea cadrului didactic va fi, în acest sens pentru supletea solutiei gasite în rezolvarea unor probleme , în masura în care acestea produc elevilor o stare de surpriza, o traire intensa în plan afectiv, stimulându-le dorinta si curiozitatea de a descoperi si alte cai de rezolvare.
7.Compunerea de probleme - modalitate de dezvoltare a creativitatii elevilor
Primii pasi în stimularea creativitatii o constituie crearea cadrului adecvat care sa permita eliberarea copiilor de tensiuni si sa favorizeze comunicarea libera, astfel ca elevii cu tendinte spre pasivitate , neobisnuiti cu efortul intelectual, sa intre treptat în procesul muncii intelectuale, prin dorinta de autoafirmare.
Brainstormingul este una dintre metodele creative de grup. Am aplicat-o in cadrul unor ore de matematica la clasa a III-a, subiectul fiind "Compunerea de probleme cu operatiile învatate"
Am împartit colectivul de elevi în 5 grupe neomogene, a câte 4 elevi (dat fiind faptul ca ei stau câte doi în banca), asigurând o ambianta stimulativa.
În metoda Brainstorming exista reguli fundamentale ce trebuie respectate:
-nu este voie sa critici parerile, ideile celorlalti;
-exista o mare libertate de gândire care determina o stare stimulativa;
-membrii grupului emit cât mai multe idei, solutii;
-cadrul didactic nu trebuie sa-si impuna propriile pareri.
Fiecare echipa si-a ales un secretar care noteaza rationamentul de rezolvare a problemei. Au lucrat în echipa, participând, cooperând si colaborând.
Folosind scheme, au compus probleme. În rezolvarea problemelor, gândirea elevilor a fost mereu confruntata cu o necunoscuta. Pentru descoperirea ei, au emis ipoteze, au întreprins diverse cautari, presupuneri, au stabilit diferite relatii, au facut combinatii pentru a gasi drumul spre descoperirea necunoscutei. Pe masura ce ei au patruns în miezul problemei, necunoscuta s-a lasat descoperita.
O alta metoda de dezvoltare a flexibilitatii gândirii, ce stimuleaza curajul, creativitatea, inventivitatea este metoda "Philips 6/6". Am împartit clasa în grupe de câte 4 elevi. Au avut de rezolvat problemele în 6 minute. Am urmarit ca grupurile sa fie cât mai eterogene. Fiecare grup si-a ales un conducator (reprezentant) care sa prezinte elevilor solutia corecta a problemei întregii clase. Dupa expirarea celor 6 minute, fiecare grup îsi prezinta solutiile (prin reprezentantul grupului), scrise pe fisa de lucru.
Avantajul acestei metode consta în aceea ca toti membrii grupului sunt activi, fiecare având posibilitatea sa-si puna în evidenta propriul rationament, solutiile reprezentând rodul gândirii obiective.
Au avut ca sarcina sa compuna probleme care se rezolva prin:
JOCUL DIDACTIC-MODALITATE DE ÎNVĂŢARE A MATEMATICII
Pe parcursul jocului am renuntat la conducerea directa si am alternat-o cu cea indirecta. Am cautat sa imprim jocului un anumit ritm, sa mentin atmosfera de joc, sa evit momentele de monotonie, sa stimulez initiativa si inventivitatea copiilor, sa urmaresc comportamentul lor si sa-i antrenez pe toti la joc.
La sfârsitul fiecarui joc am formulat concluzii si aprecieri asupra felului în care acesta s-a desfasurat, asupra comportamentului elevilor, am facut recomandari si evaluari individuale si generale.
|
