Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















JOCUL IN STRUCTURA ACTIVITATILOR LIBER ALESE DIN GRADINITA

gradinita



loading...








ALTE DOCUMENTE

Numărul şi cifra 4 - proiect
PROIECT DE ACTIVITATE - Jocuri distractive
BOBOCII Muzica: I. Potolea
SERBARE - COPILARIA
AM TERMINAT ABECEDARUL !
Fisa de invatare - Elemente pregatitoare pentru intelegerea conceptului de numar natural
ANTOINE DE SAINT-EXUPÉRY - Micul Print
Exista sau nu exista?
EDUCATIE ECOLOGICA
FISA DE OBSERVATII PSIHOPEDAGOGICE LA SFARSITUL CICLULUI PRESCOLAR


JOCUL IN STRUCTURA ACTIVITATILOR LIBER ALESE DIN GRADINITA

Jocul si activitatile alese ii ajuta pe copii sa se socializeze, sa se initieze in cunoasterea mediului natural, social si cultural caruia ii apartin; sa se familiarizeze cu structurile limbii romane. Se desfasoara in grupuri mici si chiar individual in conformitate cu anumite obiective specifice, dar prin atingerea carora se tinde spre realizarea obiectivelor generale ale invatamantului prescolar. Reusita lor depinde de buna organizare a spatiului salii de grupa in zone ca: Biblioteca, Coltul casei, Constructii, Stiinta, Arta, care favorizeaza dezvoltarea si stimularea capacitatilor intelectuale ale prescolarilor.

Aceste activitati se desfasoara de obicei inaintea activitatilor comune, ele asigura trecerea de la viata de familie la cea de gradinita.

In etapa jocurilor si activitatilor la alegere, copiii, repartizati pe arii de interes, dupa preferintele lor, isi consolideaza cunostintele acumulate si deprinderile formate. Aceste jocuri si activitati desfasurate de copii, sunt insotite si verbalizate, de exersarea deprinderilor de e 242d39c xprimare, prin activizarea vocabularului si folosirea structurilor interogative, dupa caz. Aceste activitati permit depistarea tulburarilor  de limbaj, deficiente de pronuntie si de ritm, de utilizare a vocabularului si a structurii gramaticale. Prin activitati individuale, diferentiate sau cu grupuri mici, pot fi corectate tulburarile depistate. Copiii nu constientizeaza efortul intelectual in astfel de activitati atractive pentru ei, activitati ce le satisface necesitati interioare: curiozitate, relaxare si nevoia de miscare.

Unul dintre momentele cele mai favorabile pentru exersarea libera a vorbirii copiilor care se creeaza datorita comunicarii intense, vii, ce se stabileste intre copii, il constituie jocurile de creatie. Acestea presupun doua situatii de comunicare.

a) comunicarea intre copii, in vederea organizarii jocului, a impartirii materialului, a stabilirii planului si regulilor jocului, a indrumarii copiilor de catre conducatorul jocului, a rezolvarii unor conflicte aparute pe parcursul desfasurarii jocului;

b) comunicarea intre copii determinata de tema si actiunea propriu-zisa a jocului, pentru a reflecta raportule ce se creeaza intre adulti si situatia respectiva.

Antrenarea  copiilor, stimularea lor in exprimarea relatiilor dintre ei in dialoguri sau chiar monologuri are o mare importanta nu numai pentru dinamismul jocului, ci mai ales pentru dezvoltarea vorbirii lor. Din acest punct de vedere, al doilea tip de comunicare este mai valoros, deoarece presupune folosirea unui vocabular mai variat, construirea unor fraze mai complicate. Tinand seama de aceasta constatare, in atentia educatoarei trebuie sa stea cultivarea comunicarii verbale a copiilor. S-a contatat ca, daca se pune accent pe comunicarea dintre educatoare si coplil (educatoarea cere de pilda, copiilor sa se exprime corect gramatical, corecteaza pronuntia unor sunete), intercomunicarea dintre copii se urmareste mai putin.

De-a lungul experientei, am observat ca unii copii comunica corect cu adultii, dar fata de copiii de varsta lor sunt retrasi si putin sociabili. Una dintre cauze este aceea ca acesti copii nu sunt antrenati sa vorbeasca mult, ci doar atunci cand sunt intrebati. Altii, dimpotriva, comunica corect cu copiii, dar nu stiu sa se adreseze adultilor.

De aceea este este bine ca in etapa jocurilor si activitatilor alese, copiii sa fie antrenati in dialoguri atat cu educatoarea cat si intre ei.

Activitatile libere sunt un bun prilej de exersare, de perfectionare a vorbirii copiilor in vederea pregatirii pentru activitatea de scris-citit din clasa I. Printre procedeele ce pot fi utilizate in vederea insusirii de catre copii a laturii fonetice, lexicale si a celei gramaticale a limbii romane figureaza:

Ø     convorbirile libere

Ø     povestirile libere

Ø     jocul didactic

Ø     exercitiile de vorbire

Ø     memorarea unor versuri

1. Convorbirile libere

La sosirea in gradinita, educatoarea poarta un dialog viu cu copiii, fie individual, fie in grupuri mici (cum si-au petrecut duminica, ce au urmarit la televizor, cum si-au petrecut ziua de nastere).

Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educarii limbajului, pentru ca in mod spontan, copilul este nevoit sa-si impartaseasca impresiile, sa-si adune gandurile si sa foloseasca vocabularul necesar.

Convorbirile libere constituie o ocazie deosebita pentru depistarea unor dificultati in pronuntarea sunetelor, iar in cadrul activitatilor alese se va insista mai mult asupra deficientelor constatate. Copiii sunt antrenati in jocuri de sortare a jetoanelor sau de alegere dintr-un grup, cum este, de exemplu, jocul "Tip-top" sau jocul "Alegeti si grupati", si se cere copiilor sa aleaga dintre jetoanele respective un anumit jeton, sa denumeasca imaginea prezentata, apoi sa povesteasca ce stiu despre imaginea respectiva. Purtand acest dialog cu copilul putem constata progresul lui, facut de la o zi la alta sau ramanerea lui in urma.

Alteori, tematica acestor convorbiri poate fi  mai variata, cuprinzand aspecte legate de familie, de prietenii de joaca, de jucariile preferate. In cadrul convorbirilor libere, copiii prezinta liber si nestingheriti parerea lor despre ceea ce sunt intrebati, in timp ce educatoarea urmareste felul cum reusesc sa formuleze propozitii, cat de corect se pot exprima.

2. Povestirile libere

Se organizeaza cu intreaga grupa de copii sau numai cu o parte. Ca material didactic se poate confectiona o "cutie cu povesti" (o cutie din carton in care se gasesc decupate personaje din povestile cunoscute de copii sau imagini cu aspecte din povesti).

Copilul ia un jeton si recunoaste povestea din care face parte, apoi relateaza ce stie despre el. Pe baza acestui material se infiripeaza o repovestire. In felul acesta se urmareste consolidarea continutului povestii redate si implicit dezvoltarea vorbirii, deoarece copilul este pus sa povesteasca, folosind un vocabular bogat. In alegerea si recunoasterea personajului respectiv sunt antrenati copii mai timizi, care nu au curajul sa povesteasca in public sau care au deficiente in exprimare si pronuntare. Corectarea exprimarii gresite se face prin intermediul unei intrebari care il face pe copil sa repete singur fraza. Alteori se repeta in cor unele onomatopee continute in povestire pentru a-i antrena pe toti copiii grupei in pronuntarea unor sunete mai dificile.

3. Jocul didactic si exercitiile de vorbire

Un mijloc valoros de educare a limbajului il constituie jocul didactic si exercitiile de vorbire.

Durata acestor jocuri este de 5 - 10 minute, dupa care copiii isi aleg alta activitate. Prin jocurile " Cine (ce) este desenat pe jeton?", "Cine a venit?" se urmareste recunoasterea obiectului prezentat pe jeton, pronuntarea corecta a denumirii, exersarea pronuntarii sunetelor mai dificile: r, s, s, t, d, j, z si a unor grupuri de cuvinte.

Lucrand cu imagini simple, copilul este invatat sa denumeasca corect imaginea si sa foloseasca corect articolul nehotarat (pe jeton este desenat (a) un baietel sau o fetita, o minge, niste flori) deci, implicit, sa foloseasca singularul si pluralul. Prin jocurile "Ce face?" si "Cum asezam cartoanele?" copiii sunt pusi in situatia de a formula propozitii pentru a exprima actiunea prezentata pe jeton.

Jucandu-se cu diferite materiale sau jucarii copiii sunt solicitati sa reprezinte o propozitie cu ajutorul acestora. De exemplu: in "Plaxticon", copii pot scrie o propozitie cu ajutorul rotitelor sau betisoarelor, fiecare reprezentand un cuvant. Acest joc, constituie un bun prilej de analiza si sinteza fonetica, lucru atat de necesar insusirii citi-scrisului in clasa I.

4. Jocul de masa

Setul cu imagini intitulat "Raspunde repede si bine" sau "Alfabetul in imagini" este destinat pentru jocurile de masa ale copiilor de varsta prescolara si constituie din punct de vedere pedagogic un material deosebit de important, deoarece pregatesc copiii pentru insusirea citit-scrisului, a unei exprimari corecte si expresive.

Cu aceste imagini se organizeaza jocuri si exercitii sistematice de vorbire prin care copiii de 3 - 7 ani, prin intermediul ilustratiei reusesc sa cunoasca obiecte, sa le denumeasca, sa alcatuiasca povestiri, sa le clasifice si sa le ordoneze dupa anumite criterii.

5. Memorarea unor versuri

De un real folos in insusirea laturii fonetice si a structurii gramaticale a limbii romane s-a dovedit a fi, in cadrul activitatilor alese, memorarea unor versuri scurte pentru corectarea sau preintampinarea pronuntiei gresite a unor sunete pe care copiii le rostesc mai greu. De exemplu versurile:

"Ursu-let si Ursu-flet

Vrea sa prinda peste-n lac

Dar de ce plangi ursu-flet?

Eu n-am prins decat un rac!"

Sau exersarea pronuntarii sunetelor: s, j, r:

"Sapte porci asteapta-n sir

Sapte saci umpluti cu jir

Sapte ghinde de stejar

Si felii de gogosar."

Tot in aceasta idee se cauta exemple care contribuie la consolidarea pronuntarii corecte a sunetelor, in diferite pozitii pe care le ocupa in cuvant: initiala, mediana, finala, intre vocale sau grupuri consonantice.

 JOCUL DIDACTIC

Jocul este principala forma de activitate in gradinita de copii. Pentru un copil sanatos, nimic nu este mai impropriu decat starea  de apatie si nemiscare. Jocul este tot atat de necesar dezvoltarii multilaterale a copilului ca si lumina soarelui. In concluzie, se poate spune ca jocurile copiilor sunt o forma de activitate in care se reflecta in mod specific unele relatii intre oameni si, mai ales, relatii de munca. Jocul copilului trebuie indrumat de adult, fara ca spontaneitatea copilului sa fie stingherita. Pentru copil, jocul este distractie, este invatatura, este munca, mijloc prin care se educa, mijloc eficient de cunoastere a lumii inconjuratoare si de educare a limbajului.

Jocul didactic este:

1)          specie de joc care imbina armonios elementul instructiv si educativ cu elementul distractiv.

2)          tip de joc prin care educatorul controleaza, precizeaza si verifica cunostintele predate copiilor, le imbogateste sfera de cunostinte. Continutul, sarcina didactica (problema intelectuala), regulile si actiunile de joc (ghicire, surpriza, miscare, etc.) confera jocului didactic un caracter specific, inlesnind rezolvarea problemelor puse copiilor.

Jocul didactic ocupa un loc deosebit de important in dezvoltarea vorbirii copiilor prescolari, deoarece forma de joc antreneaza copilul in stimularea si exersarea vorbirii in directia propusa in cadrul fiecarui joc, fara ca el sa constientizeze acest efort.

Pornindu-se de la cunoasterea dezvoltarii psiho-fizice a copilului prescolar, in special al limbajului acestuia, de la cunoasterea cerintelor invatamantului primar si a posibilitatilor de adaptare a fiecareia dintre aceste cerinte, se poate conferi experienta sporita jocului didactic de dezvoltarea limbajului si exersare a vorbirii, daca se folosesc metodele activ-participative, iar obiectivele dezvoltarii limbajului si comunicarii orale se realizeaza la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmarit.


Document Info


Accesari: 6202
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )