Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Modalitati de desfasurare a activitatilor optionale in gradinita de copii - DANSURI POPULARE

gradinita












ALTE DOCUMENTE

Fisa de evaluare - cunoasterea legumelor si fructelor
PARTENERIATUL EDUCATIONAL - GRADINITA-FAMILIE
FISA DE OBSERVARE PSIHO-PEDAGOGICA
Arata-i copilului drumul catre ghiocei!
IDENTIFICAREA CU UN SEX: MASCULIN SAU FEMININ
PROIECT DE ACTIVITATI INTEGRATE
In Orasul Zmeelor
EVALUARE CONTINUA \"CUFARUL TOAMNEI\" ACTIVITATE: Activitati matematice
EDUCATIA TIMPURIE.STRATEGII ALTERNATIVE DE ABORDARE GLOBALA SI INDIVIDUALA A COPIILOR.
PROIECT TEMATIC Cosmosul in mileniul III Pamantul, Soarele si Luna

Modalitati de desfasurare a activitatilor optionale în gradinita de copii

DANSURI POPULARE



        Gradinita este a doua casa a copilului, dar si terenul unde se desfasoara o educatie timpurie, teren adaptat ritmului sau de dezvoltare pentru ca el se joaca-învatând s 646f58g i învata jucându-se, satisfacându-si nevoia de cunoastere.

         Din multiplele aspecte pe care le ridica educatia în gradinita, un rol important ar trebui sa îl aiba formarea si consolidarea reprezentarilor si educarii sentimentelor pentru specificul zonei în care traieste copilul, a traditiiei, obiceiurilor, dansul, ceramica, portul popular, muzica populara reprezentativa pentru fiecare parte a tarii.

         Fac referire la aceasta vârsta pentru ca perioada prescolara este prima în care copiii îsi manifesta aptitudinile, iar domeniul muzicii, desenului, dansului, ceramicii, colajului, pirogravarii, sunt primele lucrari abordate cu succes de copii. Sa nu uitam de Mozart sau Enescu în muzica la vârsta prescolara si multi altii.

         Asa cum spunea Lowenfeld:"Niciodata nu este prea devreme pentru începerea educatiei, creativitatii, activitatea creatoare nu trebuie îngradita în nici un fel de interdictii, limitari, criterii, de aceea trebuie pus la dispozitia copiilor tot felul de materiale pentru ca ei sa se obisnuiasca cu ele, cu uneltele de lucru, sa le denumeasca si sa le foloseasca corespunzator."

         Relatia educator-copil se stabileste usor prin comunicare dar are un rol determinant în dezvoltarea prescolarului asa cum sublinia un buletin UNESCO: "Experienta acumulata în primii ani de viata joaca un rol capital în reusita ulterioara a copilului pe planurile scolar, social si profesional".

         Activitatea copiilor în cadrul cercurilor existente în gradinita are o contributie uriasa la formarea deprinderilor de munca, a respectului pentru munca la formarea gustului estetic, la cunoasterea obiceiurilor si traditiior populare, la formarea dragostei pentru popor, pentru tara.

În cadrul îndelungatului si complexului proces de formare a personalitatii copilului, cunoasterea obiceiurilor si traditiilor populare locale, are o importanta deosebita datorita sentimentelor pe care le imprima copiilor.

Sentimentele de dragoste fata de patrie, de popor iau nastere la prescolari în mod treptat plecând de la activitati concrete, de aceea activitatea copilului de a reda un interior oltenesc a fost un mijloc de a consolida tot ce am cladit pâna acum în cadul educatiei estetice.

         Odata cu executarea lucrarilor pentru acest interior le-am vorbit copiilor despre cântecul nostrum popular neasemuit de frumos, despre trecutul de lupta al poporului nostru si spiritul lui de dreptate, despre proverbele, zicatorile si ghicitorile  poporului nostru, adevarate perle ale folclorului românesc.

         Sentimentul dragostei fata de patrie si de popor are un continut foarte bogat. El înglobeaza, pe lânga dragostea fata de familie, de orasul sau satul natal, de natura patriei, de cea fata de cretiile folclorice, care pentru fiecare copil constituie o mândrie. Mugurii acestui sentiment se trezesc atunci cand copilul face primii pasi în cunoasterea creatiilor populare, la gradinita, iar mai târziu în primele clase primare.

         Pe lânga celelalte creatii folclorice, dansurile populare familiarizeaza copiii cu un nou element al folclorului, contribuind si prin aceasta la dezvoltarea dragostei fata de arta poporului nostru, la dezvoltarea simtilui, a capacitatii de coordonare a miscarilor, le educa gustul pentru frumos si armonie.

         Începând cu grupa mica programa prevede elemente de dans mai simple, accesibile vârstei lor, indicând ca teme orientative: dansurile Hora, Piticii, Haide mândruta, Roata iar la grupa mijlocie în plus Alunelul. La grupele mari pretentiile sporesc atât în ceea ce priveste ritmul cât si corectitudinea în executarea pasilor de dans. La aceste grupe, prin dansurile: Tot pe loc, Hora si Hategana am urmarit executarea unor miscari ritmice dupa melodie redate prin pasi succesivi înainte si înapoi.

                   Respectând particularitatile de vârsta ale copiilor i-am învatat figuri mai usoare introducând si câteva strigaturi din dans.

Clasificarea dansurilor

Daca am încerca sa trecem în revista aria de raspândire a jocurilor românesti de pe teritoriul tarii noastre, am întâlni de la prima vedere un mare numar de zone folclorice, distincte, fiecare având jocurile sale specifice si un fel propriu de a le dansa. Desigur ca aceste zone nu pot fi înca delimitate foarte strict pentru ca pe de o parte studierea lor este abia în curs, iar pe de alta parte, pentru ca asemenea oricarui fapt folcloric, ele se leaga prin întrepatrunderi.

         Privite în ansamblu, aceste zone folclorice principale, care dupa datele pe care le posedam, în prezent sunt în numar de circa 35, pot fi grupate în unele arii geografice mai întinse, corespunzând în buna parte vechilor provincii istorice. Astfel, putem vorbi despre zonele situate în Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana, Ardealul de Nord, Ardealul de Centru,  Ardealul de Sud si Dobrogea.

         Fiecare din aceste zone cuprinde mai multe zone coregrafice principale pe care le enumeram mai jos :

        

Moldova cu zonele folclorice : Nordul Moldovei

                                                          Iasi

                                                          Bacau       

                                                          Sudul Moldovei

         Muntenia cu zonele folclorice : Râmnicu Sarat

                                                           Valea Prahovei

                                                           Dâmbovita

                                                           Muscel

                                                           Teleorman

                                                            Vlasca



                                                             Ilfov

                                                             Ialomita

         Oltenia cu zonele folclorice : Câmpia Olteniei (sudul Olteniei)

                                                        Centrul Olteniei

                                                        Nordul Olt

         Banat cu zonele folclorice :    Caras

                                                          Caransebes

                                                          Timisoara

         Crisana cu zonele folclorice : Arad

                                                         Bihor

         Ardealul de Nord cu zonele folclorice : Zona codreneasca

                                                                         Maramures

                                                                         Oas

        

Ardealul de Centru cu zonele folclorice : Dej - Cluj

                                                                            Bistrita Nasaud

                                                                            Reghin

                                                                            Aiud

                                                                            Ţara Motilor

         Ardealul de Sud cu zonele folclorice : Târnave

                                                                        Brasov

                                                                        Fagaras

                                                                        Sibiu

                                                                        Hunedoara

         Dobrogea (în totalitatea ei).

        

 

Moldova

Asezata în partea de rasarit a tarii, între Carpatii Orientali si râul Prut, Moldova ofera cercetatorilor coregrafi o interesanta bogatie de jocuri populare raspândite pe întreaga ei suprafata. Începând din Nordul Moldovei - din jurul Radautilor - si pâna jos lânga orasul Galati, unde apele Siretului si Prutului se varsa în Dunare. Repertoriul lor este bogat si variat cu multiple forme de prezentare si tinute.

         Jocurile specifice zonei sunt : Ţâraneasca, Batrâneasca, Sârba, Hora de mâna, Brâul, Batuta, Polobocul batrânesc, Arcanul, Hobotul, Leusteanca, Corabeasca.

Muntenia

Situata în sudul tarii, are o configuratie geografica foarte variata, cuprinzând întinse câmpii, o mare regiune de dealuri si partile  muntoase ale Carpatilor Meridionali.

         În cuprinsul ei, Muntenia reuneste trei mari regiuni administrative ale tarii : Bucuresti, Ploiesti si Arges.

         Folclorul coregrafic din aceasta parte a tarii este foarte bogat si variat, repertoriul fiecarui sat numarând 20 - 30 si chiar 40 de jocuri.

         Cele mai reprezentative : Jitianca, Ceasornicul, Slanicu, Jianu, Zuralia, Cuifu, Atica, Mocancuta, Ciofu, Iancu, Floricica, Ţarancuta, Oita.

Banat

Situata la hotarul de sud - vest al tarii noastre, formeaza o unitate folclorica distincta.

         Fiecare din aceste zone folclorice poseda un repertoriu bogat de jocuri cu caractere bine precizate. Forma de baza a jocurilor o formeaza cercul, semicercul, linia si coloanele de perechi.

         Cele mai reprezentative jocuri din aceasta zona sunt : Mazarichea, De doi, Hora, Axion, Ţandara, Dracina, Sârba sârbeasca, Piperul, Ghimpu.

        

         Crisana

În partea vestica a Ardealului se gaseste un mare tinut folcloric, foarte bogat si interesant cunoscut sub numele de Crisana.




         Jocurile specifice zonei sunt : Rara, Învârtita, Deasa, Smucita, P-un picior, Duba, Batuta, Ţiganeasca, Sârba, Lunga, Împletita, etc.

        

         Ardealul de Nord

Se gaseste în partea de nord a Ardealului dupa cum si numele ne spune. Jocurile specifice acestei zone sunt : Ardeleana, Batuta taraneasca, Hora taraneasca, Joc sus, Caluseriu, Codrenesti etc.

         Ardealul de Centru

Coborând din nordul Ardealului întâlnim un mare tinut cunoscut în viata folcloristica sub numele de Ardealul de Centru. Jocurile din aceasta zona sunt : Barbuncul, Raru, Haidaul, De bota etc.

        

 

Ardealul de Sud

Aceasta zona o întâlnim în partea de sud a Ardealului. Folclorul coregrafic raspândit pe suprafata acestui mare tinut este bogat si plin de elemente spectaculare. Jocuri reprezentative : Batuta, Hategana, Somesana, Sârba, Zduhaita, Bârtuncul, Ţiganeasca, Caluseriu etc.

        

Dobrogea

Cuprinsa în teritoriul de la Dunare si Marea Neagra, Dobrogea are o situatie folclorica foarte deosebita în comparatie cu celelalte zone folclorice ale tarii.

         Jocurile specifice acestei zone : Calusul, Itele, Breaza, Alunelul de la Dolj, Ţiganeasca de la Giubega, Alunelul batut, Romanul etc.

Oltenia

         Asezata în sudul tarii, între apele Oltului la rasarit, Muntii Carpati la nord si vest si Dunarea la miazazi, Oltenia cuprinde o întinsa regiune cu o configuratie geografica foarte variata.

         Toata aceasta întindere este strabatuta de un folclor coregrafic exceptional de bogat, care detine un loc de frunte în ansamblul stilului românesc de joc.

         Desi Oltenia se împarte din punct de vedere folcloric în trei zone principale care corespund tinutului de câmpie, deal si munte, - respectiv sudul, centrul si nordul regiunii - jocul  popular oltenesc, în ansamblul sau apare foarte unitar. Caracteristicile sale cele mai de pret sunt voiosia, optimismul si expansivitatea.

         Repertoriul de joc al Olteniei este foarte bogat si variat. În mod curent, se întâlnesc aproape în fiecare comuna 20, 30, 40 de jocuri si nu putine sunt comunele care depasesc aceste cifre. Un exemplu în acest sens este comuna Orodelu unde au fost depistate peste 80 de jocuri populare.

         Este interesant de facut o remarca si asupra nomenclaturii jocurilor oltenesti. Ele poarta de multe ori nume de flori, plante si fructe (Bobocica, Busuiocul, Craitele, Alunelul, Dudele, Pruna etc.), de animale (Vulpea, Calul, Cateaua, Ariciul etc.), de pasari (Bibilica, Cinteza etc.), de femei si barbati (Ileana, Stumaria, Zinca, Marioara, Simianca, Sârba lui Tache, Sârba lui Moaca etc.), de locuri (Dunareanca, Rustemul de la Urzica, Brâuletul de la  Bistret etc.), de obiecte casnice si mestesuguri (Troaca, Fusul, Itele, Resteul, Costoreasca, Brutareasa etc.) si asa mai departe.

Din grupul jocurilor reprezentative fac parte si - hora cu diferite  variante - ca si o multime de alte dansuri dintre care enumeram : Alunelul, Lozeanca, Joiana, Siminocul, Sârba de trei, Sârba fetelor, Restemul, Sucita, Taraselul etc.

Muzica la dansurile oltenesti este foarte antrenanta si de o mare bogatie melodica. În general, melodia nu se impune chier de la început,  lautarii subliniind mai întâi acompaniamentul ritmic si apoi dând curs melodiei.

Acompaniamentul jocurilor este sustinut în general de tarafuri mici, formate din viori, contrabas, tambal, chitara; pentru nordul Olteniei o nota caracteristica o dau cântaretele care acompaniaza jocurile de hora si sârba.

        

Costumatia

         Costumul popular pe care îl îmbraca dansatorii are în componenta urmatoarele piese.

Fata  poarta în picioare opinci cu ciorapi de lâna, poale cu motive florale la baza, zavelci în care predomina culoarea rosie, deasemenea cu motive florale, ie cu diverse motive florale sau spiralate, zeghe sau ciubea care intra în ton cu costumul cu aceleasi motive nationale, iar capul se acopera cu un tulpan care are cusute motive florale.

Baiatul  poarta în picioare opinci, pantaloni subtiri si largi, (care poarta denumirea de izmana), camasa larga cu poale, pieptar cu motivatia melcului confectionat la Vadastra în care predomina culoarea rosie spre visiniu, pe cap baiatul poarta palarie de paie.

Copii au fost deosebit de incântati de costumul confectionat pentru activitate si cu multa placere au dansat îmbracati în el.

Consideram ca majoritatea dansurilor indicate de programa scolara sunt accesibile copiilor, ei reusind sa le interpreteze. Insistam pentru învatarea dansului popular începând cu copii prescolari, deoarece el constituie o comoara din tezaurul folcloric românesc.

          Dansul popular de la aparitie si pâna în prezent a suferit modificari în functie de schimbarile care au avut în societate.

          Cu toate acestea jocul popular în mediul rural a ramas nealterat, pastrându-si forma sa autentica, la aceasta contribuind într-o mare masura hora satului unde se întâlneau atât batrânii, cât si tinerii, punându-si în valoare atât jocurile specifice locului, cât si costumul popular de sarbatoare.

         Migratia dansului popular catre oras s-a produs o data cu aparitia industriei, când foarte multi tineri au plecat din sat, luând astfel fiinta formatii de dansuri ale întreprinderilor.












Document Info


Accesari: 8296
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )