Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Rolul activitaților obligatorii in prevenirea și corectarea tulburarilor de limbaj

gradinita


Rolul activitaților obligatorii in prevenirea și corectarea tulburarilor de limbaj

            Dezvoltarea vorbirii și insușirea unui limbaj corect trebuie sa constituie o preocupare permanenta a educatoarelor și atunci cand se impune, a logopedului. In gradinița unde a avut loc cercetarea și corectarea, copii din cele trei grupe dobandesc un volum mai mare de cunoștințe, vorbirea lor devine tot mai bogata, mai corecta , asigurand dezvoltarea mai intensa a gandirii. Astfel, intreaga experiența instructiv-educativa din gradinița atesta cultivarea limbajului oral in stansa legatura cu dezvoltarea gandirii efectuandu-se exerciții de pronunție, de povestire, de exprimare, de conversație. Accentul principal in aceasta privința este pus  pe comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderilor de exprimare corecta a ideilor, de insușire treptata a structurii gramaticale a limbii moderne, toate acestea constituind premise ale unui rodnice activitați de invațare in școala (G.  Tomșa, p. 152, 2005).



            Pentru a favoriza educarea și dezvoltarea condiției verbale a preșcolarilor este necesar ca activitatea educativa sa fie desfașurata in așa fel incat preșcolarii sa fie stimulați sa participe in cadrul activitaților atat verbal cat și mental.

            Formarea la copii a conduitei verbale consta in:

-dezvoltarea și imbogațirea vocabularului;

-invațarea corecta a cuvintelor și a sunetelor lor;

-formarea deprinderii de verbalizare corecta a experienței proprii;

-dezvoltarea capacitații de a relata unele intamplari din viața și activitatea lor;

-cultivarea deprinderii de folosire corecta a limbii;

-cultivarea aptitudinilor de a vb frumos, de a folosi expresii, construcții lingvistice originale, nuanțate.

            Pornind de la aceste obiective au fost folosite in desfașurarea activitaților diverse exerciții și jocuri care au asigurat educarea conduitei verbale active a copiilor și dezvoltarea limbajului expresiv, nuanțat. Rolul logopedului a constat, in principal in imbogațirea și activizarea vocabularului precum și corectarea in permanența a pronunției copiilor. In acest sens au fost folosite propoziții, fraze cu rima , care au fost repetate cu placere de copii in oricare moment al zilei. Deși materialul verbal exersat conține și sunete care indicau probleme de pronunție, repetarea acestora sub forma de joc a dus la insușirea mai ușoara a acestora.

            De exemplu, folosirea numaratorilor in jocul : „De-ascunsel 343e42d ea„ , „ O rațușca pe gunoi/ Numara din doi in doi / Doi, patru, șase, opt, zece / Ieși afara mai berbece„ / sau:

      „Din Oceanul Pacific

        A ieșt un pește mic

        Și pe coada lui scria

        Ieși afara dumneata!„ 

      „ Unu, doi, trei, patru, cinci

         Tata- mi cumpara opinci

         Mama-mi cumpara secara

         Și tu vei ieși afara!„

            S-a urmarit respectarea ritmului și a echilibrului intre inspirație-expirație, dezvoltarea auzului fonematic in scopul ușurarii pronunțarii corecte a sunetelor.

            Alte jocuri și exerciții folosite cu succes in vederea insușirii și fixarii corecte a sunetelor au fost jocurile și exercițiile fizice in care intervin exclamații onomatopeice: „cip-cirip„; oac; baz; vaj; etc. De la un joc la altul onomatopeele pot fi schimbate astfel incat sunetul a carui pronunțare este exersata sa apara in silabe diferite și sa ocupe poziții variate ( la inceputul sau la sfarșitul cuvantului, intre vocale sau asociat cu una sau doua consoane); ( E. Vrașmaș, p. 22-27, 2009).

            Insistandu-se asupra unui sunet prin intermediul diferitelor onomatopee incluse in joc, copii ajung sa-l diferențieze din ce in ce mai bine și sa-l pronunțe mai clar și mai corect. Astfel au fost utilizate jocurile: „Cine face așa?” , „Șarpele și albinuța”, „Focul și vantul”, „Pasarele și automobilul” etc.

            De exemplu jocul „  Ursul și albinele” , a vut ca scop pronunțarea corecta a sunetelor „r” , „z” , „ș”. Unul dintre copii a indeplinit rolul de urs ceilalți fiind albinele. La comanda educatoarei „ Ursul la miere!” , acesta se va indrepta spre „stupul” albinelor ( in loc marcat in clasa) , pronunțand „mor, mor, mor”. Cand ursul ajunge la locul marcat, albinele au scandat in cor: „ Ține minte moș Martine, / Ține minte, nu e bine, / Sa furi mierea de albine și-o sa te ințepam pe tine ”/. Ursul a fugir gonit de albinele care pronunțau , bzzz, bzzz. Rolul de urs s-a dat altui copil și astfel jocul a continuat.

            In jocul „Fetița și gaștele” s-a pronunțat in mod repetat sunetele „s” și „g”. O fetița a indeplinit rolul de mama iar ceilalți copii au fost gaștele. Gaștele au ciugulit iarba pe camp, ( un loc marcat cu creta), repetand sunetul multiplu „ssss” care a imitat sasaitul gaștelor. In momentul in care fetița aleasa (mama) a spus: „ gaște , gaște, veniți la mama”, copii ( gaștele), au alergat inspre ea imitand zborul gaștelor și strigand „ ga ga ga ”.

            Onomatopeele mai pot fi folosite și in cadrul jocurilor de mișcare cu caracter distractiv organizate in curte sau in clasa, de exemplu, „ Barza și broaștele”, in care au fost repetate sunetele „r”, „z”, „s”, „c”, copii au reprezentat broaștele și au stat in  „balta”, un copil fiind ales barza. Barza se apropie incet de balta , iar conducatorul grupei spune: „ barza cea inalta / e in zbor spre balta, / La mal sa suim,/ De ea sa fugim/. Cand barza a plecat, copii ceilalți ( broaștele) spun: „ Barza a plecat, / Baldabac, baldabac in lac/.

            In jocul de mișcare cu numaratoarea „Vulpea și iepurele ” se urmarește pronunțarea corecta a sunetelor „r”,  „s”,  „z”,  „g” , „t”, folosite la inceputul cuvantului. Prin repetarea ritmica a versurilor, copii ajung sa pronunțe clar sunetele respective:

      „ Eu sunt vulpea roșcovana

         Iepure pazește-ți blana

         Am fugit eu dupa tine

         Dar și tu gonești prea bine.

         Mi-ai scapat o data-n drum

         Tefar n-ai sa-mi scapi acum!”

            Cu succes au fost folosite și framantarile de limba in exprimarea corecta a diferitelor sunete: Au fost recitate versuri de doua, trei ori, apoi copii ajutați de educatoare și logoped au reprodus versurile, ca in final , sa le recite singuri:

          „Radu și Rodica

            Toata ziulica

            Robotesc prin curte

           Ca au treburi multe.”

                                         sau



          „Fetița spala rochița,

            Baiatul rarește stratul

            Numai rața cea hapsana

            Se cearta cu un pui de rama.”

                                        sau

         „ Capra cara coșuri grele

            Cu verdețuri strane-n ele.

            Dar le duce cu rabdare

            Sa dea iezilor mancare.”

            Aceste mici poezii au fost recitate cu copii in scopul perfecționarii pronunției corecte a sunetelor „r”, „ș” , „s”, „t”; asociate cu vocale și consoane. Și la grupa mica au fost folosite jocuri, exerciții sub forma de poezie ( „Urs de ciocolata”, „Șase rațe”, „Maimuțele”, „Urzica”).

            „Sisi, Zizi și cu Titi

              Fac intruna exerciții.

              Sisi sare peste plasa,

              Zizi zboara, nu se lasa,

              Titi țipa: Sus ! Mai sus!

              Eu atata am de spus”. ( L. Carol, p. 26, 1976).

              „Șase rațe, mari și grase,

                Fac intruna boroboațe.

                Au furat din șase vase

                Șase coji de mere rase!

                Vai , vai , vai ce rațe hoațe!” ( L. Carol, p. 23, 1976).

               „ Am un urs de ciocolata

                  Intr-o punga colorata.

                 S-a-ntalnit cu o lamaie

                 Și o roaga sa ramaie.” ( L.Carol, p. 11, 1976).

            Aceste exerciții, poezii au fost utilizate la grupa mica, in exerciții efectuate in mod individual cu copii care au prezentat anumite disfluiențe, dar și la activitațile comune, la inducerea unor jocuri didactice, a unor observari utilizand acele versuri care aveau legatura cu tema respectiva, cu o sinteza generala a celor observate și pentru exersarea pronunției corecte a diferitelor sunete.

            Pe langa aceste jocuri, exerciții de un real folos sunt jocurile distractive pentru dezvoltarea auzului fonematic ca: „Deschide urechea bine”, „Ghicește cine te-a strigat”, in care copii sunt obligați sa foloseasca o serie de nume care sunt alcatuite din sunete sau grupuri de sunete diferite: ( Cristina, Gheorghița, Georgiana, Cristina, Cosmina).

            Tot in vederea formarii unei pronunții corecte a fost folosita vorbirea in șoapta, articularea surda și vorbirea cu ritm rapid. S-a cerut copiilor sa recite in șoapta versuri ca: „Un cocoș cu galoși/ Iși i-a boabe dintr-un coș”/ sau „ Dorme moșul sub umbrar / Sforaie ca un bondar”/. Recitarea in șoapta presupune un efort de articulare mai mare, o deschidere mai mare și mai larga a gurii, ceea ce contribuie la imbunatațirea posibilitaților de articulare și la formarea unei pronunții mai clare și mai corecte.

            Un alt procedeu folosit in prevenirea și corectarea vorbirii copiilor este constituit de convorbirile libere care se fac individual sau in grupuri mici de copii. In aceste cazuri copilul este mai lejer in exprimare și chiar daca mai  greșește, poate fi uțor corectat de logoped, fara a i se trage atenția asupra pronunțarii greșite, deoarece copilul se va inchide in sine și va devenii mai retras.

            Pe langa cele prezentate mai sus in exersarea pronunției corecte au fost folosite activitați comune specifice in gradinița și, in mod special, cele de dezvoltare a vorbirii și a comunicarii.

a)Activitatea de povestire:

            Povestirile constituie una din cele mai placute forme prin care se realizeaza dezvoltarea vorbirii. Ele nu numai ca distreza pe cei mici ci contribuie la largirea orizontului lor de cunoaștere, la dezvolatrea tuturor proceselor psihice ( a limbajului sub toate aspectele sale, a gandirii, memoriei, imaginației, fanteziei și atenției). Lumea imaginara a povestilor impresioneaza pe cei mici și aceștia traiesc intamplarile eroilor din lumea basmelor, a animalelor sau a diverselor personificari ( „Fata babei și fata moșneagului”, de I. Creanga, „ Alba ca zapada și cei șapte pitici” de Frații Grimm, „ Sarea-n bucate” de Petre Isparescu, „ Iedul cu trei capre” de Octav-Pancu-Iași).

            Poveștile ofera admirabile clipe de audiție, avand uneori momente povestite expresiv, presarate cu figuri de stil care impresioneaza pe copil. Tonul, implicațiile vocii vor sublinia anumite stari afective, iar ritmul in vorbie, modificarea timbrului vocii, imprima povestirii expresivitate și redarea unor stari sufletești ca: bucurie, tristețe, duioșie, regret, teama, amenințare. In aceste activitați se cauta sublinierea unor elemente figurative ale stilului literar, epitete simple, comparații, metaforele, enumerațiile, repetițile. Copii raman impresionați cand se folosesc in repovestiri fraze steriotipe de inceput sau de sfarșit sau sa-i incante continuarea povestirii cu expresii ca: „și merse, merse cale lunga sa-i ajunga/ caci cuvantul din poveste inainte mult mai este” sau incheierea: „ Și-am incalecat pe-o șa și v-am spus povestea așa!”

            In cadrul acestor activitați odata cu verificarea gradului de insușire a povestirii se exerseaza vorbirea copiilor, formarea deprinderii de a povesti independent, ceea ce contribuie in mod direct la marirea posibilitaților de exprimare corecta, coerenta și expresiva. In aceste activitați de repovestire și povestiri libere, copii iși imbogațesc vocabularul cu cvinte noi, cu expresi verbale specifice acestor activitați, exercitandu-se vorbirea copiilor sub toate aspectele fonetic, lexical și gramatical.

           In aceste activitați de repovestire și povestiri libere, copii iși imbogațesc vocabularul cu cvinte noi, cu expresi verbale specifice acestor activitați, exercitandu-se vorbirea copiilor sub toate aspectele fonetic, lexical și gramatical.




b) Lectura dupa imagini:

Este o activitate prin care copii sunt stimulați sa vorbeasca cu ajutorul imaginilor. Orice tablou aduce noutați prin conținutul ,lui fie ca este vorba de un aspect din realitatea inconjuratoare, inca necunoscut copiilor, fie ca infațișeaza unele aspecte bazate pe cunoștințe anterioare prezentate in forme și legaturi noi. In comunicarea perceptiv-verbala lectura dupa imangini reprezinta o componenta a actului de culturalizare a copiilor și creaza premise favorabile pentru insușirea cititului. Exprimand cu voce tare constatarile, aprecierile și constatarile sale, copilul iși exerseaza vorbirea , in special in direcția formularii de propoziții simple, la grupa mica, propoziții dezvoltate, la grupa mijlocie și fraze la grupa mare. Preșcolarii mari reușesc sa includa fiecare element intr-o acțiune, sa-i dea cursivitate și semnificație, sa imbogațeasca faptele respective și sa ințeleaga narațiunea. Acestea releva progresele inregistrate de copil și prezinta interes pe planul culturalizari și familiarizarii cu ce este ilustrat, contribuind la imbogațirea și imbunatațirea experienței perceptive, facilitand activitațile in sfera cunoașterii și a limbajului.Lectura dupa imagini este deci, premergatoare cititului și contribuie la insușirea mai rapida a acestui proces.

            La fel ca și in cazul activitaților de povestire și in cele de lectura dupa imagini se poate corecta pronunția copilului iar logopedul și educatoarea se pot ocupa individual, in grupuri mici de acei copii care prezinta pronunție deficitara, determinandu-i sa se exprime clar, cursiv, corect, coerent și expresiv.

c) Poezii

Prin intermediul poeziilor ascultate și invațate copii iși pot largi treptat orizontul de cunoaștere și iși imbogațesc reprezentarile despre obiectele și fenomenele naturii și raporturile sociale. Cu ajutorul poezii copii invața sa simta și sa ințeleaga frumosul din arta și din natura, din viața omului, sa sesizeze muzicalitatea și frumusețea limbii materne. „ Invațand și recitand versuri copii iși insușesc expresii literare, figuri poetice, care intra in vocabularul lor colorandu-l și nuanțandu-l.” ( E. Verzea, p. 225, 1997).

In același timp, copii invața sa scrie expresiv, sa respecte pauzele gramaticale marcate de punctuație, de sensul propoziției sau a frazei ritmate. Poeziile au fost folosite atat in activitați libere cat și in activitați comune, ele constituind un mijloc de corectare a limbii, de activizare a vocabularului și de dezvoltare a limbajului.

d) Jocul didactic

Constituie cel mai eficient mijloc pentru dezvoltarea vorbirii și gandirii copiilor preșcolari. Eficiența jocurilor didactice fața de celelalte activitați consta, in faptul ca, la desfașurarea lor participa toți copii, depunand același efort de vorbire. Jocul didactic are un conținut variat și o funcționalitate multipla: insușirea, fixarea și sistematizarea unor cunoștințe, formarea unor deprinderi și aplicarea acestora in practica. Prin intermediul jocului didactic se fixeaza, precizeaza și activeaza vocabularul copiilor, se contribuie la intrebuințarea pronunțarii, formarea unor noțiuni, la insușirea construcțiilor gramaticale corecte: Eficiența jocului didactic , dezvoltarea vorbirii copilului depinde, in marea masura in care propunatorul știe sa le selecteze in raport cu situațile concrete existente la fiecare grupa de copii. Aceasta presupune o foarte buna cunoaștere a copilului sub raportul nivelului atins in dezvoltarea limbajului, precum și sub aspectul tulburarilor de limbaj. O data in plus se scoate in evidența importanța conlucrarii educatoare-logoped, transferul de cunoștințe asupra copiilor, impunerea unor metodici specifice in corectare. In funcție de aceste realitați s-a acționat prin intermediul jocului didactic, la dezvoltarea gandirii copilului, la dezvoltarea și cultivarea limbajului. De exemplu, jocurile: „ Spune cum face?” sau Cine face așa?” sau „Spune mai departe!” , contribuie la dezvoltarea sensibilitații auditive și, in special a auzului fonematic, care, in multe cazuri este slab dezvoltat la copii de varsta preșcolara.

Aceste jocuri au fost de un real folos in pronunțarea corecta de catre copii a sunetelor și a grupurilor de sunete mai dificil de realizat ( articulat); ( „c”, „g”, „r”, „s”, „ș” , „t”, „ț”, „cro”, „go”, „chi”, „gru”, etc). In desfașurarea acestor jocuri au fost formulate propoziții incomplete, apeland, in special, la onomatopee, insoțind intrebarea cu materialul intuitiv. De exemplu: au fost prezentate animale sau diferite obiecte despre care s-a propus cunoașterea. Copii intuiesc pe rand materialul și raspund prin crearea prin onomatopee la intrebarea pusa: „Cum face?” , ( cocoșul, cainele, pisica, șoricelul, porcul, cioara, vantul, etc). Copii sunt antrenați sa spuna ce știu despre aceste ființe sau lucruri prezentate. Aceste jocuri pot fi organizate cu toata grupa sau sub forma de jocuri-exercițiu cu grupuri mici sau chiar individual atunci cand o impune situația.

In continuare vor fi prezentate exemple de jocuri didactice prin care s-a urmarit pronunțarea corecta a sunetelor și cuvintelor, imbogațiind și activizarea vocabularului, insușirea structurii gramaticale a limbii, stimularea intercomunicarii, dezvoltarea capacitații intelectuale și formarea unor insușiri ale personalitații copiilului. De exemplu, prin jocul: „Cu ce sunet incepe cuvantul?” s-a urmarit familializarea copiilor cu anumite sunete, „s”, „ș”, „m”, „n”, și formarea deprinderii de a pronunța corect cuvintele care se deosebesc prin sunetul de la inceputul cuvantului ( „s” și „ș”) activizarea vocabularului cu cuvintele care incep cu aceste sunete, diferențierea acestora ( soare, scrisoare, stup, sticla, scaun, strugure, șapca, șah, stejar, șarpe), cat și insușirea unor cuvinte ( schela, șuba, șurub, șaiba), dezvoltarea auzului fonematic a unei gandiri rapide, dezvoltarea operațiilor gandirii: analiza și sinteza, spirirul de observație. ( Anexa nr. 1).

Un joc asemanator a fost folosit pentru pronunțarea corecta a consoanelor labiale ( „f”, „v”), velare („c”, „g”), siflante ( „s”, „z”), șuieratoare ( „ș”, „j”), vibrante („r”) și vocalele „a”, „e”, „i”, „o”,„u”. In jocul „Raspunde repede și bine” in care au fost urmarite obiectivele: activizarea vocabularului cu cuvinte mmonosilabice și bisilabice cat și insușirea unor cuvinte noi, pronunțarea corecta a sunetelor și cuvintelor, desparțirea in silabe a cuvintelor bisilabice, diferențierea cuvintelor monosilabice de cele bisilabice, formarea unor propoziții cu cuvinte monosilabice și bisilabice, dezvoltarea auzului fonematic, a rapiditații in gandire, dezvoltarea operațiilor gandirii, analiza și sinteza.

Exercițiile și jocurile didactice de analiza și sinteza silabiza au fost desfașurate in baza unor cuvinte alcatuita selectiv, in unitate cu legile fonetice și cu particularitațile limbajului copiilor, operandu-se treptat cu silabe directe in cuvinte bisilabice, cuvinte care includ silabe inchise ( du-lap, co-pil), precum și cuvinte monosilabice alcatuite din silabe inchise ( sac, mac, nuc), cuvinte in a caror componența intra diftongii: „oa”, „ea”, „ie”, „ii”.

Pentru inlocuirea perceperii difernțiate a silabelor ca parți componente ale cuvintelor, au fost organizate spontan, in grupuri mici, individual, cu copii, diferite jocuri, muzical, versificație, rostiete sacadat, insoțiind fiecare silaba prin batai din palme pentru a le imprima cu ritmul silabic. Tot prin intermediul unor jocuri-exercițiu copii au fost puși sa efectueze analiza și sinteze silabica in acțiune cu obiectele, sa reprezinte grafic stabilind numarul silabelor in baza limitelor trase la tabla; sa exemplifice cuvinte formate din una sau doua silabe , la inceput, iar mai tarziu din trei, patru silabe, fara suport material, sa sorteze imaginile in raport de componeța silabica a cuvintelor pe care le denumește, sa raporteze cuvintele ce denumesc imaginiile date la reprezentarea grafica data, sa exemplifice cu cuvinte care incep cu aceiași silaba. Exemplu: jocul-exercițiu „ din jumatați intreg” a avut ca scop familiarizarea copiilor cu componența silabica a unor cuvinte formate din doua silabe, copii avand sarcina de a reconstitui imaginile din doua jumatați, prin verbalizarea silabica a fiecarei parți determinand numarul și ordinea lor in cuvant. In alte jocuri-exercițiu nu chiar in jocurile didactice „ exemplu jocul” „ de-a școlarii”, s-au urmarit descompunerea in silabe a cuvintelor date și a reda schema grafica la tabla și pe fișe. In varianta de joc s-a cerut copiilor sa ghiceasca silaba care a fot ștearsa din schema grafica de la tabla, schimbandu-i locul și ordinea. Jocul didactic „Spune la ce m-am gandit” – in acest joc copii au avut ca sarcina sa gaseasca cuvinte care incep cu o silaba data, in scopul imbunatațirii capacitații de analiza și sinteza fonematica și de a efectua rapid asociații verbale. Acțiunea de joc a pus copii in situația de a completa silaba data in scopul obținerii unui cuvant ( masa, casa, varza) și sa gaseasca cuvinte care incep cu aceiași silaba.

Jocul „ Cine spune mai multe cuvinte” a urmarit consolidarea deprinderii de a reprezenta pe plan mintal operațiile de analiza și sinteza silabica și de a raporta stimulii verbali la normal.

In cuvintele de joc au fost antrenați stimuli auditivi și cei vizuali, copii trebuind sa sla puna cuvinte din atatea silabe cate batai au auzit, sau cate buline sunt pe tabbla magnetica.

In jocul „Coșulețele”- sarcina didactica a cerut copiilor sa sorteze imagini in raport de componeața silabica și de numarul de silabe al cuvintelor pe care le denumește. Regula de joc a cerut copiilor sa numeasca jetonul, sa stabileasca numarul de silabe din cuvant și sa-l așeze in coșulețul corespunzator numarului grafic ( doua, trei coșulețe numerotate 1, 2, 3). Elementele de joc utilizate cum ar fi: intrecerea, ghicitul, mișcarea, recompensarea precum și variantele de joc incluse in mod gradat au facilitat participarea unui mare numar de copii la joc și au dat posibilitatea copiilor de a efectua operații de analiza și sinteza silabica, la inceput in acțiune cu obiectele și apoi pe plan mintal.



Dezvoltarea limbajului la preșcolari nu se reduce numai la latura sa fonetica, la creșterea cantitativa a vocabularului ei, odata cu asimilarea fondului lexical copii iși insușesc și semnificația cuvintelor și structura gramaticala, in mod practic in procesul activ al comunicarii ascultand vorbirea celor din jur participand la activitațile din gradinița. Preșcolarul „nu” invața regulile gramaticale, nu cunoaște definiția lor, nu știe ce este substantivul, verbul, conjuncția, prepoziția, genul, declinarea, etc, dar respecta cu vorbire aceste reguli deoarece au in jur, permanent, modelul de vorbire este antrenat sa le cunoasca prin jocuri și exerciții, este corectat atunci cand greșește ( G. Burlea, p. 18-21, 2007).

Logopedul impreuna cu educatoarea pot organiza o serie de activitați in funcție de problemele articulatorii sau lexicale pe care le ridica copii cu care lucreaza. Astfel, s-a remarcat revenirea frecventa a unei greșeli ce vizeaza structurile gramaticale; exemplu: „ a lu-cine este geanta?” , in loc de „ a cui este geanta?”. In scopul inlaturarii acestei greșeli a fost organizat jocul „A cui este?” , in care s-a urmarit activizarea vocabularului cu cuvinte referitoare la folosirea genului: ( elev, profesor, doamna, mediu, calator, etc.), formarea de prevederi de folosire corecta a substantivelor la cazul genitiv, respectand acordul in gen, numar și caz in cazul propoziției. De exemplu in jocul: „A cui este șorțulețul?”, copii trebuie sa raspunda; este „ al fetiței  ”, „ al mamei”, „a Ioanei”. Pentru folosirea cazului dativ s-au folosit intrebari ca acestea: „- Dau mamei o floarel!”, „Cui dau o floare?”. Raspuns: „mamei” , „fetișei”, „baiatului”, etc. Tot in acest scop a fost organizat și jocul: „Cui ii trimit desenul?” . Forma aceasta de vorbire dialogata contribuie din plin la formarea unei vorbiri coerente, expresive și corecte din punct de vedere gramatical, stimuleaza gandirea copiilor pregatindu-i pentru școala.

Alte jocuri cum sunt: „ Gasește cuvinte potrivite” sau „ Spune cum este bine!” au ca scop formarea deprinderii de a formula propoziții dezvoltate, corecte, din punct de vedere gramatical și logice ca sens; educarea capacitații de a opera cu material verbal corespunzator cunoștințelor copiilor despre fenomene, plante, activitatea oamenilor in diferite anotimpuri. Sarcina principala a fost complectarea propoziției enunțate de conducatorul jocului cu cuvantul corespunzator, sa formuleze unele propoziții in care sa includa in mod logic cuvantul dat.

Exemple:

-merele se culeg din;

-toamna școlarii incep;

-primavara pomii;

- stropește florile;

-fac oamenii de zapada;

            Pentru a ridica gradul de dificultate a jocului copii au fost solicitați sa gaseasca mai multe cuvinte pentru aceiași propoziție, vizand in acest mod conștientizarea acțiunii, activizarea și imbogațirea vocabularului:

            Exemple:

-școlarul merge la școala;

-școlarul este silitor;

-școlarul ași face temele;

            Jocurile-exercițiu și jocurile didactice didactice utilizate s-au dovedit a fi forme utile de invațare, consolidare și verificare a cunoștințelor copiilor in general și a limbajului in special. Materialul intuitiv bogat și variat precum și materialul verbal judicios selectat a constituit suportul material al dezvoltarii și perfecționarii operaților mentale de analiza și sinteza fonetici la copii. Situațile de joc in care au fost puși copii au antrenat și exersat concomitent și analizatorul auditiv vizual, motric și chinestezic iar feed-back-ul format a reliefat implicarea totala a copiilor in aceste situații.

            Exemplificarile verbale au dus la consolidarea și perefcționarea deprinderilor de exprimare corecta din punct de vedere gramatical, coerența, și expresivitate in vorbirea reproductiva, adresativa in dialog, monolog, precum și la intuirea unor raporturi gramaticale ale limbii sub aspect morfologic și sintactic.

            Organizarea predicioasa a acestor jocuri a fost de un real folos in munca de prevenire și corectare a tulburarilor de limbaj a copiilor din gradinița cercetata. Dar prevenirea și corelarea tulburarilor de limbaj nu se realizeaza numai prin activitați logopedice specifice ci prin intreaga activitate desfașurata in gradinița cum sunt: activitațile libere, plimbari, excursii și drumeții, vizite, popasuri cultural-distractiv, ca și prin celelalte activitați ca: activitați matematice, cunoașterea mediului inconjurator, activitați muzicale, de educație fizica, activitați plastice și practice ( Gheorghian El., Taiban M., p. 44, 1977).

            O alta modalitate prin care s-a realizat corectarea vorbirii copiilor au fost jocurile de creație cu subiecte din viața cotidiana, precum și cele cu subiecte din povestiri sau basme, teatru de papuși. In aceste activitați copii participa verbal in toate momentele prin cuvinte expresiii și dialoguri specifice jocului. In timpul jocurilor organizate copii au fost lasați sa se joace, sa vorbeasca liber, sa improvizeze dialoguri sub forma unor scurte propoziții și sa povesteasca . Jocurile de acest tip sunt un mijloc eficient de imbogațire și activizare a vocabularului cu cuvinte carcateristice jocului și de stimulare a vorbirii copiilor și a personalitațiilor dar și de corectare și cultivare a limbajului.

            Un rol deosebit in cultivarea și corectarea limbajului il au excursile, drumețiile și vizitele. Dupa efectuarea acestora copii au fost antrenați in discuții pe diferite teme: „ Ți-a placut in parc?”, „ Ce a-ți vazut in oraș?”, „La magazin?”, etc. Cu ocazia acestor discuții libere copii verbalizeaza tot ce a observat, au simțit, și i-au impresionat. Astfel de discuții au fost realizate in toate momentele zilei, dimineața, pana la activitațile comune in etapa a treia și a patra.

            Au fost purtate cu copii scurte dialoguri referitoare la modul in care iși petrec timpul in familie, ce jocuri și cu cine s-au jucat, ce au vazut pe strada, la televizor, jocuri de calculator, disuuții ce ofera din plin posibilitatea exersarii tuturor laturilor limbajului.

            Emisiunile TV, filmele pentru copii, povestirile și poveștile sunt surse imprevizibile de discuții prilejuri sa-și impartașeasca unul altuia impresiile, atat de variat incat folosesc in vorbire cuvintele deosebite, reproducand unele expresii, ceea ce duce la imbogațirea și activizarea vocabularului precum și la exersarea limbajului.

            Exercițiul lingvistic realizat zilnic contribuie la transferarea experienței cognitive pozitive de la copil la copil și de la adult la copil, de aceea adultul trebuie sa fie un model de conduita verbala iat greșelile de limbaj ale copiilor nu trebuie sa constituie prilej de amuzament sau sa fie trecute cu vederea (Gheorghian El., Taiban M., p. 51, 1977).

            Imposibilitatea comunicarii prin limbaj produce o stagnare in dezvoltarea personalitații copiilor, modifica relațiile cu oamenii, cu realitatea inconjuratoare și ii impiedica pe preșcolari, in mare masura sa participe la diferite activitați organizate.

            Se intarește idea ca toate activitațile desfașurate in gradinița contribuie la copii la formarea unui limbaj corect, expresiv și a unui vocabular bogat.

            In aceasta lucrare pe langa activitațile specific logopedice s-a cautat sa se scoata in evidența și rolul de prim ordin avut de educatoare in cultivarea limbajului contribuind din plin la formarea unor capacitați de natura instrumentala esențiale in viitoarea activitate de invațare de tip școlar.













Document Info


Accesari: 4548
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )