Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PERIOADELE DEZVOLTĂRII - CREsTEREA sI DEZVOLTAREA COPILULUI

Copii










ALTE DOCUMENTE

IDENTIFICAREA CU UN SEX: MASCULIN SAU FEMININ
MAMELE sI SENTIMENTELE LOR
CE CREDE MAMA DESPRE CURĂŢENIA COPILULUI
PRIMII PAsI
Perioada anteprescolara(prima copilarie1-3ani)
GĀNDIREA MĀINII STĀNGI
TRACTORUL
IDILELE FAMILIALE

PERIOADELE DEZVOLTĂRII

CREsTEREA sI DEZVOLTAREA



Puericultura = cresterea copilului (puer = copil; cultura = crestere)

Puericultura ne īnvata cum putem asigura cresterea si dezvoltarea normala somatica si psihica a copilului īn vederea mentinerii starii de sanatate a populatiei.

Puericultura reprezinta latura profilactica a pediatriei; ea ne īnvata fiziologia copilului normal, particularitatile metabolismului la diverse vārste, mecanismul cresterii, nutritia si alimentatia.

Viata copilului īncepe odata cu fecundatia ovulului care are loc īntre a 12-a si a 14-a zi a ciclului menstrual.

Viata prenatala (intrauterina) cuprinde 3 perioade:

1)                  perioada embrionara - 3 luni - organogeneza rapida; se subdivide īn 2 perioade:

a)      blastogeneza - 2 saptamāni;

b)      embriogeneza - de la 2 saptamāni la 12 saptamāni.

2)                  perioada fetala precoce (trim. II de sarcina) - se desavārseste organogene 15515n138p za;

3)                  perioada fetala tardiva (trim. III de sarcina) - perfectionarea maturizarii histologice si biochimice a fatului.

Perioada post-natala "copilaria post-natala" cuprinde:

1)                  Prima copilarie - de la nastere pāna la 3 ani (se termina dentitia de lapte) care se īmparte īn:

a)                  perioada de nou-nascut - corespunde primelor 28 zile de viata si are cāteva particularitati:

-         crestere rapida staturo-ponderala;

-         existenta unor fenomene caracteristice: scaderea fiziologica īn greutate, icterul fiziologic, criza genitala, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologica, meconiul;

-         slaba dezvoltare a scoartei cerebrale si deci si a functiilor de relatie cu predominenta centrilor subcorticali;

-         importanta imunitatii transmisa transplacentar;

-         deficienta functiilor de bariera a pielii si mucoaselor;

-         tendinta infectiilor de a īmbraca aspect septicemic;

-         patologia dominata de malformatii congeniatle si afectiuni legate de actul nasterii (traumatisme, infectii).

b)      perioada de sugar (28 zile - 1 an) cu urmatoarele particularitati:

-         cresterea staturo-ponderala continua īn ritm rapid;

-         dezvoltarea treptata a functiilor de relatie;

-         dezvoltarea functiei locomotorii care largeste sfera de cunoastere a copilului;

-         aparitia primului sistem de semnalizare;

-         aparitia dentitiei si dezvoltarea functiei digestive care permit diversificarea alimentatiei;

-         dezvoltarea imunitatii active proprii cu reducerea rolului imunitatii transplacentare;

-         patologia dominata de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii.

c)      perioada de copil mic (anteprescolar) 1-3 ani:

-         īncetinirea ritmului de crestere;

-         modificarea proportiilor dintre cap, trunchi si membre;

-         completarea primei dentitii;

-         desavārsirea functiei motorii;

-         formarea reflexelor conditionate - cuvāntul capata valoarea unui nou sistem de semnalizare

Prima copilarie este caracterizata printr-o functie de nutritie intensa ceea ce explica cresterea accentuata si dependenta de mediul īnconjurator, ceea ce determina necesitatea unor īngrijiri speciale.

2)                  Copilaria a 2 a (3 - 6-7 ani - prescolar) - dentitia de lapte complet aparuta - īncep sa apara primii dinti definitivi:

-         dezvoltarea complexa a S.N.C. si implicit a gāndirii, vorbirii, locomotiei, ceea ce duce la cresterea independentii copilului;

-         ritm de crestere mai lent;

-         patologia dominata de boli contagioase, apar unele boli noi ca reumatismul articular acut, cardiopatiile cāstigate, tuberculoza osteo-articulara.

3)      Copilaria a 3 a (6-7 ani - pubertate) la fete pubertatea apare la 12 - 14 ani, iar la baieti la 14 - 16 ani.



-         maturizarea zonelor corticale ale creierului,

-         īncetinirea cresterii īn prima parte a perioadei urmata de o accelerare īn perioada prepubera;

-         apar primii dinti definitivi;

-         boli contagioase rare datorita imunizarii spontane (īmbolnavire) sau provocate (vaccinari)

Pubertatea - corespunde aparitiei menarhei la fete si dezvoltarii functiei sexuale la baieti:

-         se īncetineste ritmul cresterii staturale;

-         se accelereaza cresterea īn greutate;

-         se modifica dimensiunile unor segmente - īnfatisarea este armonioasa apropiata de cea a adultului.

Cresterea seculara - fenomen favorizat de conditiile socio-economice bune si de progresele realizate īn domeniul nutritiei. Este vorba de o crestere progresiva a valorilor medii ale diferitilor indicatori antropometrici īn special cei ai taliei si greutatii. Instalarea mai precoce a pubertatii la fete si īndepartarea vārstei menopauzei la femei. Copiii de astazi au valorile medii ale taliei si greutatii mai mari decāt copiii de aceeasi vārsta de acum 50-60 de ani īn urma. Aceasta schimbare īn dezvoltarea copilului este denumita "tendinta secolului".

CREsTEREA sI DEZVOLTAREA

Cresterea reprezinta o acumulare continua prin care un organism īsi mareste substanta, masa sa.

Odata cu cresterea se produce si saltul calitativ - dezvoltarea - diferentierea structurala si functionala, maturarea treptata a structurilor si functiilor organismului. Cresterea si dezvoltarea sunt rezultatul unui proces complex genetic, nutritional, socio-economic, cultural, dar īn primul rānd constituie rezultatul procesului de asimilare care depaseste dezasimilarea.

Vom expune:

-         legile cresterii;

-         mecanismul cresterii;

-         factorii care influenteaza cresterea.

Legile cresterii

Molcianov a subliniat urmatoarele legi generale ale cresterii:

1)      ritmul de crestere scade odata cu īnaintarea īn vārsta;

2)      ritmul de crestere accelerat īn primul si al doilea an de viata, scade ulterior, se accentueaza prepubertar si scade din nou la stabilirea maturitatii sexuale;

3)      cresterea si dezvoltarea nu se fac simultan īn aceleasi proportii īn īntreg organismul, diferite segmente cresc inegal;

4)      variatiile de crestere oscileaza īn cadrul unor limite fiziologice, fiind conditionate pe de o parte de substratul ereditar, iar pe de alta parte de influenta factorilor de mediu.

Diferitele segmente ale corpului cresc variat de la nastere pāna la vārsta adulta. Fiecare tinde spre un ciclu de schimbari care formeaza asa-zisa directie de dezvoltare. Aceste schimbari apar initial īn regiunea cefalica si progreseaza catre extremitatea caudala a toracelui. La membre sensul dezvoltarii este proximo-distal. Aceste schimbari determina o crestere relativ importanta a partii inferioare a corpului, astfel ca mijlocul corpului este mereu coborāt īn jos.

Pc la n.n. = 35 cm; la 1 an = 45 cm; la 2 ani = 48 cm; la 6 ani = 50 cm; 10 ani = 52 cm; 15 ani = 54-55 cm.

Pc = T/2 + 10  (± 2)

Īn luna II intrauterin - īnaltimea capului = ½ din lungimea corpului;

La n.n. - īnaltimea capului = ¼ din lungimea corpului;

La 2-3 ani - īnaltimea capului = 1/5 din lungimea corpului;

La 6 ani - īnaltimea capului = 1/6 din lungimea corpului;

La 12 ani - īnaltimea capului = 1/7 din lungimea corpului;

La 18 ani - īnaltimea capului = 1/8 din lungimea corpului;

Pt la n.n. = 34 cm.                               I.P. = G reala/G ideala

La 1 an = 44 cm;                                     0,90 - 1,10 - copil eutrofic

     2 ani = 48 cm;                                    0,89 - 0,76 - distrofie gr.I

     4 ani = 50 cm;                                    0,75 - 0,60 - distrofie gr II

     6 ani = 55 cm;                                        <  0,60 -     distrofie gr. III

    12 ani = 65 cm;                                 I.N. = G reala/G ideala pentru talie

Raportul Quetelet = G (g) / T (cm)  = 60 g/cm - la n.n.

(sau pondo-statural)                             120 - 130 g/cm - la 1 an

Raportul Manouvrier = T-B /B = 0,50 la n.n. si sugar

                                                      0,90 la pubertate

1        la adult

Indicele Pignet (sau de robusticitate) = T - (G (kg) + Pt) = 17 la sugar - este un indice invers proportional ( cu cāt este mai mic cu atāt copilul este mai slab dezvoltat).

Indicele Ciulitkaia (sau al maselor musculare) = (3b+c+g)-T=20 la 2 luni

                                                                                                  23-25 la 1 an

Cresterea īn lungime īn viata intrauterina se afla:

-         pentru primele 5 luni īnmultind nr. lunii de sarcina prin el īnsusi:

                                       L = V2

-         peste 5 luni - īnmultind nr. lunii de sarcina cu 5:

                                       L = V  x 5




Creierul creste mult mai rapid īn perioada fetala atingānd la nastere 25% din volumul creierului adult, īn timp ce greutatea corpului atinge numai 5% din greutatea adultului.

T la n.n. = 50 cm cu variatii īntre 47-55 cm. Cresterea īn lungime este expresia cresterii scheletului. Īn timp ce greutatea poate fi modificata de cea mai mica tulburare digestiva, cresterea īn lungime este mult mai greu influentata. De aceea se spune ca sugarul are vārsta taliei si nu a greutatii sale.

T = distanta de la vertex la plante;

Dupa nastere sugarul creste īn talie:

-         luna I - 4 cm;

-         luna II, III - 3 cm/luna;                        Ž 1 an T = 70-72 cm

-         luna IV - 2 cm;

-         Luna V - XII - 1 cm/luna                   

Sau:

0 -3 luni - 3 cm/luna;

4 - 6 luni - 2 cm/luna;

7 - 12 luni - 1 cm/luna.

Īntre 1-2 ani creste cu aproximativ 1 cm/luna Ž la 2 ani T = 80-82 cm.

Peste 2 ani T se calculeaza cu ajutorul formulei lui Geldrich:

                                     T = 5xV + 80           (V=vārsta īn ani)

Cresterea īn īnaltime are īn general un caracter ondulant. Se pare ca exista o alternare regulata a perioadelor de "plenitudine" si "īnaltare":

-         1-4 ani - prima plenitudine;

-         5-7 ani - prima īnaltare;

-         8-10 ani - a doua plenitudine;

-         11-15 ani - a doua īnaltare.

Cresterea īn lungime se opreste la fete īntre 20-22 ani si la baieti īntre 23-25 ani. De fapt īntre 19-20 ani la baieti si 17-18 ani la fete adaosul anual masoara numai cātiva mm.

Cresterea ponderala

Greutatea medie a n.n. la termen este 3000 g, cu variatii īntre 2500 - 4500g. Copiii cu Gn cuprinsa īntre:

-  2500-2800 se numesc subponderali;

- peste 4500g se numesc supraponderali;

-         sub 2500 g se numesc copii cu greutate mica la nastere.

Factorii care influenteaza greutatea fatului la nastere sunt:

1.      factorul constitutional: robustetea mamei, pubertatea precoce;

2.      factorul geografic: Gn mai mare īn tarile nordice; īn India, 1/3 din copii au Gn mai mica de 2500g;

3.      alimentatia mamei;

4.      sexul - Gn a baietilor este mai mare ca Gn a fetelor;

5.      factor sezonier - vara Gn este mai mare decāt iarna;

6.      vārsta si paritatea mamei - īntre 28 - 35 ani, Gn este mai mare, apoi scade;

7.      patologia genitorilor - mai ales boli materne: diabet, obezitate, etc.

Dupa nastere, copilul scade īn greutate īn primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10%) din greutatea sa, apoi īn urmatoarele 4-5 zile ajunge la greutatea initiala. Aceasta se numeste scaderea fiziologica īn greutate si se datoreste pierderilor necompensate prin eliminare de urina si meconiu, distructie de hematii si leucocite, dar mai cu seama regimului de foame si sete la care este supus n.n. īn primele zile de viata.

Sporul īn greutate este:

Lunar:

-         lunile I, II, III, IV - 750g/luna =3000g;

-         lunile V, VI, VII, VIII - 500g/luna=2000g;

-         lunile IX, X, XI, XII - 250g/luna =1000g.

Greutatea la 1 an = 9000g.

Īntre 1-2 ani creste cu aproximativ 250g/luna.

Greutatea la 2 ani = 12kg.

Dupa vārsta de 2 ani se foloseste formula lui Herman:

G = 2xV + 9 Kg          (V = vārsta īn ani)

Diferentele īntre greutatea baietilor si a fetelor persista pāna la 10-11 ani cānd greutatea fetelor depaseste pe cea a baietilor (perioada prepubertara) - prima īncrucisare a curbelor ponderale. La 14-15 ani, greutatea baietilor depaseste pe cea a fetelor - a doua īncrucisare a curbelor ponderale.

Mecanismul cresterii unui organism rezida īn doua fenomene principale care se combina īn cursul dezvoltarii si anume: hipertrofia (marirea de volum a celulelor) si hiperplazia (multiplicarea lor).

Īn general ambele procese coexista si organismele cresc atāt prin multiplicare celulara cāt si prin marirea de volum a fiecarei celule.

Īn esenta, cresterea īnseamna hipertrofie celulara, adica sinteza de proteina - si hiperplazie, adica multiplicare celulara.

Cresterea se realizeaza prin trei mecanisme principale:

-         proliferare celulara - epitelii, organe limfatice;

-         hipertrofie celulara - muschi;

-         diferentiere celulara - organe genitale, organe de simt, unele parti ale sistemului nervos.

Factorii de crestere sunt: endogeni, exogeni si patologici.

Factori endogeni (hormoni).

Īn prima parte a copilariei cresterea este  influentata preponderent de hipofiza si timus. Pe masura reducerii activitatii timusului, creste cea a tiroidei. La pubertate actiunea gonadelor si suprarenalei devine de prima importanta.

Tiroida - prin tiroxina si triiodotiroxina stimuleaza cresterea . Ambii hormoni maresc metabolismul bazal, intensifica oxidarile, maresc termogeneza. Tiroida actioneaza prin intermediul hipofizei. Tiroida si hipofiza determina cresterea numarului de celule. Tiroida, se pare ca ar fi singura glanda cu actiune asupra cresterii dintilor.

Īn deficienta tiroidiana se produc īntārzieri īn aparitia punctelor de osificare, scheletul nu se dezvolta, persista cartilajul de conjugare, iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibata. Tiroida intervine si īn dezvoltarea creierului, mai cu seama īn dezvoltarea mentala si psiho-afectiva.



Hipofiza - cea mai importanta glanda care influenteaza cresterea, prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa, celulele eozinofile din hipofiza anterioara. STH-ul stimuleaza retinerea de azot, potasiu, fosfor, sugerānd un anabolism proteic īnsemnat. Provoaca si retinerea de sodiu. STH-ul stimuleaza sinteza de proteine, intensifica catabolismul grasimilor, cu mobilizarea acizilor grasi nesaturati din depozite (rol fundamental) si scade coeficientul respirator. Prin marirea catabolismului grasimilor creste energia disponibila sintezei proteinelor.

STH-ul stimuleaza proliferarea celulelor cartilajului seriat cu cresterea īn lungime a oaselor. Cresterea continua fara īnchiderea cartilajului de crestere. Este stimulata deasemenea dezvoltarea musculara si viscerala.

Valorile normale la copil ale STH circulant īn sānge sunt de 12,4±3,1mg/L. Īn nanism ajunge la 3,6mg/L.

STH-ul nu actioneaza direct asupra cartilajului de crestere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului si a carei biosinteza are loc īn ficat, rinichi, muschi.

Cresterea se pare ca se face īntāi sub actiunea genetica si tiroidiana, STH intervenind dupa 3-4 ani. Unii autori sustin interventia STH-ului de la vārsta de 1 an sau chiar mai devreme.

Insulina - hormon pancreatic, anabolizant. Favorizeaza īncorporarea aminoacizilor īn molecula de proteina, mareste sinteza de proteine prin cresterea ratei de oxidare a glucozei.

Se pare ca STH-ul este implicat mai ales īn sinteza de AND, deci īn īnmultirea celulelor, iar insulina īn sinteza de ARN, īn sinteza de proteine si, deci, īn marirea de volum a celulei.

Glucagonul - actiune opusa insulinei - inhiba cresterea, mareste glicoliza, transforma glicogenul īn glucoza1-fosfat si da hiperglicemie. Este un puternic catabolizant, da un bilant azotat negativ. Creste ureea īn urina, scade aminoacizii din sānge si duce la o scadere īn greutate.

Glandele sexuale - au actiune inhibitoare asupra cresterii - stimuleaza calcificarea cartilajului de conjugare cu īnchiderea prematura a cartilajului de crestere, ceea ce duce la oprirea cresterii staturale.

Timusul - glanda copilariei - stimuleaza cresterea. Extirparea lui la animal duce la diminuarea cresterii si este cu atāt mai grava cu cāt animalul este mai tānar.

Epifiza - are rol inhibitor al cresterii - extirparea ei accelereaza cresterea. Extractul de glanda pineala injectat duce la oprirea cresterii.

Glandele suprarenale - hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra cresterii. Cortizonul mareste catabolismul proteic, negativeaza bilantul azotat, creste eliminarile de potasiu si calciu.

Hormonul paratiroidian este indispensabil cresterii, intervenind īn calcificarea normala a sistemului scheletic si la constituirea matritei osoase.

Factorii genetici.

Cresterea si dezvoltarea pare a fi hotarāta genetic, iar factorii care intervin ulterior nu pot decāt sa le devieze īn plus sau īn minus, īntr-un mod mai mult sau mai putin reversibil.

Astfel, acest patrimoniu ereditar anunta o crestere frumoasa la un copil a carui ascendenti prezinta o talie frumoasa de-a lungul mai multor generatii si invers.

Influenta factorilor genetici mai poate fi constatata īn:

-         diferente de rasa: negrii īsi alungesc mai repede membrele inferioare decāt albii;

-         diferenta de sex: fetele sunt īn avans fata de baieti cu 2 ani la pubertate.

Factori exogeni de crestere

Cresterea si dezvoltare fatului este mult influentata de raporturile umorale mama-fat.

STH-ul, gluco si mineralocorticoizii trec usor prin placenta, trec greu prin placenta hormonii tiroidieni si insulina.

Placenta secreta gonado-stimuline care actioneaza asupra gonadelor fetale. Prolactina secretata de placenta are actiune asemanatoare cu STH.

Influenta organismului matern asupra fatului are loc si prin principiile alimentare care trec transplacentar. Prin placenta trec aminoacizii, glucoza, unii acizi grasi. Calciul, potasiul, fosforul si magneziul au o trecere selectiva prin placenta prin transport activ.

Factorul alimentar

Ratia alimentara trebuie sa cuprinda caloriile necesare atāt pentru refacerea pierderilor prin functiune si uzura, cāt si pentru crestere. Ratia trebuie sa cuprinda albumine, grasimi, glucide, saruri minerale, vitamine, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali īntr-o anumita proportie, deci sa fie echilibrata.

Proteinele au un important rol plastic si ele trebuie sa reprezinte 12-15% din valoarea calorica a regimului. 50% din proteine trebuie sa fie de origine animala deoarece acestea contin toti aminoacizii esentiali. Cu unele proteine ca lactalbumina, cazeina, ovalbumina se obtin cresteri normale, cu altele ca gliadina cresterea īnceteaza.

Unii aminoacizi esentiali ca lizina, leucina, valina, histidina, triptofanul, arginina, metionina sunt indispensabili cresterii.

Acizii grasi esentiali, īn special acidul linoleic si arahidonic sunt necesari pentru o buna dezvoltare a sugarului. Acidul linoleic trebuie sa reprezinte cel putin 1% din totalul caloriilor, necesarul optim fiind de 5%.

Sarurile minerale au rol plastic - constituenti ai scheletului- si rol reglator. Lipsa de sidiu si potasiu īmpiedica cresterea. Foarte importante sunt si unele oligoelemente: Zn, Cu, Fe. Apa intra īn compozitia tuturor celulelor corpului - cu cāt celulele sunt mai tinere, cu atāt sunt mai bogate īn apa.

Vitaminele - actioneaza ca biocatalizatori. Carenta īn vitamina A duce la īncetarea cresterii la animalul de experienta cu aparitia osteoporozei si oprirea osteogenezei.

Īn absenta vitaminelor B1 si B2 īnceteaza cresterea.

Vitamina D intervine īn metabolismul fosfocalcic si prin acesta īn procesul cresterii osoase.

Īn experiente pe animale, dar se pare ca si la om, influenta factorilor alimentari la īnceputul vietii determina numarul celulelor care iau nastere. Astfel, numarul celulelor adipoase este hotarāt īn primele luni de viata prin regimul alimentar, iar daca numarul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devina obez. Numarul celulelor nervoase se hotaraste prin alimentatie īn primele saptamāni de viata.

Mediul fizic influenteaza cresterea.

Cresterea ar fi mai mare primavara si mai mica toamna. Lumina influenteaza favorabil cresterea - razele X īn doze mici stimuleaza, iar īn doze mari inhiba cresterea. Cresterea īn greutate este mai mare toamna, iar īn talie mai mare primavara. Exercitiile fizice efectuate cu regularitate, durata sederii īn aer liber si expunerea la razele ultraviolete stimuleaza cresterea.

Factorii socio-economici - influenteaza cresterea prin modul de viata, obiceiuri alimentare, copii unici, copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari  decāt cei din mediu defavorizant.

Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenteaza negativ procesul cresterii pāna la starea de "nanism psiho-social".

Factorii patologici

-         endocrinopatii infantile: mixedem, nanism hipofizar, etc;

-         factori care actioneaza asupra gravidei:

-         infectii acute, cronice (lues, malarie)

-         intoxicatii cronice (alcoolism, saturnism, tabagism);

-         tulburari de nutritie: subalimentatie, pelagra;

-         factori care actioneaza asupra copilului:

-         tulburari cronice de nutritie si digestie (nanism intestinal)

-         afectiuni organice ale SNC;

-         boli congenitale de cord (nanism cardiac);

-         boli congenitale renale (nanism renal);

-         rahitism, acondroplazie.

         












Document Info


Accesari: 34165
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )